Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Religia romanilor

diverse











ALTE DOCUMENTE

lista filme
Formele conventionale ale dragostei
Statusuri Geniale
DARE DE SEAMA
DE CE IUBIM BARBATII? (Mircea Cartarescu)
Test Domino
The Buckingham Palace
TIMONIER MARITIM
Partie de schi in Dubai
Solutii pentru contracararea actiunilor malefice ale francmasoneriei


Religia romanilor

A) Istoria poporului roman cunoaste trei mari perioade distincte:

1) regalitatea (753 - 509 ī. Hr.); 2) republica (509 - 31 ī. Hr.) si

3) imperiul (31 ī. Hr. - 476 d. Hr.). Īn timpul republicii s-a produs

elenizarea romanilor exprimata religios printr-un di 222c23c spret vadit fata de zei

si prin practicarea stricta a preceptelor morale. Arta si literatura, dar si

scepticismul contribuie la slabirea religiei. Īn timpul imperiului, Octavian

Augustus, conducator luminat, abil si īntelept, a īnteles ca religia

simboliza taria statului. Drept urmare, a restaurat puterea religiei, a readus

cultul public si particular si a ridicat temple. Cultul familial a fost

reintrodus de īmparatul Augustus. Totodata, el a impus si cultul

īmparatului. I s-au dedicat doua temple.

B) Izvoarele sunt numeroase, de la inscriptii, monede, basoreliefuri,

statui, picturi si pāna la scrieri ca: De re rustica (Despre lucrurile rustice),

de Cato, cuprinzānd rituri si formule magice; De natura deorum (Despre

natura zeilor), a lui Cicero; De providentia (Despre providenta), scrisa de

Seneca; Ęneida lui Vergilius si Saturnalia lui Macrobius.

C) Cosmogonia avea drept cea mai cunoscuta varianta īntemeierea

Romei. Romulus a tras brazdele unde aveau sa fie portile Romei.

Lupoaica a fost trimisa de Marte ca sa-i alapteze pe cei doi, pe Romulus

si Remus, astfel prefigurāndu-se vocatia de razboinici a romanilor. La fel

ca īn multe traditii, īntemeierea unui oras ilustreaza repetarea

cosmogoniei. Sacrificiul lui Remus este sacrificiul cosmogonic.

D) Doctrina religioasa dominanta era politeismul. Religia romana

se caracteriza prin spirit practic, accent pus pe viata comunitara si o

puternica tendinta spre laicizare. Nu mitologia si nici filosofia religiei se

gaseau īn centru la romani, ca la vechii greci. Daca acestia īnlocuiau

puterea religiei cu cea a filosofiei, romanii au introdus puterea legislativa.

Romanii nu aveau sensibilitate mistica, dar nici metafizica, ci un spirit

prin excelenta pozitiv si practic. Numen nu īnsemna mana.

Georges Dumézil īi ataca pe cei ce au aceasta impresie. Nu era o forta

impersonala īn univers, ci vointa exprimata a unui zeu. De asemenea,

Georges Dumézil remarca o triada preetrusca a zeilor īn religia romana:

Jupiter, Mars si Quirinius381. Zeii nu erau umani, casatoriti, cu copii si

aventuri cum īi vedeau vechii greci. Existau, īnsa, divinitati

antropomorfice. Īn acord cu panteismul stoic, Seneca defineste divinitatea

ca "tot ceea ce vezi si ceea ce nu vezi" si explica diferenta dintre natura

umana si natura divina prin aceea ca īn natura umana sufletul e partea cea

mai buna, pe cānd natura divina este numai suflet382. Religia romanilor a

crescut din animism. De asemenea, fiecare om īsi avea divinitatea

protectoare, fiecare actiune era pusa īn slujba unei vointe divine. Ulterior

s-au infiltrat culte orientale īn religia romanilor. Ele erau dedicate unor zei

ca: a) Isis si Osiris; b) Mithra, avānd la baza dualismul avestic si

c) Atargatis. Mithraismul era practicat de barbati si nu de femei. Barbatul

se aseza īntr-un sant. Era sacrificat un taur, iar sāngele cald curgea pe om

pentru a-l purifica. Decadenta religiei romane a fost ilustrata prin topirea

politeismului roman īntr-un panteism solar, care i-a inspirat pe stoici, cei

ce asezau īn centru focul ca principiu al existentei. Īn religia romana a

urmat un īnsemnat sincretism religios, īnlocuit cu religia crestina.

E) Pantheonul zeilor era condus de Jupiter, ca zeu al luminii si

fenomenelor ceresti, al īmparatilor. La īnceput, el a fost zeul agriculturii,

apoi al ploii si al tunetului, pazitorul fidelitatii, al juramintelor si zeul

ospitalitatii. Jupiter era cel mai mare dintre zei si nu intra īn osmoza cu

omenirea. Perechea sa era Junona, protectoarea femeii, zeita luminii. Ea

s-a contopit cu Diana, zeita vānatorii si a maternitatii. Vesta, zeita focului

vetrei, era foarte frumoasa si luminoasa. Ea proteja maternitatea.

Vulcanus era zeul traznetului si al focului, pe cānd Saturn era un zeu

agrar si simboliza abundenta. Minerva, Menerva de la etrusci, era zeita

īntelepciunii si a mestesugurilor. Mercur era zeul comertului, echivalent

cu Hermes de la vechii greci, iar Neptun era temutul zeu al marilor,

identificat cu Poseidon din religia greaca, cu toate ca aveau caracteristici

diferite. Marte era initial zeul vegetatiei devenit apoi zeul razboiului. El

era tatal lui Romulus si al lui Remus. Quirinius era zeul multimii vazute

ca unitate si ca forta. Ianus era zeul intrarilor si al iesirilor. Faunus era

zeul animalelor padurii. Pales proteja turmele, Liber pater proteja

pamānturile si Silvanus proteja padurile si pajistile. Flora era zeita

plantelor, īn timp ce Pomona - a fructelor. Venus era frumoasa zeita a

iubirii, asimilata cu Aphrodita de la heleni. Libitinia era zeita funeraliilor,

īn vreme ce Orcus era zeul mortii. Daca Fortuna era zeita norocului,

Genius era protectorul poporului roman si Fides - al juramintelor.

Romanii credeau si īn semizei: Hercule preluat de la heleni, Ęneas, erou

troian, ce īntemeiaza orasul Lavinium, Romulus si Remus, precum si

dioscurii Castor si Pollux. Penatii vegheau asupra prosperitatii, geniile

protejau fiecare om, larii - locurile unde traiau grupuri de oameni si manii

- sufletele stramosilor.

F) Cultul avea mai multe forme la romani. Ei īsi construisera

temple dupa modelul celor de la etrusci si de la vechii greci. Preotii erau

divizati īn trei mari clase conform cu functiile lor: a) flamen Dialis

(pentru Jupiter), b) flamen Martialis (pentru Marte) si c) flamen

Quirinalis (pentru Quirinius). Ei īndeplineau serviciile religioase ale

acestor zei si erau condusi de pontificii, care erau īnteleptii. Existau

colegii sacerdotale. Vestalele erau preotesele zeitei Vesta. Daca īn

procesiunea lor ele se īntālneau pe drum cu un condamnat la moarte,

acesta era gratiat. Sarbatorile erau grupate pe anotimpuri: Vestalia īn

17 iunie, Liberalia īn 17 martie si Opalia īn 19 decembrie fiind cele mai

importante. La 14 martie se lepadau hainele de copil si era īmbracata toga

īn ritualul de trecere la maturitate. Se aduceau zeilor ofrande de cereale si

de fructe. Sacrificatorul purta o toga alba. Se faceau sacrificii de cerere,

de consultare si de expiere. Pater familias (tatal familiei) jertfea si

īndeplinea ritualurile domestice la focul din vatra. Rugaciunea se numea

precatio si se rostea stānd īn picioare, cu glas tare si prin ducerea māinii

la gura numita adorare. Prin vot (votum) se cāstiga bunavointa zeilor. De

asemenea, un rol aparte īl aveau purificarile rituale prin spalari sacre, dar

aceste purificari nu erau morale, ci aveau īn vedere spalarea de atingeri

impure de ordin sexual sau mortuar. Romanii erau superstitiosi. Aveau

ghicitori platiti cu salarii. Ca si etruscii, romanii practicau citirea īn zborul

si īn cāntatul pasarilor.

G) Ritul funerar avea la baza īngroparea. Soldatilor li se aduceau

onoruri funerare. Cei morti mergeau la Orcus, zeul mortii si duceau o

viata ca pe pamānt, īntocmai cum egiptenii mergeau la Osiris. Spre

deosebire de Osiris, Orcus nu era si zeul nemuririi, iar credinciosii nu se

identificau cu el.

H) Sufletul nu disparea dupa moarte. Exista credinta īn viata viitoare.


Document Info


Accesari: 1236
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )