Proiect atestat confectii - Influenta umiditatii asupra proprietatilor materialelor textile

Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Focsani

Lucrare pentru certificarea competentelor profesionale

Influenta umiditatii asupra proprietatilor materialelor textile

Planul tematic:

Cap I Materiale textile folosite in confectionarea imbracamintei

Cap II Higroscopicitatea-definire, descriere, determinarea umiditatii materialului textil

CapIII: Modificarea valorilor proprietatilor materialelor textile datorata umiditatii

3.1 Proprietati influentate

3.2 Modul de influenta

Cap. IV: Determinarea proprietatilor materialelor textile in stare uscata si umeda

4.1 Determinarea rezistentei si alungirii materialelor textile

4.2 Determinarea rezistentei la frecare a materialelor textile

4.3 Determinarea permeabilitatii la apa a materialelor textile

Cap V. Concluzii

Cap I Materiale textile folosite in confectionarea imbracamintei

Tesaturile se fabrica din diferite categorii de fire.

In functie de firele folosite tesaturile se clasifica astfel:

- tesature din fibre tip bumbac , care cuprind toate tesaturile inclusiv tesaturilor tehnice , obtinute din firele filate in filatura de bumbac si vigonie tip B;

- tesaturile din fire tip in si canepa , care cuprind toate tesaturile din fire de in si canepa 100% din fire filate din amestecuri cu alte fibre sintetice (PE) sau naturale. Tot in aceasta categorie intra si tesaturile care folosesc urzeli de bumbac sau alte materii prime (relon , lana , etc) , dar care au in batatura fire de in sau canepa;

- tesaturi din fire tip lana , care cuprind toate tesaturile din fire de lana sau din alte materii prime textile , filate in filatura de lana , inclusiv articolele tehnice , la care partea ce-a mai insemnata din masa tesaturii este alcatuita din fire tip lana;

- tesaturi din fire tip matase, care cuprind toate tesaturile obtinute din fire filamentare din matase naturala, fire artificiale (viscoza , acetat , cupro) , fire sintetice (relon) , lucrate in tesatoriile de matase.

In functie de destinatie , tesaturile se pot grupa astfel:

- tesaturi pentru camasi , pijamale si lenjerie , cum sunt: panza nealbita , panza albita , olandina , inlet , atica , stamba , finet , molton , indian , sifon , damasc , gradel , zefir , poplin , dejalen , panama , crep , pichet , creton , flane , batist;

- tesaturi pentru rochii , bluze , fuste de vara , haine de protectie , costume de vara , raglane , canadiene si balonseide , cum sunt: santung , diftina , barchet , doc , catifea , cord , velvetona , etamina , ecosez , tafta , eponj , marchizet , catifea , creton;

- tesaturi pentru costume , pardesie , pantaloni , fuste simple si plisate , pentru imbracaminte de iarna , cum sunt: tesaturi , tricoturi pentru pardesie , gabardine , covercoturi , tesaturi pentru costum , tesaturi pentru costum fresco;

- postavuri pentru paltoane , raglane , pleduri , paturi , blanuri artificiale , cum sunt: diferite postavuri si tesatrui groase din fire de lana si din amestecuri de lana cu fibre sintetice , celofibra tip L , lana regenerata , vigonie;

- tesaturi decorative si pentru tapiterie, cum sunt: stofe de mobila jacard , epingle , rips , covoare tip plus , covoare si presuri duble , tesaturi pentru perdele C.F.R. , plus C.F.R. , cuverturi imprimate , cortine;

- tesaturi pentru prosoape , halate de baie , batiste , basmale , fulare , cum sunt: prosoape plusate , prosoape neplusate , prosoape fagure , tesaturi buclate pentru prosoape si halate de baie;

- tesaturi pentru furnituri , cum sunt: panza pentru captuseli la incaltaminte , tesaturi pentru fete incaltaminte de vara si tip sport , tesatura pentru carambi , tesatura satin pentru captuseli , canafas , tesaturi roshar din par de animale si fibre sintetice , tesatura apretata pentru croitorie , tesatura insertie pentru gulere si mansete;

-tesaturi pentru ambalaje si acoperire cum sunt: tesaturi pentru saci , saci de spate , rucsacuri , prelate , panza pentru ambalaj , corturi , hangare , bazine;

- tesaturi tehnice pentru scopuri industriale , farmaceutice , chirurgicale , cum sunt: postavuri tehnice filturi pentru masini industriale , postavuri pentru prese , curele de transmisie tesute , chingi tesute , furtun de incediu , filtre pentru industriile zaharului , uleiurilor , parfumurile , ceramicii , berei , petroliera , etc , benzi transportoare , tesaturi pentru legatorie , tesaturi pentru suport musamale si pergamoiduri , tesaturi pentru suport inlocuitor de piele , tesaturi pentru suport linoleum , tesaturi pentru panglici pentru masina de scris , tesaturi tehnice pentru inlocuirea de vene si organe ale corpului animal , tesaturi pentru pansamente si comprese.

In functie de aspect , de operatiile de prelucrare in tesatorie si in procesele tehnologice de finisare tesaturile pot fi:
- tesaturi crude , care nu necesita finisare: panza nealbita , inlet natur;

- tesaturi albite , care necesita in finisare numai operatia de albire; panzeturi albite    , olandina albita , tesaturi albite pentru cearsafuri;

- tesaturi „uni” care pot fi albe sau vopsite intr-o singura culoare; tesaturi imprimate , tesaturi care au fost imprimate pe o singura parte;

- tesaturi cu efecte de culori , fabricate din fire colorate in urzeala si in batatura , formand dungi , carouri sau diferite figuri;

- tesaturi muline , fabricate din fire rasucite , din doua sau mai multe culori;

- tesaturi scamosate (flausate) pe o parte sau pe ambele parti: sibir , diftina , fine , loden (fire din tip lana);

- tesaturi cu bucle , la care pe o parte sau pe ambele parti , firele formeaza niste bucle , folosite pentru halate de baie , prosoape , etc;

- tesaturi cu doua fete , la care nu exista deosebiri de contextura , sau cu aspect exterios , tesatura putand fi folosita pe ambele fete;

- tesaturi jacard , care prezinta desene foarte complicate , realizate prin modul de legare a firelor combinat cu efecte de culori.

1.2.Tricoturi

Tricoturile sunt produse textile cu larga utilizare in confectionarea articolelor de imbracaminte de toate categoriile. Astefel , daca tricoturile se folosesc cu succes alaturi de teasturi pentru producerea de imbracaminte exterioara si lenjerie , pana in prezent ele nu au putut fi inlocuite la producerea unor articole de larg consum , ca : ciorapi , manusi tricotate , captuseli pentru manusi din piele , articole ortopedice elastice si unele articole de sport.

Tricotul este un produs textil obtinut prin buclarea succesiva sau simultana a uneia , respectiv a mai multor fire , transformarea lor in ochiuri si inlantuirea intre ele intr-o anumita ordine.

Tricoturile prezinta o serie de calitati , din care cauza fabricarea lor se dezvolta continuu:

Clasificarea si unele particularitati ale tricoturilor

Acestea se pot clasifica dupa urmatorele criterii: natura materiei prime , destinatia , modul de legare , forma in care sunt produse de masina , etc.

1.Dupa natura materiei prime intrebuintate la obtinerea pridusului , sortimentele de tricoturi se clasifica in:

- tricoturi din bumbac sau bumbqac in amestec;

- tricoturi de lana in amestec;

- tricoturi din matase;

- tricoturi din fibre obtinute pe cale chimica 100% sau in amestec cu alte fibre naturale.

2. Dupa destinatie , produsele tricotate se clasifica in urmatoarele gurpe:

- tricotaje pentru imbracaminte exterioara; pulovere , veste , jachete , costume pentru copii , fuste , rochii , pardesie , paltoane , etc.;

- tricotaje pentru lenjerie de corp , formate din: lenjerie pentru copii (camasi , flanele de corp , pantaloni , etc.), lenjerie pentru femei (camasi de noapte , combinezoane , etc.), lenjerie pentru barbati (camasi , maieuri , flanele de corp ,etc.);

- ciorapi si sosete pentru copii , femei si barbati;

- manusi tricotate in intregime (cu cinci degete sau cu un deget) si manusi confectionate din tricot ( cu cinci degete);

- fulare , basmale , esarfe , broboade , etc. ;

- articole medicinale (articole de corsetarie , ciorapi medicinali , etc.);

- basti , perdele ;

- articole pentru sport (treninguri);

- articole tehnice.

3. Dupa modul de legare , tricoturile pot fi: cu legaturi de baza , cu legaturi derivate si cu desen (in legatura , in relief si de culoare)

4. Dupa forma in care sunt produse de masina , produsele tricotate pot fi: plane , tubulare , tricoturi cu margini conturate (fasonate) , tricoturi cu margine semiconturata (semifasonate) si tricoturi metraj.

Tricoturile cu margini conturate sunt cele mai economice; in faza asamblarii lor in sectia de confectionare nu necesita operatia de croire , care , la randul ei , determina cele mai insemnate pierderi de materie prima. Aceste tricoturi se obtin pe masini inzestrate cu mecanisme de ingustare si largire a randurilor de ochiuri sub actiunea carora detaliile produselor teicotate primesc definitiv liniile de contur.

Tricoturile cu marginile semiconturate sunt acele tricoturi care in sectia de confectionare necesita modificari neinsemnate (retusari) ale contururilor lor.

Tricoturile in forma de metraj servesc ca material de confectii pt produse de lenjerie si imbracaminte exterioara. Acestea se prezinta sub forma de rulou sau in forma de falduri (pliate). Tricoturile metraj care se folosesc pentru confectii sunt de doua feluri:

Pe masinile rapiude rectilinii , prevazute cu dispozitive specilae , se mai pot obtine si tricoturi cu desen , ca: pliseuri imitatie , tricot cu dungi longitudinale din fire de bumbac , tricot elastic cu fire de cauciuc , fire de bumbac pentru perdele etc.

Pliseuri imitatie se produc din fire de relon de 1,66 tex si se folosesc pentru garnituri si lenjerie.

Determinarea sarcinii de rupere si a alungirii la rupere a tricoturilor se executa cu acelasi aparat utilizat si pentru tesaturi. La tricoturi , aceasta determinare se efectueaza de-a lungul si de-a latul tricotului pe zece epruvete avand dimensiunile de 300x100 mm.

1.3. Captuseli si intarituri

Captuselile pot fi din: bumbac , matase sau fibre obtinute pe cale chimica. Ele se folosesc tinand seama de natura produsului: sacou , taior , pardesiu , palton , etc. De exemplu , la paltoane si pardesie se va folosi pentru captusit tesatura atlaz , iar pentru sacou , taioare , etc. , tesatura serj sau alte captuseli specifice prodului respectiv.

Atlazul este o tesatura care se intrebuinteaza , de obicei , la captusirea imbracamintei mai calduroase , ca paltoane si pardesie; se fabrica din viscoza si trebuie sa fie curat , de culoare uniforma si fara defecte.

Serjul se foloseste pentru sacouri si taioare si se fabrica din fibre de fiscoza , cupro , celofibra sau bumbac. Este o tesatura mai usoara decata talazul.

Satinul se foloseste pentru costume taior si jachete. Acesta are un aspect matasos si lucios; se farbica din fribre de viscoza.

Satinul vargat se intrebuintiaza , deobicei , la maneci , la veste si betelie la pantaloni; se fabrica in urzeala din fibre colorate de viscoza, iar in batatura , din fire de bumbac cardat. Aceste materiale trebuie sa corespunda funtiei lor , sa fie higroscopice , rezistente , usor de prelucrat.

Intariturile se farbica din: bumbac , canepa , par de cal , par artificial , etc. si au rolul de a da o rezistenta mai mare unor detalii ale produsului , ca: piepti , guler , etc. Din aceasta grupa fac parte: rosharul , canafasul    si panza vatir (volvatir) , care este tesatura principala a intariturilor.

Vatirul este o tesatura cu urzeala din fire groase de bumbac si batatura din canepa sau in. Se intrebuinteaza pentru captuseli si intarituri interioare la diferite detalii , margini si revere , pentru a le da rezistenta si stabilitate la sifonare.

Panza tare (apretata) este o tesatura de bumbac , in sau canepa , care serveste ca intarituri la jachete , revere pentru haine etc.

Rosharul este o tesatura care serveste ca material de intaritura pentru pieptii costumelor; se fabrica din urzeala de bumbac si batatura de par de cal , de bou sau din par artificial.

Canafasul este o tesatura apretata ; se farbica din fire groase din bumbac si serveste ca material de intaritura alaturi de roshar

Cap II Higroscopicitatea - definire, descriere, determinarea umiditatii materialului textil

2.1 Definitie, descriere

Higroscopicitatea - proprietatea fibrelor textile de a absorbi vapori de apa din mediul ambiant se numeste higroscopicitate.Fibrele textile pot absorbi din mediul ambiant o cantitate mare de apa ajungand pana la 40% din masa lor.

Din experientele efectuate sa constatat ca pentru fiecare material textil exista o anumita umiditate , la care fibrele isi pastreaza toate proprietatile. Aceasta umiditate , numita si umiditate legala sau repriza este stabilita in standarde fiind obligatorie pentru toti cei care prelucreaza materialele textile

Umiditatea reala a unui material textil U_r este cantitatea de apa pe care acesta o contina la un moment dat , exprimata in procente fata de masa materialului uscat.

Umiditatea normala (conditionata) a unui material textil U_n este cantitatea de apa , exprimata in acelasi mod ca U_r pe care o absoarbe dupa pastrare timp de 24-72 h in conditiile atmosferice standard (U_r aer = 65 + sau – 5% si t =20 + sau – 2^o C) dupa ce a fost uscat in prealabil la o temperatura de 50^oC.

Produsele de imbracaminte din tesuturi sau tricoturi trebuie sa aiba o anumita hrigroscopicitate , pentru a se asigura eliminare in atmosfera a transpiratiei corpului omenesc. Pentru ca un produs sa fie igienic , este necesar ca fibrele sa aiba umiditatea de 6% la o temperatura de 20^oC si la umiditatea relativa atmosferica de 65%. Masa , dimensiunile si proprietatile fizico-mecanice se modifica odata cu modificarea continutului de apa. Aceste modificari se produc diferit , in functie de polimerul din care se compun fibrele. Astfel , dimensiunile fibrelor de lana se modifica mai mult decat ale celor de matase , desi ambele au la baza proteina.

La majoritatea fibrelor , rezistenta la tractiune scade , iar alungirea la rupere creste cu cat umiditatea este mai mare. Cu modificarea umiditatii fibrelor se schimba si alte proprietati ca: elasticitatea , rezistenta la frecare , rezistenta la indoiri repoetate , capacitatea de incarcare cu electricitate statica , etc. Umiditatea mai influenteazaq si asupra stabilitatii fibrelor fata de microorganisme , agenti atmosferici , etc. Astfel , fibrele sintetice fiind putin higroscopice au o stabilitate mai mare fata de microorganisme decat fribrele naturale.

Orice analiza asupra fibrelor textile pentru determinarea unor proprietati , ca: finete , rezistenta la rupere , alungire la rupere , se efectueaza dupa ce fibrele textile au o umiditate normala.

2.2.Determinare umiditatii reale si normale a materialelor textile

Umiditatea reala a unui produs textil se determina cu ajutorul aparatelor de conditionare si al etuvelor care folosesc curentii de aer cald sau al aparatelor electrice , bazate pe modificarea capacitatii electrice sau pe modificarea rezistentei electrice.

Cu aparatele de conditionare se determina continutul de umiditate al diferitelor materiale textile(fibre si fire) , prin metoda diferentelor. Pentru aceasta este necesara cantarirea probei inainte si dupa uscarea completa (pana la masa constanta).

Cap. III: Modificarea valorilor proprietatilor materialelor textile datorata umiditatii

3.1Proprietati influentate

a. Rezistenta este proprietatea fibrelor textile de a se opune ruperii cand asupra lor se exercita diferite forte. Se pot exprima prin: sarcina de rupere , lungime de rupere si tenacitate.

Sarcina de rupere reprezinta efortul maxim in newtoni , la care rezista fibrele supuse la intindere pana la rupere.

Lungimea de rupere. Pentru a se compara din punct de vedere calitativ , fibrele de mai multe densitati de lungime sau fibrele de aceleasi densitati de lungime provenind din diferite categorii de materii prime , rezistenta de rupere se mai exprima si prin lungimea de rupere. Prin lungimea de rupere se intelege acea lungime a carei masa determina o forta capabila sa rupa fibra(fibra se rupe sub propria sa greutate).

Tenacitatea se foloseste mai mult pentru aprecierea sarcinii de rupere a fibrelor chimice si reprezinta raportul dintre sarcina de rupere , in newtoni , si densitatea de lungime a fibrelor, in denier.

b. Comportarea fibrelor la frecare. In timpul folosirii , fibrele textile sunt supuse frecarii.

Diferitele tipuri de fibre rezista la frecare in urmatoarea ordine descrescanda: fibrele poliamidice(200.000 cicluri), bumbacul(18.000 cicluri), lana(10.000 cicluri), celofibra(3.000 cicluri).

Frecarea intre fibre influenteaza procesele de filare si de impaslire ale acestora , iar partial , tuseul produselor , rezistenta la intindere    , elasticitatea , rezistenta la uzura , stabilitatea dimensionala , etc.

Lana si parurile animale au rezistente mai bune la actiunea de frecare , datorita pozitiei solzilor.

Impaslirea este proprietatea fibrelor de a se apropia , deplasa , prinde si impleti in procesul de piuare a tesaturii. Se aplica la fabricarea postavurilor sau in procesul de fabricare a incaltamintei din pasla , a palariilor , etc. Aceasta proprietate apartine lanii si amestecului de lana cu alte tipuri de fibre.

c. Alungirea la rupere este o proprietate importanta a fibrelor textile , atat pt buna desfasurare a proceselor tehnologice , cat si pentru comportarea produselor finite in timpul folosirii lor.

Lungirea sub o anumita sarcina cuprinde anumite componente:

-lungirea elastica reversibila , adica fractiunea din lungirea totala care se anuleaza imediat dupa eliberarea de solicitare;

-lungirea plastica ireversibila , sau fractiunea din lungimea totala care nu se anuleaza dupa eliberarea de solicitare , nici dupa trecerea timpului normal de relaxare;

-lungirea elastica intarziata sau fractiunea din lungirea totala care se anuleaza in timp dupa eliberarea de solicitare.

Raportul intre lungirea elastica si lungirea totala , exprimat in procente , rerezinta gradul de elasticitate. Acest indice este important pentru aprecierea capacitatii de deformare a unei fibre sau fir ; cu cat fibrele componente a unei tesatur au un grad de elasticitate mai mare , cu atat produsul finit are o stabilitate de deformare mai mare , deci are o valoare de intrebuintare mai mare.

Determinartea sarcinii de rupere si alungirii la rupere

Sarcina de rupere si alungire la rupere se determina cu ajutorul dinamometrului pentru tesaturi.

Aparatul de incercat la tractiune , costruit in tara noastra , se foloseste pentru masurarea sarcinii de rupere si alungirii la rupere la tesaturile de bumbac , in , cinepa , lina , matase , etc.

Sarcina de rupere se masoara printr –un sistem pendular prevazut cu clemele de prindere a materialului pentru latimea de 50 mm.lungimea intre cleme se poate regla intre 50 si 300 mm.citirea sarcinii de rupere se face direct pe cadran cu ajutorul acelor indicatoare.in momentul ruperii , indicatorul remorca ramine pe loc si inregistreaza sarcina la rupere , in decanewtoni kilograme – forta .

Aparatul mai este prevazut cu un dispozitiv de inregistrare pe hirtia – diagrama , a curbei caracteristice. Alungirea se inregistreaza pe o scara circulara gradata de la 10 la 100 mm , odata cu deplasarea clemelor. Antrenarea aparatului se face cu ajutorul unui motor elecric.

d. Impermeabilitatea la apa

Pentru determinarea impermeabilitatii la apa se folosesc urmatoarele metode ;

- metoda cu covata , care consta in masurarea timpului cit tesatura rezista la trecerea apei ;

- metoda cu presiune hidrostatica , care se realizeaza cu aparatul numit penetrometru ;

- metoda cu ploaie artificiala , care consta in stropirea unei epruvete cu o ploaie creata artificial si observarea timpului necesar pentru strapungerea apei prin tesatura .

Cap. IV Determinarea proprietatilor materialelor textile in stare uscata si umeda

4.1 Determinarea rezistentei si alungirii materialelor textile

4.2 Determinarea rezistentei la frecare a materialelor textile

4.3 Determinarea permeabilitatii la aer a materialelor textile

4.4 Determinarea permeabilitatii la apa a materialelor textile