Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























REGIUNEA SUD MUNTENIA - PLAN DE DEZVOLTARE

diverse


CAPITOLUL 1



PROFILUL REGIUNII




1.1 CARACTERISTICILE GEOGRAFICE ALE REGIUNII


Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafata de 34.453 kmp reprezentand 14,45 % din suprafata Romaniei, este situata in partea de Sud-Sud Est a acesteia, invecinandu-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind data de granita naturala - fluviul Dunarea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Prezenta in Sudul regiunii a fluviului Dunarea ii confera acesteia posibilitatea de a avea comunicatii cu cele 8 tarii riverane, iar prin intermediul canalului Dunare-Marea Neagra de a avea iesire la Marea Neagra si deci acces la Portul Constanta- principala poarta maritima a tarii.

Existenta in centrul regiunii dar nefacand parte din aceasta a capitalei tarii, Bucuresti, parte componenta a Regiunii Bucuresti-Ilfov, constituie prin infrastructura sociala si institutionala existenta si prin aeroportul international Otopeni, un real avantaj.

Nefiind o structura administrativa, Regiunea Sud-Muntenia este formata din: 7 judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Ialomita, Giurgiu, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 32 orase si 509 comune cu 2018 sate.

Relieful Regiunii caracterizat prin varietate si dispunere in amfiteatru cuprinde trei forme majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, campie si lunca 70,7%.

Daca pentru cele 4 judete din Sud (Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman) forma caracteristica de relief este campia, celelalte 3 judete din Nord (Arges, Dambovita, Prahova) cuprind atat campia cat si dealurile si muntii, im aceasta zona gasindu-se cele mai mari altitudini mutoase ale tarii - varfurile Moldoveanu (2544m) si Negoiu (2535m) din Masivul Fagaras si varful Omu (2505m) din Masivul Bucegi.

Reteaua hidrografica destul de bogata este dominata de fluviul Dunarea in care se varsa principalele rauri ale regiunii (Olt, Arges, Dambovita, Ialomita si Prahova). Aceasta este completata de o serie de lacuri naturale si antropice cu folosinta complexa.

Clima luata in ansamblu este temperat-continentala moderata, cu temperaturi medii anuale intre 10 0-12 0 C in partea de Sud si 2 0-6 0 C in partea de Nord si cu un regim al precipitatiilor atmosferice caracterizat de urmatoarele cantitati medii anulae: 504 mm-600 mm in zona de campie si 1000 mm-1300 mm in zona montana.

Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale regiunii sa fie destul de diversificate.

Zona montana si de deal concentreaza resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, carbune, minereuri radioactive si metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulari de gips si izvoare minerale) importante pentru industria energetica, chimica si a materialelor de constructii.

Alaturi de resursele subsolului, de o importanta deosebita si cu influente directe in dezvoltarea anumitor sectoare economice se afla resursele solului.

Astfel, suprafata agricola concentrata preponderent in judetele din Sud detine 71,1% din suprafata totala a regiunii si din care 80,6% reprezinta teren arabil.

Regiunea dispune de resurse bogate si importante de apa (3,4% din suprafata regiunii), care prin utilizarea in diferite domenii, au un rol deosebit in dezvoltarea economica a acesteia.

Flora si fauna de o mare diversitate constituie o alta bogatie naturala a regiunii.

Terenurile ocupate cu paduri si vegetatie forestiera detin 19,6% din suprafata regiunii, reprezentand o sursa importanta de masa lemnoasa si un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.


1.2 Resursele umane

1.2.1 populatia si forta de munca

In numar de 3,342 mil. locuitori (15,4% din populatia tarii) populatia regiunii, cu o densitate de 97 locuitori/km 2, se caracterizeaza din punct de vedere al repartizarii pe medii de trai prin faptul ca 41,4% traieste in mediul urban iar 58,6% in mediul rural.

In comparatie cu judetele din sud, judetele din nordul regiunii concentreaza un numar mai mare atat de populatie cat si de centre urbane.

Evolutia structrii pe varste a regiunii releva aparitia unui proces lent dar constant de imbatrinire demogarfica, fenomen caracteristic tuturor judetelor componente cat si tarii, generat de scaderea natalitatii.

Cu privire la forta de munca, populatia activa, pe fondul unei tendinte de scadere, era la sfarsitul anului 2004 de 1,183 mii. persoane cu 110, 8 mii persoane mai putin decat in anul 2000.

Caracteristic fortei de munca ocupate este faptul ca un procent substantial din aceasta (39,4%) lucreaza in agricultura, restul de 51,6% fiind impartita aproape egal intre sectoarele industrie si constructii (29,4%) si servicii comerciale si sociale (31,2%).

Dezechilibrele economice din perioada de tranzitie au influentat substantial fenomenul de somaj, astfel ca in regiune la sfarsitul anului 2004 s-au inregistrat 94,7 mii someri reprezentand 17,0% din total tara, din care 39,6% erau femei.

Rata somajlui de 7,4% inregistrata la sfarsitul anului 2004 nu difera cu mult de rata existenta la nivel national (6,3%), insa aceasta inregistreaza in judetele Prahova si Teleorman valori ridicate de 21,7% respectiv 14,6%.

In randul femeilor rata somajului de 6,5% este mai mica in comparatie cu cea din randul barbatilor.

Generat in mare parte de restructurarea unor intreprinderi importante, fenomenul de somaj nu a putut fi echilibrat prin locurile de munca nou create, dinamica realativ crescatoate a acestora nefiind suficienta.


1.2.2 infrastructura sociala

Structura educationala in Regiunea Sud-Muntenia poate asigura scolarizarea la toate nivelurile, in cadrul acesteia existand un numar de gradinite, 1092 scoli primare si gimnaziale, 176 licee, 12 scoli profesionale si de ucenici, 13 scoli postliceale si 5 institutii de invatamant superior.

Daca reteaua scolilor primare si gimnaziale acopera intr-un grad suficient nevoile educationale, nu acelasi lucru se poate spune si despre invatamantul liceal a carui structura educationala nu este orientata si acopera partial nevoile pietei muncii.

Un avantaj major pentru regiune cu privire la formarea superioara il constituie existenta in cadrul acesteia , pe langa institutiile mentionate, a celui mai mare centru universitar din tara-Bucuresti.

Reteaua unitatilor sanitare din cadrul regiunii se caracterizeaza printr-o accesibilitate buna in mediul urban in comparatie cu mediul rural.

Asistenta sanitara a populatiei regiunii este asigurata de unitati din sectorul public si din cel privat, acesta din urma dezvoltandu-se pe parcursul ultimilor ani.

Caracteristic actului de asistenta sanitara este faptul ca personalul medical cu studii superioare este mult sub nivelul necesar si ca dotarea unitatilor sanitare cu aparatura medicala si cu medicamente este necorespunzatoare.

Sistemul serviciilor de protectie sociala nu este suficient dezvoltat si acopera o arie relativ restransa a grupurilor care necesita ingrijiri speciale, in schimb in ultimii ani domeniul protectiei copiilor insitutionalizati a inregistrat un trend pozitiv.

In prezeent facilitatile culturale existente satisfac in mica masura nevoile populatiei, la nivelul regiunii inregistrandu-se o scadere a interesului public fata de actul de cultura organizat, datorat in mare masura impactului mass-media asupra timpului dedicat de individ formarii si educatiei permanente. Acest lucru a determinat restrangerea activitatilor specifice domeniului si a dus la schimbarea destinatiei unui mare numar de asezaminte culturale. Totodata s-au manifestat in ultimii ani aspecte negative legate de managementul culturii, reflectate in scumpirea actului cultural si in indiferenta unor administratii locale fata de dotarea si intretinerea bunurilor culturale de folosinta publica.

Regiunea poseda un fond cultural istoric deosebit si destul de bogat, reprezentat de importante vestigii arheologice, cetati medievale, monumente cultural-istorice si muzee locale si judetene.


1.3 economia

Spatial, structura economica a regiunii este caracterizata de dominarea industriei in cele 3 judete (Prahova, Dambovita si Arges) din nordul acesteia si agriculturii in cele 4 judete (Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita) din sud.

Dupa anul 1989 economia regiunii a avut in general o evolutie descendenta, datorata dezechilibrelor mostenite a neconcordantei dintre componentele reformei economice si a utilizarii nerationale a resurselor naturale si umane, cu impact negativ asupra productivitatii, eficientei si ratei de angajare.

Fenomenul de declin economic, generator a unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a fortei de munca, persistenta somajului de lunga durata, accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai si deteriorarea calitatii vietii, s-a atenuat pe parcursul ultimilor ani inregistrandu-se in aceasta perioada o evolutie lenta dar pozitiva a economiei, avand efecte benefice asupra mediului social.

Compexa si diversificata, industria a carei contributie la PIB-ul regional a fost la sfarsitul anului 2004 de 28,2%, este reprezentata prin toate ramurile ei, ponderea insa detinand-o industria chimica si petrochimica (judetele Prahova si Arges), industria constructiei de masini , echipamente si mijloace de transport (judetele Prahova , Arges si Dambovita), industria textila , a confectiilor si alimentara, forta de munca ocupata in cadrul acestora fiind de 25,3%.

In productia de utilaj petrolier si chimic, de frigidere, lampilor electrice cu incandescenta si in productia de automobile Dacia si Aro, regiunea detine suprematia la nivel de tara.

Prezenta in toata egiunea, industria are o pondere ridicata in judetele din Nord, aici aflandu-se si importantele centre urbane ale acesteia: Ploiesti, Pitesti si Targoviste-care au constituit si constituie in continuare poli de dezvoltare si centre de polarizare pentru noi activitati industriale pe langa cele traditionale existente si pentru investitiile straine.

Urmarea procesului de privatizare inca nefinalizat si de trecere la economia de piata, s-a inregistrat un declin fundamental al numarului si marimii intreprinderilor de stat concomitent cu cresterea numarului de societati comerciale private.

Sectorul privat caracterizat de o evolutie in timp lenta dar constant pozitiva, este relativ bine reprezentat la nivelul regiunii, fiind sustinut de crearea si dezvoltarea continua a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM).

In cadrul regiunii, dintr-un total de 9056 societati active existente la sfarsitul anului 2004, 8811 erau IMM-uri, domeniile de activitate ale acestora acoperind majoritatea ramurilor economiei.

Tabloul societatilor din cadrul regiunii, care activeaza in sectorul privat se prezinta astfel:


Nr. crt.

Tip de activitate

Total nr. de intreprinderi

din care pe clase de marime

dupa numarul de salariati




250 si peste

TOTAL 9.056

din care






Industria extractiva







Industria prelucratore







Energie electrica, termica, gaze si apa







Constructii







Sectorul serviciilor, slab dezvoltat inainte de 1990, a inregistrat in ultimii ani o evolutie pozitiva in anumite domenii, cu precadere in activitatile comerciale si de desfacere, numarul populatiei ocupate in acest domeniu fiind de 20,9 mii persoane la sfarsitul anului 2004.

Tendinta oscilanta in evolutia acestui sector la nivel regional si dimensiunile relativ reduse ale acestuia, constituie una din principalele deficiente ale structurii economice din regiune, ceea ce reflecta o dezvoltare subdimensionata atat in raport cu nevoile populatiei cat si in raport cu celelalte sectoare ale economiei regionale.

Potentialul economic si uman, resursele bogate ale solului si gradul sporit de urbanizare si industrializare, caracteristici dominante in special zonei de Nord si mai putin zonei de sud, au constituit conditiile favorizante de atragere si patrundere in regiune a investitiilor straine, care pe departe poate fi considerat suficient.

In ceea ce priveste agricultura, conditiile naturale ale regiunii si calitatea solului sunt favorabile dezvoltarii tuturor ramurilor din domeniul acesta.

Suprafata agricola de 2.449 mii ha, reprezinta 71,1% din suprafata totala a regiuniii, restul fiind ocupata de paduri (19,3%) si de ape si balti (3,4%).

Din totalul acestei ponderea cea mai mare este detinuta de terenul arabil (80,6%) urmat de pasuni si fanete (16%) si de vii si livezi (3,4%).

Caracteristic este productia vegetala, orientata spre cultura cerealelor, plantelor uleioase, plantelor de nutret si legumelor.

In prezent peste 96,2% din suprafata agricola apartine sectorului privat, forta de munca ocupata fiind de 39,4%.

Cu toate ca exista conditii natiurale deosebite, in prezent nu se poate spune ca exista o productivitate agricola competitiva si eficienta, acest aspect fiind determinat atat de dotarile tehnice necorespunzatoare cat si de modul de exploatare practicat.

Regiunea detine si in domeniul zootehnic un real potential, dar care ca si celelalte sectoare nu este suficient exploatat.


1.4 infrastructura

1.4.1 infrastructura de transport

In prezent in cadrul regiunii, transportul pe drumuri, aflat in ultimii ani intr-o continua dezvoltare, tinda sa devina lider in domeniu pe fondul declinului inregistrat de transportul feroviar.

Strabatuta de 4 cai rutiere internationale si de viitorea autostrada Constanta-Bucuresti-Oradea-parte a retelei pan-europene de transport, regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala.

Reteaua de drumuri nationale (21,9% din 11.999 km lungime totala drumuri), in mare parte modernizate, asigura o buna comunicare in special intre centrele urbane din regiune, facilitand totodata accesul din si inspre diverse centre importante cum ar fi: Bucuresti-capitala tarii, portul maritim Constanta etc.

Comunicarea cu teritoriul tarii aflat in interiorul arcului carpatin este asigurata de 4 culuoare si anume:

Ø      Valea Prahovei (rutier si feroviar)

Ø      Valea Oltului (rutier si feroviar)

Ø      Rucar-Bran (rutier)

Ø      Transfagarasan (rutier-accesibil numai pe perioada verii)

In comparatie cu starea tehnica in general satisfacatoare a drumurilor nationale, drumurile judetene si comunale a caror pondere este de 77,1% sunt in marea lor majoritate necorespunzatoare, fapt ce inpiedica sau ingreuneaza traficul rutier, acest aspect avand un impact negativ major in special in zonele rurale.

Transportul rutier este sustinut de transportul feroviar, din reteaua de cai ferate a regiunii facand parte 4 magistrale care asigura legatura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea, Transilvania si Banat.

In cadrul regiunii nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de calatori si marfa, dar se beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania-Bucuresti Otopeni, amplasat la minimum 60 km si maximum 120 km de capitalele judetelor regiunii.

Transportul naval, aflat intr-un declin continuu dupa 1990, este asigurat de fluviul Dunarea principala cale de navigatie transeuropeana pe care, in cadrul regiunii, sunt situate 4 importante porturi.

Legatura cu Bulgaria se face prin intermediul a 3 puncte de trecere a frontierei, cel mai important fiind cel de la Giurgiu-Ruse datorita podului rutier-feroviar existent, prin acest punct realizandu-se una din legaturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat.


1.4.2 infrastructura tehnica

In cadrul regiunii sursele de alimentare cu apa potabila provin din captarile apelor de suprafata si a apelor subterane, un numar de 305 localitati (municipii, orase, comune) din cadrul acesteia beneficiind de alimentare cu apa, reteaua de distributie aferenta avand o lungime de 7.854 km.

Caracteristic retelei de alimentare cu apa in special din mediul urban, este faptul ca unele conducte prezinta un grad avansat de degradare si uneori de subdimensionare in comparatie cu volumul de apa solicitat in prezent.

Retelele de canalizare a apelor uzate menajere in numar destul de redus in cadrul regiunii, subdimensionate si in mare parte degradate , sunt prezente in 92 localitati, din care 46 orase.

Epurarea apelor uzate menajere constituie o alta problema majora, generata de utilizarea in mare parte a unor echipamente si tehnologii depasite.

Alimentarea cu energie electrica nu constituie o problema, aceasta fiind asigurata la nivelul regiunii in proportie de 99%, in mediul urban aceasta fiind de 100%.

Regiunea dispune de o buna retea de telecomunicatii, cu un grad ridicat de acoperire, fapt ce permite accesul populatiei la sistemele de comunicatii moderne.

Reteaua de gaze naurale in lungime de 3.792 km asigura alimentarea unui numar de 108 localitati din care 32 municipii si orase, extinderea acesteia fiind destul de lenta, datorita costurilor ridicate pe care le necesita un astfel de proces.

Distibutia energiei termice in sistem centralizat, prezenta cu precadere in centrele urbane si aflata in declin in ultimii ani, datorita costurilor ridicate de productie si transport, tinde sa fie inlocuita de sisteme mai mici, performante si eficiente


1.5 mediul

Calitatea mediului, functie de evaluarea gradului de poluare a componentelor sale individuale (aer, apa, sol, paduri etc.) difera de la o zona la alta, fiind determinata de specificul si particularitatile acestora.

Dupa anul 1990 conditiile de mediu au inceput sa fie gradual imbunatatie prin, cresterea investitiilor de protectie a mediului, imbunatatirea si aplicarea legislatiei in domeniu si prin reducerea si chiar stoparea productiilor industriale poluante.

Gradul ridicat de industrializare a zonei din nordul regiunii si concentrarea in cadrul acesteia a unor activitati industriale poluante, fac ca in aceasta zona sa existe cele mai mari probleme pentru toate componentele de mediu, cu un impact negativ asupra calitatii vietii si a conditiilor de trai.

In cadrul acestei zone, judetul Prahova, caracterizat prin nivelul cel mai inalt de industrializare din tara, inregistreaza o poluare ridicata atat a aerului, cu sulfati in suspensie, aerosoli de acid sulfulric si pulberi cat si a solului, in special cu produse petroliere.

Starea tehnica necorespunzatoare a statiilor de tratare a apelor uzate menajere si industriale si folosirea unor tehnologii depasite, determina existenta unei poluari biologice si microbiologie avansate a raurilor colectoare.

Zonele agricole din sudul romaniei, datorita gradului scazut de industrializare sunt mai putin afectate de factorii poluanti caracteristici acesteia, dar in schimb suporta actiunea unor factori de mediu limitativi, cum sunt: eroziunea, saracia in substante nutritive si poluarea chimica, a caror efecte negative in productivitatea agricola si calitatea mediului de trai sunt evidente.

Folosirea pe scara larga a substantelor chimice pentru tratarea solurilor si a culturilor in contextul practicarii de-a lungul timpului a unei agriculturi intensive, a influentat negativ calitatea apelor subterane, gradul de poluare al acestora fiind destul de ridicat.

O problema deosebita o constituie depozitarea deseurilor menajere si nemenajere, regiunea dispunand de un numar mic de locuri de depozitare ecologica a acestora si care in general sunt localizate in centrele urbane.

Pana in prezent, in cadrul acesteia nu exista un sistem complex si modern, capabil sa realizeze separarea, procesarea, utilizarea si lichidarea deseurilor, inclusiv incinerarea acestora.

O alta problema actuala este gradul de constientizare si nivelul de educatie scazut al populatiei cat si implicarea practica a acesteia in protejarea naturii si a mediului.


1.6 turismul

In prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare economice cu potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putand contribui substantial la revigorarea soci-economica a regiunii.

Aceasta dispune de un potential considerabil, cu precadere in partea de nord, pentru dezvoltarea turismului si a activitatilor de recreere datorita conditiilor naturale favorabile si a traditiilor culturale si istorice existente.

Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei-Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera in mare parte necesitatile de cazare si de o infra 828d37i structura turistica adecvata.

Turismul balnear se poate practica in cadrul a 3 statiuni balneoclimaterice, spatiile de cazare si bazele de tratament existente cat si calitatea serviciilor fiind in mare parte necorespunzatoare.

Comparativ cu zona de nord, zona de sud a regiunii si in special zona riverana fluviului Dunarea detine un potential turistic neexploatat suficient pana in prezent, dar care in timp poate deveni prin investitii sustinute o alternativa la turismul clasic montan.

Regiunea este atractiva din punct de vedere turistic si datorita existentei in cadrul acesteia a unor valori culturale, a unor monumente cultural-istorice si a unor parcuri naturale situate in Muntiii Bucegi si Muntii Piatra Craiului.

O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti o constituie imbunatatirea serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor de informare si promovare turistica.
























CAPITOLUL 2

ANALIZA SITUATIEI SOCIALE, ECONOMICE SI

INSTITUTIONALE – CONCLUZII RELEVANTE







2.1 INTRODUCERE


Procesul elaborarii in parteneriat a Planului de Dezvoltare Regionala al Regiunii Sud Muntenia a avut ca punct de plecare analiza si prelucrarea datelor si informatiilor obtinute din urmatoarele surse:


  • Parteneriatul regional larg
  • Profilul socio – economic al judetului Arges
  • Profilul socio – economic al judetului Calarasi
  • Profilul socio – economic al judetului Dambovita
  • Profilul socio – economic al judetului Giurgiu
  • Profilul socio – economic al judetului Ialomita
  • Profilul socio – economic al judetului Prahova
  • Profilul socio – economic al judetului Teleorman
  • Anuarul statistic al Romaniei –Editia 2005
  • Planul economic de preaderare al Romaniei
  • Date statistice ale Camerelor de Comert judetene si Agentiilor

Judetene de Formare si Ocupare

  • Publicatii ale Institutului National de Statistica

Punct de plecare in elaborarea strategiei de dezvoltare a regiunii, analiza situatiei sociale, economice si institutionale are drept scop identificarea problemelor cheie cu care se confrunta regiunea si a potentialului acesteia, in vederea stabilirii unei orientari strategice care este conforma si sprijina scopul general al acestui Plan de Dezvoltare.



METODOLOGIA UTILIZATA

Dezvoltarea informatiilor la nivel regional, utilizand contributia parteneriatului, alaturi de toate sursele de informatii disponibile, este esentiala in elaborarea de analize economice si sociale viabile.

Dezvoltarea unui parteneriat adevarat este un proces de durata, iar acesta a fost initiat in luna mai 2002, continuand si in acest moment la nivelul regiunii. Grupuri Locale de Parteneriat au fost constituite in cadrul fiecarui judet, iar la nivel regional, s-au constituit Grupurile de Lucru pe Prioritati, alcatuite din membrii Grupurilor Locale de Parteneriat, create pentru fiecare prioritate regionala identificata de catre parteneriate. In ciuda caracterului embrionic al acestor grupuri, ele au contribuit in mod semnificativ, la procesul de planificare.

Conceptul de Regiune de Dezvoltare in context european, impune in vederea identificarii si cunoasterii aprofundate a situatiei existente, efectuarea analizei tuturor domeniilor economice si sociale ale regiunii.

Analizele efectuate in fiecare dintre cele 7 judete care compun regiunea, cu ajutorul Grupurilor Locale de Parteneriat, au permis dezvoltarea unei viziuni parteneriale asupra particularitatilor economice si sociale ale fiecarui Judet, prin identificarea arborelui problemelor si efectuarea analizelor SWOT.

Aceste analize locale au fost reunite si imbunatatite pe prioritati regionale de catre Grupurile Locale de Parteneriat, fiind utilizate ca baza de plecare in vederea definirii analizei SWOT regionala si analizei sociale, economice si institutionale la nivel regional.

Utilizarea unei astfel de analize permite identificarea, pe de o parte, a:

  • disparitatilor existente in dezvoltarea economica si sociala a Judetelor,
  • domeniilor de interventie
  • spatiilor geografice caracterizate prin probleme si procese comune,

iar, pe de alta parte, faciliteaza formarea unei imagini clare a perceptiei parteneriatului asupra necesitatilor de dezvoltare la nivel regional. Identificarea necesitatii de sprijinire a acestor perceptii regionale reprezinta un proces continuu care este in legatura cu dezvoltarea unor retele si structuri parteneriale in viitor, conform dispozitiilor H.G. nr. 1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare

Analiza acestor domenii permite identificarea stadiului de dezvoltare si a resurselor necesare pentru asigurarea unei dezvoltari durabile.

Pentru a efectua aceasta analiza complexa cu un inalt grad de obiectivitate, fiecarui domeniu i s-a atribuit un set de criterii care pot evidentia problemele existente in cadrul acestuia. Criteriile au fost evidentiate in practica prin folosirea unui ansamblu de indicatori care permit examinarea intensitatii fenomenului si proceselor observate si identificarea tendintelor de evolutie.

Domeniile si criteriile de analiza pentru acesta sunt urmatoarele:

Demografia

populatia

densitatea populatiei

structura populatiei

factorii de crestere a populatiei

Educatia

numarul institutiilor educationale

gradul de cuprindere a populatiei

Piata fortei de munca

populatia ocupata pe sectoare si ramuri

numarul mediu de salariati

structura si rata somajului

castigul salarial

Economia

P.I.B.

potential industrial

potential agricol

sector privat

serviciile

Infrastructura

transport feroviar

transport rutier

transport naval

alimentarea cu apa

alimentarea cu gaze naturale

retelele de telecomunicatii

Mediul rural

populatia

forta de munca

infrastructura fizica si sociala

Turismul

numar unitati de cazare

grad de ocupare

fondul turistic si cultural

Mediul

calitatea aerului

calitatea apei

calitatea solului

paduri


2.2.1 demografia

Analiza acestui domeniu pe baza criteriilor stabilite urmareste furnizarea unei imagini cuprinzatoare a caracteristicilor si evolutiilor cu privire la capitalul uman - resursa de baza si creatoare a fiecarei societati.

Dinamica populatiei, indicator de definire a resurselor de munca necesare procesului de planificare, arata ca populatia regiunii a carui numar de locuitori este de 3.342,0 mii, reprezentand 15,42% din populatia tarii, a avut in ultimii ani o tendinta de scadere continua, in acest context aceasta reducandu-se fata de anul 2000 cu 123,5 mii locuitori, cauza principala a acestui fenomen fiind sporul natural negativ.

Analizata pe medii de trai si in contextul preponderent agrar al regiunii, se constata o pondere ridicata a populatiei din spatiul rural 58,6% valoare cu mult peste media pe tara de 45,1%, populatia urbana fiind de 41,4% .

Intr-o situatie opusa acestui aspect se afla judetul Prahova, singurul din cele 7 judete componente in care populatia urbana este preponderenta (50,9%) in comparatie cu populatia rurala (49,1%).

Densitatea populatiei, analizata valoric, in timp si din punct de vedere al distributiei teritoriale, se caracterizeaza prin:

superioritate fata de valoarea densitatii la nivel de tara: 97,0 locuitori/km2 - Regiune, 90,9 locuitori /km2 – tara

scaderea fata de anul 2000 cu 3,6 locuitori/km2

diversitate in distributia reala a populatiei, concretizata prin valori mari in judetele din nordul regiunii comparativ cu judetele din sud (judetele Prahova cu 175,8 locuitori/km2 si Dambovita cu 132,7 locuitori/km2 aflandu-se pe primele locuri, iar judetele Calarasi cu 62,6 locuitori/km2 si Ialomita cu 65,8 locuitori/km2, pe ultimele locuri).

Structura pe sexe a populatiei se caracterizeaza printr-o usoara predominare numerica a populatiei feminine       - 51,15% fata de 48,85% barbati.

Evolutia structurii pe varste a populatiei regiunii releva din 1992, atat scaderea ponderii populatiei tinere cat si aparitia unui proces lent dar constant de imbatranire demografica, fenomene caracteristice tuturor judetelor componente cat si tarii.

Aceste aspecte sunt sintetizate in tabelul de mai jos:

Tabel nr.1

Anul

Tara/Regiune

In % fata de total

0-14 ani

65 ani si peste


Romania



Regiunea Sud Muntenia




Romania



Regiunea Sud Muntenia





Romania



Regiunea Sud Muntenia











Imaginea detaliata a structurii populatiei pe grupe de varste este redata in tabelul urmator:

Tabel nr.2

Anul

Tara/

Regiune

Numar locuitori (mii)

In % fata de total

Total

0 – 14 ani

15 – 59 ani

60 ani si peste

0 – 14 ani

15 – 59 ani

60 ani si peste


Romania









Regiunea      Sud-Muntenia









Romania









Regiunea      Sud-Muntenia










Romania









Regiunea      Sud-Muntenia









Dezechilibrul in structura pe varste determinat de scaderea natalitatii si de fenomenul de migratie al populatiei tinere, are influente sociale majore determinand schimbarea raportului dintre persoanele active ocupate si cele intretinute si inactive.

Un alt factor demografic cu impact major asupra dinamicii populatiei si a dimensiunii comunitatilor il constituie sporul natural, a carui caracteristica dupa 1992 a fost una negativa.

Miscarea naturala a populatiei regiunii dupa 1992 a fost caracterizata de scaderea continua a natalitatii concomitent cu cresterea mortalitatii, ambele fenomene incadrandu-se in tendinta nationala.

In profil teritorial, trei judete (Ialomita, Calarasi si Dambovita) inregistreaza o rata a natalitatii superioare celei regionale (9,4 nascuti vii la 1000 locuitori), judetele Teleorman si Giurgiu inregistrand cele mai mari rate ale mortalitatii (16,5, respectiv 15,9 decedati la 1000 locuitori), cu mult peste media regionala de 13,0 0/00.

Mortalitatea infantila, indicator indirect al nivelului de trai, s-a mentinut din 1992 si pana in prezent peste media pe tara, evolutia ei in aceasta perioada avand tendinta de scadere.

Evolutia numarului de familii in perioada 1996-2004 a fost influentata de tendinta de reducere a nuptialitatii, deci de constituire a unor familii noi, cat si de cea de disolutie a casatoriilor prin divort.

In anul 2004 rata bruta a nuptialitatii a fost de 5,8 casatorii la 1000 locuitori, inregistrand o tendinta de scadere fata de 1996 (6,4‰) si o crestere fata de anul precedent (5,6‰). Cea mai scazuta rata a nuptialitatii s-a inregistrat in judetul Teleorman (4,6‰) si cea mai ridicata in judetul Arges (6,6‰).

In perioada 1996-2004 divortialitatea a avut o evolutie oscilanta, tendinta generala fiind de crestere. In anul 2004 rata divortialitatii a fost de 1,62 divorturi la 1000 locuitori, mai mare fata de cea din anul precedent (1,44‰) si fata de cea inregistrata in anul 1996 (1,49‰). Valoarea cea mai ridicata a divortialitatii s-a inregistrat in judetul Calarasi (1,98‰), iar cea mai scazuta in judetul Giurgiu (0,60‰).

Sub raport etnic 96,9% din populatia regiunii era la Recensamantul din 18 martie 2002 de nationalitate romana, minoritatiile nationale reprezentand 3,1% din care 2,9% romi.

Structura confesionala indica faptul ca 97,8% din populatia regiunii era la Recensamantul din 18 martie 2002 ortodoxa, 0,7 % adventista, 0,4 % penticostala, 0,3 % crestina dupa evanghelie, 0,3 % evanghelica si 0,2 % romano-catolica (diferenta - alte confesiuni, atei, fara religie sau cu religie nedeclarata).

Pe fondul transformarilor de ordin social, politic, economic, cultural sau ale mentalitatii, unul din fenomenele grave cu care se confrunta societatea il reprezinta manifestarile de comportament deviant. Criminalitatea, fenomen social complex, alaturi de alte fenomene infractionale, a manifestat in ultimii ani o usoara tendinta de scadere.

In anul 1996 rata criminalitatii la nivelul Regiunii Sud, a fost de 428 condamnati definitiv la 100 mii locuitori, in 2004 ajungand la 267 condamnati la 100 mii locuitori. Cele mai mari rate de criminalitate in anul 2004 s-au inregistrat in judetele Calarasi si Dambovita, iar cele mai mici in judetele Giurgiu si Arges.

Din analiza efectuata rezulta faptul ca potentialul populatiei constituie un punct relativ tare al regiunii, dar care poate fi si sursa unor viitoare probleme legate de procesul transformarii economice.

Imaginea furnizata de analiza demografica pe baza grupului de criterii mentionate, se caracterizeaza prin:

Þ    scaderea numarului populatiei

Þ    densitate superioara mediei pe tara

Þ    dominarea populatiei rurale

Þ    spor natural negativ

Þ    dominarea populatiei de nationalitate romana si de confesiune ortodoxa


2.2.2 educatia

Premergator analizei situatiei curente a sistemului educational al regiunii si implicatiile lui in evolutia pietei muncii si in dezvoltarea economica a regiunii, trebuie mentionat faptul ca acesta este parte componenta a sistemului educational national.

Analizat in contextul numarului de institutii de invatamant existente in regiune, actul educational este sustinut de o retea relativ buna care poate asigura scolarizarea la toate nivelele.

Caracterizata printr-o diversitate de repartizare geografica redusa, structura unitatilor de invatamant din cadrul regiunii in numar de 1.892, prin numarul semnificativ al gradinitelor (594) si al scolilor primare si gimnaziale (1.092) asigura un grad bun de acoperire a nevoilor de pregatire primara.

Nu acelasi lucru se poate spune despre invatamantul liceal si profesional care prin localizarea celor 176 licee si a celor 12 scoli profesionale si de ucenici cu precadere in centrele urbane determina un nivel mai redus de accesare de catre tinerii din mediul rural.

Dotarea partial corespunzatoare a acestora ingreuneaza practicarea unui proces educational si de formare modern si performant si orientarea profesionala neconcordanta cu solicitarile pietei muncii a unor institutii, influenteaza pe de o parte gradul de pregatire al elevilor iar pe de alta parte posibilitatea gasirii unui loc de munca.

Educatia superioara asigurata la nivelul regiunii de cele 5 institutii de invatamant superior si de 13 scoli postliceale, este suplimentata si sustinuta de institutiile celui mai mare Centru universitar din tara – Bucuresti, aflat in centrul regiunii.

Evolutia in timp a numarului institutilor pentru fiecare nivel de scolarizare este caracterizata de tendinta de scadere a acestora, exceptie facand institutiile din mediul liceal si universitar.



Populatia scolara in anul scolar 2004/2005 – Regiunea Sud Muntenia

Tabel nr.3

Forma de invatamant

Populatie scolara

-numar persoane-

Þ    prescolar

Þ    primar si gimnazial

Þ    liceal

Þ    profesional si de ucenici

Þ    postliceal si de maistri

Þ    superior







total



Rata bruta de cuprindere scolara (%) a populatiei in diverse forme de invatamant la nivel de regiune fata de tara, era in anul scolar 2004/2005 urmatoarea:

In anul de invatamant 2004/2005, 596.270 copii, elevi si studenti au fost cuprinsi intr-o forma de invatamant organizata, reprezentand 68,1% din populatia de varsta prescolara si scolara, ponderea populatiei scolare in populatia totala fiind in aceasta perioada de 17,8%.

Rata bruta de cuprindere scolara la toate nivelurile in anul scolar 2004/2005 a fost de 65,2%, in crestere constanta pe perioada analizata (61,4% in 2000/2001), judetul Giurgiu inregistrand valoarea cea mai scazuta ( ), iar judetul Arges cea mai ridicata (75,6%).

In invatamantul general obligatoriu primar si gimnazial rata bruta de cuprindere a fost de 101,7% in anul scolar 2004/2005, in ultimii cinci ani inregistrandu-se o tendinta de crestere atat la nivel regional cat si la nivelul fiecarui judet component al regiunii, exceptie facand anul scolar 2001/2002 cand s-a inregistrat o usoara scadere.

Rata bruta de cuprindere scolara in invatamantul liceal este mult mai scazuta, in anul 2004/2005 fiind de 72,7%, constatandu-se insa si la acest nivel o crestere comparativa cu anul scolar 2000/2001 cand rata bruta de cuprindere a fost de 68,2%. Valoarea cea mai mica a fost inregistrata de judetul Giurgiu – 45,4%, iar judetul Arges a inregistrat valoarea cea mai ridicata de 87,8%.

In anul scolar 2004/2005, in invatamantul primar si gimnazial reveneau 13,4 elevi la un cadru didactic. In ultimii cinci ani s-a constatat o usoara crestere a numarului studentilor si a elevilor din invatamantul profesional si de ucenici.

Concluziile relevante pentru acest domeniu rezultate din analiza efectuata sunt:


Þ    retea buna a institutiilor de invatamant

Þ    numar redus al institutiilor de invatamant postliceal si superior

Þ    grad ridicat de cuprindere al elevilor in invatamantul primar si gimnazial

Þ    tendinta de crestere a gradului de cuprindere al elevilor in invatamantul liceal

Þ    lipsa unei orientari strategice a unor institutii educationale pentru acoperirea nevoilor pietei fortei de munca


O concluzie privind situatia sistemului educational si a legaturii acestuia cu modernizarea, diversificarea si restructurarea economica va fi posibila numai dupa analiza potentialului fortei de munca a regiunii.


2.2.3 piaTa forTei de muncA

Transformarea sociala, economica si politica, componente caracteristice perioadei de tranzitie si trecerii la economia de piata au produs o serie de schimbari in structura pietei fortei de munca, cu consecinte majore atat in domeniul social cat si in cel economic.

Faptul ca piata fortei de munca este o problema controversata, imaginile si situatia de suprafata ascunzand probleme carora economia si mediul social trebuie sa le faca fata in viitor, impune o analiza atenta si identificarea majoritatii problemelor din acest domeniu.

Sugestiv, situatia pietei muncii din regiune este redata in tabelul urmator:

Tabel nr. 4

- mii persoane -

Anul

Total populatie

Resurse de munca

Populatie activa civila

Populatie ocupata civila

Someri

Rata somajului (%)
















Tendinta perioadei 2000 - 2004 a fost reducerea numarului persoanelor active (1.277,7 mii persoane in 2004, cu 11,54% mai mic decat in 2000) in favoarea celor inactive, fapt datorat in special fenomenului de imbatranire al populatiei, sporului negativ si persoanelor cu alte surse de existenta.

Aceeasi tendinta de scadere a avut-o si populatia ocupata civila, care la sfarsitul anului 2004 era de 1.183,0 mii persoane cu 110,8 mii persoane mai putin decat in 2000, acest fenomen fiind generat de procesul de restructurare economica.

Pe sectoare de activitate, in perioada 2000-2004, scaderi ale populatiei ocupate s-au produs cu precadere in agricultura, vanatoare, silvicultura, piscicultura (de la 628,0 mii persoane in 2000 la 466,3 mii persoane in 2004), in acelasi timp inregistrandu-se o crestere a ponderii populatiei ocupate in constructii (de la 43,0 mii persoane in 2000 la 51,3 mii persoane in 2004), in comert (de la 98,9 mii persoane in 2000 la 115,2 mii persoane in 2004) si servicii sociale (de la 14,8 mii persoane in 2000 la 20,9 mii persoane in 2004).

Ponderea femeilor in populatia ocupata a fost la sfarsitul anului 2004 de 47,8%.

Structura pe grupe de varste a populatiei ocupate indica ponderea ridicata detinuta de persoanele intre 25-34 ani (27,2%), urmata de cele in varsta de 35-44 ani (24,1%) si 45-54 ani (21,9%), ponderea populatiei tinere de 15 - 24 de ani reprezentad 9,9% din populatia ocupata.

La nivelul Regiunii Sud Muntenia, din totalul populatiei ocupate civile, 60% erau salariati, 1,3% patroni, 24,2% lucratori pe cont propriu si 14,2% lucratori familiali neremunerati.

Dupa nivelul de instruire, populatia ocupata civila cu studii superioare detine un procent destul de scazut de numai 8,7%, cea cu studii postliceale si tehnice reprezinta 4,5%, cea cu studii liceale detine 30,6%, iar cea cu studii profesionale si gimnaziale 45,2%.

Numarul mediu al salariatilor din economia regiunii a inregistrat pe durata perioadei analizate o scadere continua, ajungand in anul 2004 la 570.523 persoane, cu 46.124 persoane mai putin fata de anul 2000.

Comparativ cu acelasi an, numarul salariatilor din industrie a scazut cu 21.859 persoane, ajungand in 2004 la 250.474 persoane, ceea ce reprezinta 43,9% din numarul total de salariati.

Evolutia negativa a principalilor indicatori ai fortei de munca este ilustrata de raportul de dependenta economica, exprimat prin numarul de persoane inactive si someri la 1000 persoane ocupate. care a crescut de la an la an ajungand in anul 2004 la 1.821,8 persoane.

Dezechilibrele economice din perioada de tranzitie, disponibilizarile din industrie si incapacitatea altor sectoare economice de a absorbi forta de munca, au constituit cauzele care au determinat aparitia si cresterea somajului.

Principalele caracteristici ale acestui fenomen in timp sunt prezentate in urmatorul tabel:

Tabel nr.5








Someri inregistrati (persoane)

Romania

Regiunea Sud

























Ponderea femeilor in total someri (%)

Romania

Regiunea Sud

























Rata somajului (%)

- total

Romania

Regiunea Sud

- barbati

Romania

Regiunea Sud

- femei

Romania

Regiunea Sud





























































Caracteristicile somajului la nivel de regiune nu difera cu mult fata de cele la nivel de tara asa cum rezulta din tabelul anterior, insa distributia acestora in profil teritorial este diferita.

La 31 decembrie 2004, rata somajului era de 7,4% la nivelul regiunii Sud Muntenia, cu o diferentiere intre sudul si nordul regiunii, cele mai ridicate rate ale somajului inregistrandu-se in judetele Ialomita (10,4%) si Calarasi (8,8%), iarcele mai reduse in judetele Prahova (6,6%) si Dambovita (6,7%). Lipsa locurilor de munca in zonele rurale determina plecarea catre Bucuretti si migratia tinerilor catre Europa de Vest, astfel incat satele si orasele mici se depopuleaza.

Valorile principalilor indicatori de somaj sunt evidentiate in tabelul urmator:

Tabel nr.6









Someri inregistrati

Regiunea Sud

Arges

Calarasi

Dambovita

Ialomita

Giurgiu

Prahova

Teleorman























































Ponderea femeilor in total someri (%)

Regiunea Sud

Arges

Calarasi

Dambovita

Ialomita

Giurgiu

Prahova

Teleorman





























































Rata somajului (%)

- total

Regiunea Sud

Arges

Calarasi

Dambovita

Ialomita

Giurgiu

Prahova

Teleorman

- barbati

Regiunea Sud

Arges

Calarasi

Dambovita

Ialomita

Giurgiu

Prahova

Teleorman

- femei

Regiunea Sud

Arges

Calarasi

Dambovita

Ialomita

Giurgiu

Prahova

Teleorman










































































































































































Rezultat al dezechilibrului cantitativ si calitativ existent intre cerere si oferta fortei de munca, fenomenul somajului se mentine in continuare.

Regiunea se confrunta cu probleme majore in domeniul ocuparii fortei de munca datorita ritmului scazut de revitalizare al intreprinderilor din sectorul industrial, agricol si al serviciilor, dezvoltarii lente al sectorului IMM si datorita existentei “pietei negre”, deloc neglijabile.

Castigul salarial net lunar a fost in anul 2004 de 5.789.398 RON, cu 3,3% mai mic decat castigul salarial mediu pe tara (locul 5 in cadrul celor 8 regiuni de dezvoltare), cele mai mari valori inregistrandu-se in domeniul financiar-bancar si de asigurari (13.435.831RON), in domeniul industriei extractive (9.397.157 RON) si in domeniul energiei eletrice si termice, gaze si apa (8.275.844 RON), comparativ cu domeniul serviciilor hoteliere si restaurante (3.338.483 RON), al comertului (4.066.921 RON), agriculturii, vanatorii si silviculturii (4.813.347 RON), constructiilor (4.947.765 RON), sanatatii si asistentei sociale (4.758.138 RON) in cadrul carora s-au inregistrat cele mai mici valori.

Completarea situatiei curente a pietei fortei de munca si perspectivele acesteia pentru viitor, necesita mentionarea unor aspecte legate de calificarea si recalificarea fortei de munca.

Conditiile socio-economice ale regiunii si necesitatile de pregatire si de formare a fortei de munca in conformitate cu specificul si cerintele economiei de piata, au determinat crearea in cadrul regiunii si in special in resedintele de judet a unor centre si organizatii cu profilul activitatii orientat spre rezolvarea problemelor specifice fortei de munca.

Acestea si totodata institutiile implicate in procesul de dezvoltare economica, precum Camerele de Comert si Industrie ale judetelor, Agentiile de Dezvoltare Economica Locala, Agentiile Judetene de Ocupare si Formare etc. furnizeaza programe de instruire si reconversie profesionala atat persoanelor disponibilizate cat si celor angajate.

Succesul modernizarii economiei regiunii va depinde de cresterea calitatii fortei de munca, de promovarea, generalizarea si consolidarea culturii antreprenoriale si de dezvoltarea unei culturi educationale, care sa nu fie bazata in exclusivitate pe sistemul educational traditional.

In concluzie piata fortei de munca din regiune se caracterizeaza prin:


Þ    tendinta de scadere a populatiei active si ocupate

Þ    ponderea ridicata a populatiei ocupate in judetele din nordul regiunii fata de cele din sudul regiunii

Þ    scaderea populatiei ocupate in agricultura paralel cu cresterea acesteia in constructii, comert si in domeniul serviciilor

Þ    predominarea fortei de munca tanara si cu pregatire medie

Þ    rata somajului mai mare decat cea nationala


2.2.4 ECONOMIA

Cadrul economic al regiunii este caracterizat prin urmatoarele aspecte generale:

  • valori ale unor indicatori ai dezvoltarii economice sub cele existente la nivel de tara
  • concentrarea principalelor sectoare industriale in partea de nord a regiunii
  • declinul unor sectoare industriale traditionale

Reducerea activitatilor economice, dezechilibrele din ultimii ani si influenta procesului de tranzitie la economia de piata a determinat dupa 1989 evolutia negativa a economiei regiunii.


Produsul Intern Brut

Economia regiunii, analizata pe baza principalului indicator de evaluare al cresterii economice – PIB-ul regional, a avut in perioada 1998-2003 tendinta evidentiata in graficul de mai jos, a ponderii de participare la realizarea PIB-ului national.


In cadrul perioadei 1998-2003, ca un efect al cresterii economice, PIB-ul regional a crescut de la 49.675,0 miliarde lei in 1998 la 247.760,3 miliarde lei in anul 2003, acest aspect situand regiunea pe locul III la nivel de tara.

Din analiza la nivel de tara al indicatorului de comparare a nivelurilor de dezvoltare economica – PIB-ul/loc. rezulta pozitionarea regiunii in anul 2003 pe penultimul loc dintre cele 8 regiuni. Cu toate ca aceasta pozitie s-a mentinut pe perioada 1998-2003, valoarea PIB-ului/loc. a crescut in anul 2003 fata de 1998 de aproximativ 6 ori.

Imaginea oferita de cei doi indicatori, indica existenta unui decalaj economic fata de celelalte regiuni, atenuarea lui implicand o dezvoltare accelerata bazata pe cresterea competitivitatii economiei regionale – factor generator al unor salturi de productivitate si eficienta.

Analiza PIB-ului pe domenii economice si a gradului de contributie al acestora la realizarea PIB-ului regional a facut posibila identificarea unor aspecte legate de starea si modul de functionare a economiei regionale.

Caracterizata de o evolutie pozitiva, industria regiunii detine primul loc in economia acesteia, avand o pondere de 28,2% in PIB-ul regional, superioara mediei pe tara de 25,0%.

In contextul unei structuri preponderent agrara a regiunii, participarea in anul 2003 a agriculturii la realizarea PIB-ului regional cu un procent de numai 14,4% superior totusi nivelului national de 11,6%, indica existenta unor reale probleme si disfunctionalitati in cadrul acesteia.

Perioada 1998-2003 este caracterizata pe de o parte de o scadere continua a contributiei agriculturii la realizarea PIB-uluii regional (in 1998 ponderea fiind de 18,4% comparativ cu 14,4% in 2003), iar pe de alta parte de cresterea valorii PIB-ului (de aproximativ 4 ori) realizat de catre aceasta.

O situatie deloc satisfacatoare si care nu difera mult fata de nivelul national se inregistreaza in domeniul constructiilor, care in anul 2003 participa la realizarea PIB-ului regional cu un procent de 5,4% (nivelul national fiind de 5,8%). Valoric, PIB-ul regional realizat de domeniul constructiilor a crescut in anul 2003 de aproximativ 5,9 ori fata de anul 1998, perioada 1998-2003 fiind caracterizata de o crestere a ponderii acestuia in PIB-ul regional.

Domeniul serviciior, caracterizat in general de o evolutie pozitiva dupa 1989, a inregistrat in perioada 1998-2003 o crestere valorica a contributiei la realizarea PIB-ului regional si o evolutie fluctuanta a ponderii de participare in cadrul acestuia. Daca in 1998 ponderea realizata a fost de 39,3%, in anul 2003 aceasta a crescut la 40,8%.

Imaginea de ansamblu pe perioada analizata a dinamicii principalelor domenii ale economiei regiunii, privind ponderea contributiei acestora la realizarea PIB-ului regional si valoarea lor in PIB-ul regional, este prezentata in urmatoarele doua grafice:






EVOLUTIA PONDERII IN PIB-ul REGIONAL


EVOLUTIA VALORII IN PIB-ul REGIONAL



Industria

A.    Caracteristici generale

  • Complexa si diversificata, industria regiunii acopera toate domeniile componente bazandu-se totodata pe bogatia si varietatea resurselor naturale existente.
  • Zonele industriale sunt localizate si apartin in general comunitatilor mari cum sunt municipiile si orasele, ele fiind concentrate in special in cele trei judete din nordul regiunii: Prahova, Dambovita si Arges.
  • Parte din industria regiunii se afla inca sub influenta declinului din economia nationala determinata de: mostenirea unei structuri bazata pe industria grea; dependenta unor ramuri de importul de materii prime; consumuri energetice relativ ridicate; eficienta si competitivitate redusa; masuri de restructurare economica neperformante.
  • Lipsa unei politici coerente de stimulare a relatiilor de cooperare intre intreprinderi si domeniul cercetarii, in contextul existentei in cadrul acestuia a unui potential uman specializat.
  • Promovarea insuficienta a industriilor locale si a cooperarii interne si internationale a intreprinderilor din regiune.
  • Reducerea si intreruperea activitatii unor capacitati de productie din diverse sectoare ale industriei, a facut ca aceasta sa devina principala ramura generatoare de somaj, din cadrul economiei.
  • Dependenta unor comunitati de existenta unei singure industrii si localizarea investitiilor straine preponderent in partea de nord a regiunii.

B. Structura si potential de dezvoltare

Bazata in mare parte pe activitati traditionale si orientata spatial in functie de localizarea resurselor naturale, industria regiunii acopera toate domeniile componente, avand urmatoarea structura:

  • extractia si prelucrarea petrolului si gazelor naturale, carbunelui, calcarului, argilei si sarii
  • producerea energiei electrice si termice
  • fabricarea de utilaj petrolier si chimic
  • producerea si prelucrarea otelului
  • fabricarea de masini unelte si echipamente electrice
  • fabricarea de aparatura electrica si electrocasnica
  • fabricarea autoturismelor si a masinilor de teren
  • prelucrarea lemnului
  • prelucrarea produselor agro-alimentare
  • confectionarea produselor textile
  • fabricarea cauciucului si a maselor plastice
  • producerea ingrasamintelor chimice pentru agricultura
  • fabricarea rulmentilor     
  • fabricarea materialelor de constructii.

Activitatile specifice celor mai sus prezentate se desfasurau in anul 2004 la nivelul regiunii in cadrul a 9.056 intreprinderi, structura acestora in functie de principalele ramuri industriale, de clasele de marime si de numarul de salariati prezentandu-se astfel:


Tabel nr.7

Nr. crt.

Tip de activitate

Total nr. de intreprinderi

din care pe clase de marime

dupa numarul de salariati




250 si peste

TOTAL 9.056

din care






Industria extractiva







Industria prelucratore







Energie electrica, termica, gaze si apa







Constructii







Imaginea furnizata de acesta conduce spre doua concluzii relevante si anume ponderea ridicata ( 67,42%) a intreprinderilor din industria prelucratoare si a celor cu mai putin de 250 de salariati.

Comparativ cu anii anteriori, cand in sectoare traditionale precum: chimie si petrochimie, siderurgie si metalurgie neferoasa, energetica, constructii de masini si celuloza si hartie s-a inregistrat, pe fondul unui grad redus de folosire a capacitatilor de productie o productivitate redusa, in prezent evolutia este satisfacatoare atat in sectoarele mentionate cat si in cele nou aparute sau dezvoltate.

Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului de privatizare, de restructurarea si orientarea intreprinderilor spre cerintele economiei de piata, indica existenta in cadrul regiunii a unui potential si a unor oportunitati reale de dezvoltare.

Dezvoltarea culturii industriale si competitivitatea crescanda a intreprinderilor, a determinat ca sectoarele industriei orientate spre fabricarea de: echipamente electrice si electronice, autoturisme, confectii textile, materiale de constructii, mobilier din lemn, anvelope si produse chimice sa cunoasca un progres substantial, acestea prin rezultatele obtinute (marirea productivitatii, noi locuri de munca) contribuind la imbunatatirea climatului economic si social al zonelor in care s-au dezvoltat.

Industria reprezinta cea mai importanta ramura economica a regiunii tinand cont de faptul ca intreprinderile din sectorul industrial au realizat 47,55% din cifra de afaceri totala din regiune in anul 2004. In regiune exista 11 parcuri industriale, stiintifice si tehnologice (o treime din numarul total de parcuri existente in Romania), 5 dintre acestea fiind localizate in judetul Prahova.

In regiune s-au realizat importante investitii straine directe: Renault – Pitesti, Holcim – Campulung Muscel, Samsung COS – Targoviste.

Imaginea generata de intreprinderile nou create este completata si totodata sustinuta de existenta unor intreprinderi reprezentative atat pentru regiune cat si pentru tara si care polarizeaza majoritatea activitatilor din zonele aferente.

Dintre acestea se pot mentiona:

SC Petrobrazi SA; SC Petrotel-Lukoil SA; SC Rafinaria Astra Romana SA; SC Upetrom SA; SC Uzuc SA; SC Neptun SA; SC Derolever SA – Judetul Prahova

SC Arpechim SA; SC Dacia-Renault SA; SC Aro-Campulung SA – Judetul Arges

SC Artic SA; SC Steaua Electrica; SC Romlux SA; SC Victoria SA; Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste – Judetul Dambovita


Agricultura

Sector important al economiei regionale, agricultura este prezenta in toate judetele regiunii, ponderea cea mai mare fiind detinuta de cele 4 judete din sudul acesteia (Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman).

Suprafata agricola de 2.448.272 ha reprezentand 71,1% din suprafata totala a regiunii si 16,6% din suprafata agricola totala a tarii, determina pe de o parte caracterul agrar si potentialul agricol ridicat al acesteia iar pe de alta parte pozitionarea pe primul loc in cadrul celor 8 regiuni de dezvoltare.

Structura suprafetei agricole care inseamna 80,6% teren arabil, 16,1% pasuni si fanete, 3,3% vii si livezi si conditiile naturale favorabile, au determinat dezvoltarea in cadrul regiunii a tuturor ramurilor agriculturii.

Ditributia geografica pe judete a acesteia si modul ei de utilizare rezulta din urmatoarea prezentare:


Tabel nr.8


Suprafata agricola (mii hectare)

Regiune

Judetul Arges

Judetul Calarasi

Judetul Dambovita

Judetul Giurgiu

Judetul Ialomita

Judetul Prahova

Judetul Teleorman

TOTAL din care

sector privat

























Arabil









Pasuni si fanete









Vii si livezi










Legenda

Locul I

Locul II

Locul III

Locul IV


Productia de vegetale are un rol important, fiind orientata in special spre cultura cerealelor pentru boabe, a plantelor uleioase, a plantelor de nutret si a legumelor.

In anul 2004, agricultura regiunii a realizat 18,4 din productia agricola de bunuri si servicii agricole a tarii din valoarea productiei vegetale, 17,2% din valoarea productiei animale si 27,8% din valoarea serviciilor agricole).

In acelasi an in cadrul regiunii s-a produs: din productia de grau si secara din productia de orz si orzoaica din productia de porumb din productia de floarea soarelui si 43,3% din productia de soia in productia totala la nivel de tara

In prezent suprafata agricola a regiunii apartine in proportie de sectorului privat.

Conditiile pedo-climatice, costurile necesare pregatirii si intretinerii culturilor au constituit factorii care in perioada 1998-2004 au influentat nivelul si variatia productivitatii la majoritatea culturilor agricole vegetale.

Evolutia productiei de cereale si a principalelor culturi din cadrul acestora in aceasta perioada este prezentata in graficele urmatoare:



EVOLUTIA PRODUCTIEI DE CEREALE
















EVOLUTIA PRODUCTIEI PRINCIPALELOR CULTURI AGRICOLE VEGETALE, STRUGURI SI FRUCTE

Aspectele redate de cele doua grafice trebuie completate cu mentionarea absentei din paleta de culturi a plantelor tehnice si a nivelului scazut al cultivarii sfeclei de zahar.

In prezent se poate afirma ca nu exista o productivitate agricola competitiva si eficienta, acest aspect fiind determinat atat de dotarile tehnice necorespunzatoare cat si de modul de exploatare practicat.

In conditiile in care structura suprafetelor arabile din diferite zone ale regiunii este asemanatore, productia agricola vegetala inregistreaza diferente mari intre acestea.

Imaginea de ansamblu a productie principalelor culturi agricole vegetale inregistrata la nivelul tarii, regiunii si judetelor componente, locul ocupat de acestea si ponderea de participare a regiunii in total tara este redata in tabelul urmator:




Tabel nr.9


Productia principalelor culturi agricole vegetale (mii tone)

TOTAL

Judetul Arges

Judetul Calarasi

Judetul Dambovita

Judetul Giurgiu

Judetul Ialomita

Judetul Prahova

Judetul Teleorman

Tara

Regiune

% din total tara

Cereale boabe











Grau si secara











Orz si orzoaica











Ovaz











Porumb











Mazare











Fasole











Floarea soarelui











Soia











Sfecla de zahar











Cartofi











Legume











Legenda

Locul I

Locul IV

Locul II

Locul V

Locul III

Locul VI

Productia pomicola si viticola a regiunii este semnificativa, suprafetele aferente acestor culturi situandu-se pe primul loc si respectiv al patrulea in cadrul regiunilor.

Productia de struguri si fructe inregistrata la nivelul tarii, regiunii si judetelor componente, locul ocupat de acestea si ponderea de participare a regiunii in total tara este redata in tabelul urmator


Tabel nr.10


Productia de struguri si fructe (mii tone)

TOTAL

Judetul Arges

Judetul Calarasi

Judetul Dambovita

Judetul Giurgiu

Judetul Ialomita

Judetul Prahova

Judetul Teleorman

Tara

Regiune

% din total tara

Vii pe rod











Fructe












Legenda

Locul I

Locul III

Locul II

Locul IV


Regiunea detine si in domeniul zootehnic un real potential, dar care ca si celelalte sectoare nu este suficient exploatat.

Numarul de animale, a inregistrat o crestere pe total fata de 2001, acesta fiind la sfarsitul anului 2001 de: 412 mii capete bovine (locul III), 732 mii capete porcine (locul II), si 752 mii capete ovine (locul VI), iar la 1 decembrie 2004 de: 412 mii capete bovine (locul III), 1.216 mii capete porcine (locul I), si 708 mii capete ovine (locul VI)

Numarul de pasari a inregistrat o crestere fata de anul 2001, acesta fiind la sfarsitul anului 2001 de 16,5 milioane (locul I), iar la 1 decembrie 2004 de 18,5 milioane (locul I).

Productia agricola animala a regiunii realizata in proportie de aproximativ 98 in cadrul sectorului privat a furnizat in anul 2004, 19,2% din productia de carne a tarii (locul I), 15,9% din productia de lapte (locul III), 17,5% din productia de oua (locul I), 11,1% din productia de lana (locul VI), 15,3% din productia de miere (locul II).

Luata in ansamblu, agricultura regiunii caracterizata printr-un real potential de dezvoltare si aflata inca sub influenta procesului de tranzitie la economia de piata se confrunta cu multiple probleme, reducerea si eliminarea acestora necesitand eforturi sustinute.


Sectorul privat

Factor vital pentru functionarea economiei de piata, sectorul privat din economia regionala a evoluat relativ lent, fiind orientat preponderent spre unitati mici din cadrul sectoarelor producatoare de bunuri de consum, atractive din punct de vedere al vitezei de rotatie a capitalului si al perspectivelor de acces pe piata interna si externa.

Accelerarea procesului de privatizare din ultimii ani a avut un impact deosebit asupra evolutiei intregii economii regionale, favorizand crearea unui mediu de afaceri sanatos, competitiv si concurential.

Climatul institutional favorabil din ultimii ani a permis o dezvoltare accentuata a sectorului privat, bazat in mare parte pe crearea de intreprinderi mici si mijlocii.

Dinamica si distributia teritoriala a IMM-urilor este influentata de o serie de factori precum: puterea economica a zonei, existenta unui potential de forta de munca cu o buna pregatire profesionala, posibilitatea accesului la capitalul disponibil, structura economica si cererea corespunzatoare.

Lipsa unei strategii de dezvoltare globala a sectorului IMM, corelata cu necesitatile de dezvoltare economica si sociala ale regiunii, a determinat infiintarea IMM-urilor in general in mediul urban si mai putin in cel rural.

Structura IMM-urilor in functie de marime, indica inca predominarea micilor intreprinderilor in contextul in care, in multe zone ale regiunii s-au creat si dezvoltat IMM-uri reprezentative atat ca marime cat si importanta.

Structura IMM-urilor pe domenii de activitate, pe clase de marimi si ponderea lor in totalul societatilor care activeaza in sectorul privat in anul 2004, este prezentata in tabelul urmator:






Tabel nr.11

Nr. crt.

Domeniu de activitate

Total nr. de intreprinderi

Total nr. de IMM-uri

%din total

intreprinderi

din care pe clase de marime dupa numarul de salariati












Industria extractiva








Industria prelucratore








Energie electrica, termica, gaze si apa








Constructii








Comert








Hoteluri si restaurante








Transport, depozitare si comunicatii








Tranzactii imobiliare








Invatamant








Sanatate si asistenta sociala








Alte activitati de servicii








Potentialul economic si uman, cadrul geografic si gradul sporit de urbanizare si industrializare specific cu precadere zonei de nord a regiunii, au constituit conditiile favorizante atragerii si patrunderii investitiilor straine.

Totodata oportunitatile de afaceri oferite de regiune, au determinat orientarea si decizia unor cunoscute firme straine de a investi in cadru acesteia.

Localizate preponderent in partea de nord a regiunii, in prezent isi desfasoara activitatea urmatoarele firme: SHELL, UNILEVER, RENAULT, MAY–MELNHOF–Austria, D.B.W.-Germania, LUKOIL, P.C.C. – SUA., COCA – COLA, EFES – PILSNER, KOYO SEIKO etc.


Serviciile

Sectorul serviciilor a inregistrat in ultimii ani o evolutie pozitiva in anumite domenii. Orientat initial cu precadere spre activitati comerciale, in prezent acesta acopera o gama larga de activitati, fiind orientat spre domenii precum: financiar-bancar, asigurari, transport, tranzactii imobiliare, posta si telecomunicatii, turism, educatie, sanatate si asistenta sociala, consultanta etc.

La nivelul regiunii activitatatile in acest domeniu este asigurata de un numar de 34.027 institutii, societati si organizatii, forta de munca ocupata fiind in numar de 172.143 angajati.

Tendinta oscilanta in evolutia sectorului de servicii la nivel regional si dimensiunile relativ reduse ale acestuia constituie una din principalele deficiente ale structurii economice din regiune, ceea ce reflecta o dezvoltare subdimensionata atat in raport cu nevoile populatiei, cat si in raport cu celelalte sectoare ale economiei regionale.

In ultimii ani o evolutie pozitiva au avut-o activitatile din sectoarele financiar-bancar, de asigurari si de comert.

In prezent 23 banci romanesti si straine opereaza la nivelul regiunii, prin intermedilul sucursalelor, filialelor, reprezentantelor sau agentiilor deschise, acestea oferind agentilor economici si persoanelor fizice o gama larga, dar nu suficienta de produse si servicii specifice.

Creditele acordate se indreapta spre industrie, agricultura, activitati de import – export si constructii, sistemul de creditare nefiind secondat de un sistem de servicii care sa asigure derularea rapida a operatiunilor.

Majoritatea bancilor au introdus sistemul de plati prin intermediul cartilor de plata de tip VISA, MASTER CARD, PRIMA etc. Printre alte servicii oferite de sistemul bancar se mai numara : sistemul de decontare al salariilor intre persoanele juridice si angajatii acestora prin conturi curente personale, asigurarea consultantei in domeniul financiar si studii de rentabilitate.

Societatile de asigurari sunt caracterizate de o dinamica pozitiva atat in privinta volumului asigurarilor cat si in gama serviciilor oferite, activitatile fiind realizate de firme de prestigiu si cu traditie in domeniu.

Serviciile de posta si telecomunicatiilor au cunoscut in urma liberalizarii pietei din acest domeniu o evolutie rapida, agentii economici si persoanele fizice beneficiind intr-un numar din ce in ce mai mare de mijloace moderne si rapide de transmitere a corespondentei si informatiei.

Serviciile comerciale se caracterizeaza prin orientarea spre activitati de alimentatie publica, hoteliere, turism, agentii de voiaj si transporturi.

O evolutie ascendenta au avut-o in ultimii ani serviciile din domeniul sanatatii si cele menite sa sprijine dezvoltarea economica cum ar fi : servicii de consultanta de afaceri, consultanta tehnologica, servicii de reclama si publicitate, servicii de contabilitate, servicii de intermedieri de afaceri etc., promovate atat de societati private cat si de ONG-uri.

Concluziile relevante rezultate din analiza domeniului economic al regiunii sunt:


Þ    cresterea contributiei valorice ale unor sectoare economice in PIB-ul regional

Þ    nivelul scazut al ponderii de participare la realizarea PIB-ului regional al agriculturii si constructiilor

Þ    diversitatea si complexitatea industriei

Þ    ponderea ridicata a societatilor cu capital strain sau mixt in partea de nord a regiunii

Þ    pozitionarea regiunii pe primul loc privind suprafata arabila, productia principalelor culturi vegetale si productia de carne

Þ    ponderea ridicata a sectorului privat in agricultura

Þ    reprezentare buna a sectorului de servicii






2.2.5 INFRASTRUCTURA

Transportul feroviar

Reteaua de cai ferate a regiunii este bine dezvoltata, liniile aflate in exploatare insumand la sfarsitul anului 2004 o lungime de 1.703 km, regiunea situandu-se din acest puct de vedere pe locul II in tara.

In raport cu suprafata regiunii , liniile de cale ferata au o densitate de 49,4 Km /1000 Km² fiind superioara mediei pe tara de 46,4 Km/1000 Km². Cea mai densa retea de cale ferata exista in judetele Prahova (73,6 Km/1000 Km²) si Ialomita (62,2 Km/1000 Km²), judetul Giurgiu inregistrand din acest punct de vedere cea mai scazuta valoare (31,5 Km/1000 Km²).

Liniile de cale ferata electrificate din cadrul regiunii au o lungime de 623 km (locul II la nivelul tarii), ponderea acestora de 36,6% in totalul liniilor de cale ferata, fiind superioara mediei pe tara.

Traversata de principalele magistrale feroviare ale tarii, regiunea are un real avantaj datorita facilitarii de catre acestea a legaturii cu importante zone si centre urbane ale tarii si asigurarii unui transport rapid.

Magistrala cu lungimea cea mai mare care traverseaza regiunea este aceea care asigura legatura cu principala poarta maritima a tarii Constanta.


Transportul rutier

Lungimea drumurilor publice la sfarsitul anului 2004 era de 11.999 Km, situand regiunea pe locul II din tara.

In structura retelei de drumuri publice, drumurile nationale a caror lungime este de 2.753 km (locul I) au o pondere de 22,9%, restul de 77,1% fiind drumuri judetene si comunale.

Densitatea drumurilor publice este de 34,8 Km/100 Km², valoarea cea mai mare a acesteia inregistrandu-se in judetele Prahova (46,6 Km/100Km²) si Dambovita (43,2 Km/100 Km²) , iar cea mai mica in judetele Calarasi (25,2 Km/100 Km²) si Ialomita (25,7 Km/100 Km²).

Starea tehnica a retelei de drumuri publice este in general nesatisfacatoare, drumurile modernizate in lungime de 3.496 km reprezentand 29,1% din lungimea totala a acestora, iar cele cu imbracaminti usoare rutiere 28,5% (3.416 Km).

Drumurile nationale din cadrul regiunii sunt modernizate in proportie de 95,3%, iar cele judetene si comunale in proportie de 9,4%.

Reteaua de drumuri existenta si pozitia geografica a regiunii asigura acesteia o buna deschiderea interna si internationala.

Principalele cai rutiere internationale care strabat regiunea, si care faciliteaza accesul din si inspre aceasta la nivel national si international sunt :

E70 – Bucuresti – Pitesti – Craiova – Timisoara

E60 – Constanta – Bucuresti – Ploiesti – Brasov – Oradea

E85 – Giurgiu – Bucuresti – Bacau – Suceava

E81 – Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu-Mare

E574 – Bacau - Onesti - Brasov - Pitesti - Craiova

Regiunea beneficiaza si de avantajele oferite de autostrazile A1 (Bucuresti – Pitesti) si A2 (Bucuresti – Constanta).

Legatura cu principala poarta maritima a tarii Constanta si accesul spre aceasta peste Fluviul Dunarea, este asigurat de podul feroviar rutier Fetesti – Cernavoda si de podul rutier Giurgeni – Vadu Oii.

Legatura Regiunii cu teritoriul tarii aflat in interiorul arcului carpatic este asigurata de urmatoarele patru culoare:

Valea Prahovei si Valea Oltului (auto si feroviar)

Rucar – Bran (auto)

- Transfagarasan – practicabil pe o perioada limitata (in special vara) si folosit preponderent pentru activitati turistice.

Regiunea beneficiaza de puncte de control si trecere a frontierei cu Bulgaria pentru trafic auto si feroviar, localizate in judetele Teleorman, Giurgiu si Calarasi.

Dintre toate cel mai important este punctul de control trecere frontiera si terminal vamal pentru marfuri Giurgiu – Ruse, prin care, datorita podului rutier feroviar se asigura legatura intre tarile din centrul si nord – vestul Europei si Orientul Apropiat.

In regiune nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de marfa si calatori, dar aceasta beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania (aeroportul Otopeni) amplasat la minimum 60 Km si maximum 120 Km de capitalele judetelor regiunii.


Transportul naval

Reteaua hidrografica a regiunii nu permite transportul naval, singura cale de navigatie existenta in regiune fiind Fluviul Dunarea.

Principala artera de navigatie europeana, Dunarea asigura si faciliteza prin intermediul porturilor fluviale Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Zimnicea si Turnu Magurele schimburile comerciale cu tarile europene riverane.

Infrastructura nesatisfacatoare a porturilor fluviale si reducerea treptata a activitatii acestora, sunt factori care au contribuit la scaderea gradului de utilizare a potentialului existent.


Alimentarea cu apa

Majoritatea localitatilor regiunii sunt alimentate cu apa in sistem centralizat, sursele de alimentare fiind apele de suprafata si subterane.

Din totalul de 557 localitati (municipii, orase, comune) ale regiunii, 305 sunt echipate cu instalatii centralizate de alimentare cu apa potabila, ceea ce reprezinta 54,76 % la nivel de regiune si 16,4 % la nivel de tara.

Reteaua regionala de distributie a apei potabile are o lugime totala de 7.854 km, reprezentand 17,46 % din lungimea retelelor existente la nivel national.

La nivel de regiune, judetul Prahova cu o lungime a retelei de distributie a apei potabile de 2.651 km si cu un numar de 78 localitati beneficiare detine primul loc.

O caracteristica generala a retelelor de alimentare cu apa potabila in special a celor din mediul urban o constituie vechimea si gradul avansat de uzura, cu implicatii majore in ceea ce priveste asigurarea necesarului de apa potabila a populatiei.

In ceea ce priveste retelele de canalizare publica lungimea totala a acestora este de 2.156 km, beneficiare fiind 92 de localitati, din care 46 orase.

La nivelul regiunii, judetele care inregistreaza o situatie mai buna din punct de vedere al lungimii retelelor de canalizare si a numarului de localitati beneficiare sunt Prahova si Arges.


Alimentarea cu gaze naturale

In ceea ce priveste alimentarea cu gaze naturale, in cadrul regiunii sunt racordate la sistemul national de distributie a gazelor un numar de 108 localitati reprezentand 15,79% fata de total tara, din acestea 32 fiind municipii si orase.

Lungimea retelei de distributie a gazelor la nivelul regiunii este de 3.792 km, ceea ce reprezinta 14,65% din totalul retelei din tara.

Judetele din nordul regiunii si anume Prahova, Dambovita si Arges inregistreaza o situatie mai buna din punct de vedere al alimentarii cu gaze naturale comparativ cu judetele din sudul acesteia, unde distributia de gaze este asigurata doar pentru 8 localitati.


Retelele de telecomunicatii

Caracterizat de o evolutie pozitiva pe perioada ultimilor ani atat din punct de vedere al ariei de acoperire cat si din punct de vedere calitativ, sistemul de telecomunicatii regional asigura in prezent un acces sporit si rapid al locuitorilor regiunii la reteaua nationala si internationala de telecomunicatii.

Programul amplu de investitii din acest domeniu, a condus prin dotarea cu echipamente moderne si performante a centralelor telefonice si prin modernizarea infrastructurii de transport a informatiilor la cresterea numarului de beneficiari si a volumului de informatii.

Comparativ cu anul 2000 cand in regiune s-au inregistrat un numar de 494.351 abonamente telefonice, in prezent numarul acestora a crescut la 539.241, reprezentand 12,43% din totalul abonamentelor la nivel de tara, respectiv 16,14 abonamente la 100 locuitori.

O evolutie spectaculoasa care se inscrie in tendinta existenta la nivel national a avut-o telefonia mobila, gradul de acoperire asigurat de acesta in cadrul regiunii fiind de aproximativ 90%

Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:


Þ    reteaua feroviara este bine reprezentata atat din punct de vedere al lungimii cat si al densitatii, raportat la nivel national

Þ    lungimea si modernizarea drumurilor nationale situeaza regiunea pe primul loc

Þ    starea tehnica a drumurilor judetene si comunale este nesatisfacatoare

Þ    dotari tehnico – edilitare, nesatisfacatoare in mediul urban si insuficiente in mediul rural


2.2.6 MEDIUL RURAL

Mediul rural al regiunii era alcatuit din punct de vedere administrativ in anul 2004 din 509 comune care aveau in componenta lor 2.018 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activitatilor economice, al structurii ocupationale si al resurselor disponibile, mediul rural prin potentialul de dezvoltare de care dispune joaca un rol deosebit in viata economica si sociala a regiunii.

Populatia

Resursa potentiala deosebit de importanta pentru dezvoltarea comunitatilor rurale, populatia din mediul rural al regiunii era in 2004 in numar de 1.957.136 persoane, ceea ce reprezenta 58,56% din totalul populatiei acesteia.

Populatia rurala a regiunii caracterizata de o scadere continua se inscrie in tendinta existenta la nivel national, numarul locuitorilor din mediul rural fiind in anul 2004 cu 7% mai mic decat in 1992.

Ponderea populatiei rurale in total populatie regiune a avut aceiasi tendinta, aceasta scazand de la 59% in 1992 la 58,56% in 2004.


DINAMICA POPULATIEI RURALE

Factorul cel mai important care a determinat reducerea populatiei rurale a fost migratia, fenomen demografic, social si economic complex cu implicatii majore in evolutia numarului persoanelor domiciliate in mediul rural si in structura demografica a acestuia.

Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populatiei rurale si a dimensiunii comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural negativ .

Scaderea populatiei mediului rural a fost totodata insotita de imbatranirea acesteia determinata de o serie de factori demografici si socio-economici.


Forta de munca

Forta de munca din mediul rural poarta amprenta specificului economiei rurale dominata de sectorul primar, aceasta constituind una din resursele cheie ale dezvoltarii rurale.

Populatia din mediul rural este ocupata preponderent in agricultura, cu statut de lucrator familial si dispune de un nivel de educatie mai redus comparativ cu mediul urban.

In mediul rural, asa cum reiese din tabelul de mai jos, rata de ocupare este mai ridicata decat in mediul urban, iar nivelul somajului mai redus.


Tabel nr.12

An

Rata de ocupare[1]

Rata somajului BIM

TOTAL

RURAL

URBAN

TOTAL

RURAL

URBAN




















































Efectul pozitiv furnizat de rata ridicata de ocupare si de niveul redus al ratei somajului nu poate compensa alti factori specifici ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de trai, precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea acestei activitati etc.

Rata ridicata de ocupare intalnita in prezent in mediul rural este determinata de nivelul scazut al inzestrarii tehnologice din agricultura, ceea ce determina populatia rurala sa desfasoare activitati cu productivitate redusa, generatoare de venituri mici.

Pe grupe de varsta, rata de ocupare este mult mai ridicata in mediul rural pentru categoriile de tineri (15-24 ani) si varstnici (peste 50 ani).

In mediul rural, proportia tinerilor ocupati (15-24 ani) era in anul 2004 de 35,5%, fata de numai 19,9% in cel urban, aspectele comparative intre mediul rural si cel urban cu privire la structura populatiei, dupa participarea la activitatea economica, pe grupe de varsta fiind ilustrate in graficul urmator:


STRUCTURA POPULATIEI, DUPA PARTICIPAREA LA ACTIVITATEA ECONOMICA, PE GRUPE DE VARSTA

In mediul rural, agricultura domina ca activitate principala, ponderea detinuta de aceasta la nivelul regiunii fiind de 39,4% din totalul populatiei ocupate in anul 2004.

O alta caracteristica a fortei de munca din mediul rural o constituie nivelul redus de pregatire a acesteia, cu influente majore asupra productivitatii si a nivelului de trai.

Un ultim aspect legat de forta de munca din mediul rural, rezultat in urma analizei distributiei pe grupe de varsta il constituie tendinta de imbatranire a acesteia.





Infrastructura fizica si sociala

In general mediul rural se confrunta cu lipsa unei retele de drumuri satisfacatoare, care ar putea asigura populatiei servicii utile pentru un mediu de viata modern.

Reteaua drumurilor publice judetene si comunale au o lungime de 9.246 km reprezentand 77,1% din totalul retelei publice de drumuri.

Drumurile judetene si comunale modernizate au o pondere de 7,79% (872 km), iar cele acoperite cu imbracaminti usoare rutiere 35,9% (3.319 km).

Sub aspectul starii tehnice majoritatea acestora sunt necorespunzatoare, fapt ce determina ca accesul la reteaua nationala de drumuri a populatiei rurale din unele comunitati (in special in partea de sud a regiunii) sa fie destul de scazut.

Din punct de vedere al mijloacelor de comunicatii, este de remarcat faptul ca reteaua unitatilor de posta si de telefonie asigura un volum redus de servicii specifice acestui domeniu.

Acest aspect se datoreza in principal faptului ca la nivelul comunitatilor rurale infrastructura necesara conectarilor individuale lipseste sau este prea putin dezvoltata.

Accesul mai redus al populatiei rurale la aceste mijloace moderne de comunicatie, ingradeste posibilitatile locuitorilor din mediul rural de a dispune de informatii necesare si de a asigura acestora un nivel de educatie corespunzator.

In ceea ce priveste reteaua si distribuirea apei potabile, dintr-un total de 2.527 comunitati rurale existente in regiune in anul 2004, 258 sunt alimentate cu apa potabila in sistem centralizat.

Reteaua publica de distribuire a apei potabile, capacitatea instalatiilor si volumul de apa potabila distribuita consumatorilor casnici, nu pot asigura necesitatile edilitare ale populatiei rurale, atat ca numar de locuitori beneficiari, cat si ca proportie de localitati rurale dotate.

Sub acest aspect, populatia rurala nu este asigurata cu conditii acceptabile de trai, ea fiind dependenta de obtinerea apei potabile din alte surse (fantani, izvoare) care nu in toate cazurile asigura o apa potabila corespunzatoare.

Si din punct de vedere al retelei de canalizare a apelor uzate populatia din mediul rural este dezavantajata, in regiune beneficiind de o astfel de retea un numar de 46 comune.

Seviciile de distribuire a gazelor naturale sunt asigurate pentru un numar de 76 localitati rurale situate preponderent in judetele din nordul regiunii.

Aceasta situatie se datoreaza existentei in acea zona a resurselor de gaze naturale.

Una din problemele mediului rural o constituie infrastructura sociala, care la nivelul multor comunitati rurale este slab dezvoltata.

Daca infrastructura pentru educatie din mediul rural este bine reprezentata la nivelul regiunii si poate sustine desfasurarea in conditii relativ bune a actului educational, nu acelasi lucru se poate spune despre infrastructura de asigurare a asistentei medicale, care necesita investitii majore.

Concluziile relevante ale analizei mediului rural sunt:


Þ    tendinta de scadere si inbatranire a populatiei rurale

Þ    ponderea ridicata a fortei de munca cuprinsa in activitati agricole

Þ    rata de ocupare a fortei de munca superioara mediului urban

Þ    rata de ocupare ridicata a fortei de munca tinere

Þ    nivel redus de pregatire a fortei de munca

Þ    starea nesatisfacatoare a retelelor de drumuri

Þ    gradul scazut de dotare cu utilitati publice

Þ    infrastructura pentru educatie satisfacatoare

Þ    grad scazut al infrastructurii si serviciilor de asistenta medicala


2.2.7 TURISMUL

Regiunea Sud Muntenia, datorita formelor variate de relief, conditiilor naturale deosebite si peisajului pitoresc are       un potential turistic considerabil.

Existenta in cadrul regiunii a unor valori si monumente cultural - istorice si a parcurilor naturale din Muntiii Bucegi si Piatra Craiului determina gradul sporit de atractivitate turistica a acesteia.

Fondul turistic natural este format din varietatea formelor de relief montan si masive cu caracter alpin (Bucegi, Fagaras, Iezer, Leaota, Ciucas), cu peisaj carstic (pesteri, chei).

Fondul cultural este alcatuit din monumente ale evului mediu, muzee memoriale ale unor cunoscute personalitati (Nicolae Grigorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Liviu Rebreanu), castele si conace etc.

Judetele Prahova, Arges si Dambovita, al caror grad de dezvoltare turistica este mai ridicat comparativ cu judetele din sudul regiunii, ofera o gama variata de servicii turistice, asigurand totodata practicarea urmatoarelor forme de turism: sejur, cura si tratament balnear, sporturi de iarna in statiunile montane, vizitarea oraselor si zonelor de interes turistic, pescuit si vanatoare.

Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei - Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera in mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata.

Tratamentul balnear este asigurat in cadrul regiunii de catre 3 statiuni balneoclimaterice (Slanic - Prahova, Pucioasa si Amara), conditiile de cazare, dotarea bazelor de tratament si calitatea serviciilor oferite de catre acestea satisfacand intr-o mica masura cerintele turistilor.

Zona din sudul regiunii, riverana fluviului Dunarea detine un potential turistic neexploatat suficient pana in prezent, dar care in timp poate deveni prin investitii sustinute o alternativa la turismul clasic montan.

In anul 2004 reteaua de cazare turistica a regiunii cuprindea 394 unitati, din care 117 hoteluri si moteluri, 5 hanuri turistice, 27 cabane turistice, 6 campinguri si unitati tip casuta, 58 vile turistice si bungalouri, 24 tabere de elevi si prescolari, 51 pensiuni turistice urbane, 98 pensiuni turistice rurale, 1 hotel pentru tineret, 3 hosteluri, 1 popas turistic si 3 spatii de cazare pe nave.

Capacitatea de cazare existenta in regiune in anul 2004 a fost de 22.494 locuri, indicele de utilizare neta a capacitatii in functiune fiind de 27,7 %.

In anul 2004 Regiunea Sud Muntenia detinea 11,9% din capacitatea de cazare in functiune a tarii.

Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:


Þ    grad redus de valorificare a potentialului turistic

Þ    grad redus de utilizare a capacitatilor de cazare

Þ    infrastructura turistica bine dezvoltata in partea de nord a regiunii

Þ    posibilitatea practicarii majoritatii formelor de turism

Þ    conditii neadecvate practicarii turismului balnear




2.2.8 MEDIUL

In Regiunea Sud Muntenia, ca de altfel in toata tara, calitatea mediului este afectata de impactul negativ al unor activitati economice, precum si de poluarea transfrontaliera in sud.

Calitatea mediului, functie de evaluarea gradului de poluare a componentelor sale individuale (aer, apa, sol, paduri etc.) difera de la o zona la alta, fiind determinata de specificul si particularitatile acestora.

Dupa anul 1990 conditiile de mediu au inceput sa fie gradual imbunatatie prin cresterea investitiilor de protectie a mediului, imbunatatirea si aplicarea legislatiei in domeniu si prin reducerea si chiar stoparea intreprinderilor poluante.

Problemele/aspectele de mediu prioritare identificate in Regiunea Sud - Muntenia sunt urmatoarele:     

a. Calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental

In Regiunea Sud Muntenia principalele probleme/aspecte privind calitatea necorespunzatoare a aerului ambiental se refera la: poluarea generata de traficul rutier, poluarea generata de desfasurarea activitatilor industriale cu impact transfrontier, diminuarea fondului forestier, existenta depozitelor de deseuri menajere amenajate necorespunzator.

Traficul rutier constituie o sursa de poluare importanta in regiune datorita numarului mare de autovehicule existente, precum si faptului ca, datorita absentei drumurilor ocolitoare ale localitatilor, traficul de tranzit, deosebit de intens pe drumurile nationale, are loc in interiorul ariilor locuite. Din acest motiv, un procent semnificativ din populatia regiunii (locuitorii din zonele limitrofe cailor de trafic) este expus la poluarea generata de traficul rutier. Dominanta din acest punct de vedere este axa E-V.

Impactul asupra sanatatii umane: efectele asupra sanatatii umane sunt legate de nocivitatea gazelor de esapament care contin NOx, CO, SO2, CO2, compusi organici volatili, particule incarcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc). Aceste noxe impreuna cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca probleme respiratorii acute si cronice, precum si agravarea altor afectiuni. Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot si vibratii, precum si fondul sonor permanent determina conditii de aparitie a stresului, cu implicatii uneori majore asupra starii de sanatate.

Impactul asupra mediului: gazele emise din trafic contribuie atat la cresterea aciditatii atmosferei, cat si la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe si/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetatie, fauna, sol, apa). Prezenta metalelor in gazele de esapament afecteaza calitatea solului si apelor, starea de sanatate a florei si faunei. De asemenea, are loc poluarea solului cu diferite deseuri, in special in locurile de parcare, cu produse petroliere provenite de la unele defectiuni ale autovehiculelor, precum si cu diferite substante provenite din accidente rutiere.

Impactul asupra calitatii vietii: traficul produce disconfort locuitorilor din zonele cailor rutiere importante prin gazele de esapament si prin zgomot si vibratii, scaderea valorilor estetice ale peisajului generata de emisiile de gaze arse si de fum, cresterea costurilor pentru ingrijirea medicala si pentru intretinerea locuintelor.

b. Poluarea generata de surse industriale majore si riscul unor accidente majore

In Regiunea Sud Muntenia sursele industriale majore de poluare a mediului sunt reprezentate de activitatile din urmatoarele domenii: extractia si procesarea titeiului, chimie si petrochimie, producerea energiei electrice si termice in centrale de mare putere, constructii de masini, materiale de constructii, procesarea metalelor feroase.

Printre sursele industriale majore din Regiunea Sud Muntenia se numara:

Rafinariile si uzinele petrochimice apartinand SNP Petrom S.A.: Sucursala ARPECHIM – Pitesti si Sucursala PETROBRAZI – Ploiesti;

Uzina pentru producerea ingrasamintelor chimice S.C. TURNU S.A. – Turnu Magurele;

Centralele electrotermice de la Giurgiu, Pitesti, Ploiesti si Doicesti;

Combinatul de oteluri speciale S.C.COS S.A. – Targoviste.

Impactul asupra sanatatii umane: domeniile industriale majore fiind diverse pot produce efecte multiple asupra populatiei expuse, efecte generate de emisiile de poluanti in apa, aer, sol. Astfel apele uzate au caracteristici asemanatoare substantelor utilizate in procesul tehnologic si pot avea efecte negative asupra sanatatii umane prin contaminarea apelor de suprafata si a celor subterane. Sursele industriale evacueaza in atmosfera un complex de poluanti, organici si anorganici cu diferite grade de toxicitate. Unii dintre poluantii emisi reactioneaza in atmosfera, generand asa-numitii poluanti secundari, ale caror grade de toxicitate si arii de influenta pot fi mai mari decat cele specifice poluantilor primari. Un exemplu in acest sens este formarea ozonului troposferic, poluant puternic reactiv. Ca urmare exista posibilitatea aparitiei, in randul populatiei aflate in zonele de influenta, a numeroase afectiuni generate de expunerea pe scurta si/sau pe lunga durata. Deseurile produse de industrie sunt considerate in general reziduuri periculoase care pot provoca imbolnaviri de orice fel.

Impactul biologic al emisiilor radioactive trebuie sa tina seama de faptul ca absorbtia lor in organism se face concomitent cu descarcarea energiei radiante. In manifestarea influentei radiatiilor, deosebit de important este modul cum acestea actioneaza asupra organismului, din exteriorul sau din interiorul acestuia. Sursele de radiatii interne sunt mult mai periculoase pentru organism. Tipul radiatiilor (alfa, beta, gama) au o deosebita insemnatate. De exemplu radiatiile beta iradiate din exterior, desi strabat in aer o distanta de cativa metri sunt absorbite de haine si sticla astfel incat, cu exceptia ochilor, nu au nici un efect asupra organelor sensibile din interior. Daca sunt ingerate (prin intermediul alimentelor contaminate) aceste radiatii sunt foarte daunatoare, descarcand o energie totala mare intr-un volum de cativa milimetri cubi.

Impactul asupra mediului: activitatile industriale majore afecteaza toti factorii de mediu. In regiune, impactul negativ asupra mediului datorat acestor activitati este in scadere ca urmare a preocuparilor si investitiilor realizate in domeniul protectiei mediului inconjurator, precum si a reducerii sau disparitiei unor activitati.

Din punct de vedere al radioactivitatii, un fenomen important este legat de introducerea radionuclizilor in emisari si apoi al preluarii si concentrarii radioizotopilor de catre organismele acvatice. La acest fenomen iau parte toate inelele lantului trofic dezvoltand in acesta o concentratie a elementelor stabile si instabile mai mare decat in mediul acvatic.

Impactul asupra calitatii vietii: consta in crearea disconfortului locuitorilor, in special al acelora care locuiesc in vecinatatea platformelor industriale. Din punct de vedere al radioactivitatii, expunerea organismelor la radiatii poate conduce la boli grave si efecte ireversibile.

Activitati industriale: nivelul de impurificare a atmosferei generat de desfasurarea activitatilor industriale in regiune a fost in scadere in perioada 1995-2002.

Impactul asupra sanatatii umane: Datorita noxelor provenite de la activitatile industriale (industrie, agricultura, instalatii mari de ardere etc.) pot aparea numeroase afectiuni specifice tipului de poluant la care sunt expuse organismele umane. Cele mai frecvente sunt afectiunile respiratorii, dar si afectiuni mai grave, uneori ireversibile, provocate de expunerea la poluanti toxici sau periculosi. Expunerea de lunga durata sau permanenta la poluanti atmosferici genereaza sensibilizarea puternica a organismelor, facilitand instalarea unor afectiuni care nu sunt legate direct de efectele induse de poluare.

Impactul asupra mediului: Prin scaderea calitatii mediului inconjurator sunt afectate toate formele de viata (cu influente negative asupra productiilor, dar si cu efecte asupra habitatelor, migrarii sau disparitiei speciilor, diminuarii populatiilor). De asemenea toate noxele emise isi aduc contributia la intretinerea unor fenomene globale ca: distrugerea stratului de ozon stratosferic, efectul de sera, ploile acide.

Impactul asupra calitatii vietii este important datorita crearii unei stari de disconfort generale prin afectarea tuturor factorilor de mediu, prin afectarea valorilor estetice ale mediului natural si construit, prin cresterea costurilor pentru ingrijiri medicale.

c. Neasigurarea cantitatii si calitatii apei prelevate si evacuate

In Regiunea Sud Muntenia exista sisteme de alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare in majoritatea localitatilor urbane care nu asigura insa cantitatea si calitatea corespunzatoare pentru apa prelevata si evacuata. Pe de alta parte, in cea mai mare parte a localitatilor din mediul rural si in unele localitati din mediul urban nu exista sisteme de canalizare si statii de epurare. Alimentarea cu apa se face fie prin intermediul unor sisteme stradale, fie prin surse proprii ale fiecarei gospodarii.

Impactul asupra sanatatii umane include boli infectioase, boli hidrice in cazul consumului accidental de apa din surse contaminate. Sistemele de alimentare invechite pot permite contaminarea microbiologica a apei (bacterii, virusi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanseitati existente. Pentru apa potabila o sursa de poluare o reprezinta apa subterana contaminata si utilizarea ei din puturi/fantani fara luarea masurilor corespunzatoare de protectie. Avand in vedere numarul locuitorilor expusi, riscul este evaluat ca fiind semnificativ.

Impactul asupra mediului: apele uzate menajere din sistemele orasenesti de canalizare, insuficient epurate, provoaca poluarea majoritatii raurilor din regiune, modificand conditiile pentru ecosistemele acvatice. Apar modificari ale compozitiei chimice si microbiologice a apelor de suprafata afectate. Datorita cresterii cantitatii de nutrienti apare fenomenul de eutrofizare, cu efecte extrem de grave asupra ecosistemelor acvatice.

Impactul asupra calitatii vietii: este semnificativ, include afectarea fondului piscicol (a pescuitului), imposibilitatea folosirii cursurilor de apa respective pentru activitati de agrement, costuri foarte ridicate pentru potabilizarea apei.

d. Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere si industriale

In Regiunea Sud Muntenia exista depozite de deseuri menajere in majoritatea localitatilor urbane dar, acestea nu indeplinesc conditiile necesare din punct de vedere al protectiei sanatatii umane si a mediului. La nivelul regiunii s-a elaborat insa un plan de gestionare a deseurilor. In ceea ce priveste intreprinderile industriale, trebuie precizat faptul ca in unele dintre acestea exista depozite ecologice pentru deseurile industriale si, de asemenea, exista preocupari serioase pentru colectarea selectiva a deseurilor.

Impactul asupra sanatatii umane: Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor poate conduce la contaminarea cu diferite substante, precum si la contaminarea microbiologica a solului si a apelor subterane. In cazul depozitelor sau a containerelor pentru deseuri menajere, contaminarea microbiologica a atmosferei genereaza riscul unor boli infectioase pentru locuitorii din vecinatate. Compusii de ardere incompleta formati datorita autoaprinderilor din depozitele de deseuri menajere au un impact negativ puternic asupra organismelor umane. Datorita numarului de locuitori expusi se apreciaza ca riscul asupra sanatatii umane este mare.

Impactul asupra mediului: solul, apele de suprafata si subterane, precum si atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri, efectele acestora fiind regasite la mari distante. In afara afectarii componentelor de mediu, prezenta depozitelor de deseuri de orice fel creaza o stare de disconfort extrema locuitorilor din zonele adiacente.

Impactul asupra calitatii vietii: se manifesta deosebit de variat. Depozitele de deseuri amenajate si operate necorespunzator sau depozitarea necontrolata a deseurilor afecteaza grav valorile estetice ale peisajului, determina un disconfort puternic populatiei, afecteaza procesul educational al tinerei generatii, determina cresterea costurilor pentru refacerea mediului si pentru ingrijirea sanatatii.

e. Poluarea solului si a apelor subterane

Poluarea solului si a apelor subterane este generata in special de depozitarea necontrolata a deseurilor, de exfiltratiile de la depozitele de deseuri, de rezidurile zootehnice depozitate necontrolat in bataluri neamanajate in vederea fermentarii. De asemenea, poluarea solului si a apelor subterane se datoreaza traficului rutier (poluare cu metale grele) si activitatilor de extractie a petrolului (poluarea cu produse petroliere).

De asemenea poate fi mentionata si poluarea datorita utilizarii nerationale a ingrasamintelor – in special poluarea cu azotati, azotiti si fosfati.

Pentru Regiunea Sud Muntenia, activitatile de extractie a titeiului si cele din domeniul agricol au avut si au o pondere deosebit de importanta in economia regiunii. Aceste activitati au generat o poluare istorica a solului si a apelor subterane, continuand si in prezent sa afecteze calitatea acestor componente ale mediului.

Impactul asupra sanatatii umane consta in aparitia imbolnavirilor datorita consumului de apa provenita din surse subterane de mica adancime (fantani particulare) poluate datorita depozitarii necorespunzatoare a deseurilor menajere, evacuarii necontrolate a apelor uzate si deseurilor provenite din activitatile zootehnice, aplicarii ingrasamintelor si activitatilor de extractie a petrolului. Contaminarea microbiologica a atmosferei genereaza riscul unor boli infectioase in cazul locuitorilor din vecinatatea fermelor zootehnice. Avand in vedere numarul de locuitori expusi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ.


Impactul asupra mediului : sursele de poluare fac parte din doua categorii si anume surse de poluare-degradare interioare a caror origine are legaturi directe cu natura si evolutia suprafetei in cauza si surse de poluare exterioare a caror origine trebuie cautata in exteriorul suprafetei in cauza. Din prima categorie fac parte eroziunea solului, desertificarea, saraturarea, exces de umiditate s.a. Din a doua categorie fac parte surse de poluare cum ar fi irigarea cu ape uzate orasenesti sau industriale insuficient epurate, emisiile nocive rezultate din procese industriale, circulatia auto, chimizarea agriculturii s.a.

Impactul asupra calitatii vietii este semnificativ si se datoreaza poluarii solurilor si apelor subterane utilizate ca surse de apa potabila. De asemenea, mirosurile datorate activitatilor zootehnice si depozitarii necorespunzatoare a deseurilor menajere au un impact semnificativ asupra calitatii vietii.

f. Protectia naturii

Vegetatie periclitata cantitativ si calitativ

In regiune aceasta problema se datoreaza diminuarii rolului de protectie al padurilor ca urmare a activitatilor antropice, afectarii tuturor habitatelor naturale prin activitati antropice, practicarii turismului neorganizat si neecologic, precum si lipsei de administrare a ariilor protejate.

Impactul asupra sanatatii umane se manifesta prin disconfort generat de afectarea vegetatiei, aparitia unor afectiuni generate de reducerea functiilor de protectie ale padurilor, de ingerarea unor produse contaminate.

Impactul asupra mediului: afectarea vegetatiei naturale se poate produce fie direct (diminuarea numarului de specii si/sau a numarului de indivizi dintr-o specie ca urmare a poluarii aerului, taierilor necontrolate, incendiilor s.a.), fie indirect, prin schimbarea proprietatilor fizico-chimice ale solului. In acest fel se produc dezechilibre ecologice care afecteaza buna functionare a ecosistemelor terestre si acvatice .

Impactul asupra calitatii vietii apare ca o consecinta negativa a acestei probleme, manifetandu-se pe doua cai si anume: diminuarea resurselor naturale prin reducerea productiei de biomasa si crearea disconfortului generat de neindeplinirea functiilor de protectie, a functiilor estetice si recreative ale vegetatiei naturale (in special paduri).

Fauna periclitata cantitativ

In regiune aceasta problema se datoreaza afectarii speciilor si populatiilor faunei salbatice terestre si acvatice de diferite activitati antropice (braconaj, distrugerea habitatelor).

Impactul asupra sanatatii umane. Diminuarea numarului de specii si de indivizi determina disfunctii grave ale ecosistemelor. Degradarea ecosistemelor conduce la afectarea tot mai puternica a functiilor de protectie ale mediului natural, cu repercusiuni, in timp, asupra sanatatii umane. De asemenea, pot aparea afectiuni generate de ingerarea unor produse animale contaminate cu poluanti. Impactul asupra mediului este semnificativ in sensul ca poate conduce la micsorarea unor populatii de animale salbatice sau chiar la disparitia unor specii, cu efecte negative asupra biodiversitatii regiunii si echilibrului ecologic.

Impactul asupra calitatii vietii se materializeaza prin disconfort fizic si psihic generat de un mediu tot mai antropizat, prin cresterea costurilor pentru ingrijirea sanatatii.

Afectarea habitatelor naturale inclusiv diminuarea fondului forestier se datoreaza activitatilor antropice si taierilor abuzive care se desfasoara mai ales in paduri particulare unde lipsesc atat un sistem corespunzator de gospodarire, cat si un sistem eficient de paza si control.

Impactul asupra sanatatii umane: Degradarea padurilor face ca acestea sa nu mai poata indeplini normal functiile legate de sanatatea umana. Astfel nu se mai poate imbogati aerul cu ioni negativi, nu se mai elimina in aceeasi proportie fitocide, respectiv substante antimicrobiene cu efect distructiv asupra unor virusi si a altor microorganisme, se diminueza cantitatea de dioxid de carbon absorbita. De asemenea functiile recreative si estetico-peisagistice sunt reduse pana la anulare de taierea padurilor.

Impactul asupra mediului: Diminuarea fondului forestier reduce atat productia de biomasa, cat si functiile de protectie a mediului inconjurator si anume: functia hidrologica, functia de protectie a solului si de asigurare a stabilitatii terenurilor, functia de ameliorare a factorilor climatici si aceea de purificare a atmosferei.

Impactul asupra calitatii vietii: Pierderea unor valori cum sunt starea de bine indusa de contactul cu natura, aerul curat, frumusetea peisajului, dezvoltarea contactelor dintre oameni, au o importanta si o semnificatie aparte.

g. Zgomot si vibratii in aglomerari urbane

In aglomerarile urbane din regiune zgomotul si vibratiile se datoreaza in principal traficului si, mai putin, diferitelor activitati productive.

Impactul asupra sanatatii umane poate fi direct asupra urechii si asupra intregului organism. Impactul asupra urechii poate conduce la tulburari acute rezultate in urma unor zgomote prelungite de mare intensitate care provoaca traumatisme ale timpanului sau ale urechii medii, materializandu-se prin infundarea sau spargerea timpanului, hemoragii, surditate etc. La copiii mici zgomotele de mare intensitate produc numeroase tulburari cu urmari negative in dezvoltarea ulterioara a organismului. In cazul impactului asupra intregului organism, patrunderea zgomotului se face nu numai pe calea nervului auditiv, ci si prin piele, muschi, oase etc. Ca urmare apare accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii, scaderea atentiei, aparitia oboselii rapide, a cefaleei si a asteniei nervoase. Dintre maladiile cauzate de zgomot mai pot fi citate: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul etc.

Impactul asupra mediului: zgomotele si vibratiile produc dereglari de intensitati diferite asupra tuturor organismelor vii.

Impactul asupra calitatii vietii prin existenta unui zgomot de fond permanent se creaza o stare de disconfort locuitorilor din asezarile urbane, dar si celor din asezarile rurale care sunt strabatute de drumuri intens circulate.

h. Fenomene naturale si dezastre

La nivelul regiunii principalele aspecte legate de aceasta problema se refera la terenuri afectate de fenomenul de eroziune, zone cu alunecari de teren, zone ce pot fi afectate de inundatii, precum si lipsa fondurilor pentru intretinerea lucrarilor care au fost efectuate in scopul diminuarii aspectelor anterioare.

Impactul asupra sanatatii umane: fenomenele amintite conduc la diminuarea suprafetelor productive si, implicit, la diminuarea apreciabia a productiilor, in special in domeniul agricol. Scaderea productiei agricole afecteaza grav populatia. De asemenea anumite fenomene naturale cu proportii de dezastru, cum sunt inundatiile, pun in pericol direct viata unora dintre locuitorii judetului.

Impactul asupra mediului: conduce la degradarea solului, afectarea/distrugerea unor habitate, periclitarea vietii unor indivizi ai faunei.

Impactul asupra calitatii vietii este direct prin distrugeri diverse: terenuri agricole, paduri, drumuri, locuinte, asezari omenesti.

Concluziile relevante a acestui domeniu sunt:


Þ    grad ridicat de poluare a tuturor componentelor in judetele din nord

Þ    poluare accentuata a solului in judetele din sud

Þ    calitate relativ corespunzatoare a apelor raurilor

Þ    poluare ridicata a apelor subterane





CAPITOLUL 3

ANALIZA SWOT







Introducere

Acest capitol prezinta in linii generale contextul care a stat la baza fundamentarii Planului de Dezvoltare Regional 2007-2013. Pe baza datelor si concluziilor rezultate din analiza socio-economica se urmareste furnizarea unei imagini clare a punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si riscurilor caracteristice regiunii.

Analiza SWOT, nu este o simpla prezentare a factorilor care descriu situatia economica si sociala curenta si conditiile de potential ale regiunii Sud Muntenia, ea fiind un instrument de baza in procesul de identificare a celor mai importante directii strategice si prioritati care sa conduca la dezvoltarea economica si coeziunea sociala a regiunii in perioada 2007-2013.

La baza elaborarii analizei SWOT au stat pe de o parte datele si analiza socio-economica prezentata in capitolul anterior, iar pe de alta parte informatiile furnizate de specialisti ai institutiilor si organizatiilor membre ale Grupurilor de parteneriat local existente si functionale la nivelul fiecarui judet al regiunii.

In dezvoltarea analizei SWOT au fost analizate si dezbatute o serie de probleme specifice, in scopul identificarii influentei acestora asupra performantelor locale.

Procesul abordat a permis partenerilor identificarea unor importante concluzii legate de directiile strategice care trebuie luate in considerare in vederea unei mai bune exploatari a potentialului economic, social si de mediu al regiunii.

Pentru a acoperi domeniul larg al problemelor, cele patru elemente care definesc structura analizei SWOT sunt prezentate in legatura cu:


Infrastructura Locala si Regionala

  • Economia
  • Mediul Rural

Resursele Umane






Puncte Tari

Infrastructura Locala si Regionala


Economia



Mediul Rural


Resursele Umane


Puncte Slabe

Infrastructura Locala si Regionala


Economia



Mediul Rural


Resursele Umane


Neutilizarea retelelor de cai ferate la intreaga capacitate

Starea tehnica necorespunzatoare a retelelor de drumuri judetene si locale

Eficienta scazuta a sistemului de transport urban si a transportului public

Siguranta redusa a traficului pe drumurile publice

Infrastructura redusa a porturilor fluviale

Infrastructura redusa de sustinere a serviciilor publice

Retele de gaze naturale insuficiente in partea de sud a regiunii

Acces limitat la TIC

Insuficienta infrastructurii sociale si de sanatate


Dezechilibru economic intre zonele regiunii

Nivel scazut al PIB locuitor

Valoare adaugata scazuta

Declinul industriei traditionale

Infrastructura de sustinere a activitatilor economice redusa

Capacitate redusa a serviciilor sociale

Facilitati reduse pentru dezvoltarea sectorului IMM

Initiativa antreprenoriala scazuta

Existenta de zone monoindustriale

Cooperare redusa intre cercetare si industrie

Pondere mica a tehnologiilor moderne in industrie si agricultura

Eficienta scazuta a activitatilor de atragere a investitiilor straine

Calitate scazuta a managementului industrial si agricol

Predominarea productiei cu valoare adaugata mica

Competitivitate si eficienta scazuta a agriculturii

Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole

Practicarea in multe zone a agriculturii de subzistenta

Numar redus al IMM-urilor cu activitati in domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a produselor agro-alimentare

Capital investitional redus in agricultura

Lipsa marketingului si promovarii regionale

Acces si nivel scazut al folosirii TIC

Conditii tehnice necorespunzatoare      a retelei de drumuri comunale

Nivel scazut de dezvoltare al infrastructurii sociale, serviciilor si utilitatilor publice

Numar redus al IMM-urilor

Lipsa oportunitatilor de angajare

Pondere redusa a activitatilor nongricole in partea de sud a Regiunii

Lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (nonagricole)

Nivel scazut al educatiei si conditiilor de trai

Productivitate si profitabilitate scazuta

Grad redus de accesibilitate

Putere financiara scazuta a populatiei rurale


Declinul general al populatiei

Declinul populatiei active si ocupate

Sporul natural negativ

Pondere ridicata a populatiei varstnice

Pondere scazuta a populatiei ocupate cu studii superioare

Nivel educational scazut al populatiei rurale

Nivel scazut al oportunitatilor de angajare in special in mediul rural

Mobilitate scazuta a fortei de munca

Dezechilibrul pietei muncii

Necorelarea educatiei si instruirii cu cerintele pietei muncii

Oportunitati reduse pentru invatarea permanenta

Nivel scazut al instruirii profesionale

Nivel scazut al investitiilor angajatorilor in dezvoltarea resurselor umane

Oportunitati

Infrastructura Locala si Regionala


Economia



Mediul Rural


Resursele Umane


Amenintari

Infrastructura Locala si Regionala


Economia



Mediul Rural


Resursele Umane


CAPITOLUL 4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALA






SCOP SI STATUT

Dezvoltata sub coordonarea Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia in colaborare cu partenerii regionali, strategia furnizeaza cadrul coerent pentru dezvoltarea viitoare a regiunii.

Ea urmareste ghidarea intr-o maniera pragmatica a comunitatilor din regiune, astfel incat interventiile si activitatile necesare crearii unei regiuni dinamice si prospere sa se concentreze asupra domeniilor cheie de dezvoltare.

Procesul de fundamentare si dezvoltare al strategiei se bazeaza pe luarea in considerare a urmatoarelor aspecte specifice si importante ale regiunii:

  • existenta unor zone caracterizate de un mediu adecvat, care contribuie la atractivitatea acesteia pentru rezidenti si turisti si la competitivitatea ei avand in de vedere localizarea afacerilor;
  • natura si caracterul divers al regiunii care necesita masuri si activitati specifice;
  • existenta unor asezari policentrice, incluzand importanti poli de crestere care ofera conditii bune pentru concentrarea investitiilor productive;
  • faptul ca un procent semnificativ al populatiei traieste in orase mici, comune si sate, caracterizate de o dezvoltare modesta si care necesita interventii care sa sustina dezvoltarea si diversificarea economica
  • caracterul preponderant agrar al zonei de sud si problemele generate de acest aspect;
  • retele de drumuri cu calitate nesatisfacatoare pentru transportul public si de bunuri.

Bazata pe concluziile analizei socio-economice si SWOT, pe avantajele comparative ale regiunii, pe punctele tari si oportunitatile acesteia, strategia prin structura si continut urmareste dezvoltarea economica si echilibrata a Regiunii, concomitent cu dezvoltarea capacitatii acesteia de a se adapta si a putea raspunde schimbarilor economice cheie.

Strategia se adreseaza unei game largi de probleme economice, sociale si de mediu ale comunitatilor, care sunt relevante pentru a defini si furniza obiectivele necesare obtinerii dezvoltarii durabile si cresterii coeziunii economice si sociale in Regiune.

Scopul ei este de a obtine efecte economice si sociale pozitive in beneficiul intregii regiuni, prezentand intr-o abordare integrata directiile strategice, obiectivele tintite si activitatile necesare indeplinirii lor.

Strategia nu trebuie privita ca un plan general, ci ca un cadru de planificare strategic care defineste viziunea regiunii, caile care conduc la obtinerea ei si pe baza caruia sectorul public si privat poate actiona eficient in ceea ce priveste folosirea resurselor locale, obtinerea de beneficii si asigurarea unei valori adaugate reale.

Totodata, aceasta poate constitui baza dezvoltarii planurilor de actiune pentru organizatiile partenere si pentru programele de finantare nationale si europene care sprijina furnizarea Planului Regional.

Concluzionand, strategia este o expresie a viziunii, valorilor si principiilor identificate pe baza procesului de consultare cu partenerii regionali si furnizeaza o abordare echilibrata si integrata privind dezvoltarea Regiunii cu accent pe:

  • imbunatatirea infrastructurii de baza
  • facilitarea cresterii economice
  • promovarea dezvoltarii echilibrate a tuturor comunitatilor regiunii
  • imbunatatirea serviciilor sociale la nivelul comunitatilor rurale si urbane si cresterea nivelului de ocupare
  • protejarea si imbunatatirea conditiilor de mediu

Strategia se concentreaza pe provocarile si oportunitatile de dezvoltare caracteristice si existente la nivelul regiunii, urmarind totodata eliminarea barierelor cu privire la progresul economic si social.

In construirea consensului regional pentru o abordare echilibrata si coordonata cu privire la dezvoltarea fizica si economica a regiunii, strategia raspunde punctelor de vedere ale comunitatilor referitoare la faptul ca egalitatea si echitatea trebuie sa fie factori dominanti ai dezvoltarii pe termen lung.

Elementele constitutive ale strategiei urmaresc obtinerea unei dezvoltari echilibrate a tuturor zonelor regiunii, a comunitatilor urbane si rurale si oferirea de oportunitati egale pentru toti locuitorii acesteia.

Suplimentar, intentia este de a creste potentialul intregii regiuni si de a optimiza contributia principalelor zone si comunitati ale regiunii la dezvoltarea pe ansamblu a acesteia si la obtinerea coeziunii regionale.


STRUCTURA STRATEGIEI

Din punct de vedere al structurii, prima parte a strategiei de dezvoltare cuprinde viziunea, principalele caracteristicei ale regiunii, provocarile cheie carora regiunea trebuie sa raspunda, contextul national si european.

A doua parte a acesteia cuprinde scopul si obiectivele strategice, principiile de planificare si obiectivele orizontale sub care strategia regiunii a fost dezvoltata.

Sugestiv, figura de mai jos prezinta legatura dintre viziune, obiective strategice, prioritati de dezvoltare si implementare.



VIZIUNEA STRATEGIEI

Cresterea nivelulului de competitivitate si atractivitate al

regiunii



Obiectiv 1

Cresterea capacitatii inovatoare si competitivitatii mediului

de afaceri al regiunii


Obiectiv 2

Dezvoltarea economica, sociala si culturala durabila si

echilibrata a comunitatilor rurale

Obiectiv 3

Cresterea stabilitatii sociale si eficientizarea potentialului fortei de munca al regiunii

Obiectiv 4

Prioritati de dezvoltare

Implementare si Monitorizare





VIZIUNEA DE DEZVOLTARE

Viziunea se bazeaza pe recunoasterea faptului ca viitorul regiunii este dependent de factorii sociali, economici si de mediu precum si de activitatile care vor fi intreprinse de autoritatile locale, organizatii, institutii si parteneriate la nivelul intregii regiuni. Acestea au propriile scopuri si obiective, dar printr-un efort conjugat si orientat catre sustinerea viziunii, pot contribui la obtinerea ei.

Recunoasterea beneficiilor pe care le poate aduce parteneriatul regional, conduce la ideea ca acesta este elementul cheie privind viziunea, dezvoltarea si implemntarea strategiei.

In contextul de mai sus si pe baza aportului parteneriatului regional, a fost dezvoltata si definita viziunea pentru Regiunea Sud Muntenia, care furnizeaza cadrul necesar coordonarii pe termen lung al gandirii, planificarii si activitatilor strategice comune ale parteneriatului cu privire la dezvoltarea pe ansamblu a regiunii.

Conceptul pentru viitor este exprimat in urmatorul angajament care constituie viziunea strategica privind dezvoltarea regiunii:

“Regiunea Sud Muntenia va fi o regiune cu o puternica identitate nationala si europeana, capabila sa ofere locuitorilor sai o inalta calitate a vietii”.

Cadru de ghidare al regiunii catre un viitor prosper, viziunea constituie punctul de plecare in ceea ce priveste structura si continutul strategiei de dezvoltare.

Luand in considerare conditiile sociale, economice si de mediu existente in prezent, viziunea reflecta aspiratiile pe termen lung ale comunitatilor regiunii, fiind rezultatul procesului de consultare al partenerilor regionali.

Prin continut viziunea defineste drumul pe care regiunea trebuie sa-l urmeze in procesul de dezvoltare, indicand un sens clar al directiei.

Intr-o economie schimbatoare, viziunea cuprinde un angajament de regenerare continua a regiunii, bazat pe punctele tari si pe oportunitatile de crestere economica ale acesteia.

Sud Muntenia in contextul viziunii exprimate, va fi o regiune cu o capacitate care sa-i permita dezvoltarea de noi oportunitati si sa genereze importante avantaje economice.

Pe baza unui set comun de valori, viziunea va contribui la asigurarea unor conditii bune de viata pentru populatia regiunii, la cresterea competitivitatii mediului de afaceri, la cresterea nivelului de pregatire si flexibilitate al fortei de munca.

Atingerea viziunii pe baza unei participari eficiente si semnificative a comunitatilor, va conduce la cresterea economica si prosperitatea regiunii cu un impact real in ceea ce priveste cresterea coeziunii economice si sociale si reducerea disparitatilor existente in interiorul acesteia.

In esenta viziunea ilustreaza un viitor unde:

  • populatia regiunii va genera prin activitati concentrate si inovative oportunitati noi de ocupare si prosperitate economica;
  • populatia regiunii va avea acces deplin la oportunitatile de ocupare, educare si perfectionare care le va permite dezvoltarea potentialului personal si contributia la obtinerea bunastarii economice si sociale a comunitatilor;
  • populatia si comunitatile regiunii vor avea un sens real si confident al identitatii, scopului si puterii de decizie;
  • populatia si comunitatile regiunii vor sustine pe termen lung bunurile, mostenirea culturala si mediul inconjurator al regiunii.

Totodata aceasta va contribui la cresterea capacitatii regiunii, necesara dezvoltarii economice durabile si echilibrate a acesteia, ca viitoare parte a Uniunii Europene.

Transformarea viziunii in realitate necesita un efort real, conjugat si concentrat al tuturor comunitatilor si populatiei regiunii.


OBTINEREA VIZIUNII

Strategia are un rol important in definirea initiativelor, propunerilor si politicilor complementare necesare pentru obtinerea viziunii.

Problemele sociale complexe, cele economice si de mediu caracteristice regiunii si carora aceasta trebuie sa le faca fata, necesita actiuni comune ale autoritatilor publice, organizatiilor si diverselor agentii in acord cu planurile de actiune si strategiile proprii.

In ansamblul ei strategia sublinieaza necesitatea dezvoltarii economiei bazata pe cunoastere, a fortei de munca calificata, construirea si dezvoltarea culturii antreprenoriale, cresterea nivelului aspiratiilor si a ratei de ocupare.

Obtinerea viziunii regionale necesita implicarea membrilor comunitatilor in dezvoltarea de planuri, strategii si programe la toate nivelurile, in scopul asigurarii ca punctele lor de vedere sunt luate in considerare.

In contextul in care viziunea furnizeaza perspectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii si ghideaza procesul de schimbare al acesteia, obtinerea ei nu este un proces usor, fiind necesara fundamentarea de prioritati regionale si locale, luand in considerare problemele si necesitatile urgente.

Viitorul regiunii depinde de cei care locuiesc si isi desfasoara activitatea in cadrul acesteia: locuitori, autoritati locale, asociatii si agentii regionale, organizatii si institutii.

In acest context si pentru obtinerea viziunii de dezvoltare va fi necesara, printr-un proces de consultare, coordonarea si complementarea actiunilor care vor fi intreprinse si consensul tuturor structurilor implicate.

Obtinerea viziunii implica o abordare realista de catre strategie in ceea ce priveste potentialul disponibil al resurselor regionale si al oportunitatilor de dezvoltare.


PROVOCARI CHEIE

Procesele de natura economica si sociala precum si conditiile si calitatea mediului sunt factori determinanti care influenteaza si conduc schimbarea la nivelul regiunii, avand totodata un real impact in ceea ce priveste capacitatea de adaptare si de dezvoltare a acesteia.

Strategia nu exclude aceste interactiuni, furnizand ratiunea de baza cu privire la necesitatea abordarii principiilor dezvoltarii durabile in scopul asigurarii succesului economic al regiunii, cresterii atractivitatii culturale si de mediu al acesteia si perfectionarii bazei proprii de resurse umane.

Sub aceste principii, interesele economice, sociale si de mediu ale regiunii necesita o abordare comuna si sustinere reciproca.

Luarea in considerare a obiectivelor dezvoltarii durabile, inseamna ca toate schimbarile trebuie facute intr-o maniera pragmatica cu privire la dezvoltarea viitoare a regiunii.

Asigurarea succesului regiunii in procesul sau de dezvoltare, impune fundamentarea planurilor si strategiilor locale a diverselor organizatii si institutii pe baza principiilor dezvoltarii durabile.

Conservarea si cresterea continua a conditiilor de mediu, aducerea in sfera productiva a zonelor cu reale probleme de mediu, reducerea impactului dezvoltarii asupra mediului, asigurarea cresterii durabile si ridicarea nivelului incluziunii sociale, constituie elemente cheie care conduc la obtinerea prosperitatii si calitati sporite a vietii in regiunea Sud Munternia.

In contextul celor de mai sus, apare necesitatea flexibilitatii si adaptarii continue a regiunii la mediul economic competitiv si crescator al globalizarii.

Cu toate ca in prezent la nivelul regiunii este in desfasurare procesul de restructurare economica, sociala si de mediu al acesteia, multiple probleme si nevoi sunt inca existente si nerezolvate.

Atenuarea sau eliminarea lor necesita interventii radicale si concentrate, bazate pe consensul dintre principalii factori regionali cu privire la modelul optim de dezvoltare al regiunii si asigurarea continuarii sanatatii economice, sociale si de mediu a acesteia.

Pentru a face posibila obtinerea dezvoltarii durabile si a rezultatelor de impact dorite, regiunea trebuie sa raspunda urmatoarelor provocari cheie:

Reducerea disparitatilor regionale - investitii care sa imbunatateasca performantele economice, sociale si de mediu ale zonelor sarace din regiune.

Cresterea Produsului Intern Brut pe locuitor, veniturilor si prosperitatii – cresterea ratei de activitate economica; cresterea nivelului oportunitatilor de angajare in sectoare cu valoare adaugata ridicata; dezvoltarea afacerilor performante.

Imbunatatirea retelelor de transport si nivelului de accesibilitate - imbunatatirea infrastructurii de transport; reducerea nivelului de impact al infrastructurii de transport cu privire la mediu, sanatate si calitatea vietii; imbunatatirea transportului public si serviciilor; cresterea nivelului de acces al populatiei; eficientizarea sistemului de transport in contextul prioritatilor locale, regionale si nationale; promovarea alternativelor de transport.

Protejarea si imbunatatirea conditiilor de mediu - securizarea si cresterea calitatii si diversitatii mediului natural si cultural; cresterea nivelului de protejare al zonelor de interes local, national si international; protejarea si cresterea biodiversitatii; securizarea conservarii, cresterii si folosirii resurselor naturale (apa, energie, paduri, minerale, peisaj, pamant agricol, etc.); cresterea eficientei si eficacitatii managementului deseurilor; promovarea surselor de energie regenerabila; reducerea gradului de poluare al aerului, apelor si solului.

Impactul si adaptarea la schimbarile climatice – necesitatea reducerii emisiilor de gaze de sera si adaptarea la impactul probabil al schimbarii climatice; cresterea eficientei energiei si resurselor folosite; prevenirea riscurilor generate de fenomene extreme precum inundatii, seceta, etc.

Imbunatatirea competitivitatii si performantelor economice - promovarea, sustinerea si concentrarea dezvoltarii economice in domenii si locatii care pot contribui cel mai bine la rezolvarea nevoilor locale, regionale si nationale; sustinerea si atragerea de investitii directionate catre sectoare economice cheie; cresterea ratei de participare si a culturii antreprenoriale in vederea cresterii economice; cresterea performantelor economice bazate pe inovare si creativitate; intarirea sectorului de servicii specifice si imbunatatirea accesului la informatii; cresterea nivelului de implicare al cercetarii si mediului universitar in activitati specifice si de sustinere a mediului de afaceri.

Abordarea problemelor specifice dezvoltarii rurale - sustinerea regenerarii comunitatilor rurale; diversificarea activitatilor economice bazate pe folosirea resurselor locale; cresterea nivelului oportunitatilor de angajare; imbunatatirea nivelului de performanta al agriculturii; promovarea protectiei mediului si a mostenirii culturale.

Cresterea competitivitatii fortei de munca si gradului de ocupare – imbunatatirea calitatii si nivelului de performanta al fortei de munca; cresterea nivelului oportunitatilor de angajare; cresterea si imbunatatirea facilitatilor de educare si formare; modernizarea sistemului educational si a infrastructurii de sustinere.

Imbunatatirea nivelului de sanatate – imbunatatirea serviciilor de sanatate si a accesului la acestea; furnizarea de facilitati care sa contribuie la cresterea calitatii vietii


CONTEXTUL EUROPEAN

Strategia urmareste in termeni de crestere economica si dezvoltare sociala atingerea politicii si obiectivelor strategiei Lisabona.

Aceasta promoveaza o directie strategica clara si o abordare integrata cu privire la dezvoltarea economiei bazata pe cunoastere, promovarea dezvoltarii durabile, angajarii, coeziunii teritoriale si oportunitatilor egale.

Sub aceste circumstante sinergiile dintre nivelul regional si instrumentele politicii Uniunii Europene pot fi corect exploatate.

Ghidul de programare al Comisiei Europene pentru perioada 2000-2006 si noile orientari cu privire la politica de coeziune economica si sociala au constituit un real suport pentru procesul de planificare si coordonare al parteneriatului pe perioada de elaborare a Planului.

Planul in ansamblul urmareste sa contribuie la promovarea coeziunii economice si sociale prin atenuarea principalelor dezechilibre existente la nivelul regiunii si prin crearea de locuri de munca durabile.

Obiectivele vizate sunt:

  • Crestera competitivitatii intreprinderilor prin investitii durabile si imbunatatirea standardului infrastructurii pentru cresterea atractivitatii regiunii
  • Dezvoltarea cercetarii si inovarii
  • Dezvoltarea societatii informationale
  • Dezvoltarea investitiilor turistice si culturale
  • Protejarea si imbunatatirea mediului
  • Oportunitati egale
  • Cooperarea regionala, transfrontaliera si transnationala

Ghidul de programare al Comisiei pentru perioada 2000-2006 mentioneaza responsabilitatea statelor si regiunilor in ceea ce priveste definirea prioritatilor de dezvoltare, conditionand aceast aspect de luarea in considerare a politicilor comunitare in vederea asigurarii coeziunii economice si sociale.

In concordanta cu prioritatile cuprinse in Regulamentele relevante ale Comisiei, se accentueaza faptul ca principala schimbare structurala ramane crearea de locuri de munca.

Scopul este reducerea disparitatilor in si dintre regiuni si stabilirea conditiilor care sa asigure, prin crestere durabila si imbunatatirea competitivitatii dezvoltarea pe termen lung.


SUD MUNTENIA – O REGIUNE ROMANEASCA

Acest paragraf are rolul de a furniza o imagine clara privind pozitia si situatia prezenta a regiunii in context local, national si european, de a prezenta problemele cheie cu care se confrunta aceasta, oportunitatile existente si principalii factori care au determinat structura si orientarea strategiei de dezvoltare a regiunii.

Caracteristicile principale ale regiunii si conditiile economice si sociale ale acesteia, prezentate si analizate detaliat in capitolul 1 sunt reluate pe scurt ca un set simplu de elemente care definesc legatura dintre situatia prezenta a regiunii si strategia pentru perioada 2007-2013.

In contextul de mai sus abordarea se va concentra pe patru domenii de interes considerate ca forte conducatoare reale, care impreuna influenteaza si contribuie la dezvoltarea viitoare a regiunii. Cele patru domenii care prin structura contribuie la definirea provocarilor de dezvoltare pentru regiune sunt:

  • Social
  • Economic
  • Transport
  • Mediu



Indicatorii principali ai regiunii Sud - Muntenia

Principalii indicatori care furnizeaza imaginea de ansamblu a regiunii Sud Muntenia sunt prezentati in urmatorul tabel:

Localizata geografic in partea de Sud a Romaniei, regiunea Sud Muntenia acopera 14,5% din suprafata totala a tarii si cuprinde ca numar de locuitori 15,4% din totalul acesteia.

Formata din: 7 judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Ialomita, Giurgiu, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 32 orase si 509 comune cu 2018 sate, Sud Muntenia nu este o structura administrativa, fiind o regiune de dezvoltare de nivel NUTS II.


NUTS I

(Stat)

NUTS II

(Regiune de dezvoltare)

NUTS III

(Judet)

SUPRAFATA TOTALA (Km2

POPULATIE

la 31 Dec. 2004

(mii locuitori)

DENSITATE

Loc km2

Romania







Sud Muntenia







Arges

Calarasi

Dambovita

Giurgiu

Ialomita

Prahova

Teleorman























Marginita in trei parti de alte regiuni si la sud de catre fluviul Dunarea care formeaza granita cu Bulgaria, regiunea Sud Muntenia inconjoara dar nu include capitala tarii Bucuresti, care impreuna cu judetul Ilfov alcatuiesc separat regiunea Bucuresti-Ilfov.

Accesul direct la Dunare si la Marea Neagra prin canalul navigabil Dunare – Marea Neagra impreuna cu importantul drum si calea ferata de la Giurgiu (principalul punct de frontiera cu Bulgaria) si viitoarele feriboturi Calarasi-Silistra si Turnu Magurele-Nicopole stabileste Sud Muntenia ca o importanta poarta de acces spre Romania.

Regiunea este dominata de campie (70,7%), dar relieful ei este extrem de variat, 9,5 % din suprafata totala fiind muntoasa iar restul de 19,8% fiind acoperita de dealuri.

Diversa prin topografie, structura economica si sociala, mediul natural si istoric, regiunea are un caracter predominant rural, generat de ponderea mare a suprafetei agricole (70,7% din suprafata totala) si a populatiei rurale (58,6% din total populatie).

Regiunea, caracterizata printr-un grad inalt al biodiversitatii are un bun potential forestier, din suprafata totala fiind acoperita de paduri. Acestea constituie o importanta sursa de furnizare a materiei prime necesara industriei de profil si totodata un mediu propice pentru fauna locala, deosebit de atractiva pentru turisti si vanatori.


Social

Acest domeniu acopera aspecte legate de factorii demografici, de educatie si calitatea vietii in contextul tendintelor de dezvoltare prezente si viitoare.

Legat de o serie de aspecte sociale precum nivelul de concentrare al populatiei, declinul acesteia inclusiv infrastructura educationala exista un contrast intre zona mai urbanizata din nordul regiunii si cea rurala din sudul acesteia.

Comparativ cu alte regiuni cu caracter rural din Europa, baza urbana a regiunii este saraca fiind exemplificat de faptul ca 58,6% din populatia regiunii traieste in comunitati rurale, procentul depasind cu mult media pe tara care este de 45,1%.

Un argument suplimentar cu privire la cest aspect constituie faptul ca 19,15% din populatie traieste in comunitati urbane de dimensiuni mici ca numar de locuitori (sub 10.000 locuitori si pana la 40.000 locuitori )

Nivelul de urbanizare este mai ridicat in zona de nord a regiunii, unde sunt localizate principalele centre urbane Ploiesti si Pitesti, care cuprind 12,1% din populatia regiunii.

In contextul preponderent agrar al regiunii densitatea populatiei este de 97 locuitori/km2 superioara mediei nationale de 90,9 locuitori/km2. Privind distributia teritoriala a acesteia, judetele din nordul regiunii inregistreaza valorile cele mai ridicate ( judetul Prahova cu 175,8 locuitori/km2 si Dambovita cu locuitori/km2 ) iar cele din sud inregistreaza valorile cele mai scazute ( judetul Calarasi cu locuitori/ km2 si Ialomita cu 65,8 locuitori/ km2 ).

Combinatia oraselor de dimensiuni mici, dispersia populatiei si structura agriculturii constituie importante constrangeri pentru economia regiunii cu privire la identificarea si dezvoltarea de factori cheie necesari pentru sustinerea cresterii economice si sociale.

Populatia regiunii incepand cu anul 1990 a inregistrat un declin continuu, ca urmare a schimbarilor economice si sociale specifice perioadei de tranzitie la economia de piata, ajungand ca in 2004 sa scada cu 6,67%. Judetele unde acest proces este mai accentuat si inregistreaza valorile cele mai ridicate sunt Teleorman, Giurgiu si Calarasi.


Sursa: INS, Statistica teritoriala

Structura demografica pe ansamblu a populatiei regiunii prezinta anumite dezechilibre generate de scaderea natalitatii, constand in scaderea populatiei tinere si cresterea ponderii celei adulte si varstnice. Fenomen comun intregii regiuni si sensibil prin efectele produse, scaderea natalitatii afecteaza intr-o proportie mai mare judetele Teleorman, Prahova, Calarasi si Ialomita.

Imaginea de ansamblu al fenomenului la nivelul intregii regiuni este prezentat in tabelul urmator

Sursa: INS, Statistica teritoriala

Un alt fenomen caracteristic atat regiunii cat si tarii si care are influente reale in ceea ce priveste structura fortei de munca si cresterea economica il constituie migratia interna a populatiei, in 2004 fiind afectata 1,65% din cadrul acesteia. Cu o valoare sub media nationala de 1,71%, aceasta afecteaza intr-o mai mare masura nordul regiunii, judetele Arges, Prahova si Dambovita inregistrand valorile cele mai mari. Ca o particularitate a migratiei interne exista diferente reale intre comunitatile urbane si cele rurale, acestea din urma fiind afectate intr-o masura mai mare in special la nivelul judetelor Dambovita, Prahova si Arges.

Problemele demografice in combinatie cu diferite aspecte de natura economica au contribuit in perioada anterioara la declinul pe ansamblu al regiunii. Nivelul redus al oportunitatilor economice si sociale si migratia relativa a fortei de munca au constituit impedimente in dezvoltarea economica a regiunii.

Forta de munca ca si celelalte domenii a fost influentata de procesul de tranzitie la economia de piata, schimbarile produse in structura acesteia avand consecinte majore atat in domeniul social cat si in cel economic.

Perioada 2000 - 2004 a fost caracterizata de reducerea numarului persoanelor active (1.277,7 mii persoane in 2004, cu 11,54% mai mic decat in 2000) in favoarea celor inactive, fapt datorat in special fenomenului de imbatranire al populatiei, sporului negativ si persoanelor cu alte surse de existenta.

Aceeasi tendinta de scadere a avut-o si populatia ocupata civila, care la sfarsitul anului 2004 era de 1.183,0 mii persoane cu 110,8 mii persoane mai putin decat in 2000, acest fenomen fiind generat de procesul de restructurare economica.

Pe sectoare de activitate, in perioada 2000-2004, scaderi ale populatiei ocupate s-au produs cu precadere in agricultura, vanatoare, silvicultura, piscicultura (de la 628,0 mii persoane in 2000 la 466,3 mii persoane in 2004), in acelasi timp inregistrandu-se o crestere a ponderii populatiei ocupate in constructii (de la 43,0 mii persoane in 2000 la 51,3 mii persoane in 2004), in comert (de la 98,9 mii persoane in 2000 la 115,2 mii persoane in 2004) si servicii sociale (de la 14,8 mii persoane in 2000 la 20,9 mii persoane in 2004).

Ponderea femeilor in populatia ocupata a fost la sfarsitul anului 2004 de 47,8%.

Dupa nivelul de instruire, populatia ocupata civila du studii superioare detine un procent destul de scazut de numai 8,7%, cea cu studii postliceale si tehnice reprezinta 4,5%, cea cu studii liceale detine 30,6%, iar cea cu studii profiterole si gimnaziale 45,2%.

Educatia si pregatirea superioara a fortei de munca este asigurata la nivelul regiunii de 5 universitati (Pitesti (2); Targoviste (1); Ploiesti (1) si Alexandria (1)) localizate in judetele din nordul regiunii, de Colegiile universitare recent infiintate in judetele din sud si este totodata sustinuta de universitatile din cadrul celui mai mare Centru universitar din tara – Bucuresti, aflat in centrul regiunii.

Totodata educatia si pregatirea fortei de munca este asigurata de cele 176 licee si 10 scoli profesionale, localizate cu precadere in centrele urbane.

Gradul de dotare al acestora este in general destul de scazut, fapt ce conduce la practicarea unui proces educational si de formare mai putin modern si performant. Orientarea unor institutii de educatie si formare profesionala in neconcordanta cu solicitarile pietei muncii, influenteaza nivelul de pregatire si posibilitatea gasirii unui loc de munca.

Dezechilibrele economice din perioada de tranzitie, disponibilizarile din industrie si incapacitatea altor sectoare economice de a absorbi forta de munca, au constituit cauzele care au determinat aparitia si cresterea somajului.

Caracteristicile somajului la nivel de regiune nu difera fata de cele la nivel de tara, insa distributia acestora in profil teritorial este diferita.

La 31 decembrie 2004, rata somajului era de 7,4% la nivelul regiunii Sud Muntenia, cu o diferentiere intre souls si nordul regiunii, cele mai ridicate rate ale somajului inregistrandu-se in judetele Ialomita (10,4%) si Calarasi (8,8%), iar cele mai reduse in judetele Prahova (6,6%) si Dambovita (6,7%).

Succesul modernizarii economiei regiunii si dezvoltarea durabila a acesteia va depinde de cresterea calitatii fortei de munca, de promovarea, generalizarea si consolidarea culturii antreprenoriale si de dezvoltarea unei culturi educationale, care sa nu fie bazata in exclusivitate pe sistemul educational traditional.


Economic

Ca urmarea a declinului industriei traditionale si a economiei rurale, in prezent este necesara o concentrare a efortului economic in vederea crearii unei regiuni competitive concomitent cu dezvoltarea sectoarelor economice cu potential de crestere ridicat.

In contextul dezvoltarii durabile viitoare, cresterea economica vizata de strategie trebuie orientata spre sustinerea regenerarii comunitatilor urbane si rurale si spre cresterea nivelului privind incluziunea sociala.

Cadrul economic al regiunii se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte generale:

  • valori ale unor indicatori ai dezvoltarii economice sub cele existente la nivel de tara
  • concentrarea in partea de nord a regiunii a principalelor sectoare industriale
  • declinul unor sectoare industriale traditionale

In anul 2003, principalul indicator de evaluare al cresterii economice - PIB-ul regional a inregistrat o valoarea de 247.760,3 miliarde lei, trendul acestuia fiind in ultimii ani unul crescator.

Analiza PIB-ului pe domenii economice si din puct de vedere al contributiei la PIB-ul regional ofera o imagine reala cu privire la starea si modul de functionare al economiei regionale.

Industria regiunii a avut o evolutie pozitiva si detine primul loc in economia acesteia, avand o pondere de 28,2% in PIB-ul regional, superioara mediei pe tara de 25,0%.

In contextul unei structuri preponderent agrare a regiunii, in anul 2003 agricultura a participat la realizarea PIB-ului regional cu un procent de numai 14,4% superior nivelului national de 11,6%. Acest aspect indica existenta unor reale probleme si disfunctionalitati in cadrul acesteia.

Perioada 1998-2003 este caracterizata pe de o parte de o scadere continua a contributiei agriculturii la realizarea PIB-uluii regional (in 1998 ponderea fiind de 18,4% comparativ cu 14,4% in 2003), iar pe de alta parte de cresterea valorii PIB-ului (de aproximativ 4 ori) realizat de catre aceasta.

O situatie deloc satisfacatoare si care nu difera fata de nivelul national o inregistreaza domeniul constructiilor, care in anul 2003 participa la realizarea PIB-ului regional cu un procent de 5,4% (nivelul national fiind de 5,8%). Valoric, PIB-ul regional realizat de acesta a crescut in anul 2003 de aproximativ 5,9 ori fata de anul 1998, perioada 1998-2003 fiind caracterizata de o crestere a ponderii in PIB-ul regional.

Serviciile, sector caracterizat in general de o evolutie pozitiva dupa 1989, a inregistrat in perioada 1998-2003 o crestere valorica a contributiei la realizarea PIB-ului regional si o evolutie fluctuanta a ponderii de participare in cadrul acestuia. Daca in 1998 ponderea realizata a fost de 39,3%, in anul 2003 aceasta a crescut la 40,8%.

Declinul usor al VAB (Valoarea Adaugata Bruta) din sectorul industrial, pe fondul unei cresteri in celelalte sectoare productive reprezinta un indicator primar privind fragilitatea sectorului traditional si dependenta lui de resursele naturale.

In acest context se impune diversificarea industriilor traditionale bazate pe folosirea de resurse energetice nepoluante care pot contribui la cresterea pe ansamblu a regiunii.

Industria regiunii, complexa si diversificata acopera toate domeniile componente, bazandu-se pe bogatia si varietatea resurselor naturale existente.

Parte din industria regiunii se afla inca sub influenta declinului din economia nationala determinata de: mostenirea unei structuri bazata pe industria grea; dependenta unor ramuri de importul de materii prime; consumuri energetice relativ ridicate; eficienta si competitivitate redusa; masuri de restructurare economica neperformante.

Concentrata preponderent in partea de nord a regiunii si in cadrul comunitatilor urbane, industria este sustinuta de existenta unui numar de 9.056 intreprinderi, structura acestora in functie de principalele ramuri industriale, de clasele de marime si de numarul de salariati prezentandu-se astfel:


Nr. crt.

Tip de activitate

Total nr. de intreprinderi

din care pe clase de marime

dupa numarul de salariati




250 si peste

TOTAL 9.056

din care






Industria extractiva







Industria prelucratore







Energie electrica, termica, gaze si apa







Constructii






Bazata in mare parte pe activitati traditionale si orientata spatial in functie de localizarea resurselor naturale, industria regiunii acopera toate domeniile componente si are urmatoarele caracteristici generale:

  • Lipsa unei politici coerente de stimulare a relatiilor de cooperare intre intreprinderi si domeniul cercetarii, in contextul existentei in cadrul acestuia a unui potential uman specializat;
  • Promovarea insuficienta a industriilor locale si a cooperarii interne si internationale a intreprinderilor din regiune;
  • Reducerea si intreruperea activitatii unor capacitati de productie din diverse sectoare ale industriei, a facut ca aceasta sa devina principala ramura generatoare de somaj, din cadrul economiei;
  • Dependenta unor comunitati de existenta unei singure industrii si localizarea investitiilor straine preponderent in partea de nord a regiunii.

Comparativ cu anii anteriori, cand in sectoare traditionale precum: chimie si petrochimie, siderurgie si metalurgie neferoasa, energetica, constructii de masini si celuloza si hartie s-a inregistrat, pe fondul unui grad redus de folosire a capacitatilor de productie o productivitate redusa, in prezent evolutia este satisfacatoare atat in sectoarele mentionate cat si in cele nou aparute sau dezvoltate.

Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului de privatizare, de restructurarea si orientarea intreprinderilor spre cerintele economiei de piata, indica existenta in cadrul regiunii a unui potential si a unor oportunitati reale de dezvoltare.

Dezvoltarea culturii industriale si competitivitatea crescanda a intreprinderilor, a determinat ca sectoarele industriei orientate spre fabricarea de: echipamente electrice si electronice, autoturisme, confectii textile, materiale de constructii, mobilier din lemn, anvelope si produse chimice sa cunoasca un progres substantial, acestea prin rezultatele obtinute (marirea productivitatii, noi locuri de munca) contribuind la imbunatatirea climatului economic si social al zonelor in care s-au dezvoltat.

Industria reprezinta cea mai importanta ramura economica a regiunii tinand cont de faptul ca intreprinderile din sectorul industrial au realizat 47,55% din cifra de afaceri totala din regiune in anul 2004. In regiune exista 11 parcuri industriale, stiintifice si tehnologice (o treime din numarul total de parcuri existente in Romania), 5 dintre acestea fiind localizate in judetul Prahova.

In regiune s-au realizat importante investitii straine directe: Renault – Pitesti, Holcim – Campulung Muscel, Samsung COS – Targoviste.

Tabloul general al intreprinderilor nou create este completat si sustinut de existenta unor intreprinderi reprezentative atat pentru regiune cat si pentru tara si care polarizeaza majoritatea activitatilor din zonele aferente.

Dintre acestea se pot mentiona:

SC Petrobrazi SA; SC Petrotel-Lukoil SA; SC Rafinaria Astra Romana SA; SC Upetrom SA; SC Uzuc SA; SC Neptun SA; SC Derolever SA – Judetul Prahova

SC Arpechim SA; SC Dacia-Renault SA; SC Aro-Campulung SA – Judetul Arges

SC Artic SA; SC Steaua Electrica; SC Romlux SA; SC Victoria SA; Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste – Judetul Dambovita

Sectorul serviciilor a inregistrat in ultimii ani o evolutie pozitiva in anumite domenii. Orientat initial cu precadere spre activitati comerciale, in prezent acesta acopera o gama larga de activitati, fiind orientat spre domenii precum: financiar-bancar, asigurari, transport, tranzactii imobiliare, posta si telecomunicatii, turism, educatie, sanatate si asistenta sociala, consultanta etc.

La nivelul regiunii activitatatile in acest domeniu sunt asigurate de un numar de 34.027 institutii, societati si organizatii, forta de munca ocupata fiind in numar de 172.143 angajati.

Tendinta oscilanta in evolutia sectorului de servicii la nivel regional si dimensiunile relativ reduse ale acestuia constituie una din principalele deficiente ale structurii economice din regiune, ceea ce reflecta o dezvoltare subdimensionata atat in raport cu nevoile populatiei, cat si in raport cu celelalte sectoare ale economiei regionale.

O evolutie ascendenta au avut-o in ultimii ani serviciile din domeniul sanatatii si cele menite sa sprijine dezvoltarea economica cum ar fi : servicii de consultanta de afaceri, consultanta tehnologica, servicii de reclama si publicitate, servicii de contabilitate, servicii de intermedieri de afaceri etc., promovate atat de societati private cat si de ONG-uri.

Sectorul privat din economia regionala a evoluat relativ lent, fiind orientat preponderent spre unitati mici din cadrul sectoarelor producatoare de bunuri de consum.

Dinamica si distributia teritoriala a IMM-urilor a fost influentata de o serie de factori precum: puterea economica a zonei, potentialul fortei de munca, posibilitatea accesului la capitalul disponibil, structura economica si cererea corespunzatoare.

Lipsa unei strategii de dezvoltare globala a sectorului IMM, corelata cu necesitatile de dezvoltare economica si sociala ale regiunii, a determinat infiintarea IMM-urilor in general in mediul urban si mai putin in cel rural.

Agricultura, unul din sectoarele importante ale economiei regionale este prezenta in toate judetele regiunii, ponderea cea mai mare fiind detinuta de cele 4 judete din sudul acesteia (Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman).

Regiunea detine conditii naturale favorabile si un important potential de dezvoltare al acesteia.

Suprafata agricola de 2.449 mii ha reprezentand 71,1% din suprafata totala a regiunii si 16,6% din suprafata agricola totala a tarii, determina pe de o parte caracterul agrar si potentialul agricol ridicat al acesteia, iar pe de alta parte pozitionarea pe primul loc in cadrul celor 8 regiuni de dezvoltare.

In prezent suprafata agricola a regiunii apartine in proportie de 96,2% sectorului privat.

Caracteristic agriculturii regionale este faptul ca nu exista o productivitate agricola competitiva si eficienta, cauzata de dotarile tehnice necorespunzatoare si de modul de exploatare practicat.

In conditiile in care structura suprafetelor arabile din diferite zone ale regiunii este asemanatore, productia agricola vegetala inregistreaza diferente mari la nivelul acestora.

Luata in ansamblu, agricultura regiunii caracterizata printr-un real potential de dezvoltare si aflata inca sub influenta procesului de tranzitie la economia de piata se confrunta cu multiple probleme a caror reducere si eliminare necesita eforturi sustinute si conjugate.

Turismul, datorita potentialului de care dispune regiunea tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, aportul acestuia la revigorarea socio-economica a regiunii fiind substantial.

Principalele puncte de atractie turistica le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei, care dispun de o retea hoteliera capabila sa acopere in mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata.

Turismul balnear este asigurat in cadrul regiunii de catre 3 statiuni balneoclimaterice (Slanic - Prahova, Pucioasa si Amara), conditiile de cazare, bazele de tratament si calitatea serviciilor oferite satisfacand intr-o mica masura cerintele turistilor.

Atractivitatea turistica a regiunii este data de existenta unor valori si monumente cultural-istorice si a unor parcuri naturale situate in Muntiii Bucegi si Muntii Piatra Craiului.

Capitala tarii si principalul aeroport international al Romaniei constituie factori de sustinere privind practicarea turismului de afaceri.

Zona de sud a regiunii si in special zona riverana fluviului Dunarea detine un potential turistic neexploatat suficient pana in prezent, dar care constituie o oportunitate de dezvoltare a turismului.

In anul 2004 reteaua de cazare turistica a regiunii cuprindea 394 unitati, din care 117 hoteluri si moteluri, 5 hanuri turistice, 27 cabane turistice, 6 campinguri si unitati tip casuta, 58 vile turistice si bungalouri, 24 tabere de elevi si prescolari, 51 pensiuni turistice urbane, 98 pensiuni turistice rurale, 1 hotel pentru tineret, 3 hosteluri, 1 popas turistic si 3 spatii de cazare pe nave.

Capacitatea de cazare existenta in regiune in anul 2004 a fost de 22.494 locuri, indicele de utilizare fiind de 27,7 %.

In anul 2004 Regiunea Sud Muntenia detinea 11,9% din capacitatea de cazare in functiune a tarii.

O problema cheie pentru dezvoltarea turismului si pentru cresterea numarului de turisti o constituie imbunatatirea serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor de informare si promovare turistica.


Transport

Caracterizata de o infrastructura de transport saraca, regiunea Sud Muntenia beneficieaza de avantajul oportunitatilor oferite de prezenta in interiorul sau a capitalei tarii-Bucuresti prin aeroportul international Henri Coanda.

Strabatuta de 4 cai rutiere internationale si de autostrada Constanta-Bucuresti (partial data in folosinta) parte a retelei pan-europene de transport, regiunea Sud Muntenia beneficiaza de o bun acces intern si international.

Reteaua drumurilor nationale (22,9% din 11.999 km lungime totala drumuri), in mare parte modernizate, asigura o buna comunicare in special intre centrele urbane din regiune, facilitand totodata accesul din si inspre diverse centre importante cum ar fi: Bucuresti-capitala tarii, portul maritim Constanta etc.

Fluviul Dunarea, cale navigabila si important culoar de transport european faciliteaza accesul catre principalul port maritim al tarii–Constanta, asigurand totodata o buna comunicare cu tarile din Europa de Vest.

Comunicarea cu teritoriul tarii aflat in interiorul arcului carpatin este asigurata de 4 culuoare si anume:

  • Valea Prahovei (rutier si feroviar)
  • Valea Oltului (rutier si feroviar)
  • Rucar-Bran (rutier)
  • Transfagarasan (rutier-accesibil numai pe perioada verii)

Regiunea beneficiaza de puncte de control si trecere a frontierei cu Bulgaria pentru trafic auto si feroviar, localizate in judetele Teleorman, Giurgiu si Calarasi.

Densitatea drumurilor publice este de 34,8 Km/100 Km², valoarea cea mai mare a acesteia inregistrandu-se in judetele Prahova (46,6 Km/100Km²) si Dambovita (43,2 Km/100 Km²) , iar cea mai mica in judetele Calarasi (25,2 Km/100 Km²) si Teleorman (25,7 Km/100 Km²).

Starea tehnica a retelei de drumuri publice este in general nesatisfacatoare, drumurile modernizate in lungime de 3.496 km reprezentand 29,1% din lungimea totala a acestora, iar cele cu imbracaminti usoare rutiere 28,5%.

In comparatie cu starea tehnica in general satisfacatoare a drumurilor nationale, drumurile judetene si comunale (77,1% din reteaua de drumuri a regiunii) sunt in marea lor majoritate necorespunzatoare, fapt ce inpiedica sau ingreuneaza traficul rutier, acest aspect avand un impact negativ major in special in zonele rurale.

Transportul rutier este completat de transportul feroviar, 4 magistrale asigurand legatura cu regiunile istorice Moldova, Dobrogea, Transilvania si Banat.


Mediu

Problemele de mediu si grija fata de acesta, impune luarea unor masuri concrete de protejare a acestuia si necesitatea conservarii biodiversitatii. Provocarea adresata mediului, impune o schimbare de atitudine a populatiei si o atentie sporita privind protejarea lui.

Calitatea mediului, in functie de evaluarea gradului de poluare a componentelor sale individuale (aer, apa, sol, paduri etc.) difera in cadrul regiunii de la o zona la alta, fiind determinata de specificul si particularitatile acestora.

Astfel, zona de nord a regiunii datorita gradului ridicat de industrializare si de concentrarea in cadrul acesteia a unor activitati industriale poluante, se caracterizeaza prin probleme la nivelul tuturor componentelor de mediu, cu un impact negativ asupra calitatii vietii si a conditiilor de trai.

Starea tehnica necorespunzatoare a statiilor de tratare a apelor uzate menajere si industriale si folosirea unor tehnologii depasite, determina existenta unei poluari biologice si microbiologie avansate a raurilor colectoare.

Partea de sud a regiunii, datorita gradului scazut de industrializare este mai putin afectata de factorii poluanti, dar in schimb suporta actiunea unor factori de mediu limitativi, cum sunt: eroziunea, saracia in substante nutritive si poluare chimica, a caror efecte negative in productivitatea agricola si calitatea mediului de trai sunt evidente.

Folosirea pe scara larga a substantelor chimice pentru tratarea solului si a culturilor in contextul practicarii de-a lungul timpului a unei agriculturi intensive a influentat negativ calitatea apelor subterane, gradul de poluare al acestora fiind destul de ridicat.

O problema deosebita o constituie depozitarea deseurilor menajere si nemenajere, regiunea dispunand de un numar restrans de spatii de depozitare corespunzatoare a acestora, localizate preponderent in centrele urbane. Pana in prezent, in cadrul regiunii nu exista un sistem complex si modern, capabil sa realizeze separarea, procesarea, utilizarea si lichidarea deseurilor, inclusiv incinerarea acestora.

Un aspect sensibil si tot mai prezent il constituie schimbarea climatica, efectele generate avand implicatii asupra stilului de viata si al dezvoltarii in general.

Fenomene precum incalzirea globala, inudatiile implica o planificare strategica a actiunilor de prevenire si diminuare a impactului pe care il produce.

Mediul si calitatea vietii sunt probleme cheie in procesul de dezvoltare al regiunii.

Luarea in considerare a acestora implica directionarea masurilor specifice catre imbunatatirea in ansamblu a calitatii factorilor de mediu.


PRINCIPII OPERATIONALE

Strategia pentru perioada 2007-2013 este concentrata pe cerintele economice, sociale si de mediu ale regiunii, necesare asigurarii unei dezvoltarii regionale durabile.

In termeni de dezvoltare economica, aceasta va implica dezvoltarea unei abordari pe termen lung in contextul unui mediu economic schimbator si pusa in aplicare printr-o serie de mecanisme ce includ Programele Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene (Programele Operationale Sectoriale si Regionale); finantari ale Uniunii Europene pentru cooperare interregionala (INTERREG); Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene (PAC), incluzand Programul de Dezvoltare Rurala; Programe de Finantare Nationale si alte programe de ajutor.

Strategia se va baza pe un numar de principii operationale care vor ghida la nivel regional actiunile de furnizare a acesteia.

Principiile operationale sunt:

  • parteneriat
  • concentrare
  • integrare si includere
  • inovare

Parteneriat

Regenerarea economica si sociala a regiunii va fi obtinuta prin continuarea intaririi parteneriatului regional si mentinerea unei colaborari efective la nivel strategic si operational.

Planul urmeza sa fie implementat si coordonat pe baza abordarii parteneriale care va asigura ca energia, resursele si experienta partenerilor regionali vor fi orientate spre dezvoltarea economica si sociala a regiunii.

Concentrare

Planul va urmari sa asigure concentrarea resurselor spre zonele cu necesitati si oportunitati sporite si pe activitatile care conduc la reducerea disparitatilor si la cresterea impactului si beneficiilor economice. Acest aspect se va baza pe evaluarea si prioritizarea oportunitatilor de dezvoltare si pe stabilirea unui mecanism care sa asigure orientarea noilor oportunitati economice catre comunitatile cu cele mai mari nevoi.

Integrare & Includere

Planul se va baza pe o abordare strategica care va urmari dezvoltarea economica pe termen lung a regiunii. Acest aspect va implica asigurarea unor legaturi efective si eficiente intre programe, printr-un cadru care sa sustina si sa contribuie la regenerarea socio-economica a regiunii. Totodata, Planul va asigura egalitatea oportunitatilor pentru toti rezidentii regiunii prin integrarea „orizontala” a acestei teme in toate interventiile propuse.

Inovare

Strategia se va baza pe o abordare care sa permita incurajarea si dezvoltarea la nivelul regiunii a unei culturi inovative si sa sustina dezvoltarea de idei si initiative, in special promovarea unei societati informationale pentru beneficiul socio-economic al regiunii.



SCOPUL STRATEGIC

Considerarea pe mai departe a viziunii, necesita stabilirea scopului si obiectivelor strategiei pentru a reflecta in context economic si social abordarile si schimbarile urmarite.

Pe termen lung, scopul strategic principal de dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia este:

„cresterea capacitatii regiunii in vederea dezvoltarii economice si sociale durabile si echilibrate a acesteia, care sa conduca la reducerea disparitatilor si cresterea coeziunii economice si sociale, la cresterea prosperitatii si standardului de viata al locuitorilor regiunii”

Acesta implica asigurarea unui standard de viata ridicat, prin crestere si dezvoltare economica bazata pe resursele si mediul regiunii.     

Scopul strategic reflecta abordarea concentrata, integrata si flexibila pentru

  • imbunatatirea competitivitatii si capacitatii inovatoare a economiei regiunii in vederea cresterii economice
  • reducerea disparitatilor economice si sociale existente in interiorul regiunii si cresterea gradului de includere a grupurilor dezavantajate in viata economica a acesteia
  • protejarea si imbunatatirea conditiilor de mediu si cresterea beneficiului economic
  • folosirea rationala a resurselor naturale

OBIECTIVE STRATEGICE

Atingerea scopului strategic se va face printr-un set de obiective strategice de dezvoltare, care reflecta combinatia aspiratiilor sociale, economice si de mediu ale regiunii.

Obiectivele strategice urmaresc reducerea inegalitatilor cu privire la nivelul cresterii economice, concentrandu-se pe problemele coeziunii economice si sociale.

Prin obiectivele strategice Planul urmareste eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea pe ansamblu a regiunii, exploatand totodata avantajele care furnizeaza oportunitati de dezvoltare.

Impreuna, cele patru obiective strategice vor contribui la obtinerea prosperitatii regiunii, asigurand totodata o dezvoltare pe termen lung a comunitatilor acesteia.

Obiectivele strategice care vor ghida implementarea Planului si care printr-o abordare cuprinzatoare si integrata urmaresc regenerarea economica si sociala a regiunii, sunt:


Obiectivul 1 - Cresterea nivelulului de competitivitate si atractivitate al

regiunii


Obiectivul 2 - Cresterea capacitatii inovative si competitivitatii mediului

de afaceri al regiunii


Obiectivul 3 - Dezvoltarea economica, sociala si culturala durabila si

echilibrata a comunitatilor rurale


Obiectivul 4 – Cresterea stabilitatii sociale si eficientizarea potentialului fortei de munca a regiunii
























Sistemul Obiectivelor Strategice de Dezvoltare

Scop Strategic


Cresterea capacitatii regiunii in vederea dezvoltarii economice si sociale durabile si echilibrate a acesteia, care sa conduca la reducerea disparitatilor si cresterea coeziunii economice si sociale, la cresterea prosperitatii si standardului de viata al locuitorilor regiunii.

Obiective Strategice de Dezvoltare



Cresterea nivelulului de competitivitate si atractivitate al

regiunii



Cresterea capacitatii inovatoare si competitivitatii mediului

de afaceri al regiunii



Dezvoltarea economica, sociala si culturala durabila si

echilibrata a comunitatilor rurale


Cresterea stabilitatii sociale si eficientizarea potentialului fortei de munca a regiunii


Prioritati

„conducatorii schimbarii”


Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale



 





Dezvoltarea afacerilor







Dezvoltarea rurala si eficientizarea agriculturii





Dezvoltarea resurselor umane






Obiectivul 1 - Cresterea nivelulului de competitivitate si atractivitate al

regiunii

Cresterea nivelulului de competitivitate si atractivitate al regiunii urmareste sa intareasca avantajele comparative existente, prin investitii in infrastructura de transport , tehnica si sociala care sa dezvolte potentialul intregii regiuni.

Obiectivul se concentreaza pe urmatoarele doua zone principale:

Furnizarea sprijinului necesar pentru imbunatatirea imaginii regiunii si incurajarea cresterii investitiilor publice si private in potentialul economic existent incluzand:

o       Imbunatatirea retelelor de transport local si regional si transportului public in vederea dezvoltarii economice echilibrate;

o       Cresterea semnificatiei comunitatilor regionale ca locatii pentru investitii si concentrarea activitatilor culturale, recreative, sociale si economice;

o       Dezvoltarea infrastructurii energetice si TIC;

Furnizarea infrastructurii necesare pentru asigurarea imbunatatirii calitatii vietii pentru populatia regiunii, investitori si vizitatori incluzand:

o       Dezvoltarea si modernizarea utilitatilor publice, serviciilor si infrastructurii sociale incluzand managementul deseurilor;

o       Protejarea si restaurarea patrimoniului cultural si natural si imbunatatirea imaginii regiunii;

o       Imbunatatirea accesului populatiei la infrastructura sociala si tehnica, aspect esential pentru dezvoltarea capacitatii regiunii.


Obiectivul 2 - Cresterea capacitatii inovatoare si competitivitatii mediului

de afaceri al regiunii

Succesul si prosperitatea regiunii depind de propriile performante economice, cu accent in ceea ce priveste competitivitatea mediului de afaceri.

Obiectivul urmareste crearea conditiilor necesare cresterii performantelor mediului de afaceri si sustinerea imbunatatirii competitivitatii regiunii prin:

Crearea de noi afaceri si sustinerea celor cu potential de supravietuire si crestere:

o       Cresterea numarului si volumului de investitii (interne si straine) in regiune;

o       Imbunatatirea accesului la finantare pentru afaceri;

o       Dezvoltarea culturii si abilitatilor antreprenoriale si a managementului performant;

o       Dezvoltarea exportului si comertului;

o       Imbunatatirea marketingului serviciilor si produselor regiunii;

Dezvoltarea IMM-urilor existente si imbunatatirea competitivitatii acestora prin:

o       Cresterea nivelului de utilizare al tehnologiei informatiei si comunicarii;

o       Cresterea nivelului de utilizare al inovarii si practicilor inovatoare si al transferului de tehnologie in procesele de productie;

o       Dezvoltarea relatiilor de colaborare cu Institutiile de invatamant superior si de cercetare in vederea utilizarii pe scara larga a cercetarii in procesele de productie;


Obiectivul 3 - Dezvoltarea economica, sociala si culturala durabila si echilibrata a comunitatilor rurale

Caracrterizate de dimensiuni economice si sociale diverse, agricultura si mediul rural aferent au un rol determinant in crearea si mentinerea unui mediu propice dezvoltarii durabile a regiunii, importanta regenerarii agriculturii si zonelor rurale fiind recunoscuta ca una dintre prioritatile de varf ale strategiei regionale.

Obiectivul urmareste dezvoltarea unui mediu rural atractiv si prosper, printr-o abordare integrata si echilibrata in ceea ce priveste dezvoltarea comunitatilor si economiei rurale, favorizand contributia pozitiva a acestuia la prosperitatea regionala.

Contextul de mai sus se intentioneaza a fi obtinut prin:

o       Dezvoltarea unei economii rurale diversificata, competitiva si puternica;

o       Cresterea competitivitatii agriculturii, diversificarea si orientarea acesteia spre nevoile pietei;

o       Dezvoltarea mediului de afaceri rural;

o       Diversificarea si modernizarea sistemelor de productie si procesare;

o       Furnizarea de surse alternative de venituri pentru fermieri prin diversificarea activitatilor;

o       Imbunatatirea retelelor locale de transport si TIC;

o       Regenerarea continua a comunitatilor rurale si imbunatatirea infrastructurii de servicii;

o       Dezvoltarea si imbunatatirea mediului fizic si social in comunitatile rurale;

o       Imbunatatirea accesului comunitatilor rurale la servicii de educatie, instruire, angajare si consiliere;

o       Conservarea mostenerii naturale si culturale a comunitatilor rurale;

o       Promovarea dezvoltarii rurale utilizand forta de munca locala, materiale si abilitati traditionale.


Obiectivul 4 – Cresterea stabilitatii sociale si eficientizarea potentialului fortei de munca al regiunii

Crearea oportunitatilor de angajare in regiune reprezinta o directie majora pentru dezvoltarea economica. Acestea constituie un avantaj doar daca regiunea este capabila sa raspunda cererii angajatorilor pentru o forta de munca instruita si flexibila care sa corespunda propriilor nevoi.

Pentru realizarea acestui obiectiv, strategia urmareste sa sprijine consolidarea reformei educationale si modernizarea pregatirii tehnice si vocationale prin crearea unui cadru national al calificarilor vocationale.

Obiectivul urmareste sa promoveze abordarea cererii proprii de instruire a fortei de munca cat si promovarea oportunitatilor egale si a accesului pentru toti prin:

o       Sprijinirea unei abordari flexibile a curriculei de instruire si educatie in conformitate cu cererea de pe piata muncii;

o       Incurajarea instruirii continue bazata pe dezvoltarea intelectuala si vocationala; a noilor competente si abilitati datorita progresului tehnologic;

o       Incurajarea schemelor de instruire orientate sectorial si crearea facilitatilor de instruire la locul de munca

o       Promovarea colaborarii dintre mediul de afaceri si cel educational, ca domenii cheie in regenerarea socio-economica a intregii regiuni;

o       Dezvoltarea infrastructurii de consiliere si reorientare profesionala.


OBIECTIVE ORIZONTALE

In procesul de dezvoltare al Planului, parteneriatul regional a recunoscut importanta fundamentala privind includerea in structura acestuia a trei obiective orizontale sau transversale, care vor fi aplicate tuturor prioritatilor si masurilor individuale si care vor contribui la regenerarea si cresterea competitivitatii regiunii.

Cele trei obiective orizontale sunt

  • Sustenabilitatea Mediului
  • Oportunitati Egale
  • Inovare si Societatea informationala

Cele trei obiective orizontale sunt inter-dependente, acest aspect fiind reflectat in abordarea integrata adoptata de strategia de dezvoltare.

Obiectivele orizontale vor fi luate in considerare in toate fazele de implementare ale planului, legatura dintre ele si prioritati/masuri variind de-a lungul acestuia.

Sustenabilitatea Mediului

Sustenabilitatea mediului reprezinta o politica prioritara in definirea si implementarea prioritatilor/masurilor spijinite de fondurile europene. In contextul in care imbunatatirea performantei mediului este considerata un factor cheie al dezvoltarii economice si sociale, scopul urmarit este acela de a asigura ca planul sustine interventiile care urmaresc imbunatatirea, protectia sau ameliorarea mediului prin aplicarea criteriului bunelor practici in toate domeniile de activitate care privesc mediul.

Acest obiectiv orizontal va sustine activitatile planului care simultan asigura cresterea economica, progresul social si protectia mediului, urmarindu-se obtinerea unui impact care va contribui la dezvoltarea durabila prin:

  • Reducerea deseurilor, poluarii si a impactului negativ al acestora asupra mediului;
  • Protejarea si imbunatatirea mediului natural si a mostenirii culturale;
  • Limitarea consumului de energie si utilizarea surselor noi de energie;
  • Promovarea investitiilor, inovarii, cercetarii si dezvoltarii in tehnologii noi si curate;
  • Promovarea de noi afaceri care urmaresc dezvoltarea de servicii si tehnologii de mediu durabile;
  • Imbunatatirea eficientei combustibililor in transportul public si privat;
  • Constientizarea ca mediul prin calitatea sa constituie un factor economic cheie.

Oportunitati Egale

In contextul existentei la nivelul regiunii a disparitatilor de natura sociala si economica, parteneriatul a recunoscut ca eliminarea inegalitatilor concomitent cu promovarea si sprijinirea continua a oportunitatilor egale va contribui la eficientizarea economica a regiunii.

Oportunitatile egale pentru femei si barbati, reprezinta un principiu democratic de baza care trebuie sa fie respectat de toate politicile si inclus in toate documentele programatice. In acest sens, Planul va sprijini acele activitati care vor promova principiul oportunitatilor egale si reducerea disparitatilor cu privire la sexe, etnicitate, incapacitate sau alte forme de discriminare.

Acest obiectiv va sustine un domeniu larg de activitati care pot fi caracterizate ca actiuni pozitive adresate eliminarii unor probleme si bariere particulare.

Pentru a aplica acest principiu, prioritatile masurile vor trebui sa ia in considerare urmatoarele idei

  • Egalitatea sexelor
  • Egalitatea in angajare
  • Incluziunea sociala

Inovare si Societatea informationala

Societatea informationala si in particular Tehnologiile Informatiei si Comunicarii au un rol strategic in procesul dezvoltarii regionle, fiind un important conducator al schimbarii economice si sociale.

In contextul viziunii si pentru obtinerea prosperitatii economice si sociale si imbunatatirea calitatii vietii a populatiei regiunii, este esential realizarea tranzitiei spre o societate informationala bazata pe cunoastere.

Cresterea competitivitatii regiunii printr-o abordarea strategica a utilizarii Tehnologiei Informatiei si Comunicarii, constituie un potential considerabil pentru intarirea coeziunii economice si sociale.

Tehnologia Informatiei si Comunicarii in cadrul Planului trebuie sa fie inteleasa in sensul ei larg, urmarind sprijinirea in egala masura atat a tehnologiilor cat si a activitatilor dependente de acestea si care urmaresc obtinerea beneficiului economic si social.

Planul urmareste sa promoveze adoptarea in cadrul regiunii a Tehnologiei Informatiei si Comunicarii printr-o serie de initiative in domeniul invatamantului, comertului, afacerilor si la nivelul comunitatilor, cu scopul de a reduce si elimina unde este posibil efectul generat de nivelul scazut al acesteia.

Adoptarea Tehnologiei Informatiei si Comunicarii ca o tema orizontala in cadrul Planului si nu ca o prioritate distincta, constituie o garantie a impactului acesteia asupra tuturor domeniilor societatii.

Aceasta tema orizontala urmareste furnizarea cadrului care sa asigure ca potentialul si oportunitatile oferite de catre Tehnologia Informatiei si Comunicarii si Societatea informationala sunt utilizate si reflectate in activitatile din cadrul prioritatilor si masurilor Planului de dezvoltare.

Obiectivele urmarite a fi obtinute sunt

  • Dezvoltarea in cadrul regiunii a unui mediu si a unei culturi care sa favorizeze sustinerea si cresterea investitiilor in domeniul Tehnologiei Informatiei si Comunicarii
  • Utilizarea pe scara larga de catre cetateni, scoli, afaceri, administratii publice, etc. a oportunitatilor oferite de Tehnologia Informatiei si Comunicarii;
  • O populatie cultivata, cu un spirit antreprenorial ridicat si care sa fie capabila sa dezvolte idei noi de afaceri.

PRIORITATI SI MASURI – CONDUCATORII SCHIMBARII”

Planul se concentreaza pe patru prioritati cheie, care individual sau in combinatie contribuie la implementarea strategiei de dezvoltare, asigurand prin structura si continut corelarea intre actiunile acoperite de Plan si obiectivele strategice.

Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza urmatoarelor prioritati cheie, care constituie „conducatorii schimbarii” si care sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii:

Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale

Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor

Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurala si eficientizarea agriculturii

Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane

Fiecare din prioritatile de mai sus contine un set de Masuri corespondente care prezinta tipurile de actiuni care trebuie intreprinse.

Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale

Obiectiv:

Asigurarea conditiilor fizice pentru o economie si un mod de viata modern

Infrastructura de transport, economica si sociala si implicit starea acesteia, constituie un factor important si determinant cu privire la calitatea vietii, jucand totodata un rol cheie in eliminarea unor bariere in procesul de dezvoltare al comunitatilor regiunii.

Combinarea infrastructurii orientate spre sustinerea economiei precum retelele de transport, energetice si de comunicatii cu infrastructura care urmareste imbunatatirea calitatii mediului, furnizarea de utilitati si servicii sociale va fi un avantaj decisiv in ceea ce priveste dezvoltarea si competitivitatea regiunii.

Prioritatea reflecta necesiatatea complementara obtinerii unei concentrari strategice a activitatilor specifice sustinute prin Planul de dezvoltare.

Scopul principal al prioritatii este de a sustine dezvoltarea infrastructurii regionale, care reprezinta unul din factorii cheie al cresterii competitivitatii regiunii.

In vederea reducerii disparitatilor regionale, prioritatea se adreseaza problemelor de infrastructura care limiteaza accesibilitatea, dezvoltarea afacerilor si nivelul de ocupare.

In contextul larg al prioritatii, obiectivele specifice ale acesteia sunt

  • imbunatatirea accesului in interiorul regiunii
  • incurajarea investitiilor in zonele mai putin dezvoltate
  • cresterea calitatii vietii in special in zonele cu probleme sociale si economice
  • eliminarea problemelor generate de conditiile de trafic la nivelul comunitatilor urbane
  • eliminarea factorilor care restrictioneaza potentialul de dezvoltare al regiunii
  • stopare migratiei populatiei din comunitatile ruarale

Obtinerea acestor obiective se va face prin

  • imbunatatirea infrastructurii de transport in vederea facilitarii accesului la reteaua de drumuri nationale, locuri de munca, oportunitati sociale, piete si in zone cu potential de dezvoltare al IMM-urilor
  • modernizarea infrastructurii comunicatiilor si informatiei concomitent cu stabilirea unui sistem performant de servicii in domeniul informatiei
  • imbunatatirea calitatii infrastructurii de mediu, sociale, culturale si recreationale in scopul cresterii gradului de atractivitate al regiunii.









Masurile si legaturile acestora cu obiectivul principal al prioritatii sunt prezentate in figura de mai jos.


PRIORITATEA 1


Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale

Obiectiv Asigurarea conditiilor fizice pentru o economie si un mod de viata modern


MASURI


M1.1

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport si portuare, incluzand infrastructura si activitatile de suport a acsteia

M1.2

Dezvoltarea utilitatilor, serviciilor publice si a infrastructurii sociale


M1.3

Dezvoltarea infrastructurii informationale si de telecomunicatii si facilitarea accesului la serviciile IT

M1.4

Extinderea si modernizarea infrastructurii de protectie a

mediului

M1.5

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii energetice



M1.6

Modernizarea si regenerarea siturilor industriale si a Zonelor urbane

M1.7

Reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural



Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor

Obiectiv:

Asigurarea unui mediu favorabil imbunatatirii performantelor economice ale regiunii

Viitorul regiunii se bazeaza si va depinde de crearea unui mediu de afaceri profitabil, durabil si sanatos, cerinta esentiala pentru dezvoltarea economica a regiunii.

Mediul de afaceri joaca un rol cheie in promovarea cresterii economice durabile, contribuind in masura egala la crearea de noi oportunitati de angajare si la imbunatatirea competitivitatii regiunii

Prioritatea se concentreaza pe crearea conditiilor de promovare si sustinere a dezvoltarii sectorului privat care este vital pentru prosperitatea economica a regiunii.

In contextul dezvoltarii durabile urmarita de strategie, prioritatea este directionata catre crearea de economii locale flexibile si diverse care sa vina in sprijinul dezvoltarii durabile a comunitatilor, constituind totodata o oportunitate chei in ceea ce priveste imbunatatirea performantelor mediului de afaceri.

Asigurarea dezvoltarii durabile este considerata o componenta cheie a competititvitatii regionale.

Prioritatea isi propune atingerea urmatoarelor obiective specifice:

  • facilitarea cresterii economice echilibrate a comunitatilor regiunii;
  • cresterea capacitatii interne a regiunii si crearea de noi afaceri;
  • furnizarea de oportunitati privind surse alternative de venituri
  • cresterea si imbunatatirea capacitatii IMM-urilor si a personalului acestora
  • cresterea competitivitatii si eficientei activitatilor economice in scopul cresterii veniturilor locale si a oportunitatilor de angajare;
  • atragerea de investitii interne si straine si modernizarea bazei industriale a regiunii
  • cresterea nivelului de promovare al inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice
  • cresterea contributiei resurselor naturale ale regiunii la dezvoltarea economica si sociala
  • imbunatatirea conditiilor de mediu si a imaginii regiunii;
  • cresterea capacitatii de piata a firmelor.

Obtinerea acestor obiective se va face prin

  • dezvoltarea infrastructurii de sustinere
  • dezvoltarea oportunitatilor pentru locuri de munca;
  • furnizarea de instruire si consultanta adecvata si relevanta;
  • cresterea prezentei la nivelul regiunii a principalilor conducatori ai progresului economic si social.

Cele sapte masuri din cadrul prioritatii sunt structurate ca un set integrat de interventii, urmarind pe baza imbunatatirii mediului de afaceri crearea de noi locuri de munca si cresterea veniturilor populatiei.








Masurile si legaturile acestora cu obiectivul principal al prioritatii sunt prezentate in figura de mai jos.


PRIORITATEA 2


Dezvoltarea afacerilor

Obiectiv: Asigurarea unui climat favorabil imbunatatirii performantelor economice ale regiunii


MASURI


M2.1

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri


M2.2

Stimularea infiintarii de noi IMM-uri si cresterea

competitivitatii celor existente


M2.3

Promovarea inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice

M2.4

Stimularea investitiilor sectorului privat in economia

regiunii

M2.5

Dezvoltarea infrastructurii turistice si a activitatilor de

sprijin pentru turism



M2.6

Cresterea serviciilor de sprijin si consultanta pentru IMM-

uri

M2.7

Promovarea cooperarii interne si internationale


Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurala si eficientizarea agriculturii

Obiectiv:

Cresterea gradului de participare al comunitatilor rurale si al agriculturii la economia regiunii

Importanta regenerarii comunitatilor rurale concomitent cu eficientizarea agriculturii constituie o prioritate cheie a strategiei de dezvoltare.

Strategia prin intermediul aceste prioritati structureaza principiile de dezvoltare in concordanta cu problemele specifice de natura economica, sociala si de mediu ale mediului rural.

Comunitatile rurale in marea majoritate a cazurilor sunt caracterizate de aspecte generate de combinatia dintre: izolarea relativa, lipsa serviciilor specifice, conditii de viata si oportunitati de ocupare reduse.

Pe baza nevoilor specifice ale comunitatilor rurale si agriculturii, prioritatea urmareste intr-o maniera pragmatica definirea si structurarea interventiilor care sa asigure revitalizarea economiei rurale si a modului in care aceasta se va face.

Totodata aceasta sustine restructurarea si diversificarea agriculturii, precum si crearea conditiilor necesare obtinerii unei valori adaugate ridicate pentru produsele specifice.


Parte a economiei regionale, agricultura in contextul propriilor dimensiuni sociale si economice, joaca un rol deosebit in crearea si mentinerea unui mediu propice dezvoltarii durabile.

Prioritatea se bazeaza pe directiile principale legate de diversificarea economiei, cresterea gradului de acces la oportunitatile de angajare si instruire, imbunatatirea infrastructurii de transport si a serviciilor de consiliere in afaceri.

Incadrarea in cadrul larg al dezvoltarii durabile impune luarea in considerare a urmatoarele obiective:

  • cresterea competitivitatii agriculturii si orientarea ei catre nevoile pietei;
  • asigurarea unei economii rurale integrate si puternice;
  • cresterea competitivitatii mediului de afaceri local;
  • cresterea valorii adaugate a bunurilor si serviciilor;
  • furnizarea de surse de venituri alternative prin diversificarea activitatilor;
  • cresterea bunastarii populatiei comunitatilor rurale;
  • cresterea gradului de implicare al comunitatilor in procesul local privind luarea deciziilor;
  • protejarea si conservarea biodiversitatii, mostenerii culturale si naturale.

Obtinerea obiectivelor mentionate se va face prin

  • furnizarea de servicii de consiliere pe probleme de agricultura
  • modernizarea sistemelor de productie;
  • imbunatatirea retelelor de transport si TCI;
  • dezvoltarea mediului de afaceri rural;
  • imbunatatirea accesului la serviciile specifice, educatie si instruire.








Masurile si legaturile acestora cu obiectivul principal al prioritatii sunt prezentate in figura de mai jos.


PRIORITATEA 3


Dezvoltarea rurala si eficientizarea agriculturii

Obiectiv: Cresterea gradului de participare al comunitatilor rurale si al agriculturii la economia regiunii


MASURI


M3.1

Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii fizice si sociale

a comunitatilor rurale

M3.2

Diversificarea economiei rurale si cresterea competitivitatii

acesteia


M3.3

Diversificarea si dezvoltarea sectorului agricol si

agro-alimentar


M3.4

Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de sprijin a

agriculturii


M3.5

Imbunatatirea procesarii si marketingului produselor

agricole



M3.6

Conservarea si imbunatatirea mediului inconjurator al comunitatilor rurale si protejarea mostenirii culturale

M3.7

Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe

specificitatea mediului rural



Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane

Obiectiv:

Asigurarea de resurse umane flexibile, capabile si moderne, necesare sustinerii dezvoltarii economice si sociale durabile

Transformarile sociale, economice si culturale influenteza intr-un mod direct natura muncii si calificarea necesara locului de munca, implicand schimbari radicale si un grad inalt de flexibilitate al educatiei si instruirii adresate populatiei regiunii.

Factor determinant si cu influente majore in progresul economic si social al regiunii, domeniul resurselor umane necesita o atentie deosebita si o abordare care sa-i permita adaptarea la schimbarile economice si la cerintele pietei muncii.

Dezvoltarea resurselor umane constituie un domeniu important in cadrul strategiei de dezvoltare a regiunii, influentand nivelul de ocupare, standardul de viata al populatiei si competitivitatea economica.

Prioritatea urmareste sa dezvolte potentialul fortei de munca si sa reduca disparitatile sociale si economice existente la nivelul regiunii, prin: reducerea somajului; cresterea gradului de ocupare; cresterea gradului de participare in procesul de educatie si de dezvoltare a calitatilor profesionale; promovarea accesului egal la oportunitatile economice si sociale, cu un accent particular in ceea ce priveste egalitatea sexelor.

Prioritatea este orientata totodata spre integrarea sociala a grupurilor amenintate de excluderea sociala, dezvoltarea invatamantului de lunga durata si cresterea gradului de adaptabilitate a angajatilor si angajatorilor.

Obiectivele specifice care vor sustine si vor contribui la implentarea prioritatii sunt

  • intarirea coeziunii si stabilitatii sociale;
  • imbunatatirea accesului populatiei la dezvoltarea sociala;
  • prevenirea excluderii sociale;
  • cresterea gradului de ocupare al fortei de munca;
  • imbunatatirea calitatii si adaptabilitatii fortei de munca;

Masurile si legaturile acestora cu obiectivul principal al prioritatii sunt prezentate in figura de mai jos


PRIORITATEA 4


Dezvoltarea resurselor umane

Obiectiv: Asigurarea de resurse umane flexibile, capabile si moderne, necesare sustinerii dezvoltarii economice si sociale durabile


MASURI


M4.1

Adaptarea continua si structurarea sistemului educational si de pregatire profesionala in conformitate cu cerintele pietei muncii

M4.2

Adaptabilitatea fortei de munca si dezvoltarea

antreprenoriatului

M4.3

Politici active pentru angajare

M4.4

Promovarea dezvoltarii si incluziunii sociale









Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale



Masura 1.1 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport si

portuare, incluzand infrastructura si activitatile de suport a acesteia

Masura 1.2 Dezvoltarea utilitatilor, serviciilor publice si a infrastructurii

sociale

Masura 1.3 Dezvoltarea infrastructurii informationale si de

telecomunicatii si facilitarea accesului la serviciile IT

Masura 1.4 Extinderea si modernizarea infrastructurii de protectie a

mediului

Masura 1.5 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii energetice

Masura 1.6 Modernizarea si regenerarea siturilor industriale si a

zonelor urbane

Masura 1.7 Reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea

patrimoniului natural



Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor




Masura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Masura 2.2 Stimularea infiintarii de noi IMM-uri si cresterea

competitivitatii celor existente

Masura 2.3 Promovarea inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice

Masura 2.4 Stimularea investitiilor sectorului privat in economia

regiunii

Masura 2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice si a activitatilor de

sprijin pentru turism

Masura 2.6 Cresterea serviciilor de sprijin si consultanta pentru IMM-

uri

Masura 2.7 Promovarea cooperarii interne si internationale.


Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurala si eficientizarea agriculturii




Masura 3.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii fizice si sociale

a comunitatilor rurale.

Masura 3.2 Diversificarea economiei rurale si cresterea competitivitatii

acesteia

Masura 3.3 Diversificarea si dezvoltarea sectorului agricol si

agro-alimentar

Masura 3.4 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de sprijin a

Agriculturii

Imbunatatirea procesarii si marketingului produselor

agricole

Masura 3.6 Conservarea si imbunatatirea mediului inconjurator al

comunitatilor rurale si protejarea mostenirii culturale

Masura 3.7 Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe

specificitatea mediului rural



Prioritatea 4 – Dezvoltarea Resurselor umane



Masura 4.1 Adaptarea continua si structurarea sistemului educational

si de pregatire profesionala in conformitate cu cerintele pietei muncii.

Masura 4.2 Adaptabilitatea fortei de munca si dezvoltarea

antreprenoriatului

Masura 4.3 Politici active pentru angajare.

Masura 4.4 Promovarea dezvoltarii si incluziunii sociale.







Masura 1.1 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport si portuare, incluzand infrastructura si activitatile de suport ale acesteia.


Descriere si argumentare

Competitivitatea regiunii si cresterea gradului de atractivitate al acesteia, sunt influentate si depind de existenta unei infrastructuri de transport moderne, eficiente si capabile, care sa faciliteze deplasarea de marfuri si persoane in conditii de siguranta.

Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de transport are un rol major in atragerea si retinerea investitiiilor in regiune, in dezvoltarea cooperarii interregionale si transfrontaliere, contribuie la cresterea mobilitatii fortei de munca si a bunurilor, favorizeaza un acces sporit la noi piete, toate acestea constituind bazele cresterii economice durabile a regiunii.

In ansamblu, distributia si densitatea retelelor de transport la nivelul regiunii sunt bune, prezenta unor importante drumuri europene si retele de cai ferate, inclusiv a fluviului Dunarea, confera regiunii o buna deschidere si comunicare interna si internationala.

Contrar acestui aspect, anumite zone si comunitati din regiune, situate preponderent in partea de sud a acesteia sunt inca dezavantajate datorita

Infrastructura de transport, element cheie al prosperitatii economice si al competitivitatii regiunii necesita investitii majore pentru eliminarea barierelor economice si sociale generate de aspectele negative existente in toate domeniile acoperite de aceasta.

Transportul rutier

Regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala, asigurata de 5 drumuri europene (E574,E81, E70, E85 si E60) si 2 autostrazi, insa doar 29,1% din totalul drumurilor publice sunt modernizate.

Calitatea infrastructurii de transport rutier (din punct de vedere al capacitatii, riscului de accidente, planeitatii si impactului asupra mediului) impreuna cu slaba dezvoltare a retelei de autostrazi (A1 – Bucuresti - Pitesti si A2 – Bucuresti – Constanta – aflata partial in exploatare) nu fac fata insa cresterii rapide a cererii generate de traficul intern si de tranzit si nici nu respecta cerintele comunitare.

O alta problema se refera la faptul ca, la intrarile si iesirile din principalele centre urbane ale regiunii, capacitatile de circulatie sunt depasite, lipsind variantele ocolitoare.

De asemenea, in comparatie cu starea tehnica in general satisfacatoare a drumurilor nationale, drumurile judetene si comunale (care reprezinta cca.78,8% din reteaua totala de drumuri a regiunii) sunt in marea lor majoritate necorespunzatoare, existand numeroase treceri la nivel cu calea ferata si portiuni de drum cu capacitati de circulatie neadecvate, unde circulatia se face in coloana, aceasta conducand la cresterea duratei de parcurs, consumuri suplimentare de carburanti si lubrifianti, fiind totodata surse permanente de accidente de circulatie si poluare a mediului. De altfel, poluarea aerului, generata de traficul rutier in localitatile urbane si rurale amplasate pe drumurile intens circulate a fost identificata in cadrul Planului Regional de Actiune pentru Mediu ca fiind principala problema ce afecteaza mediul.

In acest sens, investitiile in infrastructura de transport rutier vor urmari asigurarea unei dezvoltari durabile, cautandu-se totodata si sa se diminueze impactul negativ asupra mediului inconjurator generat.

Transportul naval

Prezenta in partea de sud a regiunii a Coridorului VII pan-european de transport – reprezentat de fluviul Dunarea, importanta cale navigabila internationala ce asigura legatura intre Marea Neagra si Marea Nordului, precum si a porturilor fluviale de la Calarasi, Oltenita, Giurgiu, Zimnicea si Turnu Magurele reprezinta un important avantaj in dezvoltarea economica a regiunii, ca urmare a importantelor oportunitati de dezvoltare a transportului naval si a oferite.

Starea acestor porturi este insa deteriorata in mare proportie (aproape de 85%) din cauza uzurii fizice, urmare a unei lungi perioade de exploatare, dar si din cauza unei exploatari incorecte, determinate de lipsa unor dotari specifice cu instalatii de protectie si accesorii de cheu.

Investitiile in infrastructura de transport naval se vor concentra pe imbunatatirea exploatarii porturilor fluviale, a capacitatilor portuare precum si spre dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor portuare.

Obiective

  • Cresterea mobilitatii populatiei si a bunurilor
  • Imbunatatirea accesului spre zone economice, comerciale si alte facilitati publice de transport
  • Imbunatatirea legaturii intre comunitatile regiunii
  • Facilitarea importului si exportului de bunuri
  • Fluidizarea traficului si cresterea gradului de siguranta al transportului
  • Cresterea capacitatilor portuare
  • Reducerea impactului transportului asupra mediului

Activitati indicative

  • Reabilitarea si modernizarea retelelor de transport de interes regional, national si international

Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri locale si judetene astfel :

o       Reabilitarea si modernizarea drumurilor de acces la retelele nationale si europene de transport (TEN-T);

o       Reabilitarea si modernizarea drumurilor care faciliteaza legatura intre comunitatile urbane si a acestora cu zonele limitrofe;

o       Reablitarea si modernizarea drumurilor de acces spre zone si localitati izolate si cu nivel de dezvoltare redus;

o       Reabilitarea drumurilor de interes local in scopul eliminarii blocajelor de trafic si desfasurarii acestuia in conditii de siguranta.

Construirea si modernizarea drumurilor de ocolire a comunitatilor urbane

Construirea si modernizarea cailor de acces la autostrazi

Construirea, reabilitarea si modernizarea drumurilor de acces in zonele cu potential turistic si cultural

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de sustinere a activitatilor de transport

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii portuare si de sustinere a activitatilor portuare

Activitati privind siguranta transportului

Modernizarea transportului public

Promovarea modalitatilor alternative de transport

Crearea de culoare multimodale de transport

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • Cresterea gradului de atractivitate pentru investitiile autohtone si straine
  • Dezvoltarea legaturilor comerciale intra si interregionale
  • Revigorarea economica si sociala a zonelor din cadrul regiunii
  • Valorificarea zonelor cu potential de dezvoltare


Masura 1.2 Dezvoltarea utilitatilor, serviciilor publice si a infrastructurii

sociale


Descriere si argumentare

O regiune cu o economie competitiva are nevoie de o infrastructura sociala, servicii publice si utilitati care sa vina in intampinarea necesitatilor tuturor locuitorilor sai, atat a celor din mediul urban, cat si a celor din mediul rural.

Utilitatile publice, datorita rolului major pe care il au in revigorarea regiunii si cresterea performantelor economice ale acesteia, necesita o atentie deosebita, asigurarea si imbunatatirea acestora contribuind la dezvoltarea economica a regiunii, la cresterea standardului de viata a locuitorilor si la protejarea mediului.

Astfel, centrele urbane din cadrul regiunii, adevarati poli de concentrare a activitatilor economice si sociale si totodata conducatori ai procesului de schimbare, necesita multiple interventii care sa asigure modernizarea si extinderea utilitatilor publice.

Totodata, insuficienta si de multe ori, chiar lipsa utilitatilor publice din mediul rural, necesita investitii majore in acest domeniu in scopul asigurarii comunitatilor rurale unor conditii optime de dezvoltare socio-economica si pentru a facilita prezenta si participarea cat mai activa a acestora la economia regiunii.

Furnizarea unor servicii publice de o calitate buna are meritul de a spori atractivitatea regiunii, de a crea locuri de munca si de a imbunatati competitivitatea fortei de munca. In regiune, sectorul serviciilor a inregistrat in ultimii ani o evolutie pozitiva in anumite domenii.

Orientat initial cu precadere spre activitati comerciale, in prezent acesta acopera o gama larga de activitati, fiind orientat spre domenii precum: financiar-bancar, asigurari, transport, tranzactii imobiliare, posta si telecomunicatii, turism, educatie, sanatate si asistenta sociala, consultanta etc. La acest moment insa, infrastructura acestora este sever deteriorata.

In cadrul acestei masuri o atentie deosebita este acordata infrastructurii sociale.

Astfel, investitiile vor fi directionate spre reabilitarea si modernizarea infrastructurii de sanatate, educationala, culturala si recreationala, care se afla intr-o stare accentuata de degradare fizica si slaba dotare tehnica, satisfacand intr-o masura din ce in ce mai mica nevoile populatiei.

Astfel, regiunea Sud Muntenia are in prezent cel mai putin dezvoltat sistem medical (4,8 paturi de spital la 1000 de locuitori la sfarsitul anului 2004 fata de 6,6 paturi de spital la 1000 de locuitori - media la nivel national), inregistrandu-se mari variatii de la un judet la altul. Astfel, in timp ce in judetul Arges reveneau 6,5 paturi la 1000 locuitori, in judetele Ialomita si Giurgiu se inregistrau doar 3,1 paturi la 1000 de locuitori.

Obiective

  • Crearea, reabilitarea si modernizarea utilitatilor publice
  • Imbunatatirea si reabilitarea infrastructurii sociale (de sanatate, educationala, culturala si recreationala);
  • Cresterea standardului de viata al locuitorilor regiunii
  • Asigurarea conditiilor optime de educare si formare a fortei de munca
  • Imbunatatirea conditiilor de desfasurare a activitatiilor medicale si sociale
  • Cresterea gradului de performanta a activitatilor umane

Activitati indicative

  • Realizarea, reabilitarea si modernizarea utilitatilor publice (sisteme de apa, canal, energie electrica, energie termica, comunicatii)
  • Activitati de imbunatatire a serviciilor publice
  • Realizarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de servicii de sanatate (spitale, dispensare, centre de diagnoza si alte entitati publice sanitare)
  • Realizarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii educationale (gradinite, scoli, licee, universitati ) si campusuri educationale
  • Reconstructia si modernizarea cladirilor in care sunt furnizate servicii sociale (adaposturi si centre institutionalizate pentru copii si persoane dezavantajate, pentru copii abandonati si pentru persoanele handicapate, cantine sociale, etc)
  • Constructia si dezvoltarea de noi cartiere de locuinte

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • dezvoltarea economica si sociala a comunitatilor locale
  • cresterea gradului de atractivitate pentru investitii

cresterea gradului de confort si reducerea riscului de imbolnavire a populatiei



Masura 1.3 Dezvoltarea infrastructurii informationale si de telecomunicatii

si facilitarea accesului la serviciile IT


Descriere si argumentare

Tehnologia de informatii si comunicatii are capacitatea deosebita de a transforma radical aproape toate domeniile de interes ale economiei si in special dezvoltarea afacerilor, administratia publica, sanatate precum si sistemul educational. In ultimii ani, importanta ICT a sporit exponential, definindu-se ca un factor esential al competitivitatii regionale.

Cu toate eforturile Guvernului Romaniei, care a demarat un amplu proiect de reforma digitala la nivel national, in scopul de a asigura un acces largit la beneficiile ICT, in regiunea noastra mai sunt necesari de facut pasi importanti in domeniul imbunatatirii accesului la serviciile ITC. Acesta deoarece, conform raportului Regions and development – the Regional Attractiveness Index” elaborat de firma PricewaterhouseCoopers, in regiunea Sud Muntenia exista cel mai scazut nivel de penetrare al internetului din tara, iar populatia are un acces redus la ICT.

O alta problema se refera la accesul redus al populatiei din mediul rural la mijloacele moderne de comunicatie, ca urmare a unei foarte slabe dezvoltari a infrastructurii necesare conectarilor individuale.

De asemenea, judetele din sudul regiunii si anume Calarasi, Teleorman, Ialomita se afla printre cele 10 judete in care dezvoltarea software (produse software si servicii software) are cea mai mica pondere in cifra totala de afaceri, veniturile totale ale acestei industrii nedepasind un milion de dolari, in timp ce personalul se cifreaza la cateva zeci de salariati.

Aceasta in timp ce primele 10 judete, inclusiv Bucurestiul (printre care se afla, cei drept si judetul Prahova – pe locul 6 ) acumuleaza 87% din cifra de afaceri a industriei de software si 81% din personal, ultimelor judete 10 judete le revin doar 1% si respectiv 2%.

De asemenea, o imagine sugestiva asupra acestui “decalaj software” poate fi obtinuta prin raportarea industriei la populatie ( “gradul de penetrare” al industriei). Astfel, prin comparatie cu Bucuresti – principalul pol de dezvoltare al industriei de software – unde fiecarui locuitor ii revin 216 dolari din cifra de afaceri, iar 5 din 1000 de locuitori lucreaza in industria de software si servicii, in Ialomita si Teleorman cifrele corespunzatoare sunt 1-2 USD/loc.si 0,1 angajati/1000 locuitori, conform raportului ANIS.


Obiective

Stimularea dezvoltarii societatii informationale in cadrul regiunii;

Imbunatatirea accesului la infrastructura de comunicatii electronice;

Cresterea folosirii tehnologiei de informatii si comunicatii (ICT) in

furnizarea serviciilor publice;

Crearea de noi servicii publice electronice pentru locuitori;

Folosirea ICT in procesul de reforma al administratiei publice locale.

Actiuni indicative

  • Modernizarea infrastructurii ITC existente in vederea dezvoltarii si implementarii de servicii si aplicatii pentru cetateni (in domeniul administratiei, educatiei si sanatatii)
  • Modernizarea infrastructurii ITC existente in vederea dezvoltarii si implementarii de servicii si aplicatii pentru sectorul IMM-urilor (comert si tranzactii electronice)

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

Sporirea numarului si volumului de tranzactii electronice

Facilitarea accesului la serviciile educationale si de sanatate

Sporirea transparentei actului decizional

Cresterea participarii publice la procesul de guvernare












Masura 1.4 Extinderea si modernizarea infrastructurii de protectie a mediului


Descriere si argumentare

Revigorarea economica a regiunii impune asigurarea unui climat favorabil si optim de desfasurare a activitatilor economice si sociale. Astfel, regenerarea comunitatilor urbane si rurale implica, pe langa alte activitati si protejarea mediului inconjurator prin masuri de conservare, protectie si igienizare a mediului, precum si prin stimularea folosirii de tehnologii inovatoare nepoluante.

In cadrul regiunii, problemele referitoare la calitatea mediului, in functie de evaluarea gradului de poluare a componentelor sale individuale (aer, apa, sol, paduri etc.) difera de la o zona la alta, fiind determinate de specificul si particularitatile acestora.

O problema deosebita o constituie depozitarea deseurilor menajere si industriale, regiunea dispunand de un numar mic de locuri de depozitare ecologica a acestora si care in general sunt localizate in centrele urbane. Pana in prezent, in cadrul acesteia nu exista un sistem complex si modern, capabil sa realizeze separarea, procesarea, utilizarea si lichidarea deseurilor, inclusiv incinerarea acestora.

In ceea ce priveste infrastructura de captare si furnizare a apei, la nivel regional au fost depistate urmatoarele probleme :

  • Retelele de alimentare cu apa, in special cele din mediul urban, prezinta un grad avansat de degradare fizica. De asemenea, ele sunt subdimensionate fata de necesitatile actuale, lucru care determina discontinuitati in aprovizionarea cu apa a unor orase, perturband astfel activitatile economice si sociale.
  • Retelele de canalizare a apelor uzate menajere sunt prezente in doar 4,6% din numarul total al localitatilor (dintre care 43 sunt orase), insa in majoritatea situatiilor, acestea sunt slab dezvoltate, subdimensionate si in cea mai mare parte, degradate.
  • De asemenea, epurarea apelor uzate menajere constituie o alta problema, generata de utilizarea in cele mai multe cazuri, a unor echipamente si tehnologii depasite.

Totodata, regiunea dispune de zone cu probleme de mediu datorate factorilor naturali (alunecari de teren, eroziune, aparitia fenomenului de desertificare in special in sudul regiunii, inundatii) care au consecinte serioase nu doar din punct de vedere al integritatii mediului dar si din punct de vedere economic si social. Astfel, investiile vor trebui orientate si spre realizarea de lucrari de amenajare pentru consolidarea de versanti, regularizari de rauri, canale si cursuri de apa, precum si impaduriri si realizarea de perdele forestiere.

Obiective

  • Imbunatatirea calitatii factorilor de mediu;
  • Promovarea recuperarii, reciclarii si reutilizarii deseurilor;
  • Prevenirea si diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale.

Actiuni indicative

  • Modernizarea si eficientizarea managementului integrat a deseurilor la nivel judetean si regional (se includ si deseurile ce solicita masuri specifice, cum ar fi cele municipale, de ambalaje, periculoase, de echipamente electrice si electronice, din constructii si demolari);
  • Realizarea unor lucrari de reabilitare si infiintare a perdelelor de protectie ale cailor de comunicatii si transport;
  • Extinderea si modernizarea sistemului de alimentare, tratare si distributie a apei potabile;
  • Extinderea si modernizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate;
  • Realizarea de masuri de prevenire a dezastrelor naturale ( consolidarea malurilor si regularizarea cursurilor de apa, consolidarea de versanti, lucrari de impadurire, etc)
  • Actiuni de constientizare a populatiei referitor la importanta si necesitatea protectiei mediului inconjurator si conservarea biodiversitatii.

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • dezvoltarea economica si sociala a comunitatilor locale
  • cresterea gradului de atractivitate a regiunii
  • cresterea gradului de confort si reducerea riscului de imbolnavire a populatiei
  • imbunatatirea conditiilor de mediu ale regiunii
  • dezvoltarea durabila a regiunii



Masura 1.5. Eficientizarea consumului de energie si promovarea resurselor regenerabile


Descriere si argumentare

Generarea energiei, transportul si modul ei de folosire este de o importanta fundamentala pentru economia unei regiuni, precum si pentru dezvoltarea socio-economica si imbunatatirea standardului de viata al populatiei.

In regiunea Sud Muntenia, alimentarea cu energie electrica nu constituie o problema, aceasta fiind asigurata la nivel regional in proportie de 99%, iar in mediul urban fiind de 100%. Durabilitatea sursei acestei energii, ramane insa o problema.

Este recunoscut faptul ca exista o stransa corelatie intre dezvoltarea economica si gestionarea energiei.

Astfel, pe masura ce regiunea se dezvolta, se intensifica si consumul de energie necesar bunei desfasurari a activitatilor economice. In acest sens, politica regionala in domeniul energetic se va concentra pe imbunatatirea eficientei energetice si stimularea utilizarii surselor de energie alternativa regenerabile si va viza o crestere a ponderii pe care aceasta o detine in productia energetica totala.

Aceasta orientare vine sa sustina conceptul de dezvoltare durabila a regiunii bazata pe protejarea mediului inconjurator, promovat de catre Uniunea Europeana prin Strategia Gothenburg.

Obiective

  • Promovarea utilizarii energiei neconventionale
  • Eficientizarea sistemelor de transport si distributie a energiei electrice

Actiuni indicative

  • Retehnologizarea si modernizarea sistemului de transport si distributie a energiei electrice;
  • Investitii in echipamente de producere a energiei electrice cu eficienta energetica ridicata (inclusiv reabilitari si re-tehnologizari);
  • Investitii in sistemul de distributie a energiei electrice;
  • Investitii in programe de cercetare in domeniul generarii de energie folosind surse de energie alternative;
  • Realizarea infrastructurii de generare si distribuire a surselor de energie alternative;

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • imbunatatirea calitatii factorilor de mediu;
  • rationalizarea surselor conventionale de energie


























Masura 1.6. Modernizarea si regenerarea siturilor industriale si a zonelor

urbane


Descriere si argumentare

Mediul urban are meritul de a cataliza multe din elementele de baza ale unei dezvoltari economice de succes, si anume – creativitate, inovare, cultura si spirit antreprenorial.

Mai mult, orasele dezvoltate detin avantajul de a atrage cu ususrinta o forta de munca superior calificata, ceea ce reprezinta un factor cheie intr-o economie competitiva la nivel global.

Data fiind importanta oraselor ca locuri in care o parte importanta a populatiei traieste si munceste, precum si stransa interdependenta dintre centrele urbane si dezvoltarea economica a regiunii, cresterea performantelor economice ale zonelor urbane reprezinta un element esential in procesul de imbunatatire a competitivitatii regiunii.

La momentul actual, in urma traversarii unei lungi perioade de restructurare economica ce a avut drept efect scaderea veniturilor populatiei si reducerea investitiilor publice in infrastructura de baza, anumite orase din regiune se confrunta totodata si cu efecte sociale negative, toate acestea determinand o scadere a standardului de viata cu efecte directe asupra atractivitatii si competitivitatii regiunii.

In cadrul acestei masuri, se va acorda prioritate sustinerii centrelor urbane in scopul imbunatatirii conditiilor de mediu si de locuit.

Astfel, sprijin financiar va fi acordat regenerarii si revitalizarii centrelor urbane prin lucrari de reabilitare fizica a centrelor urbane si a spatiilor publice.

O atentie deosebita se va acorda refacerii spatiilor verzi si a zonelor de recreere - in regiune, suprafata spatiilor verzi din mediul urban este de 1009 ha, iar cea a zonelor de recreere este de 6059,7 ha.

Avand in vedere ca populatia din mediul urban reprezinta 41,6% din totalul populatiei, rezulta 7m2/locuitor de spatii verzi si cca 42,1 m2/locuitor zone de recreere, valori ce se situeaza cu mult sub media europeana.

Obiective

Revigorarea rolului centrelor urbane in dezvoltarea regiunii;

Imbunatatirea conditiilor de mediu in orase;

Imbunatatirea mediului construit

Actiuni indicative

  • Renovarea locuintelor (inclusiv reabilitarea termica a acestora);
  • Lucrari de reabilitare a patrimoniului istoric, industrial si cultural;
  • Activitati de finalizare si sau de renovare a cladirilor abandonate ( inclusiv pregatirea lor pentru noi destinatii sociale si economice);
  • Reabilitarea infrastructurii si mobilierului urban ( inclusiv pentru accesul persoanelor cu dizabilitati)
  • Lucrari de adaptare a infrastructurii urbane pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati;
  • Reabilitarea si modernizarea zonelor industriale ( inclusiv cu schimbarea destinatiei )
  • Refacerea spatiilor publice
  • Realizarea si renovarea spatiilor verzi din centrele urbane

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • Cresterea standardului de viata















Masura 1.7. Reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea

patrimoniului natural


Descriere si argumentare

In cadrul regiunii, problemele referitoare la reconstructia ecologica a zonelor degradate difera de la o zona la alta, fiind determinate de specificul si particularitatile acestora.

Astfel, gradul ridicat de industrializare a zonei de nord a regiunii ( judetele Arges, Dambovita si Prahova) si concentrarea in cadrul acesteia a unor activitati industriale poluante cum sunt rafinarea titeiului, industria chimica si petrochimica, industria materialelor de constructii, metalurgia feroasa, etc fac ca in aceasta zona sa existe cele mai mari probleme pentru toate componentele de mediu, cu un impact negativ asupra calitatii vietii si a conditiilor de trai.

In schimb, zona de sud a regiunii, (reprezentata de judetele Calarasi, Giurgiu, Ialomita si Teleorman) datorita gradului scazut de industrializare este mai putin afectata de factorii poluanti caracteristici acesteia, dar in schimb suporta actiunea unor factori de mediu limitativi, cum ar fi: eroziunea, saracia in substante nutritive si poluarea chimica, a caror efecte negative in productivitatea agricola si calitatea mediului de trai sunt evidente. Investitiile se vor concentra pe reducerea poluarii generate de activitatile de extractie a petrolului, de utilizarea nerationala a ingrasamintelor, precum si de depozitarea necontrolata a deseurilor.

Datorita prezentei tuturor formelor de relief, in regiune exista aproape toate tipurile de habitate naturale identificate in tara.

Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. Astfel, un numar mare de specii rare, relicte si endemisme sunt concentrate in masivele muntoase din nordul regiunii.

Ca o consecinta a varietatii ecosistemelor terestre si acvatice, fauna zonei de nord a regiunii este bogata si diversificata, ea cuprinzand peste 3500 de specii de animale si extrem de numeroase specii de insecte. In schimb, in partea de sud a regiunii, flora si fauna salbatica au un nivel de reprezentare mai putin diversificat si mai redus numeric, ca urmare a interventiilor antropice cum ar fi : practicarea extensiva a agriculturii, eliminarea luncii inundabile a Dunarii in anii 1970, indiguirea raului Olt, etc.

Interventiile vor urmari o marire a numarului de arii protejate, parcuri si rezervatii naturale, stimularea practicarii turismului ecologic, precum si consolidarea capacitatii de administrare a ariilor protejate.

In final, o atentie deosebita va fi acordata constientizarii populatiei asupra importantei protejarii mediului inconjurator, a biodiversitatii si a resurselor naturale din cadrul regiunii.

Obiective

  • Reabilitarea si repunerea in circuitul natural a terenurilor degradate
  • Imbunatatirea managementului ariilor naturale protejate
  • Conservarea patrimoniului natural si utilizarea lui durabila

Actiuni indicative

  • Amenajarea si ameliorarea ecologica a terenurilor afectate de activitatile industriale si agricole poluante
  • Refacerea terenurilor afectate prin poluare istorica
  • Repunerea terenurilor in circuitul agricol
  • Refacerea zonelor contaminate
  • Restaurarea ecosistemelor distruse prin defrisari si pasunat abuziv
  • Modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului
  • Extinderea retelei regionale de arii protejate si rezervatii naturale
  • Studii privind starea de conservare a habitatelor si a speciilor de flora si fauna
  • Activitati de exploatare rationala a resurselor naturale
  • Exploatarea eficienta a potentialului economic a zonelor din zona Dunarii

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • imbunatatirea conditiilor de mediu
  • dezvoltarea durabila a regiunii
  • sporirea gradului de atractivitate al regiunii






Masura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri


Descriere si argumentare

Una din barierele care influenteza dezvoltarea si performantele sectorului IMM o constituie lipsa locatiilor si a facilitatilor adecvate.

Concomitent cu existenta unor zone traditionale de dezvoltare, regiunea dispune de zone cu real potential de crestere dar nevalorificat suficient, cauza fiind lipsa unei infrastructuri adecvate sustinerii activitatilor IMM-urilor.

Pe langa aceste aspecte, importante zone si locatii cu potential de dezvoltare sunt caracterizate de lipsa unor servicii de baza - utilitati, cai de acces, etc., sau in conditiile existentei, acestea nu corespund in totalitate nevoilor legate de sustinerea procesului de productie.

In contextul in care sectorul public si privat, datorita puterii financiare scazute nu poate sa asigure sustinerea investitiilor privind amenajarea adecvata a zonelor si locatiilor necesare dezvoltarii afacerilor, orientarea investitiilor este catre zone care pot sa asigure conditiile optime de functionare.

Acest aspect determina un dezechilibru al dezvoltarii la nivelul regiunii, prin concentrarea investitiilor preponderent in zonele aferente comunitatilor urbane.

Imbunatatirea imaginii regiunii si crestrerea gradului de atractivitate al acesteia impune reamenajarea si reorientarea locatiilor si zonelor nefolosite spre domenii de activitate competitive, contribuind astfel la crearea de noi premise pentru afaceri, la regenerarea economica si a mediului de afaceri al regiunii.

Masura urmareste cresterea competitivitatii mediului de afaceri prin investitii care urmaresc dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de afaceri, introducerea de tehnologii noi sau modernizarea celor existente precum si reabilitarea sau construirea de noi locatii.

Totodata se are in vedere sustinerea activitatilor care pe termen lung pot genera un cadru si un climat in care sectorul privat va creste si va fi suficient pregatit pentru a-si asigura propria dezvoltare, eliminandu-se necesitatea unor interventii de sustinere.

Masura va aborda intr-o maniera strategica dificultatile cu care se confrunta regiunea in vederea eliminarii acestora si pentru a raspunde la necesitatile cheie ale mediului de afaceri.

Obiective

  • imbunatatirea infrastructurii mediului de afaceri
  • cresterea competitivitatii intreprinderilor existente
  • stimularea infiintarii de noi intreprinderi
  • dezvoltarea economica echilibrata a regiunii

Activitati indicative

  • activitati privind dezvoltarea si modernizarea zonelor si locatiilor pentru IMM-uri

investitii in capital fizic, tehnologii noi curate si sisteme de calitate

activitati de amenajare a zonelor si cladirilor industriale neutilizate

activitati privind facilitarea accesului in zonele industriale si a acestora la reteaua de drumuri nationle

activitati privind infrastructura de sustinere a zonelor si locatiilor productive

activitati de sustinere a serviciilor specifice mediului de afaceri

activitati investitionale legate de protejarea si imbunatatirea conditiilor de mediu

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • dezvoltarea mediului de afaceri al regiunii
  • cresterea productivitatii intreprinderilor
  • crearea de noi locuri de munca













Masura 2.2 Infiintarea de noi IMM-uri si cresterea competitivitatii celor existente


Descriere si argumentare

In contextul larg urmarit de strategie si anume cel al dezvoltarii durabile, masura prin obiectivele vizate si activitatile pe care le acopera contribuie la cresterea si intarirea sectorului IMM - sector determinant pentru regenerarea economica a regiunii.

Scopul principal al acesteia este stimularea infiintarii de noi IMM-uri, imbunatatirea ratei de supravetuire si cresterea competitivitatii acestora.

Pe fondul restructurarii economice a regiunii, dezvoltarea viitoare a acesteia este dependenta de competitivitatea performantelor sectorului IMM, acest aspect impunand o abordare integrata si concentrata care sa faciliteze dezvoltarea capacitatii acestuia de a se adapta si concura intr-un mediu economic schimbator.

Cresterea semnificativa a ratei de infiintare de noi afaceri constituie o etapa esentiala in ceea ce priveste restructurarea si cresterea competitivitatii economiei regiunii.

Caracterizata de un numar si o desitate relativ scazuta a IMM-urilor in special in partea de sud, economia regiunii, impune in vederea diversificarii si extinderii o cresterea numerica si calitativa a acestora si orientarea lor spre zonele si domeniile cu potential de dezvoltare.

Suplimentar, sub aceasta masura se intentioneaza eliminarea barierelor privind procesul de dezvoltare al afacerilor si al competitivitatii acestora, prin orientarea actiunilor spre principalele domenii care determina functionalitatea si performantele acestuia.

Dezvoltarea bazei de afaceri va fi un element cheie in ceea ce priveste imbunatatirea competitivitatii regiunii, crearea de locuri de munca si obtinerea de beneficii economice.

Obiective

cresterea in general a ratei de infiintare de noi afaceri

crearea unui mediu favorabil dezvoltarii sectorului IMM

cresterea competitivitatii si performantelor IMM-urilor

cresterea numarului de IMM-uri cu potential sporit de dezvoltare

promovarea dezvoltarii IMM-urilor in mediul rural si zonele dezavantajate

dezvoltarea culturii antreprenoriale

cresterea oportunitatilor de angajare

Activitati indicative

  • imbunatatirea accesului al finantare
  • facilitarea serviciilor de consultanta si instruire
  • activitati de sustinere si promovare a afacerilor
  • facilitarea accesului la informatii
  • asistenta necesara accesarii pietelor de desfacere
  • activitati de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

dezvoltarea mediului de afaceri al regiunii

crearea de noi locuri de munca

cresterea ratei de infiintare si supravietuire a intreprinderilor

cresterea valorii adaugate la economiile locale
















Masura 2.3 Promovarea inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice


Descriere si argumentare

Situatia socio-economica a regiunii sublinieaza necesitatea cresterii si incurajarii continue a cercetarii si inovarii ca un factor cheie pentru succesul si prosperitatea economiei regiunii.

In urmatoarea perioada, caracterizata de o evolutie crescanda a economiei globale si competitivitatii, sectorul public si privat va depinde de modul de implicare in economia bazata pe tehnologii moderne.

Succesul mediului de afaceri si modernizarea economiei regiunii, necesita o adaptare continua a mediului de afaceri la schimbarile rapide ale tehnologiilor si conditiilor de piata.     

Activitatile planificate sa se desfasoare sub acesta masura au ca scop intarirea competitivitatii si capacitatii inovative a mediului de afaceri prin investitii majore in domeniul inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice.

Necesitatea acestei abordari este data de nivelul scazut al capacitatii financiare a mediului de afaceri de a investi in tehnologii moderne si inovare, precum si de gradul redus de cooperare dintre acesta si mediul stiintific (institute de cercetari, universitati, etc.).

Imbunatatirea cooperarii intre centrele de cercetare si mediul de afaceri in ceea ce priveste transferul de tehnologie si cunostinte este un factor esential pentru cresterea economica durabila a regiunii.

Orientata catre eliminarea barierelor si a impactului dificultatilor mentionate, masura are in vedere cresterea capacitatii inovative si de cercetare -dezvoltare a regiunii, concomitent cu imbunatatirea serviciilor de sustinere a activitatilor specifice inovarii si cercetarii.

Activitatile specifice acestei masuri se vor baza si vor fi intreprinse in contextul obiectivelor cuprinse in Strategia de inovare regionala.

Obiective

cresterea nivelului de implicare al mediului de afaceri in finantarea si desfasurarea de activitati in inovare, cercetare-dezvoltare si transfer de tehnologie

intarirea capacitatii institutelor de cercetare si a universitatilor

cresterea gradului de cooperare intre mediul de afaceri si cel stiintific

cresterea capacitatii si eficacitatii transferului de know-how, cunostinte stiintifice si tehnologii aplicate catre mediul de afaceri

imbunatatirea capacitatii IMM-urilor de a identifica propriile nevoi legate de inovare, cercetare si dezvoltare, in vederea cresterii competitivitatii

dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de sustinere a mediului de afaceri in activitati de inovare

promovarea inovarii ca element cheie al cresterii economice

dezvoltarea unei culturi a inovarii la nivelul regiunii

Activitati indicative

  • incurajarea folosirii de catre IMM-uri a inovarii si cercetarii in procesele de productie, servicii si activitati de dezvoltare
  • sustinerea si consilierea IMM-urilor care urmaresc promovarea de servicii sau produse noi, bazate pe cooperarea cu universitatile si institutele de cercetare
  • sustinerea institutelor de cercetare si a universitatilor in imbunatatirea activitatilor de inovare si cercetare-dezvoltare
  • facilitarea accesului la informatii
  • sustinerea financiara a activitatilor de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica
  • incurajarea dezvoltarii tehnologiilor moderne cu potential de exploatare
  • sustinerea activitatilor care urmaresc dezvoltarea infrastructurii necesare inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice
  • sustinerea activitatilor care urmaresc imbunatatirea standardelor de calitate
  • crearea de retele regionale si interregionale pe probleme specifice promovarii si dezvoltarii cercetarii si inovarii
  • sustinerea transferului de tehnologie si a investitiilor in tehnologii noi
  • servicii de sustinere si consiliere care sa permita accesul mediului de afaceri la facilitatile oferite de inovare si cercetare

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

cresterea competitivitatii mediului de afaceri

crearea de noi locuri de munca

dezvoltarea bazei de cercetare a regiunii

cresterea valorii adaugate la economiile locale

Masura 2.4 Stimularea investitiilor in economia regiunii


Descriere si argumentare

Intr-o economie crescatoare, atragerea investitiilor si nivelul acestora constituie un factor cheie in imbunatatirea competitivitatii regiunii si crearea de noi locuri de munca.

Situatia socio-economica a regiunii sublinieaza necesitatea cresterii atat a volumului cat si a numarului investitiilor interne si externe si orientarea acestora spre zone si sectoare cu potential de dezvoltare.

Masura urmareste crearea unui mediu favorabil care sa favorizeze un nivel ridicat al investitiilor sectorului privat in dezvoltarea afacerilor.

Cresterea investitiilor in structuri moderne de afaceri, cu prioritate in zonele mai putin dezvoltate dar si in zone cu potential de crestere economica reprezinta un factor cheie pentru diminuarea dezechilibrelor existente in cadrul regiunii.

Masura este orientata si se adreseaza dificultatilor intampinate de mediul de afceri in ceea ce priveste investitiile.

In conditiile economiei globale regiunea trebuie sa continuie dezvoltarea unui climat care sa sporeasca gradul de atractivitate investitional al acesteia.

Obiective

dezvoltarea bazei de afaceri a regiunii

atragere si retinerea investitiilor interne si straine

Activitati indicative

  • sustinerea investitiilor orientate spre producerea de produse noi sau imbunatatite si spre dezvoltarea serviciilor
  • sustinerea investitiilor in cercetare si dezvoltare
  • modernizarea mediului de afaceri si a infrastructurii de sustinere a acestuia
  • sustinerea activitatilor de promovare si marketing
  • sustinerea initiativelor privind procesul de furnizare al produselor si bunurilor
  • sustinerea de activitati menite sa accelereze dezvoltarea sectoarelor economice cu potential de crestere
  • activitati privind crearea retelelor de transfer tehnologic

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

dezvoltarea si cresterea competitivitatii mediului de afaceri

crearea de noi locuri de munca

cresterea valorii adaugate la economiile locale


























Masura 2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice si a activitatilor de sprijin pentru turism


Descriere si argumentare

Sector important al economiei regionale, turismul furnizeaza oportunitati noi si alternative pentru dezvoltarea si cresterea competitivitatii regiunii.

Turismul are o contributie importanta in ceea ce priveste regenerarea zonelor economice in declin, crearea de locuri de munca si sustinerea indirecta a altor sectoare.

Divers si fragmentat, turismul este caracterizat in general de un numar mare de afaceri mici si mijlocii si de o adaptare relativ lenta a acestora la conditiile schimbatoare ale pietei, la noile tehnologii si practicile managementului performant.

Cresterea competitivitatii regiunii si a atractivitatii acesteia ca destinatie turistica depinde de furnizarea unui turism calitativ, in termeni de acomodare si servicii.

In contextul unor investitii sustinute si orientate spre dezvoltarea si diversificarea produselor turistice si a infrastructurii de sustinere, regiunea isi poate imbunatati semnificativ nivelul de atractivitate si perceptie externa.

Masura urmareste reducerea si eventual eliminarea constrangerilor existente, pe baza unei abordari care are drept scop cresterea contributiei turismului la dezvoltarea economica durabila a regiunii intr-o maniera care sa raspunda cerintelor turistilor si de protejare a conditiilor de mediu.

Dezvoltarea turismului pe baza unei abordari integrate implica o calitate ridicata a: serviciilor, conditiilor de cazare, fortei de munca, transportului, mediului si ambiantei generale.

Totodata masura urmareste sa asigure ca turismul prin dezvoltarea sa contribuie la bunastarea economica, sociala si de mediu a regiunii.

Obiective

imbunatatirea atractivitatii regiunii si a produselor turistice

diversificarea si cresterea calitatii serviciilor turistice

dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor turistice

dezvoltarea oportunitatilor de marketing pentru produsele turistice

dezvoltarea IMM-urilor in domeniul turismului, concomitent cu cresterea copetitivitatii acestora

protejarea mostenerii istorice si culturale

Activitati indicative

  • dezvoltarea de noi atractii si facilitati turistice
  • imbunatatirea conditiilor de cazare si a serviciilor turistice
  • activitati de marketing si dezvoltare a produselor si infrastructurii turistice
  • activitati de promovare si de cercetare a pietei
  • activitati privind accesul la oportunitati si piete noi
  • activitati privind infiintarea si dezvoltarea de IMM-uri in domeniul turismului
  • dezvoltarea sistemului de informatii turistice
  • reabilitarea siturilor arheologice, a monumentelor istorice, culturale si religioase
  • activitati de reabilitare turistica a statiunilor de interes regional si national
  • activitati de protejare si reabilitare a parcurilor si rezervatiilor naturale

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

dezvoltarea si cresterea competitivitatii mediului de afaceri

crearea de noi locuri de munca

cresterea valorii adaugate la economiile locale














Masura 2.6 Servicii de sprijin si consultanta pentru IMM- uri


Descriere si argumentare

Performantele mediului de afaceri existent al regiunii este un factor determinant in ceea ce priveste succesul economiei regionale si dezvoltarea durabila a acesteia.

Afacerile existente necesita un climat favorabil care sa le permita cresterea competitivitatii si dezvoltarea durabila.

In contextul in care la nivelul regiunii predomina IMM-urile, crearea si dezvoltarea retelelor de sprijin si consultata constituie un element cheie pentru cresterea performantelor acestora.

Masura are drept scop cresterea gradului de acces al IMM-urilor la serviciile de sprijin si consultanta concomitent cu imbunatatirea calitatii si diversificarea acestora.

Procesul general de sustinere al IMM-urilor intampina o serie de dificultati legate de

necunoasterea serviciilor disponibile

accesul ingreunat la informatii;

calitatea sau lipsa servicilori de sustinere;

localizarea geografica.

Masura urmareste abordarea la nivelul afacerilor existente si in special pentru cele noi, a impactului generat de dificultatile mentionate si contine elemente cheie necesare identificarii si formularii interventiilor adecvate.

Obiective

cresterea nivelului si calitatii serviciilor de sprijin, consiliere si de informare in afaceri

incurajarea IMM-urilor privind folosirea intensa a serviciilor de consiliere si sprijin in afaceri

imbunatatirea disponibilitatii serviciilor specifice mediului de afaceri

dezvoltarea folosirii de catre IMM-uri a tehnicilor si practicilor de marketing

dezvoltarea competitivitatii IMM-urilor

Activitati indicative

  • activitati legate de dezvoltarea serviciilor de sprijin si consiliere
  • imbunatatirea infrastructurii necesare sustinerii activitatilor de sprijin si consiliere

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

dezvoltarea si cresterea competitivitatii mediului de afaceri

crearea de noi locuri de munca

























Masura 2.7 Cooperare interna si internationala


Descriere si argumentare

Intr-un mediu crescand al competitivitatii interne si externe si in contextul cerintelor impuse de regulile economiei de piata este absolut necesara dezvoltarea cooperarii interne si internationale, in vederea cresterii performantelor economice si ale mediului de afaceri regional.

Masura urmareste prin actiunile pe care le acopera, crearea cadrului strategic necesar construirii si dezvoltarii cooperarii interne si internationale sub multiple aspecte, contribuind astfel la dezvoltarea si cresterea competitivitatii mediului de afaceri.

Suficient de flexibil, acest cadru cauta sa abordeze toate dimensiunile cooperarii sub aspect economic, social si mediu.

Facilitarea cooperarii pentru mediul de afaceri, constituie un element cheie in ceea ce priveste dezvoltarea si cresterea competitivitatii acestuia.

Facilitarea accesului la oportunitati de afaceri, impartasirea bunelor practici si identificarea problemelor comune, elemente ale cooperarii, conduce la generarea unui nivel inalt al valorii adaugate atat la nivel individual cat si colectiv.

Cooperarea furnizeaza importante beneficii pentru economia regiunii, in ceea ce priveste mediul de afaceri si tehnologie.

Dezvoltarea parteneriatelor si cooperarea sunt elemente cheie care contribuie la ajutorarea firmelor in identificarea de oportunitati de afaceri, la cresterea competitivitatii acestora, prin acces la expertiza, resurse si tehnologie.

Dezvoltarea sectorului IMM, obiectiv important al masurii se bazeaza pe investitii directe si pe furnizarea de servicii calitative.

In acest sens este necesara intarirea cooperarii IMM-urilor in vederea cresterii productivitatii si stabilirii de legaturi cu firme interne si externe in retele economice.

Una din constrangerile majore in dezvoltarea economica a regiunii o constituie accesul limitat al intreprinderilor din sectorul privat la servicii avansate de sprijin al afacerilor.

Lipsa unui sistem care sa faciliteze dezvoltarea afacerilor si parteneriatelor viabile, constituie o problema deosebita pentru sectorul privat din regiune, masura urmarind promovarea de noi oprtunitati de piata, stimularea relatiilor de afaceri si cooperarea intre firme.


Obiective

  • dezvoltarea oportunitatilor de afaceri
  • stimularea relatiilor de cooperare si parteneriale
  • cresterea competitivitatii mediului de afaceri
  • cresterea nivelului de marketing si promovare

Activitati indicative

  • activitati orientate spre managementul resurselor umane, marketing, export, dezvoltarea si modernizarea productiei, furnizarea de servicii, tehnologia comunicarii si informatiei.
  • activitati privind transferul de tehnologii, know-how si dezvoltarea de noi produse
  • investitii in activitati novatoare
  • crearea de retele si legaturi de cooperare (intre firme, intre mediul universitar sI firme, etc.)
  • activitati de modernizare al mediului de afaceri, orientate spre extinderea si cresterea competitivitatii acestuia
  • activitati de promovare
  • activitati orientate spre crearea de firme de tip joint-ventures

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • intarirea mediului de afaceri al regiunii
  • dezvoltarea economica si sociala a regiunii
  • dezvoltarea relatiilor comerciale








Masura 3.1 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii fizice si sociale a comunitatilor rurale


Descriere si argumentare

Dezvoltarea economica a zonelor rurale este afectata de multiple probleme generate de starea cailor de acces, lipsa sau insuficienta utilitatilor publice si a infrastructurii sociale. De asemenea, calitatea vietii este strict determinata de distanta la care se afla produsele si serviciile necesare oamenilor.

In conditiile economice actuale, dezvoltarea zonelor rurale sub toate aspectele, poate si trebuie sa asigure o alternativa socio – economica a zonelor urbane.

Problemele complexe ale spatiului rural implica luarea unor masuri menite sa atenueze sau sa elimine discrepantele existente si sa realizeze o conexiune socio – economica.

Infrastructura rurala din Regiunea Sud Muntenia este slab dezvoltata si prezinta disparitati foarte mari intre zona de nord a regiunii mai industrializata si cea din sud inca preponderent agrara.

In majoritatea spatiului rural se remarca drumuri locale nemodernizate si drumuri de pamant sau pietruite, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reteaua rutiera sau la cea de cale ferata.

Deficiente importante se constata si la cele care asigura circulatia in zonele rurale si/sau deservesc accesul la exploatatiile agricole. De asemenea, retelele de alimentare cu apa in sistem centralizat, retelele de canalizare si statiile de tratare a apelor reziduale sunt aproape inexistente.

Astfel, in majoritatea comunelor lipsesc sistemele de canalizare si statiile de epurare, apele uzate fiind de regula deversate in apele curgatoare care traverseaza regiunea.

In aceste conditii, multe gospodarii din mediul rural nu au posibilitatea si/sau oportunitatea sa acceseze serviciile agricole extinse, pietele de desfacere, si astfel nu isi pot comercializa productia agricola si genera alternative la mediul de subzistenta.

Din punct de vedere al dezvoltarii economice si sociale, mediul rural este inca dependent de activitatile agricole bazate pe valorificarea primara a resursele naturale.

Cerintele pentru o infrastructura rurala imbunatatita sunt evidente iar prin sisteme de aprovizionare cu apa modernizate, prin sisteme de canalizare, trebuie sa se solutioneze unele dintre dificultatile sociale grave care exista in spatiul rural la nivel social regional. Investitiile in asemenea infrastructuri rurale pot de asemenea sa sprijine diminuarea nivelurilor ridicate ale mortalitatii infantile.

Totodata inlaturarea efectelor negative generate de existenta unei infrastructuri fizice si sociale inadecvate va conduce si la o diversificare a activitatilor din mediul rural.

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si sociale constituie un prim pas ce trebuie facut, acestea determinand pe de o parte marirea atractivitatii mediului rural, iar pe de alta parte patrunderea capitalului privat pe piata agricola.

Obiective

  • crearea, reabilitarea si modernizarea utilitatilor publice
  • asigurarea unui transport eficient al oamenilor, bunurilor si materiilor prime
  • asigurarea nesarului de apa si cresterea calitatii acesteia
  • asigurarea conditiilor optime de educare si formare

Activitati indicative

  • modernizarea drumurilor de legatura intre comunitati si de acces a acestora la reteaua de drumuri nationale, judetene si locale
  • modernizarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa potabila
  • modernizarea si realizarea de statii de tratare a apei potabile si de epurare a apelor uzate
  • crearea de centre de sanatate pentru populatia din mediul rural
  • realizarea,reabilitarea, modernizarea unitatilor de invatamant
  • realizarea,reabilitarea,modernizarea unitatilor medicale
  • realizarea,reabilitarea,modernizarea centrelor de ocrotire sociala

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • revigorarea economica si sociala a comunitatilor rurale
  • cresterea gradului de atractivitate pentru investitii
  • valorificarea zonelor rurale cu potential de dezvoltare
  • cresterea gradului de confort si reducerea riscului de imbolnavire a populatiei rurale
  • asigurarea conditiilor optime desfasurarii actului educational, a serviciilor medicale si de ocrotire sociala

Masura 3.2. Diversificarea economiei rurale si cresterea competitivitatii acesteia


Descriere si argumentare

In zonele rurale ale Regiunii trebuie sa se implementeze sisteme economice integrate pe care se bazeaza dezvoltarea durabila. Dezvoltarea sociala si economica rurala trebuie sa abordeze crearea unor activitati de productie si servicii alternative, ce vor contribui la: inlaturarea proceselor si fenomenelor cauzate de restructurarea sistemelor socio-economice, prevenirea migratiei populatiei catre spatiul urban, imbunatatirea conditiilor de viata.

Lipsa oportunitatilor de angajare, micile piete de desfacere locale si distantele mari fata de pietele importante sunt aspecte ce afecteaza posibilitatea de angajare a populatiei rurale.

Pot fi sprijinite micro-intreprinderile si mestesugurile traditionale sau imbunatatirea de noi competente, mai ales atunci cand exista echipament corespunzator, pregatire si instruire adecvata. Astfel, este o necesitate sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii, promovarea antreprenoriatului si incurajarea utilizarii materialelor economice.

Diversificarea activitatilor economice va conduce la crearea de noi locuri de munca si la venituri suplimentare din activitati neagricole, la crearea si dezvoltarea de mici afaceri.

In mediul rural, pot fi valorificate numeroase ocupatii traditionale (artizanale, apicultura, sericicultura, cultivarea ciupercilor,) care pot suplimenta veniturile fermierilor, piscicultorilor si proprietarilor de paduri.

Datorita conditiilor variate de clima si relief, exista un potential turistic deosebit si in formele sale specifice: ecoturism, agro-turism, silvoturism, care poate permite crearea de noi locuri de munca si deci venituri suplimentare.

Pe fondul imbunatatirii calitatii vietii, sunt necesare crearea de servicii de baza, pentru economia si populatia din mediul rural astfel incat mediul rural sa devina o alternativa viabila la mediului urban.

Abordarea acestei diversitati de probleme si sprijinirea Regiunii in vederea restructurarii si generarii de noi activitati conform agendei Lisabona revizuita, constituie provocarea pentru o noua regenerare a competitivitatii regionale si a programelor de ocupare a fortei de munca in agricultura.



Obiective

  • cresterea contributiei zonelor rurale la economia regionala
  • largirea sferei de activitati economice desfasurate
  • contributie la crearea surselor de venituri alternative
  • facilitarea accesului la servicii pentru fermieri
  • contributia la cresterea profitabilitatii productiei si serviciilor societatilor agricole
  • cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare pentru tinerii si femeile din mediul rural
  • sustinerea proiectelor initiate de tineri si de femei pentru activitatile desfasurate in mediul rural
  • sustinerea activitatilor specifice turismului rural, silvo-turismului si a eco-turismului

Activitati indicative

  • promovarea produselor alternative specifice bazate pe valorificarea superioara a resurselor locale
  • sprijin acordat dezvoltarii activitatilor mediului rural
  • dezvoltarea industriilor mestesugaresti / artizanale
  • imbunatatirea activitatii de productie performante
  • investitii pentru acvacultura
  • investitii pentru sericicultura
  • investitii pentru apicultura
  • investitii pentru cultivarea si procesarea ciupercilor

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

cresterea veniturilor populatiei din mediul rural

cresterea numarului de locuri de munca pentru populatia rurala

reducerea numarului de someri

cresterea valorii adaugate pentru activitatile din mediul rural



Masura 3.3 Diversificarea si dezvoltarea sectorului agricol si agro-alimentar


Descriere si argumentare

Diversificarea sectorului agricol este esentiala pentru furnizarea de oportunitati de angajare pentru populatie si pentru sprijinirea comunitatilor rurale.

Fermierii vor trebui sa se adapteze cerintelor si oportunitatilor unei piete noi si mai extinse care se caracterizeaza printr-o gama de activitati mai larga, astfel incat sa fie valorificate la maxim toate posibilitatile economice. Managementul spatiului rural trebuie sa fie privit ca un intreg si nu fragmentat, astfel incat sa se creeze oportunitati atat pentru activitatile non-agricole cat si pentru alte activitati care sa genereze venituri suplimentare.

Este cunoscuta cerinta pietei din ce in ce mai mare pentru produse ecologice, de calitate superioara atat pe piata interna cat si internationala, de aceea sunt necesare investitii in modernizarea si inzestrarea cu tehnologii la standarde europene a fermelor si crearea de retele de distributie a produselor agricole si agroalimentare la nivel regional, national si chiar international.

Integrarea in domeniile aprovizionarii, depozitarii, prelucrarii produselor agro-alimentare, desfacerii, creditului, serviciilor in anumite limite ale productiei agricole este o componenta majora a modernizarii structurilor sociale in agricultura. Activitatea de integrare in relatiile dintre numeroasele tipuri si forme de exploatatii agricole, de service si industrializare se constituie la nivel regional in sistemul agroalimentar (agribusiness-ul).

Agribusiness-ul (filiera agroalimentara) se constituie intr-o activitate integrata, care include exploatatiile agricole, prelucrarea, semiprelucrarea produselor alimentare, comercializarea, agricultura fiind parte integrata a acestui sistem, productiile vegetale si animale fiind baza acestui sistem.

In special in zona rurala este important sa se incurajeze dezvoltarea de societati orientate spre valorificarea resurselor locale.

In ceea ce priveste lanturile de oferte din agricultura, pentru a afla realitatea pietii, trebuie corelate cererea si oferta si cat de mult se poate folosi din acest lant in economia Regiunii, interdependentele dintre sectoare si domeniile unde interventiile pot avea cel mai mare efect, astfel incat produsele agricole sa aiba o valoare adaugata mare.

Pentru cresterea competitivitatii in agricultura trebuie acordat sprijin producatorilor individuali, asociatiilor de producatori - dar si suport pentru organizarea de cursuri de instruire, care nu fac parte din programele de invatamant sau sistemele de educatie agricola si forestiera la nivel secundar si superior. De asemenea, sunt necesare actiuni privind asigurarea accesului egal la activitatile din mediul rural.

Obiective

cresterea productivitatii si calitatii produselor agricole

cresterea gamei de produse agricole

sprijinirea activitatii intreprinderilor mici neagricole

dezvoltarea micilor intreprinderi care folosesc resursele locale sau care

cresterea numarului de intreprinderi agro-alimentare care obtin produse ecologice

Activitati indicative

dezvoltarea serviciilor specifice pentru agricultura si domeniul forestier

achizitia de utilaje si echipamente performante

achizitia de tehnologii moderne si material genetic

transfer de know-how

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

revigorarea economica si sociala a comunitatilor rurale

valorificarea superioara a potentialului agricol

valorificarea zonelor rurale cu potential de dezvoltare

cresterea volumului de investitii










Masura 3.4 Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de sprijin a agriculturii


Descriere si argumentare

Agricultura regiunii are un rol determinant in crearea si mentinerea in cadrul comunitatilor rurale a mediului necesar desfasurarii activitatilor specifice.

O infrastructura de sprijin adecvata este esentiala pentru competitivitatea agriculturii deoarece se reduc costurile produselor ce ajung pe piata. In acest context, infrastructura energetica este vitala, iar infrastructura IT este necesara pentru fermieri, pentru comunicarea dintre producatori si vanzatori.

Realizarea unei infrastructuri agricole eficiente va conduce la dezvoltarea agriculturii in general si in special va avea rezultate asupra reducerii costurilor de productie si a imbunatatirii activitatii de marketing, ceea ce va permite comunitatilor din Regiune sa raspunda eficient cererii pietei.

Valorificarea superioara a produselor agroalimentare, presupune organizarea corespunzatoare a intregului circuit al produselor de la producator la consumator, fiind necesare asigurarea conditiilor optime pentru intregul proces, dupa cum urmeaza:

productie si depozitare

procesare si prelucrare

distributie

Infrastructura pentru facilitarea depozitarii este necesara in vederea pastrararii productiei agricole pe o perioada cat mai mare, de asemenea spatiile de procesare si prelucrare trebuie sa asigure standardele europene de calitate. Distributia catre beneficiari a produselor agricole cu o valoare adaugata cat mai mare incheie acest circuit.

O alta problema majora a mediului rural, o reprezinta depozitarea inadecvata a deseurilor animaliere si vegetale, de aceea construirea unor depozite ecologice pentru gestiunea eficienta a acestor deseuri se impune.

In ultima perioada am asistat la reducerea si degradarea sistemelor de irigatii existente. Sunt necesare investitii mari pentru lucrarile de repunere in functiune a acestor sisteme si de retehnologizare a lor.

Datorita faptului ca cele mai fertile terenuri din tara noastra se gasesc in Regiunea noastra, amenajarile pentru irigatii sunt necesare pentru realizarea unor productii sigure si stabile.

In ceea ce priveste aspectele legate de echiparea teritoriului: trebuie sprijinite realizarea lucrarilor deimbunatatiri funciare - irigatii, desecari, indiguiri.

Pentru cresterea eficientizarii lucrarilor agricole, echipamentele tehnice destinate agriculturii sunt : parcuri de tractoare si masini agricole al caror nivel de modernitate si performanta este esential pentru reducerea timpului necesar efectuarii lucrarilor si a eficacitatii acestora. Pentru cresterea productiilor se recomanda utilizarea de samanta certificata, rezultand o mai buna previzionare a recoltelor.

In ceea ce priveste intretinerea culturilor agricole, un sector important este reprezentat de aviatia utilitara, deoarece lucrarile de intretinere a culturilor pot fi realizate cu rezultate foarte bune prin aceasta metoda.

De aceea, in vederea imbunatatirii situatiei din mediul rural este necesara sustinerea acestor activitati specifice si cresterea valorii economice a agriculturii.

Obiective

  • crearea sau imbunatatirea accesului fermierilor la infrastructura de sprijin a agriculturii
  • imbunatatirea mediului inconjurator si protejarea acestuia
  • imbunatatirea organizarii productiei agricole

Activitati indicative

drumuri de exploatare, vicinale ce nu sunt clasificate intr-o categorie publica de drum

asigurarea conditiilor necesare pentru productie si depozitarea produselor agricole

achizitionarea de utilaje agricole pentru diversificarea, cresterea volumului si a calitatii productiei agricole si alimentare

asigurarea conditiilor necesare pentru procesare, prelucrare, distributie a produselor agricole

construirea de depozite ecologice pentru gestiunea eficienta a deseurilor animaliere si vegetale

realizarea de imbunatatiri funciare, indiguiri, irigatii

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

revigorarea economica si sociala a comunitatilor rurale

valorificarea superioara a potentialului agricol

valorificarea superioara a potentialului de dezvoltare al zonelor rurale

imbunatatirea conditiilor de mediu

cresterea productivitatii agricole




























Masura 3.5 Imbunatatirea procesarii si a marketingului produselor agricole


Descriere si argumentare

Deoarece procesarea si productia agricola sunt interdependente, cele doua activitati trebuie abordate dintr-o perspectiva integrata.

Asistenta acordata sectorului de procesare se va face in vederea atingerii standardelor pentru productia de inalta calitate si a produselor alimentare sigure din punct de vedere al sanatatii, dezvoltarea de noi produse cu valoare adaugata mare si introducerea metodelor de productie mai eficiente sub raportul costului.

Doar in conditiile unei dezvoltari corespunzatoare, sectorul procesarii si al marketingului produselor agricole care traditional detine forta de munca experimentata si o traditie a produselor de calitate, se poate mentine pe piata, se poate dezvolta crescand standardele produselor locale si poate furniza conditii si posibilitati de marketing predictibile pentru producatori.

Atunci cand se urmareste imbunatatirea competitivitatii si a eficientei procesarii, cerintele Uniunii Europene privind igiena, mediul si protectia animalelor trebuie respectate.

Pentru a raspunde cerintelor pietei si ale consumatorilor, aceasta activitate trebuie sa devina mai profitabila si mai flexibila pentru a permite noilor produse de calitate si ecologice sa patrunda pe piata.

Acest sector al agriculturii, joaca un rol esential in crearea si adaugarea de valoare productiei agricole si astfel dezvoltarea lui este deosebit de importanta pentru agricultura, dezvoltarea rurala si economia Regiunii Sud Muntenia.

In scopul imbunatatirii performantei economice si a competitivitatii regionale a sectorului de procesare si a marketingului produselor agricole sunt necesare aplicarea tehnologiilor moderne si inovative, a transferului de know-how, a eficientei pentru a valorifica la maxim potentialul Regiunii.

Rezultatul se concretizeaza nu numai in produse agricole mai multe, mai bune si mai ieftine ci si in cresterea puterii economice a populatiei ce va conduce la o imbunatatire a calitatii vietii la crestere economica si stabilitate sociala.

Pe fondul unor preturi scazute a produselor agricole care genereaza venituri reduse, se impune imbunatatirea marketingului produselor de calitate pentru a adauga valoare acestora si a creste veniturile populatiei rurale.

Producatorii trebuie sa devina mai competitivi, sa fie mai bine situati pe piata pentru a raspunde cererii consumatorilor si in acelasi timp procesatorii sa poata adaga valoare produselor de calitate.

Sunt necesare investitii in acest sector privind modernizarea capacitatilor de procesare si depozitare existente.

Imbunatatirea procesarii si a marketing-ului produselor agricole s-ar putea axa pe cateva din sectoarele: lapte si produse lactate; carne; legume, fructe si cartofi; vinificatie, peste si produse piscicole, plante textile.

In acest sens, productia se va orienta in acord cu tendintele previzibile de piata si se va sustine accesul catre noi piete pentru produsele agricole.

De asemenea, dezvoltarea unor abilitati antreprenoriale moderne in mediul agricol in sensul stabilirii de relatii contractuale intre producatorii agricoli si industriile care produc mijloace tehnice, de prelucrare si servicii ar putea contribui in mod substantial la cresterea economica.

Obiective

imbunatatirea conditiilor de productie sanitar-veterinare

orientarea productiei catre cerintele pietei si valorificarea pietelor de nisa existente

cresterea calitatii productiei

cresterea valorii adaugate a productiei

introducerea de noi tehnologii si modernizarea tehnologiilor de productie existente

Activitati indicative

  • procesarea produselor agricole si alimentare la scara mica
  • constructia, reabilitarea si modernizarea unitatilor de productie si procesare
  • achizitionarea, reabilitarea si modernizarea echipamentelor si a tehnologiilor nepoluante (inclusiv software) pentru unitatile de productie si procesare
  • utilizarea surselor de energie alternativa in unitatile de procesare pentru protejarea mediului
  • investitii noi si /sau modernizarea colectarii, depozitarii, procesarii si marketingului fructelor de padure, a plantelor medicinale si aromatice

Zona de acoperire - intreaga regiune



Impact

imbunatatirea competitivitatii si a eficientei unitatilor de productie si procesare

utilizarea durabila a resurselor

crearea de noi locuri de munca

reducerea efectelor negative asupra mediului

























Masura 3.6 Conservarea si imbunatatirea mediului inconjurator al comunitatilor rurale si pastrarea mostenirii culturale


Descriere si argumentare

Mediul rural detine potentialul pentru a creste calitatea vietii intregii societati, prin existenta unui mediu sanatos si sigur, cu un grad ridicat de integrare sociala si siguranta contribuind astfel la coeziunea economica si sociala.

Asezarile rurale ce ofera infrastructura necesara, facilitati recreationale si spatii adecvate constituie in mod necesar premise de dezvoltare in multiple domenii. Protejarea mostenirii culturale prin restaurarea cladirilor culturale, a monumentelor sau crearea de muzee permit activitati culturale si sociale, contribuie la pastrarea si imbunatatirea identitatii zonelor, cresterea gradului de atractivitate a lor si nu in ultimul rand incurajeaza turismul.

In multe zone rurale, dezvoltarea anterioara a agro-sistemelor specifice a contribuit la o biodiversitate mult mai bogata decat cea prezenta pe terenuri aride altadata.

Dar, agricultura a contribuit si la diminuarea calitatii aerului, la poluarea solului, a apelor de suprafata si de adancime, precum si a diferitelor terenuri. Productia de alimente, prelucrarea materiilor prime nu respecta intotdeauna mediul si adesea intra in conflict cu dorinta societatii de a proteja mediul inconjurator.

Spatiul rural se va transforma pentru a raspunde cererii pentru un mediu de trai si de recreere atractiv.

Mediul rural ofera un important potential pentru activitati de recreere, dar acesta trebuie mentinut si cateodata creat ori imbunatatit.

Pe de alta parte, conservarea mediului rural pentru frumusetea, importanta istorica si culturala nu este incompatibila cu dezvoltarea economica. Din contra, o astfel de protejare poate sprijini dezvoltarea - prin turism si alte investitii. Dar patrimoniul natural necesita un management atent, adaptat conditiilor locale. De obicei, acest management se va desfasura in stransa legatura cu agricultura, deoarece lucratorii in agricultura au un rol central in managementul zonelor rurale.

Actiunile ce vor fi intreprinse, se vor referi la interventii globale, cu scopul de a pastra imaginea traditionala a satelor, arhitectura locala si mostenirea rurala, in acelasi timp masurile fiind perfect compatibile cu obiectivele dezvoltarii locale. Aceste actiuni integrate pot viza renovarea elementelor traditionale ale locuintelor, protejarea si pastrarea elementelor traditionale ale mostenirii rurale, cum ar fi mori de apa, mori de vant, poduri precum si pastrarea obiceiurilor si a vietii traditionale rurale.

Sustenabilitatea trebuie avuta mereu in vedere, in sensul ca dezvoltarea turismului trebuie planificata cu grija, astfel incat sa existe un echilibru intre impactul economic, social si de mediu.

Cu toate acestea solutiile precise vor depinde de patrimoniul local, de produsele, pietele si oportunitatile locale.

Obiective

imbunatatirea conditiilor de trai in zonele rurale

cresterea atractivitatii turistice a zonelor rurale

cresterea atractivitatii zonelor rurale pentru investitori

satisfacerea nevoilor sociale si culturale ale populatiei rurale

dezvoltarea identitatii comunitatilor rurale si conservarea patrimoniului cultural

Activitati indicative

  • investitii in modernizarea locatiilor culturale, sportive si recreative
  • renovarea monumentelor culturale, istorice cu scopul de a pastra imaginea traditionala a satelor
  • modernizarea zonelor rurale unde se pot desfasura activitati recreative
  • protejarea si imbunatatirea conditiilor de mediu
  • activitati pentru pentru pastrarea identitatii culturale a mediului rural

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

imbunatatirea mediului inconjurator

valorificarea zonelor rurale cu potential de dezvoltare

cresterea valorii adaugate pentru activitatile din mediul rural








Masura 3.7 Instruire si consultanta in agricultura


Descriere si argumentare

Una din problemele majore care afecteaza si care constituie o adevarata bariera in dezvoltarea si cresterea competitivitatii sectorului agricol si a performantelor agricole o constiutie slaba prezenta la nivelul comunitatilor rurale a sectorului de servicii de consultanta si consiliere.

Cele mentionate mai sus implica masuri concrete privind imbunatatirea competitivitatii si durabilitatii sectorului agricol bazata pe cresterea capacitatii sectorului de consultanta si instruire la nivelul regiunii.

Evolutia si specializarea agriculturii necesita un nivel corespunzator de instruire generala tehnica si economica pentru producatorii agricoli, in special in ceea ce priveste noile perspective asupra managementului, productiei sau marketingului. Sprijinul pentru instruire vocationala va contribui la cresterea calitatii prefesionale si a competentelor agricultorilor, in special a deprinderilor manageriale ale acestora. Instruirea va avea ca principal scop pregatirea agricultorilor pentru reorientarea calitativa a productiei, aplicarea celor mai bune practici de productie compatibile cu pastrarea in bune conditii a terenurilor, protejarea mediului, standardele de igiena. De asemenea insusirea abilitatilor necesare pentru a putea conduce cu succes activitatea agricola.

Institutiile de cercetare, invatamant, extensie si instruire profesionala trebuie sa aiba un rol semnificativ in asistarea fermierilor si populatiei rurale. Capacitatea acestor organizatii de a asigura sprijinul necesar va reprezenta un factor determinant- cheie al ritmului schimbarii, al masurii in care pot fi reduse presiunile sociale si al capacitatii fermelor si procesatorilor de a satisface standardele UE.

Este o nevoie semnificativa de instruire, in special in domeniile care nu au fost acoperite pana acum, cum ar fi reglementarile si cerintele UE cu privire la calitatea si igiena produselor agroalimentare, practicile si tehnologiile prietenoase din punct de vedere al mediului inconjurator, agricultura ecologica, siguranta alimentelor.

Nevoia de cunostinte economice si manageriale in domeniul agribusiness-ului este insuficient satisfacuta, de aceea, este important sa se asigure si un transfer de know-how si expertiza in scopul furnizarii de servicii de instruire si consultanta calitative.

In contextul unei economii moderne si al necesitatii accesului permanent la informatie, infrastructura de sprijin pentru TCI trebuie imbunatatita in mediul rural astfel incat aceste servicii de instruire si consultanta sa poata fi furnizate si pe aceasta cale.

Obiective

  • Intarirea legaturilor intre producatori, comunitatea stiintifica si factorii de decizie
  • Pregatirea pentru integrare in UE a populatiei rurale care desfasoara activitati agricole, piscicole, silvce
  • Promovarea formelor de cooperare si asociative
  • Crearea de parteneriate

Activitati indicative

  • Impulsionarea cererii de astfel de servicii de consultanta si sprijin pentru IMM
  • Cursuri de instruire si perfectionare in domeniul agricol
  • Dezvoltarea rolului multifunctional al firmelor agricole
  • Incurajarea cresterii calitatii acestor servicii prin utilizarea TCI

Impact

crearea de noi locuri de munca

dezvoltarea durabila a sectorului agricol














Masura 4.1 Adaptarea continua si structurarea sistemului educational si de pregatire profesionala


Descriere si argumentare

Nivelul educational si de pregatire profesionala a fortei de munca, sunt factori cheie privind competitivitatea si oportunitatile de dezvoltare a regiunii.

Acest aspect constituie motivul pentru care sistemul educational, de pregatire profesionala si de instruire al regiunii trebuie sa fie in concordanta si sa reactioneze adecvat la schimbarile, cerintele si necesitatile pietei muncii si economiei regionale.

Transformarile economice si sociale produse la nivelul regiunii au generat efecte negative cu privire la capacitatea si pregatirea fortei de munca de a sprijini si contribui la dezvoltarea unei economii regionale moderne, bazata pe cunoastere.

Dezvoltarea si cresterea competitivitatii economiei regionale se poate obtine in conditiile existentei unei forte de munca calificata si bine pregatita.

Acest aspect implica, imbunatatirea si dezvoltarea capacitatii sistemului educational, de pregatire profesionala si de instruire si cooperarea acestuia cu mediul de afaceri in vederea identificarii si formularii celor mai adecvate interventii si activitati necesare cresterii nivelului de competitivitate, flexibilitate si educatie al fortei de munca

Modernizarea si performanta sistemului educational, de pregatire profesionala si de instruire impreuna cu promovarea capacitatii de invatare permanenta, va conduce pe de o parte la cresterea nivelului calitativ si profesional al fortei de munca, iar pe de alta parte la echilibrarea disparitatilor regionale privind gradul de ocupare al acesteia.

Masura prin activitati inovative urmareste modernizarea sistemului educational, de pregatire profesionala si de instruire, in vederea diminuarii neconcordantei intre cererea si oferta pietei muncii si facilitarii accesului la oportunitatile de instruire, contribuind astfel la cresterea si imbunatatirea nivelului de integrare si ocupare a fortei de munca, la limitarea excluziunii sociale si a fenomenului de somaj.

Sprijinirea activitatilor acoperite de masura, va conduce atat la dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor regionale implicate in procesul de educatie, pregatire profesionala si instruire cat si la modernizarea sistemului si structurilor de furnizare a educatiei, instruirii, consilierii si culturii cu privire la invatarea permanenta.


Obiective

  • cresterea nivelului educational si al instruirii profesionale
  • imbunatatirea accesului si integrarii in munca
  • imbunatatirea conditiilor necesare invatarii permanente

Activitati indicative

  • activitati de sprijin privind educatia si instruirea profesionala
  • activitati de informare, consiliere si orientare profesionala
  • activitati privind calitatea procesului educational, de pregatire si instruire profesionala
  • activitati privind modernizarea si calitatea educatiei universitare
  • activitati vizand asigurarea conditiilor necesare invatarii permananete
  • activitati de sprijin privind colaborarea structurilor de furnizare a educatiei, instruirii si pregatirii profesionale cu parteneri economici si sociali
  • studii specifice pietei fortei de munca

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • cresterea nivelului de ocupare pe termen lung
  • cresterea eficientei economice
  • cresterea stabilitatii sociale











Masura 4.2 Adaptabilitatea fortei de munca si dezvoltarea antreprenoriatului


Descriere si argumentare

Transformarile de natura economica, sociala si politica, componente caracteristice perioadei de tranzitie si trecerii la economia de piata, constituie factori generatori ai schimbarilor in structura pietei fortei de munca, cu consecinte majore asupra mediului economic si social.

In acest context si avand in vedere ca forta de munca are un rol crucial in ceea ce priveste cresterea economica si dezvoltarea durabila a regiunii, este deosebit de importanta cresterea si modernizarea continua a acesteia.

Procesul de restructurare si modernizare prezent si viitor al economiei regionale, constituie o conditie imperativa de pregatire si adaptare a fortei de munca, de o maniera care sa-i permita satisfacerea solicitarilor crescande si schimbatoare de pe piata muncii si accesul la oportunitatile de agajare.

Dezvoltarea si mentinerea unei economii regionale competitive depinde de cresterea nivelului de pregatire si adaptabilitate al fortei de munca si se bazeaza pe o mai buna concordanta si interdependenta intre munca si procesul de formare.

Instruirea, pregatirea, identificarea si dezvoltarea de oportunitati, constituie necesitati stringente privind reducerea diferentelor economice si sociale si cresterea nivelului de angajare al somerilor.

Imbunatatirea nivelului de pregatire si calificare al fortei de munca in acord cu necesitatile specifice privind promovarea inovarii si antreprenoriatului si transferul de cunostinte, constituie un element cheie pentru cresterea potentialului fortei de munca si a sanselor individuale de acces pe piata muncii.

Masura prin activitati integrate de crestere a nivelelor de calificare si de sprijin al accesului la oportunitati noi de angajare si al dezvoltarii spiritului antreprenorial, urmareste sa raspunda in termeni reali si intr-o maniera satisfacatoare, contextului de mai sus.

Scopul este crearea unui cadru optim de oportunitati de pregatire si instruire a fortei de munca, concomitent cu eliminarea barierelor privind accesarea acestora.

Obiective

  • cresterea gradului de adaptabilitate al fortei de munca
  • cresterea oportunitatilor de angajare
  • imbunatatirea nivelului calitativ al fortei de munca
  • cresterea nivelului de participare al fortei de munca la programe de instruire
  • cresterea potentialului si culturii antreprenoriale a fortei de munca
  • cresterea nivelului de pregatire al fortei de munca

Activitati indicative

  • activitati de instruire pentru angajati si angajatori
  • activitati de identificare a necesitatilor de instruire
  • activitati de orientare si consiliere pentru muncitori
  • activitati de instruire antreprenoriala
  • activitati de instruire si consiliere pentru crearea de noi afaceri

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • cresterea nivelului de integrare al fortei de munca
  • diminuarea ratei somajului
  • crearea de noi locuri de munca
  • dezvoltarea de afaceri noi
  • cresterea stabilitatii sociale












Masura 4.3 Politici active pentru angajare


Descriere si argumentare

Crearea unei piete sanatoase si performante a fortei de munca este vitala pentru dezvoltarea durabila a regiunii, masura urmarind in acest sens furnizarea actiunilor strategice cheie necesare cresterii performantelor si competitivitatii economice a regiunii.

Restructurarea economiei regionale si procesul de globalizare a creat la nivelul regiunii situatii in care pregatirea unei importante parti a fortei de munca este depasita sau nesatisfacatoare, cu implicatii in ceea ce priveste nivelul somajului si performanta activitatilor economice.

Totodata schimbarile economice au un efect radical in ceea ce priveste natura muncii si pregatirea profesionala a fortei de munca.

Accesul insuficient al fortei de munca la informatii privind piata muncii si posibilitatile de instruire profesionala insuficiente, genereaza probleme privind integrarea pe piata muncii si dezvoltarea antreprenoriatului.

Eliminarea sau atenuarea problemelor mentionate, solicita resurse adecvate si activitati coordonate, concentrate pe necesitatile specifice ale fortei de munca.

In contextul de mai sus, masura este preocupata de dezvoltarea si promovarea de politici active pe piata muncii pentru prevenirea si combaterea somajului si pentru a facilita integrarea tinerilor si reintegrarea somerilor pe termen lung pe piata muncii.

In acest sens se urmareste furnizarea unor instrumente de operare integrate care sa conduca la cresterea volumului si a calitatii activitatilor specifice acoperite de masura si care sa raspunda cerintelor de pe piata muncii.     

Obiective

  • cresterea oportunitatilor de angajare si imbunatatirea accesului la acestea
  • reducerea somajului si prevenirea somajului pe termen lung
  • cresterea gradului de integrare al fortei de munca pe piata muncii
  • imbunatatirea nivelului de calificare al fortei de munca

Activitati indicative

  • programe de instruire si reinstruire adresate somerilor
  • servicii de asistenta si sprijin pentru persoane supuse riscului somajului pe termen lung
  • activitati de instruire vizand cresterea nivelului pregatirii de baza
  • activitati de sprijin necesare integrarii si reintegrarii pe piata fortei de munca
  • activitati legate de plasamentul in munca al somerilor
  • activitati de dezvoltare a serviciilor de orientare si consiliere a somerilor
  • activitati de instruire orientate spre imbunatatirea nivelului de calificare al fortei de munca
  • studii privind problemele pietei muncii
  • programe de facilitare a accesului la oportunitatile de ocupare
  • activitati privind cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor responsabile pentru dezvoltarea si implementarea politicilor legate de piata muncii
  • activitati de informare si constientizare a populatiei cu privire la problemele pietei muncii
  • activitati vizand crearea si dezvoltarea de parteneriate si retele de cooperare pe probleme specifice pietei muncii

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

  • cresterea stabilitatii sociale
  • cresterea gradului de ocupare pe termen lung si a mobilitatii fortei de munca
  • cresterea eficientei economice
  • diminuarea costurilor asigurarii sociale
  • diminuarea dezechilibrului de pe piata muncii








Masura 4.4 Promovarea incluziunii sociale


Descriere si argumentare

Integrarea sociala a tuturor categoriilor populatiei si participarea acestora la activitati de natura economica si sociala in contextul principiului privind egalitatea sanselor, joaca un rol esential in dezvoltarea durabila a regiunii.

Societatea la nivelul regiunii si in ansamblul ei este caracterizata de existenta anumitor grupuri sociale, care datorita unor cauze reale precum: lipsa locurilor de munca, venituri reduse, pregatire insuficienta, lipsa experientei de munca, situatia familiala, lipsa accesului la TIC, disabilitati, sunt supuse pericolului excluziunii sociale, integrarea lor pe piata fortei de munca necesitand o abordare speciala pentru identificarea si eliminarea barierelor si discriminarilor, concomitent cu furnizarea de actiuni adecvate.

In contextul unei competitii crescande pe piata fortei de munca, integrarea pe piata muncii a populatiei cu probleme este afectata de serie de obstacole .

Problema sensibila si cu implicatii majore in ceea ce priveste calitatea si competitivitatea pietei fortei de munca, promovarea incluziunii sociale trebuie abordata la nivelul persoanelor supuse riscului excluziunii sociale precum persoane cu disabilitati, tineri cu nivel scazut de pregatire, someri, persoane iesite din inchisoare, persoane fara familie, familiile cu multi copii, persoane apartinand minoritatilor etnice, persoane cu dificultati de invatare, persoane dependente de droguri, tineri vulnerabili si persoane care locuiesc in zone izolate, etc.

Masura se concentreaza si urmareste printr-un set de actiuni integrat si cuprinzator eliminarea barierelor si sustinerea persoanelor supuse riscului excluziunii sociale.

Totodata masura este orientata spre cresterea sanselor de integrare a grupurilor de persoane mentionate, prin imbunatatirea nivelului de pregatire si formare profesionala.

Obiective

imbunatatirea accesului la instruire

cresterea nivelului de integrare a persoanelor supuse excluziunii sociale

imbunatatirea accesului la oportunitatile de ocupare

cresterea nivelului de pregatire si calificare al a persoanelor supuse excluziunii sociale

Activitati indicative

programe de instruire si pregatire profesionala bazate pe necesitati specifice

programe de reabilitare si integrare profesionala si sociala

programe de consiliere si orientare profesionala bazate pe necesitati specifice

activitati de promovare a TIC

programe de instruire specializate si servicii de consiliere pentru persoane cu disabilitati

programe de facilitare a accesului la oportunitatile de ocupare

activitati de informare si constientizare cu privire la efectele excluziunii si discriminarii sociale

programe de pregatire a furnizorilor de instruire

dezvoltarea de noi tehnici de invatare si metode de instruire

instruirea persoanelor cuprinse in activitati sociale

dezvoltarea de organizatii sociale

Zona de acoperire - intreaga regiune

Impact

cresterea gradului de stabilitate sociala

reducerea ratei somajului

cresterea gradului de insertie sociala

cresterea calitatii serviciilor sociale

intarirea solidaritatii sociale si imbunatatirea dialogului intercultural









Calculate fata de populatia in varsta de munca (15 – 64 ani)

BIM = Biroul International al Muncii





Document Info


Accesari: 20104
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )