Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Principii de etica

diverse












ALTE DOCUMENTE

16 ani de suferinta si durere
PROVERBE DESPRE MUNCĂ
Vasilica Dinu - Lume, cum trecui prin tine
Statusuri messenger yahoo
10 porunci in dragoste
Autostrada Bucuresti – Constanta Manual Cadru Intretinere curenta a Autostrazii
In memoriam
Ce sunt fortele nucleare?
ELECTRA SI ORESTE IN PIESA “ELECTRE” A LUI JEAN GIRAUDOUX
IDENTIFICAREA RISCURILOR TEHNOLOGICE SI SCARA DE GRAVITATE A ACCIDENTELOR TEHNICE, INDUSTRIALE SI NUCLEARE

Principiile de baza ale eticii




Etica ca si morala se construieste pe baza unor principia: Pr egalitatii in fata normelor si pr claritatii si clarificarii conceptelor, pozitiilor, etc.

a.)   Pr egalitatii in fata normelor. Morala nu este facuta pentru eroi si sfinti, nici pentru genii, ci pentru oamenii obisnuiti. Aceasta nu inseamna ca eroii, sfintii si geniile nu trebuie sa se supuna normelor morale, ci subliniaza doar faptul ca morala este regula, nu exceptie. Cand vb de egalitatea intre oameni, nu ne referim la egalitatea lor intelectuala, biologica, estetica, ci la egalitatea lor in fata principiilor si normelor morale si la egalitatea in fata legii. Pentru ca o astfel de egalitate sa fie posibila, principiile si normele morale tre sa fie accesibile ca intelegere, indifferent de gradul de educatie al persoanei si in acelasi timp ele trebuie sa fie practicabile. Spre deosebire de achizitiile intelectuale, principiile si normele morale trebuie sa fie accesibile si fezabile pentru orice persoana, indifferent de nivelul ei intellectual, atata timp cat ea are discernamant. Recunoasterea discernamantului este o conditie a autonomiei, libertati 242i88c i si responsabilitatii. Viata cotidiana nu implica decat rar acte exemplare. Prin urmare, continutul moralei raspunde in mare masura dilemelor de zi cu zi si se adreseaza oricui se confrunta cu astfel de dileme puse in termini a ceea ce am numit mai sus “problem morale”.

b.)   Pr claritatii si clarificari. Intro societate deschisa, pluralista, oamenii pot sa-si enunte clar pozitia fata de o prob morala si sa actioneze in consecinta. Etica nu discuta adevaruri, ci pozitii diferite fata de problemele de alegere morala, cautand evidente mai puternice. Etica studiaza standardele generale care se aplica celor mai multi oameni, in cea mai mare parte din viata lor. De aceea, rareori tine cont de particularitatii cum ar fi: sexul, rasa, capacitatile si talentele, statusul unei personae. Eventual aceste particularitati sunt tratate in context thematic. Pr generale ale eticii tind sa depaseasca orice fel de diferente.



Factorii care ii fac pe oameni sa isi puna probleme etice la nivelul vietii profesionale, civice, politice sunt, in principal urmatorii:

a.)   Rezistenta individuala. Normele morale sunt restructive si vin de multe ori in contrast cu dorintele personale. O problema derivate de aici este daca norma insasi nu trebuie schimbata astfel incat sa poata sa fie respectata de catre cei mai multi oameni.

b.)   Conflictele de roluri. Suntem rude, vecini, prieteni, profesionisti, sau chiar manageri publici. Uneori rolurile noastre intra in conflict: cariera cu viata private, statutul profesionist cu dorintele celor apropriati, in cazurile amintite trebuie sa stabilim ce primeaza clar in diferite situatii.

c.)   Alegerea intre diferite moduri de viata. Acest tip de alegere este valabilin societatile deschise. In cele inchise modul de viata este prescris normative de catre cei care detin monopolul pe autoritatea morala. Dilemele morale ale alegerii modurilor de viata alterntive sunt legate de situatiile in care ne putem asuma responsabilitatea. Prin urmare, acestea sunt posibile in societatile in care avem acces la informative si nu ne sunt ingradite libertatile personale.

d.)   Schimbarile sociale. Comunitatile secolului XXI sunt deosebit de dinamice. Societatea romaneasca, de exemplu, a trecut si trece prin schimbari radicale. De fiecare data, normele si valorile se schimba dramatic. Inclusive in interiorul fiecarei societati, coexista comunitati foarte diferite ca obiceiuri, norme si valori.

e.)   Pluralismul social. Societatea inchisa este monista. Ea este dominate de un centru de autoritate unic si atotcuprinzator din pct de vedere normative. Acest centru stabileste felul in care oamenii trebuie sa traiasca, scopurile pe care trebuie sa le urmareasca. In societatile pluraliste influentele vin in mod legitim din partea multor factori: familia, grupurile de interese, comunitatea locala, cultura traditional, sfera politica. Persoanele au de ales ce este mai bn pentru ele si ceea ce este mai justificat sa urmeze ca principia si moduri de viata.

f.)    Responsabilitatea pentru standard. Oamenii nu sunt doar supusi princiipilor si normlor, nu doar accepta o morala ci o si chestioneaza: daca si de ce este buna, cum poate sa fie schimbata astfel incat sa fie mai concordant cu interesele lor, cu simtul dreptatii si intuitia binelui. Cu alte cuvinte, ei sunt si subiect, nu doar obiect al normelor.

g.)   Standardele trebuie sa fie drepte. Oamenii tind spre acele norme care au obiectivitate, sunt, cu alte cuvinte, general acceptate de catre comunitate. In functie de acestea isi formuleaza aspiratiile. Ei sunt pe de-o parte liberi, pe de alta parte vor sa fie acceptati, respectati, sa-si intareasca stima de sine.



Exista pozitii diferite in legatura cu temeiul pentru care exista un drept, criteriile dupa care un drept este acceptat sau respins. De ex:

a.)   Capacitatea de a suferi este un temei pentru ca orice faptura vie, dotata cu sensibilitate sa poata avea un drept. Prin acest criteriu, putem include animalele, in subiecti ai drepturilor, dar ii excludem pe cei in coma ireversibila.

b.)   Capacitatea de a avea interese. Dupa acest criteriu, subiecti ai drepturilor sunt si embrioanele, fetii, plante, animale. Acceptarea intereselor ca temei al faptului de a fi subiect al drepturilor include si generatiile urmatoare.

c.)   Capacitatea de a allege o detin oamenii si in mod limitat, animalele superioare.

d.)   Faptul de a fi persoana este temeiul cel mai frecvent acceptat. Dar conceptual de persoana este la randul lui, greu de definit foarte clar. Este fatul o persoana? Dar cineva aflat in coma ireversibila? Dar cineva care sufera de dementa senila?









Exista numeroase definiri ale profesiilor. Urmatoarea are o mare adecvare la cerintele etice: O profesie este o ocupatie pe care o au mai multe personae organizate voluntary sa isi castige existent prin slujirea directa a unui anumit ideal intr-un mod moral permisibil, dincolo de ceea ce le cere nemijlocit legea, piata si morala comuna. Caracteristicile ideale ale profesiilor sunt:

a.)   Profesia pp o cunoastere a teoriilor domeniului, deci o pregatire consistent si indelungata.

b.)   Standardele de initiere, mentinere si avansare a unei personae in competent profesionala sunt stabilite de catre corpul professional.

c.)   Cea mai dura masura de pedepsire pentru delicate profesionale este eliminarea din comunitatea profesionala.

d.)   Rolul profesiilor este sa duca la satisfacerea unor nevoi sociale, deci practica profesionala este legitimate de catre comunitatea care beneficiaza de rezultatele ei.

e.)   Membrii unui grup professional sunt legati printr-un cod etic prin care se stipuleaza, intre scopurile central, sic el al slujirii altruiste a societatii.

f.)    Membrii unei profesii trebuie sa aiba relatii colegiale iar comportamentul fiecarui membru este monitorizat colegial.

g.)   In cazul de haos si catastrofa, membrii unei profesii trebuie sa fie pregatiti sa se sacrifice, inclusive sa isi riste viata.



Profesionistii unui domeniu care isi exercita rolul in mod responsabil, cat mai aproape de aceste cerinte dobandesc un status recunoscut. Aceasta este proba ca ei dau dovada de ceea ce este socotit drept professionalism. Profesionalismul este socotit o ideologie relevant pentru cei care lucreaza in acelasi domeniu. A exercita rolul de a coagula cerintele commune ale unei profesii, intareste identitatea si creste stima de sime a membrilor unui grup professional. Profesionalismul este caracterizat prin:

a.)   Expertiza in exercitarea unei profesii

b.)   Credinta in autonomia deciziilor profesionale si a exercitarii profesiei

c.)   Identificarea cu profesia si cu cei din acelasi domeniu

d.)   Dedicatia pentru o lunga parte a vietii fata de profesia aleasa

e.)   Obligatia morala de a lucre in serviciul clientului, evitand implicarea emotional excesiva, arbitrarul si tratamentul preferential nejustificat prin politicile domeniului

f.)    Credinta in capacitatea de autoreglare si mentinerea colegiala a standardelor profesionale.



Relatiile client-profesionist. Problema central a relatiei intre client si profesionist este cea a alocarii responsabilittii si autoritatii. La modul ideal, intre cei doi se stabileste un contract. In acest contract, in principiu, alocarea poate sa fie de urmatoarele feluri: Clientul are mai multa responsabilitate si autoritate; Cei doi contractanti sunt aproximativ egali; responsabilitatea si autoritatea principal revin profesionistului.



a.)   Prima presupozitie: clientul are mai multa autoritate si responsabilitate este derivate din idea aceasta si sub directia lui. Prin urmare, profesionalistul este partizanul scopurilor clientului sau. Insa exista limite ale devotamentului fata de client sau ale devizei: Clientul nostrum, stapanul nostrum. Profesionistii au obligatia “celei de-a treia persoane”, care limiteaza normative actiunea clientilor. O astfel de abordare se potriveste mai mult profesiilor in care clientul trbuie aparat, dar si in acest caz profesionistii trebuie sa actioneze in limite legal premise si moral corecte. Profesionistii nu sunt simplii executanti ai ordinelor clientilor, ei au expertiza, au autoritate epistemica, discernamant professional. Cu anumite exceptii, un profesionist isi poate refuza clientul. Pentru ca profesionistii sa fie responsabili, ei trebuie sa fie liberi moral.

b.)   Adoua supozitie este cea a egalitatii si reciporcitatii contractual. Contractual cuprinde obligatii si drepturi reciproce, prin urmare, autoritatea si responsabilitatea sunt egal impartite. Dar aplicarea unui astfel de model, desi dezirabila, este dificila. Intre parti exista cel mai adesea inegalitate de negociere, in sensul diferentei de cunoastere, de informative. Sunt situatii in care profesionisti au mai mult acces la clienti decat clientii la profesionisti. Sunt situatii in care clientul are mai multa putere decat profesionistul. Exista uneori presupunerea ca intre client si profesionist se instaleaza relatii de prietenie si grija. Relatia se bazeaza pe cooperare, incredere reciproca, parteneriat. Totusi, relatia ramane asimetrica. Doar una dintre parti ia grijile celeilalte pe umerii ei. Aceasta grija este de fapt un serviciu platit, nu o gratuitate amicala. Cerinta prieteniei este adesea distorsionata. Este suficient ca cele doua parti sa se accepte, nu este nevoie, si adesea este daunator, sa se implice emotional.

c.)   A treia supozitie este cea a responsabilitatii si autoritatii profesionistului in raport cu ale clientului. Profesionistul actioneaza pentru bunastarea clientului, are autoritatea profesionala ca sa cunoasca binele acestuia. Clientul nu are baze pentru un consimtamant deplin, in consecinta, poate sa fie manipulate din lipsa autodeterminarii, clientul nu este sufficient de bn informat, nu are experienta si nu poate decide in cunostinta de cauza. Consimtamantul este dat de obicei aposteriori, dup ace vezi ca iti merge bn. Cauzele cele mai flagrante de aplicare a paternalismului sunt cele pentru personae in imposibilitatea mental de a lua decizii pentru ele insele. Din pct de vedere etic, paternalismul incalca principiul autonomiei paersoanei si, in consecinta, trebuie evitat pe cat posibil. Din pct de vedereeticproblema central este aceea de a da clientului cat mai multa libertate de autodeterminare. Paternalismul se paote diminua prin informarea clientului si prezentarea alternativelor de decizie, a recomandarilor. Acestea sunt conditii pentru mentinerea unei relatii de incredere in profesionisti.





Sistemele de valori sunt reflectate in coduri etice care ghideaza comportamentele umane individuale si de grup sub toate aspectele. Aceste coduri etice sunt atat scrise cat si nescrise. Cele nescrise sunt coduri de conduit care specifica ceea ce indivizii ar trebui sa nu faca. Cea mai mare parte a influentei acestor coduri este inconstienta si suntem adeseori constienti de-o astfel de influenta doar in conditii special cum ar fi at cand avem primul contact cu noul loc de munca. Prin formalizare etica se intelege formularea explicita, in scris, a idealurilor, valorilor, principiilor si normelor unei institutii, organizatii, asociatii. Inseamna elaborarea codurilor etice. At cand in cadrul firmei se fac eforturi pentru conceperea si aplicarea practica, cu maxima seriozitate a codurilor etice scrise, se deschid largi perspective pentru rezolvarea rapida si eficienta a problemelor de echitate si discriminare de cele mai multe ori fara interventia instantelor judecatoresti. Majoritatea codurilor etice identifica comportamentele asteptate in cadrul relatiilor sociale,recomanda evitarea actiunilor improprii si inegale in munca desfasurata si recomanda relatii bune cu clientii. Obiectivele unui astfel de cod sunt urmatoarele:

a.)   Ocupa locul lasat liber intre valorile cadru ale unei comunitati si lege

b.)   Contribuie la reputatia, increderea, respectul pe care beneficiarii unei activitati il au fata de institutia care presteaza serviciul respective.

c.)   Reprezinta un contract moral intre beneficiary si organizatii, intre cei ce fac parte din organizatie si, in acest ultimo sens, mentine coeziunea unei organizatii, institutii

d.)   Protejeaza organizatia de comportamente necinstite sau oportuniste si furnizeaza un model de comportament.

e.)   Promoveaza o imagine pozitiva a organizatiei

f.)    Este un mijloc de reglementare a adeziunii si devotamentul colaboratorilor

g.)   Influenteaza crearea sentimentului de unicitate si apartenenta ptr membrii grupului.

h.)   Este un cadru de referinta in orientarea deciziilor si orientarea actiunii

i.)    Arata angajamentul de principui al conducatorilor

j.)    Coreleaza relatiile pur contractual cu increderea si responsabilitatea

k.)   Creeaza climatul etic, respectiv climatul in care actiunile sunt percepute ca drepte.

l.)    Ghideaza comportamentul in caz de dileme etice.



Continutul unui cod de conduit etica al unei companii: Toate codurilor de etica si regulamentele de ordine interioara ale companiilor contin elemente din prevederile de mai jos. Lista prevederilor nu este complete, si nici titlurile categoriilor nu sunt definitive sau singular. Companiile au tendinta sa-si eticheze sis a-si clasifice prevederile codului de etica in multe metode diferite in functie de caracteristicile unice ale acestora, de scopurile lor si interese specifice. In mod asemanator, continutul codului poate varia semnificativ de la o companie la alta, in functie de ramura in care acestea activeaza, de regulamente/cerinte si de scopurile codului. Tipuri de continuturi ale unui cod etic:

a.)   Practice la angajare: hartuire la locul de munca, oportunitati egale, diversitate, tratament egal al angajatilor, echilibrul munca-familie, discriminare, droguri si alcool, utilizarea proprietatii organizatiei

b.)   Informatii despre angajat, client si vanzator: realizarea inregistrarilor in companie si mentinerea informatiilor, respectarea intimitatii si confidentialitatii, divulgarea de informatii

c.)   Informatii publice/comunicare: publicitate si marketing, dezvoltare si stranger de fonduri, claritatea informatiilor, accesul la informatii, transparent informnatiilor

d.)   Conflictele de interese: cadouri si gratuitati, activitate politica, angajarea la alti agenti, membrii familiei

e.)   Relatia cu vanzatorii: aprovizionare, negocierea contractelor

f.)    Probleme legate de mediu: protejarea mediului inconjurator, sanatatea si siguranta angajatilor

g.)   Practici etice manageriale: precizia inregistrarilor contabile, utilizarea corecta a bunurilor companiei, protejarea informatiilor aflate in prprietate

h.)   Practice la angajare: exercitarea corecta a autoritatii, activitatile de voluntariat ale angajatilor

i.)    Conflicte de interese: divulgarea intereselor financiare

Cu toate ca interesul ptr codurile de etica este in crestere, trebuie sa reamintim ca, acestea au si unele limite: ele nu pot acoperitoate situatiile si nu pot garanta o conduit universal etica. Valoarea oricarui cod formal de etica consta in calitatea si trasaturile esentiale ale resurselor umane din cadrul organizatiei: manageri si angajati.



























Mediul afacerilor se dezvolta in societatile caracterizate de proprietate private, libertate economica si competitive. O economie rurala si manufacturiera nu este propice unei astfel de dezvoltari. Conceptele central cu care opereaza etica afacerilor sunt: datorie si utilitate. Afacerile sunt un mediu care este perceput ca mai putin nobil, eventual un mediu fara scrupule fiindca este legat de profit. Viciile clasice, cum ar fi lacomia sau avaritia, trec drept motivatii cum nu se poate mai frecvente pentru intrarea in lumea afacerilor. In afara viciilorde care sunt ghidati oamenii de afaceri, argumentele tipice impotriva asocierii morala- afaceri, sunt in principal, urmatoarele mituri despre lumea afacerilor:

a.)   Mitul profitului. Prejudecata cea mai importanta este aceea potrivit careia cei care intra in acest mediu urmaresc doar goana dupa imbogatire prin profit. Cele mai semnificative critici au venit din partea stangii marxiste, conform careia, profitul era socotit un furt din munca celor care il produc. Problema profitului a ramas essential legata de detinatorii de actiuni. Ei trec drept incarnarea inumanului homo economicus. Insa, este greu de presupus ca proprietarii de actiuni sunt pur si simplu oameni lacomi de profit. Ei intra intro relatie de datorie fata de firma, sunt mandrii de felul in care merge, au o anumita responsabilitate civica si un tip de devotement fata de propria investitie si fata de seminificatia ei pentru comunitate. Dincolo de motivatiile egoiste, excesiv puse pe seama lumii afacerilor, ea opereaza cu valori de tipul: incurajarea, rasplatirea muncii si investitiei bune, un serviciu social mai bun adus comunitatii.

b.)   Parteneriat si competitive. Din exterior lumea afacerilor pare o lume a lui “care pe care”, o lume in care “caini se mananca intre ei”. Ca si in politica, se vorbeste despre oamenii de afacerii ca sunt lipsiti de scrupule, “calca peste cadavre”. In acelasi timp, afacerile nu sunt posibilefara cooperare, grija reciproc impartasita, incredere reciproca, adeseori fara parteneriat si fair-play. Aceste valori care ghideaza comportamente se aplica intre firme, intre client si actionari, intre manageri si actionari.

c.)   Atomismul individualist. O sursa clasica a neputintei asocierii intre etica si afaceri o repr, ceea ce se cheama atomismul individualist. Societatea insasi si cu atat mai mult economia, erau vazute ca fiind generate de contracte intre indivizi izolati, “atomi singulari”. Intro astfel de perspective aplicata lumii actuale este ignorata dimensiunea comunitatii. In firme sunt implicate adesea familii, grupuri de actionari, corporatii inclusive multinationale. Inseamna valorii impartasite si cultura comuna. In etapa actuala, procesul dominant este cel de globalizare. El implica un amestec de culture organizationale, transferuri de valori. Izolarea nu mai este posibila. Atomismul individualist este un model theoretic depasit.



Niveluri de aplicare ale eticii in afaceri. In afacerii pot sa fie detectate cateva niveluri de aplicare ale eticii:

a.)   Nivelul micro este cel care se stabileste intre indivizi in baza principiului corectitudinii schimbului. Acest nivel este cel mai aproape de etica traditional si cuprinde: obligatii, promisiuni, intentii, consecinte, drepturi individuale. Toate acestea se afla sub principiile schimbului cinstit, castigului cinstit, tratamentului correct. Unui astfel de nivel I se aplica ceea ce Aristotel numea dreptate comutativa, cea practicata intre egali. O firma care vinde masini, trebuie sa-si previna cumparatorii daca ele au defecte la sistemul de franare sau o firma care vinde anticonceptionale trebuie sa previna clientii ca acestea produc dereglari hormonale. Clientul trebuie considerat rational, autonom si trebuie informat ca sa poata cumpara serviciul sau produsul in cunostiinta de cauza.

b.)   Nivelul macro se refera la reguli institutionale sau sociale ale comertului, ale lumii afacerilor. Conceptele centrale cu care se opereaza pentru acest nivel sunt: dreptatea, legitimitate, natura societatii. Problemele puse in contextual nivelului macro sunt de natura filosofica, preponderant etica si sunt de tipul urmator: care este scopul pietei libere? Este proprietatea private un drept prioritar? Este drept sistemul de reglementare al pietei? Este meritul luat in seama? Ce rol trebuie sa aiba statul in afaceri? Care este natura lumii afacerilor? Sunt drepte si echitabile politicile de impozitare aplicate firmelor?

c.)   Nivelul corporatiilor. Discutiile etice se refera preponderant la rolul corporatiei in societate si al indivizilor in corporatie, la responsabilitatea sociala si international a corporatiilor. Milton Friedman este unul dintre aparatorii frecventi ai pietei libere, inclusive de constrangeri etice care depasesc regulile proprii ale afacerilor si mai ales scopul essential: profitul. In activitatea unei corporatii cei care iau parte la desfasurarea unei afaceri nu sunt doar actionarii. Exista o categorie mai larga de participant fata de care primi sunt doar toti cei afectati de activitatea unei companii. Acici sunt inclusi: angajatii, consumatorii si furnizorii, comunitatea inconjuratoare, mai pe larg, societatea. Toti acesti participant au asteptari legitime si drepturi legitime. O corporatie este menita sa satisfaca publicul oferindu-i produse si servicii dorite si dezirabile. Ea nu il satisface daca promoveaza discriminarea, polueaza aerul, apa, secatuieste resursele, distruge frumusetea mediului.
















11. PRINCIPIUL DE BAZA ALE ETICII IN AFACERI- Responsabilitatea economica si sociala a companiei

1. Responsabilitatea economica si sociala a companiei

orice intrep are o anumita responsab in plan econom si social;

Masura in care aceasta responsabilitate se imparte intre cele doua planuri-economic si social-este perceputa in mod dif;

-in ceea ce priv lat economica se vb in principal despre doua abordari:

-abord socio-econom- ‘maxim prof este a doua priorit a firmei , prima este asig supravietuirii acesteia. Argumente:

-soc com sunt pers jur inreg intr-o an tara si treb sa se conform climat legal si de afaceri din tara in care opereaza; deci ele nu sunt responsab numai fata de actionari.

-oriz de tip al existentei firmei este unul lung deci ea trebuie sa urmar rez econom pe term lung si si in ac scop va acc si unele oblig soc

-prsct adata ca firmele nu sunt institutii econom pure ci ele se implica si in politica, in sport. Sprijina autoritatile nat sau locale.

-rasp sociala- este cons ca fiind oblg ferma a unei firme dincolo de oblig legale sau de cele impuse de restrictiile conom de a urm ob pe term lung care sunt in folosul soc.




PRINCIPIUL DE BAZA ALE ETICII IN AFACERI- Increderea intre participantii la viata economica

Din persp microec etica este adesea asoc cu increderea. Et este necesara dar nu suficienta.

Firmeetc, va asig protej dr si intereselor deci riscul va fi mai mic.

Incred si bunele relat ale firmei se ref la:

  1. incred in relat cu furniz-furniz sunt parten de afaceri f imp, direct afect de deciziile organiz. Daca este vb de rel pe term lung, incred intre parteneri este f imp. Relat de schimb bazate pe incred de dezv at cand fiecare part il trateaza pe celalalt asa cum ar vrea el s fie tratat.
  2. incred in rel cu consumat- un vanz castig incred clientilor at cand este onest, competent orientat catre nev clientului si placut. Clientii asteapta de la vanz prod/serv de cal precum si inf reale.
  3. incred in rel cu angajatii- incred treb acordata atat sefilor cat si subordon. Un climat de incred duce la o mai buna comunic, la o fodelit mai mare a angajat etc.

Un stud real la General Motors a identify 5 fact corelati cu increderea in realt cu ang



  1. percept unei comunic deschise si oneste in sus si in jos pe scara ierarhica
  2. trat correct pt fieare grup de munca
  3. impartirea obiectiv si a val intre muncitori si suprav
  4. autonomia ca un semn al increderii in angajat
  5. feedback din partea managementului priv performantele si responsab salariatilor
  6. incred este in rel directa cu unele tehnici moderne de management .



13 PRINCIPIUL DE BAZA ALE ETICII IN AFACERI- Comunicarea onesta si transferul corect

a. In privinta clientilor firmei-prod trebuie sa fie de calitate, sigure, sa aiba instructiuni de fol avertismente asupra defectelor nedorite ale pericolelor posib pt consumator. Supozitia gener. Pe care se bazeaza comertul este cea a consumat adult, dotat cu discernamant, inteligent, capabil sa-si dea seama

de riscuri. In cazul producat esista presupozitia ca este matur, inteligent. Acestea sun tin general cazuri ideale adesea totusi comportamentele reale fregvente.

b. In privinta angajatilor – ang sunt tratati adesea ca o mf-forta de munca. Etica in relat dintre ang si firma pp introd si utiliz urm categ de princip si norme:

-dr angajat si reglem in privinta loialitatii fata de companie-trat ang ca pe o piesa pur inlocuibila resp un simplu mij cond la faptul ca si ei trat comp ca pe o statie de tranzitie, o simpla sursa de salariu.

-exista uneori confl de val intre val companiei si cele personale – in acest caz unii ang trag semnale de alarma isi dritica public propria companie.

c. Fata de actionari un comportam etic pp gestiune corecta loialitate informare, transaparenta, confidesnt.

d. Fata de comunitate- protej mediului contrib la solutionarea probl sociale, restectarea diversitatii culturale.








Randul 2:continutul unui de convingere etica.




14.PRINCIPIILE LIDERILOR ETICI IN AFACERI SUNT:

1. Trateaza toti angajatii drept persoane unice, valoroase.-nu trateaza niciodata pe cineva ca si cum ar fi dispensabil, fara valoare sau drept”un simplu membru al echipei”

2. Sustin libertatea, cresterea si dezvoltarea fiecarui angajat.- nu analizeaza niciodata pe cineva prin stereotipuri si imag sau locuri fixate si imposibil de schimbat.

3. Comunica cu angajatii foflosind numele cu respect.-nu fol is nu impun niciodata celorlalti alte intelesuri sau nume nepotrivite.

4. Formeaza si incurajeaza un regim echilibrat de munca si odihna.-nu adopta politici sau cereri asupra angajatilor care sa submimeze echilibrul zilnic.

5. Onoreaza si respecta familiile angajatilor.-nu subestimeaza niciodata semnificatia fam si a prietenilor pt angaj.

6. Protejeaza viata, siguranta si sanatatea angaj.- nu pune in pericol sig fiz si a vreunei pers.

7. Creeaza un mediu de lucru fara hartuire sexuala.-nu permite comunicari saua ctiv inadecvate d p d v sexual.

8. Sunt corecti si echitabili in probl financ.- nu tolereaza niciodata salarii preturi sau practici financ injuste.

9. Comunica deschis cu subordonatii.-nu caract niciodata gresit pers, prod, serv sau faptele

10. Cultiva o atitudine pozit fata de celelate persoane si realizarile acestora.-nu cedeaza tendintelor de invidie sau entatiei de a-si insusi meritele muncii altora.



15.CARACTERIZATI CAUZELE COMP NEETICE

In cadrul afacerilor nu de putine ori se adopta un comp neetic. Cunoasterea cauzelor comp neetic poate ajuta la prevenirea lui. Dintre cauzele comportam neetic amintim: Castigul- duce la numeroase tentatii mai ales atunci cand se anticipeaza un castig consistentsi in general este de asteptat sa se adopte decizii neetice; Conflictul de roluri- multe dileme atice care apar in organiz sunt in realit forme ale conflict de roluri care jaung sa fie rez neetic. Competitia puternica-pt obtinerea de res deficitare poate stimula un comp neeticatat prin stimularea jocului de afaceri cat si prin acte ilegale reale in care se constata delicte de comert cum ar fi fixarea preturilor si incalcarea prevederilor de monopol. Personalitatea- oamenii put orientati spre val econom sunt mia expusi la un comp neetic decat ceilalti.



16.FACTORII DE INFLUENTA A COMPORTAMENTULUI ETIC

afirmarea obiectivelor corporatiei, sistemele de evaluare si climatul organizational care sustin profitul ca fiind singurul obiectiv al organizatiei.

  • acceptarea decatre management a legii ca singurul standard pt politicile si actiunile corporatiei.
  • politicile ambigue ale corporatiei ast ca managerii sa poata pp ca politica este formulata ca o oglinda falsa care nu reflecta adev.
  • managementul inadecvat, ast ca managerii de la baza ierarhiei pot incalca standardele in urmarirea unor vanzari si prof mai mari in avantaj personal.
  • esecul managementului de a intelege interesele etice ale publicului rezultat din izolate si lipsa unei comunicari reale cu interesatii externi.
  • -nu este suf ca managerii numai sa proclame necesitatea rasp sociale si a eticii actiunilor pt organizatiile lor.

    -este f imp ca managerii sa recunoasca ca ei sunt cei care modeleaza si dau tonul in organiz lor.

    -utiliz anumite practici neetice o organiz poate obtine castiguri insa doar pe termn scurt. Pe term lung org nu va obt rez de succes daca cultura sa dominanta precum si val sal enu sunt convergente cu cele ale soc.

    -astazi toate org din lume treb sa recunoasca imp si necesitat luarii in consid a unor concepteca: etica, morala, responsab sociala;




    17.CARACT PROBL SPECIF DE NAT ETICA IN COND IN CARE CORPORATIILE INTERNAT ACTIONEAZA IN TARILE CU ECONOMII SUBDEZVOLTATE.

    1. Consimtamantul- obtinut la baza informarii consumat poate sa fie mai redus. Reclama unui prod poate sa contina inf inselatoare. In acest caz este inacalcat principiul comutative care implica relatii intre egali acodul partilor contractante precum si acela al respectului pt persoana.

    2. Dreptul la un mediu natural sanatos, dreptul generatiilor urmla resurse, face necesara etica mediului. Ea a dev o cerinta tot mai pegnanta. Probl d emediu afecteaza regiuni intregi. Ele nu pot sa fie socotit probl locale.din acest motiv firmele au inclusa ca cerinta morala respobsabilitatea fata de mediu.

    3. Dumpingul este la randul sau o practica internationala care pune probleme etice. Exista produse care, prezentad un risc mare , nu pot sa fie vandute in tara. In schimb, ele sunt vandute, uneori cu sprijinul atatului care acorda inlesniri de taxe, cu preturimai mici, in tarile lumii a treia. Motivatia acestor vanzari este una de tip antipaternalist.

    4. Dependenta de corporatii. Corporatiile pot ajunge sa domine o societate, sa-i impuna legi si politici publice. Unele dintre aceste corporatii au dus la cresterea polarizarii sociale in tarile in care au actionat. Conducatorii corporatiilor nu se identifica cu comunitatea locala, ci cu interesele firmei. In astfel de situatii adesea este impiedicata dezvoltarea clasei de mijloc si actiunea societatii civile ca factor de influenta si presiune sociala.


    Etica si factorii de influenta



    loading...










    Document Info


    Accesari: 13675
    Apreciat:

    Comenteaza documentul:

    Nu esti inregistrat
    Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


    Creaza cont nou

    A fost util?

    Daca documentul a fost util si crezi ca merita
    sa adaugi un link catre el la tine in site

    Copiaza codul
    in pagina web a site-ului tau.




    Coduri - Postale, caen, cor

    Politica de confidentialitate

    Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )