Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload






























Religia arienilor

diverse


Religia arienilor

A) În istorie indo-europenii au aparut în mileniul al II-lea î. Hr. O



data cu arienii, alte popoare indo-europene s-au desprins din cercul lor,

plasat de Marija Gimbutas în stepele Rusiei, de alti cercetatori în Pamir,

în Iran sau în zona carpato-pontica. Au invadat mai multe zone

geografice: India, Europa centrala, septentrionala si occidentala, zona

carpato-danubiano-pontica. Localizarea în timp si spatiu a indoeuropenilor

este o problema contestata între specialisti. Nu s-a stabilit

înca patria originara a indo-europenilor, formulându-se mai multe

ipoteze. Astfel, s-au presupus ca loc de origine, pe rând, urmatoarele

zone: Europa centrala, sudul Scandinaviei, Ţarile baltice, no 414d39e rdul

Carpatilor, nordul Marii Negre, zona carpato-danubiano-pontica,

Caucazul, Marea Caspica ori stepele Rusiei377. Indo-europenistul Bruce

Lincoln remarca diversitatea popoarelor în familia indo-europeana si

numeste urmatoarele populatii: celtica, germanica, toharica, romana,

hittita, greaca, albaneza, traca, slava, baltica, armeana, iraniana si indiana.

Arienii sunt cunoscuti ca unul dintre popoarele indo-europene. Iruptia lor

în istorie s-a produs, dupa unii cercetatori, între anii 2300 si 1900 î. Hr.,

asadar în mileniul al II-lea î. Hr. Ei au invadat India în jurul anului 1200 î. Hr.

Procesul de indo-europenizare sau arienizare, amintindu-ne noua de

procesul de romanizare din primul mileniu dupa Hristos, a durat mai

multe secole.

Denumirea de arian provine de la cuvântul sanscrit rya care

înseamna "om nobil". Arienii au invadat India în mileniul al doilea

înainte de Hristos si au patruns prin nord-vest, pe teritoriul actualului stat

indian Puńj b. Luptele violente au avut ca rezultat distrugerea civilizatiei

înfloritoare de pe Valea Indusului, dar si simbioza dintre cultura

predravi iana, dravi iana si cultura ariana, dintre populatiile aborigene si

cea ariana. Substratul autohton a rezistat, iar acest lucru poate fi dovedit

prin vocabularul vedic, domeniu de care s-au ocupat cercetatori ca:

Arthur Anthony Mac Donell, Jean Varenne si Jean Herbert, dar si prin

mituri, prin prezenta consoanelor cerebrale în sanscrita si în unele limbi

neoindiene s.a. Elemente ale religiei arhaice au supravietuit în hinduism,

fiind vorba îndeosebi de cult si devotiune.

B) Izvoarele religiei ariene sunt textele vedice, la fel ca în

hinduismul vedic. În anul 1786, savantul britanic William Jones

revolutiona cercetarile lingvistice prin descoperirea mai multor

similaritati între limbile europene, considerate ca derivate dintr-o limba

de baza, o limba-parinte, limba indo-europeana. Divizarea acestei limbi

se face în doua ramuri: centum si satem. Sanscrita, limba arienilor, face

parte din clasa numita satem. Nu s-au pastrat documente scrise în limba

indo-europeana din pricina lipsei culturii scrise si a traditiei orale la indoeuropeni,

însa comparatiile sistematice o pot reconstitui. Bruce Lincoln

ofera câteva exemple din limbile indo-europene, în studiul sau consacrat

indo-europenilor din The Encyclopedia of Religion: latina deus, greaca

veche (elina) théos, sanscrita deva, hittita dsius si lithuaniana dievas.

Aratând ca radacina cuvântului înseamna "zi" si "lumina", lingvistul

român Cicerone Poghirc, în cartea sa Philologica et linguistica, adauga si

alte exemple din limbile de azi cu radacini indo-europene: letona dievs

bretona doue, irlandeza dia, galeza duw, veche prusaca deiws, veche

germana Zio, franceza dieu, spaniola dios si româna (Dumne)zeu, etc.

C) Georges Dumézil, pornind de la societatea scitilor, a enuntat teza

tripartitiei functionale la indo-europeni. Diviziunea sociala cuprindea

urmatoarele trei clase: preotii, razboinicii si agricultorii. Ea avea în

corespondenta trei functii. Savantul francez în filologie si mitologie

comparata le numeste astfel: a) suveranitatea magica si juridica

b) suveranitatea razboinica si militara; c) suveranitatea productiva si

reproductiva. El insista, de asemenea, asupra dinamismului celor trei

functiuni, a raportului dintre ele. Georges Dumézil distinge, totodata, trei

tipuri de actiuni ierarhizate pe care le numeste trei functiuni

fundamentale: 1) stapânirea sacrului si a cunoasterii; 2) forta fizica si

valoarea razboinica si 3) fecunditatea si abundenta378. La popoarele indoeuropene

si implicit la arieni organizarea tine cont de aceasta împartire.

Jean Haudry, în cartea La religion cosmique des Indo-Européens (Religia

cosmica a indo-europenilor), identifica trei domenii care ilustreaza cele

trei functii (psihologic, istoric si social), trei ceruri (diurn, crepuscular si

nocturn), respectiv trei culori (alb, rosu si negru). În India ariana existau

trei caste (var a) corespondente: a) br hma a; b) k triya si c)



vai ya, câta vreme dra este considerata în afara sistemului, p riya

Ele functioneaza si în India de astazi. Din unghiul tripartitiei functionale

la indo-europeni, Georges Dumézil descopera si alte elemente la inzi: 1)

trei focuri artificiale (al stapânului casei, al ofrandelor si cel de aparare);

2) trei valori morale (dharma artha si k ma) si 3) cele trei ipostaze ale

materiei (sattva rajas si tamas

D) Doctrina religioasa întâlnita în religia ariana este henoteismul, la fel

ca în vedism, spre care nu se face o trecere brusca. Dintre caracteristicile

societatii indo-europene specifice arienilor enumeram : patriarhalitatea,

nomadismul pastoral, practicarea agriculturii, cresterea vitelor, cultul focului,

incinerarea, sacrificiul, venerarea zeilor masculini, pasarea ca simbol

fundamental în mitologie, organizarea militara, migratia, luptele de cucerire,

consumarea bauturii nemuririi soma la arieni, haoma la iranieni, jocul de

zaruri, precum si cântatul la harpa si flaut etc.

E) Pantheonul zeilor nu este atât de bogat ca în religia vedica.

Arianizarea Indiei va conduce la hinduizarea Indiei. Mitologia ariana, ca

si cea vedica, este dominata de zei masculini. Zeul cerului are un rol

aparte. El este Dyauspit r, ce are corespondent pe Jupiter la romani. De

asemenea, el apare uneori împreuna cu sotia sa, zeita pamântului P thiv

Treptat, însa, locul lui Dyauspit r, un zeu slab reprezentat în mitologia

indiana, este luat de Varu a. Spre deosebire de Dyauspit r, Varu a nusi

va pierde suveranitatea, ci si-o va accentua, devenind rege universal,

sa r ja. Initial, Varu a a fost un asura (un demon), zeii si demonii

fiind frati în mitologia indiana, la fel ca în alte mitologii. Ei erau copiii lui

Praj pati, fiinta suprema. Victoria lui Indra, stapânul zeilor, asupra

sarpelui-demon V tra a fost încununata de succes si prin trecerea unor

asur (demoni), în clasa dev (a zeilor). Între acestia s-au numarat

Varu a si Agni (zeul focului). Nu este vorba de o biunitate, ci de o

ambivalenta structurala în cazul zeului Varu a, cel ce domina mitologia

ariana. El domneste nu numai peste oameni, ci si peste zei, locul de

stapân al zeilor fiind ocupat mai târziu, în mitologia vedica, de catre

Indra. Varu a vegheaza asupra mentinerii ordinii universale a lucrurilor.

Are în posesia lui pe ta, adica ordinea liturgica, morala si cosmica a

universului. Este, totodata, si un m yin (magician), care-i pedepseste pe

cei ce nu respecta legea cosmica prin legarea lor cu nodurile conditiei

umane de muritori. Varu a formeaza o pereche importanta în mitologia

ariana cu zeul Mitra. Ei sunt în acelasi timp complementari si solidari.

Georges Dumézil avertizeaza ca nu este vorba de o opozitie sau de o

rivalitate în cazul celor doi zei, ci de o uniune, deosebirea dintre ei fiind

data de mijloacele si modurile de actiune, de afinitatile sociale si mai ales

de cele cosmice380. Suveranitatea diurna este reprezentata de Mitra,

regasit si la iranieni ca Mithra, în vreme ce suveranitatea nocturna de

Varu a. Mitra are ca asociati pe Bhaga, cel ce asigura împartirea

bogatiilor, prosperitatea si pe Āryaman, simbolul ospitalitatii, protectorul

arienilor si al casatoriilor. Acesta are grija de relatiile dintre membrii

societatii ariene, în vreme ce Bhaga vegheaza repartitia bunurilor. Zeii

arienilor sunt numiti si regi, iar gratie functiei de cârmuitori ai

universului, Abel Bergaigne le spune "zei suverani", dar nu în sens

sacerdotal, ci în acela de putere concreta.






Document Info


Accesari: 5698
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )