Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Restrictii impuse asupra carnii, organelor si subproduselor de abator in urma controlului sanitar veterinar

diverse












ALTE DOCUMENTE

ZEII CEILALŢI
Narayana
Vizita la Muzeul National din Tokyo
Ziua intai, noaptea intai
Stiati ca...
Legea insuficientei
Draga mea Veronicuta
Draga si dulcea mea fetita
Oferta echipamente pentru sala de muls ptr. ferme 40 - 60 vaci
ASTROLOGIE

Restrictii impuse asupra carnii, organelor si subproduselor de abator īn urma controlului sanitar veterinar


Clasificarea cauzelor de sanctionare a carnii si organelor īn urma examenului sanitar veterinar īn abator


Tulburari ale metabolismului celular general.

Tulburari ale metabolismului grasimilor, substantelor minerale, si pigmentilor (care antreneaza anomalii de culoare).

Tulburari vasculare si circulatorii.

Inflamatii nespecifice.

Inflamatii specifice (microbiene, micotice sau parazitare).

Procese tumorale.

Carne provenita de la fetusi sau de la animale prea tinere.

Anomalii embrionare.

Carnuri cu mirosuri anormale.


6.2.1. Tulburari ale metabolismului celular general


6.2.1.1. Hipertrofia


Consta īntr-o crestere īn volum a unor viscere sau a unui teritoriu al carcasei, care nu se limiteaza īnsa numai la hiperplazie.

Etiologii nepericuloase:


Etiologiile nepericuloase se refera īn special la leziunile de degenerescenta hepatica. Au fost catalogate etiologii metabolice, nutritionale sau consecutive fenomenelor de ischemie.

Leziuni necrotice


>6) īn raport cu evolutia clasica;

< 5, adeseori chiar sub 4,5. Acest pH explica toate mecanismele care determina caracteristicile acestor carnuri. Are loc de fapt o exagerare a evolutiei normale a chimismului īntr-o carne normala. Este vorba despre scaderea pH-ului sub punctului izoelectirc al proteinelor musculare (< 5,3), determinata de degradarea cupului actomiozinic si de diminuare capacitatii de retinere a apei.




Localizari

Aceste caracteristici pot fi observate la toate sau la aproape īn toate masele musculare. Teritorile de electie sunt:

ara.


A.         Tulburari cantitative


Organe si subproduse de abator


Supraīncarcarea grasa sau steatoza cu localizare esential hepatica, cu etiologie nutritionala legata de o alimentatie intensiva sau dezechilibrata este īntālnita frecvent la mieii īngrasati īn sistem intensiv. Ficatul este galben si de consistenta redusa. Mai este īntālnit la vacile cu productii mari de lapte alimentate īn exces cu glucide. Si la acestea ficatul devine de consistenta redusa friabil, decolorat. Acest tip de steatoza nu prezinta nici un risc pentru consumator, dar, la gatit, ficatul pierde grasimea.

Sanctiune recomandata

Confiscarea ficatului, eventual a rinichilor daca si acestia sunt afectati.


Carcasa

a) Obezitatea

Se caraczterizeaza printr-o acumulare considerabila de grasime īn depozizte subcutanate (maniamente) sau interne (sublombare) si infiltartii musculare accentuate. In abator cea mai mare parte din grasimea de depozit la bovine este īnlaturata in timpul fasonarii si finisarii carcasei, ceea ce reprezinta o importanta pierdere. Carnea, desi suculenta dupa gatit, nu este agreata de consumatori.

Sanctiune recomandata - consum fara restrictii.

b) Lipomatoza

Anomalia a fost observata la ecvide (mai frecvent la magari si catāri decāt la cai); masele musculare sunt atrofiate si puternic infiltrate cu grasime. Grasimea de acoperire este de asemenea īn cantitate mare, depasind īn unele locuri 5 - 8 cm grosime.

Sanctiune recomandata: confiscare totala.


c) Slabirea

Se manifesta prin absenta totala sau aproape totala a tesutului gras. Daca slabirea este asociata cu amiotrofie, este vorba despre casexie.

Nu mai exista nici un fel de grasime de acoperire si nici īn muschi. Doar īn marilre cavitati mai poate exista o cantitate redusa, sub forma unor filete sau granulatii de grasime. Daca tesutul muscular de la asemenea animale este expus la aer, poate fi confundat, datorita culorii anormale rosu brun, cu carcasele congestionate sau cu cele cu sāngerare incompleta.

Din punct de vedere organoleptic, are loc o diminuare a suculentei si a savorii, dar, cu toate acestea, asemenea carnuri sunt preferate īn industria mezelurilor, unde grasimea continuta si adaugata este de preferat sa fie cea de porc.

Etiologia este cel mai adesea fiziologica, prin urmare lipsita de risc. Ea poate fi datorata īmbatrānirii sau inexistentei unei perioade de īngrasare:

Vaci cu productie foarte mare de lapte, īn perioada de insuficienta alimentara de lunga durata;

Cai de sport si tauri de reproductie;

Caprele adulte si cele batrāne.


B.         Tulburari calitative


Legate de alimentatie

Compozitia depozitelor adipoase ale animalelor depind īn mod direct de compozitia īn acizi grasi a ratiei alimentare, īn particular de raportul dintre cantitatea acizilor grasi saturati (cu 16 si 18 atomi de carbon) si cea a acizilor grasi mononesaturati (oleic) sau polinesaturati ( linoleic, linolenic). Acizii grasi saturati dau nastere la trigliceride solide, īn timp ce acizii nesaturati, la aceeasi temperatura ambianta, formeaza trigliceride lichide. Acest raport va influenta prin urmare caracterele organoleptice, consistenta cāt si capacitatea de oxidare a tesuturilor grase. Cānd fractiunea acizilor grasi polinesaturati este normala grasimea este ferma, casanta la rumegatoare, cu rezistenta normala la oxidare. Cānd cantitatea acizilor grasi nesaturati este mai mare, grasimea are consistenta moale, difluenta; īn produsele de mezelarie asemena grasime oxideza repede.Īn mezelurile uscate grasimea este deja oxidata, rānceda īnainte de faza de maturare si uscare. Ele vor avea o culoare gri galbuie, un miros picant care vor īmpiedica vānzarea.

Sanctiune recomandata: consum fara restrictii.


Citosteatonecroza

Mai este denumita si casexia uscata, desi termenul este impropriu pentru ca fenomenul a fost observat si la animale cu o stare de īngrasare convenabila.

Este īntālnita īn parincipal la ovine si la femelele adulte si batrāne din specia bovina. Este rara, absenta chiar la alte specii. Intereseaza doar unele depozite adipoase si mai rar īntreg tesutul gras.

La ovine : īn grasimea de acoperire ( umar, gāt, perete toracic) se observa mase de culoare cretacee sau ivorie si de consistenta uscata;

La bovine : grasimea perirenala si eventual grasimea de acoperire cu aspect cretaceu, grasimea perirenala cu aspect fainos, pulverulent.

La gatit, carnea are un gust de sapun foarte dezagreabil.

Acest caraczter anormal este dat de o proliferare a adipocitelor si a celulelor conjunctiv, īn care se obserba cristale de acizi grasi. Este un fenomen de saponificare a trigliceridelor sub efectul lipazelor bacteriene.

Sanctiune recomandata

Īndepartarea maselor adipoase atinse daca fenomenul este localizat.

Confoscare totala, daca modificarile sunt generalizate.



6.2.3. Tulburari ale metabolismului mineral


Leziunile rezultate īn urma tulburarilor metabolismului mineral sunt rare. Pot fi descrise precipitarea sarurilor calcare si litiaze.


A.       Precipitarea sarurilor calcare


Calcinoze distrofice

Pot fi observate īn unele focare de fibroza sau de necroza.

Saruri de fosfat de calciu precipitate īn cicatrici chirurgicale vechi.

Sanctiune recomandata: confiscarea zonei

Precipitate calcare īn focare de necroza date de tuberculoza

Sanctiune recomandata: confiscare īn functie de tabloul lezional din tuberculoza.


Calcinoze metabolice

Pot fi rezultatul unei hipervitaminoze D de origine alimentara sau terapeutica sau a unei hiperfunctii paratiroidiene.

Calcificari mezenterice la scroafe, apar fie sub forma unor conglomerate fie sub forma unor lame osoase pe mezenter.

Sanctiune recomandata: excizarea si confiscarea viscerelor abdominale.

Calcinoza generalizata a fost observata rar īn Ungaria, Franta si Austria. Se caracterizeaza printr-o stare generala foarte proasta ( casexie ) a animalului, calcificare vasculara si pulmonara, la nivelul cardieoi, tendoanelor, flaxurilor, care atrage o pozitie permanenta semiflexata.

Sanctiune recomandata: cofiscarea cordului sau, īn caz de casexie, confiscare totala.


B.       Litiaza

Litiaza urinara - Este īntālnita cel mai frecvent la miei. Etiologia este alimentara, observāndu-se o hipertrofie importanta a ureterelor la iesirea din rinichi. Riscul este legat de retentia de urina, care conduse la un miros caracteristic, de urina, transmis carnii.

Sanctiune recomandata:

- In absenta mirosului de urina al carcasei se confisca doar rinichii.

- Daca mirosul de urina este prezent, confiscare totala.

Litiaza biliara este legata de prezenta calculilor īn caile biliare.

Sanctiune recomandata: confiscarea ficatului.


C.      Amiloidoza renala


Cei doi rinichi sunt hipertrofici si decolorati. Consistenta īnsa este normala sau usor crescuta. Este rezultatul acumularii unei proteine avānd proprietatile tinctoriale ale amidonului. Adesea este confundata cu nefrita interstitiala cronica, care produce o crestere importanta a consistentei parenchimului renal. In ambele, conduita este identica.

Sanctiune recomandata: confiscarea rinichilor.


6.2.4. Tulburari ale metabolismului pigmentilor si coloratii anormale extrinseci


Coloratiile anormale extrinseci sunt date fie de pigmenti exogeni fie de dezvoltarea de microorganisme cromogene.


A. Culoarea normala a tesuturilor

La toate speciile tesutul conjunctiv este de culoare alba. Ţesutul muscular si cel gras au culori variabile, īn functie de specie.

La porc, carnea are culoare roz, rosu clar sau galbuie. Īntotdeauna are un reflex irizat. Grasimea, dintre toate speciile de animale, este singura la care este realmente este alba.

La bovinele adulte destinate taierii coloratia normala a carnii este rosu viu ( ca sāngele). Culoarea este cu atāt mai deschisa cu cāt animalele sunt mai tinere. Grasimea bovinelor de carne are o tenta galbuie sau ivorie.

La vitei muschii au o coloratie roz cu variatii mai mult sau mai putin importante. Grasimea este normala, ivorie, cu nuante de roz.

La cal, ca aspect general carnea are culoare rosie īnchisa, īntotdeauna mai īnchisa decāt la rumegatoare, cu variatii īn functie de vārsta cailor. Grasimea este īn general galbena, de intensitate mai mare sau mai mica.

La rumegatoarele mici carnea are o culoare rosie franca, cu variatii īn functie de vārsta: rosu franc la oaie si miei ( mai īnchisa sau mai deschisa la culoare, dupa vārsta). Culoarea carnii de capra este īntotdeauna mai īnchisa. Grasimea la carnea de oaie este ivorie, pala la miei si mult mai mult sau mai putin galbena.


C.        Modificari de culoare


Coloratiile galbene


Icter

Adipoxantoza

Hematurie esentiala

Coloratii medicamentoase.


a)       Adipoxantoza


Se traduce printr-o coloratia galbena a grasimii si doar a grasimii, de intensitate variabila, de la galben deschis la galben īnchis. Īn general galbenul este cald, agreabil si īntotdeauna omogen, chiar daca exista diferenta de nuanta īntre galbenul grasimii de acoperire si cea din depozitele interne. Apare sistematic la bovine, cabaline si capre, mai rar la oi si este inexistenta la porc. Are origine alimentara, fiind legata de pigmentii liposolubili, de carotenoizi. Acestia, nefiind descompusi īn totalitate la cal, bovine si capre, se acumuleaza īn grasime. Intensitatea coloratiei creste odata cu vārsta animalelor. La animalele de vārsta foarte īnaintata, acumularea carotenoizilor se asociaza cu o modificare structurala a tesutului adipos, care da o coloratie galben portocalie sau ocru ( adipoxantoza senila). Exista de asemenea un factor rasial, rasele perfectionate, ameliorate, fixeaza mai usor carotenoizii decāt cele rustice.

La ovine, carotenoizii sunt īn mod normal eliminati, dar adipoxantoza poate fi observata daca alimentatia este foarte bogata īn carotenoizi si este asociata cu o deficienta genetica a enzimelor de oxidare si de transformare a carotenoizior. Se poate observa adesea o coloratie care pare a fi adipoxantoza. Este vorba de fapt de o acumulare a xantofililor si īn particular a luteinei ( la miei si la iezi).

Porcii degradeaza carotenoizii si prin urmare nu prezinta niciodata adipoxantoza.

Adipoxantoza nu prezinta nici un pericol pentru consumator, dar ea antreneaza modificari organoleptice care pot deveni motiv de confiscare.

Sanctiuni recomandate:

Daca este vorba de porc - confiscari totale

La oi si īn particular la miei, confiscari totale daca coloratia este perceptibila net.




Icterul


Icterul rezulta din acumularea de bilirubina provenind din degradarea de porfirinei si hemoglobinei. Coloratia galbena intereseaza toate tesuturile: cartilaginoase, osoase, musculare si nervoase.

Pe ansamblul carcasei, culoarea este foarte eterogena pe ansamblul carcasei, variind de la galben caracteristic icterului acut asociat cu un fenomen de congestie generalizata, rezultānd o suprapunere de galben si de rosu (leptospiroza) cu un galben rece, pal, care evolueaza īnspre tente verzui daca este expus la aer (bilirubina se oxideaza la biliverdina) īn icterul subacut sau cronic.

Icterul poate fi regasit īn toate tipurile de productie, cu o frecventa mai mare la ovine.

Īn caz de dubii īntre adipoxantoza si icter, se examineaza:

Valvulele cardiace;

Endarterele si arterele medii (artera iliaca interna sau artera axilara).

Mucoasa bazinetului.

Aceste tesuturi sunt galbene doar īn caz de icter.

Īn functie de etiologie, se disting tre tipuri de icter: icter prehepatic ( hemolitic), hepatic si post hepatic.

Icterul hemolitic este determinat de de o hemoliza intensa care antreneaza o descarcare importanta de bilirubina īn organism. Se caracterizeaza prin splenomegalie ca si consecinta a hiperhemolizei. Etiologic, cel mai adesea nu prezinta nici un pericol, daca este vorba de babesioze sau piroplasmoze, dar, daca este vorba de cauze nutritionale cum este intoxicatia cu cupru, sau de intoxicatii date de clostridii sau streptococi, atunci pericolul devine major.

Icterul hepatic sau hepatocitar este dat de o insuficienta hepatica functionala, cu tulburari de captare, de conjugare si de excretie a bilirubinei. Īn general acest tip de icter comporta un risc major, pentru ca este urmarea unor infectii hepatice ( cu salmonele, leptospire, etc.), sau a unui fenomen de toxiinfectie (enterotoxiemie) sau de intoxicatie. Īn general, īn caz de icter hepatic, trebuie avuta īn vedere posibilitatea unui risc major.

Icterul post-hepatic sau post hepatocitar mai este denumit si colestatic. Este determinat de o retentie a bilirubiei cauzata de o obstructie sau de o ocluzie a cailor biliare. Cauzele nu prezinta īn general un pericol litiaza, hepatita interstitiala cu o fibrozare importanta a cailor biliare, sau o obstructie a cailor biliare cu paraziti (distomatoza, ascaridioza). Compresiunile asupra canalelor biliare pot fi īnsa determinate si īn caz de tuberculoza sau leucoza.


Sanctiuni recomandate: depind de existenta riscului pentru consumator cāt si de intensitatea modificarilor organoleptice ( intensitatea culorii ).

Daca icterul are o etiologie periculoasa, se impune confiscare, determinata de etiologia icterului, care īn acest caz nu reprezinta decāt o caracteristica a tabloului lezional.

Īn absenta riscului etiologic, daca intensitatea culorii galbene este marcata, se impune confiscare, justificata de icterul dat de... ( cauza icterului).

Īn absenta riscului etiologic, daca modificarea de culoare este de slaba intensitate, nu se impun confiscari.

Īn absenta riscului etiologic, daca modificarea de culoare este medie, intermediara, carnurile se pun sub sechestru, la rece, timp de 24 de ore. Īn contact cu aerul bilirubina se oxideaza la biliverdina, dobāndind reflexe verzui ale carcasei. Daca aceste reflexe sunt bine evidentiate confiscare totala. Daca lipsesc fara restrictii īn consum.


c).Hematuria esentiala


Hematuria esentiala sau cistita cronica hemoragica a bovinelor este o afectiune cronica, nepericuloasa, care sta la originea unei anemii si a unei casexii, cu leziuni renale si vezicale caracteristice: acumularea unei magme muco - sangvinolente īn bazinet si limfonoduri, rosu īnchis pāna la brun pe mucoasa vezicala. Este posibila si colorarea īn galben deschis a oaselor, īn special a vertebrelor sacrale.

Sanctiune recomandata: Confiscare totala, din cauza casexiei si a anemiei.


d) Coloratiile medicamentoase


Rezulta din fixarea substantelor active sau a adjuvantilor. Coloratiile straine nu sunt neaparat galbene, dar galbenul este culoarea care da cele mai mari probleme pentru diagnosticul diferential. Īn cele mai dese situatii coloratia este localizata, īn centrul locului unde a fost facuta injectia, dar ea poate fi generalizata daca inocularea a fost facuta intraperitoneal sau intravenos. Īn icter, dimpotriva, mucoasele nu sunt niciodata colorate.

Principalele medicamente incriminate sunt:

Acridina si derivatii sai, utilizati īn tratamentul cātorva maladii parazitare;

Fenotiazina si derivatii, cafre dau un metabolit, tionolul, colorat īn galben oranj;

Clortetraciclinele, care antreneaza o coloratie persistenta;

Persistenta acestor coloratii īn tesuturi este estimata la cca. trei saptamāni. Conduita trebuie sa tina cont de etiologie, de caracteristicile substantei chimice injectate si de caracteristicile oranoleptice ale carnii.

Sanctiune recomandata

Coloratiile generalizate sau asociate cu leziuni ale unei afectiuni prezentānd risc, impun confiscare totala (indiferent daca este vorba de coloratii medicamentoase sau de alta origine).

Coloratiile regionale sau localizate confiscare totala daca exista certitudinea originii medicamentoase, daca nu, confiscare larga a regiunii afectate (datorita coloratiei anormale).



Coloratii brune sau negre


a)       Antarcoza


Produce produce o liziera de culoare neregulata īnter corticala si medulara nodulilor limfatici la bovine. Pulberile patrunse pe cale pulmonara sunt antrenate īn curentul limfatic si se acumuleaza īn corticala limfonodulilor, care dobāndesc o culoare negricioasa densa sau pichetata. Nu exista nici un fel de risc patologic pentru consumator.

Sanctiune recomandata: Nu se impune nici un fel de sanctiune; ganglionii vor fi confiscati de catre personalul sanitar veterinar.


b)       Hemosideroza


Este determinata de catabolismul hemoglobinei , prin urmare consecutiv degradarii hematiilor si a hemoglobinei. Localizarea cea mai frecventa este īn limfonoduli, ca urmare a unei adenite congestive sau hemoragice. Se traduce printr-o coloratie rosie de vin vechi a suprafetei sectionate a limfonodulilor. Nu trebuie confundata cu o adenita congestiva sau congestiv hemoragica, care semnifica un fenomen patologic īn plina evolutie. Limfonodulii prezina īn acest caz caracteristicile unei adenite acute, adica hipertrofie, ramolisment si caracter exudativ pe sectiune. Īn caz de hemosideroza limfonodulii au aspect normal sau sunt usor hipertrofiati.

Sanctiune recomandata: nici o sanctiune


c)        Melanoza


Din punct de vedere etiologic, exista doua tipuri: melanoza congenitala (infiltratia melanica) si melanoza tumorala.


Melanoza congenitala (infiltratia melanica)


Reprezinta o anomalie de organogeneza cu proliferarea melanocitelor īn tesutul conjunctiv si cu o hiperproductie de melanina a acestor melanocite. A fost observata mai ales la rumegatoarele tinere si mai rar la cai sau la porci. Apare extrem de rar la adulti, crezāndu-se ca dispare cu īnaintarea īn vārsta.

Se prezinta sub forma unei melanoze difuze a unor tesuturi ( seroase, meninge, tesut conjunctiv, periost), sub forma unui pichetaj negru stralucitor, de īntindere foarte variata sau sub forma de melanoza maculata a unor organe, aparānd ca niste zone de culoare neagra stralucitoare perfect circumscrise, de marime variabila si de consistenta normala. Pot fi īntālnite pe suprafata si īn interiorul plamānilor, ficatului, si eventual, dar foarte rar, pe splina si rinichi. Aceste leziuni se instaleaza īntr-o anumita ordine: infiltratia difuza afecteaza īn primul rānd meningele si seroasele, apopi tesutul conjunctiv si īn final periostul (stadiu īn care se considera ca īntregul organism este atins. Nu prezinta pericol, dar degradeaza oranoleptic tesuturile atinse.

Sanctiuni recomandate

Daca leziunile sunt extinse, generalizate, situatie rar īntālnita, confiscare totala;

Daca pigmentatia afecteaza doar zone de pe carcasa - confiscarea acestora;

Confiscarea organelor afectate, īn situatia īn care doar ele sunt atinse.



Melanoza tumorala

Este īntālnita mai ales la caii suri si la cei albi, dar poate afecta toate rasele de cai si chiar alte specii. La caii adulti si la cei batrāni, prezenta de mase tumorale negre, stralucitoare, localizate pe plafonul bazinului si īn regiunea perianala, denota prezenta unor tumori primitive care se vor extinde pe carcasa la nivelul cavitatii abdominale, sub muschii romboidali, pe viscere (ficatul si splina sunt hipertrofiate, boselate). Leziunile se gasesc si īn plamān. Pentru depistarea leziunilor de melanoza tumorala la cai, este necesara examinarea atenta, prin inspectie si sectionare, a limfonodulilor subscapulari.

Īn cazuri rare, la bovine, se pot observa, pe seroase si īn limfonoduli, leucomelanoame.

Sanctiuni recomandate

daca este vorba de o singura leziune, primara - confiscarea regiunii afectate;

daca se constata metastaze - confiscare totala;


f)        Porfiriile (osteocromatoze sau hematocromatoze)


Reprezinta acumulari de porfirine ca urmare a tulburarilor de sinteza a hemului.La bovine si la porc sunt cel mai adesea de origine congenitala. Cel mai frecvent sunt īntālnite la bovine, sub forma unei coloratii brun ciocolatii, cu localizare , īntotdeuna, osoasa, rar īn alte tesuturi sau oragane. Fenomenul este lipsit de risc, asa īncāt nu justifica decāt confiscari partiale. Exista o forma particulara, destul de frecventa la bovinele adulte, cu localizare renala, numita "rinichi de abanos", īn care corticala celor doi rinichi este colorata, dar carcasa nu prezinta nici o modificare, ceea ce justifica doar confiscarea celor doi rinichi.

Sanctiuni recomandate

Confiscarea teritoriilor afectate;

Daca este vorba de localizare osoasa - dezosare, cu eliminarea oaselor, restul fara restrictii īn consum.


g)       Cromatolipoidoza (lipofuscinoza)


Este determinata de tuburarea metabolismului acozilor grasi nesaturati. Exista doua forme:

Atrofia bruna, cu localizare īn principal musculara;

Ceroidoza,caracterizata printr-o coloratie bruna sau brun roza a depozitelor adipoase. Grasimea ramāne moale datorita scaderii proportiei de acizi grasi saturati, īn favoarea cresterii proportiei celor nesaturati. Coloratia anormala este determinata de peroxidarea acizilor grasi nesaturati.

Aparitia sa are cauze diferite:

La ovine, este legata de un caracter ereditar, dar si de o ratie bogata īn acizi grasi nesaturati; Cel mai adesea sunt afectati berbecutii proveniti din aceeasi crescatorie, sau loturile de miei care au origine genetica comuna.Modificarea apare īntotdeauna la nivelul grasimii de acoperire.

La porci, modificarea apare la cei hraniti cu faina de peste degresata, coloratia cea mai pronuntata instalāndu-se la frasimea abdominala.

Modificarea a fost constatata si la pui.

Sanctiune recomandata: confiscare totala.


Coloratiile verzi


Pot avea intensitate variabila, de la verde deschis la verde brun, īnchis, īntotdeauna localizate si corespunzānd unei infiltratii de polinucleare de eozinofile, semnalānd o leziune de origine parazitara. Pot exista trei localizari: pulmonare, limfonodulare si īn ,masele musculare.


a)       Localizari pulmonare


Sunt caracteristice pentru vitei, dar pot fi īntālnite eventual si la porc. Coloratia verzuie, clara, intereseaza tesutul conjunctiv interlobular. Informeaza despre existenta foarte probabila a unei parazitoze ( ascaridioza sau strongiloze).

Sanctiune legala: confiscarea pulmonilor.


b)       Localizari limfonodulare


Coloratia la nivelul limfonodulilor hepatici, mezenterici, pulmonari, este mai īntotdeauna brun verzuie, asociata cu o hipertrofie a acestora si o adenita de tip subacut, definita ca adenita subacuta, eozinofilica parazitara (īn particular produsa de fascioloza si de esofagostomoza)


6.3. Control sanitar veterinar dupa taiere si sanctiuni īn parazitoze musculare transmisibile la om


limba;

maseterii;

cordul;

esofagul;

diafragma;

muschii abdominali interni.

La oi leziunile sunt vizibile cu ochiul liber, sub forma unor fibre fusiforme, de culoare albicioasa, de 1- 1,5 cm lungime, sau forme globuloase. Se īntālnesc peste tot īn esofag si īn musculatura laringiana.

La bovine poate fi īntālnita de asemenea o miozita cronica eozinofilica. Aceasta leziune secundara legata de prezenta parazitului sunt usor de observat la nivelul musculaturii abdominale interne si ai pieptului, unde sunt prezente mici focare de 1 - 2 cm diametru, cu margini neregulate, cu caracter fibros si de culoare verzuie.


Sanctiuni


Conform Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea carnii proaspete, aprobata prin Ordinul MAAP nr.401/2002, la art.6 alin.3, carnea cu sarcosporidioza generalizata vizibila macroscopic se declara improprie pentru consum.

Pentru carnea de bovine si ovine, masura se poate īnsa aplica doar la un numar redus de situatii, pentru ca, asa cum s-a aratat anterior, majoritatea chisturilor sunt de dimensiuni microscopice.

Īn cazul carnii de porc, pentru care la noi diagnosticul post sacrificare al trichinelozei se face prin examen trichineloscopic, ocazie cu care este usor de observat si infestatia cu sarcosporidioza, sanctiunea devine usor de aplicat.


6.3.2. Cisticercozele musculare


Etiologie


Sunt cestodoze larvare date de prezenta cisticercilor, larve monochistice si monocefalice ale unor tenii, īn musculatura striata si cardiaca a gazdelor intermediare.

La bovine paraziteaza:

Cysticercus bovis,forma larvara a cestodului Taenia saginata;

Cysticercus cellulosae forma larvara a cestodului Teania solium;

La ovine:

Cysticercus ovis larva a lui Taenia ovis, parazit īn intestinul gros la cāine.

Ovinele pot face, eratic, infestatii cu Cysticercus bovis si, mai rar, cu Cysticercus cellulosae, pentru ca cisticercoza la porc este aproape disparuta īn Europa.

Infestatia la om


Pentru a fi admisa pentru prelucrare īn vederea consumului public ca atare, carnurile de porc, porc mistret, urs si cal, cāt si produsele din carne proaspata ( si cele refrigerate sau congelate) trebuie sa fie supuse unui examen pentru depistarea trichinelelor, efectuat sub controlul si responsabilitatea unui medic veterinar oficial.

Examenul trebuie efectuat īn laboratoare autorizate, fie prin trichineloscopie, fie prin digestie artificiala.

Examenul se executa imediat dupa taiere si se finalizeaza īnaintea aplicarii stampilei de salubritate.


Examenul trichineloscopic

(cf. Ord.M.A.A. nr.45/1995)


Consta īn examinarea la un aparat optic, portativ sau proiector, cu o putere de marire de 50 - 100 de ori, a unor fragmente mici de musculatura, aplatizate pāna la transparenta prin compresare īntre doua placi din sticla.

Cantitatea de probe recoltate si examinate este diferita, īn functie de zona musculara de unde a fost prelevata, data fiind ordinea de preferinta pentru fixare a trichinelelor, demonstrata experimental si statistic cu mult timp īn urma ( pilierii diafragmatici, portiunea musculara radiara a diafragmei, m. intercostali, m cefei, m. limbii, m. laringelui, m. striata a esofagului, m. maseteri, m. abdominali superiori). Cercetarile ultimilor ani arata īnsa ca aceasta ordine, fara sa fie aleatorie, nu este imuabila. Apar din ce īn ce mai multe semnalari din care rezulta ca m. limbii ar fi cei mai intens parazitati, motiv pentru care legislatia franceza cere ca probele pentru examinare sa fie recoltate, la acelasi animal. atāt din pilieri cāt si din limba.

Ordinul 45, impune urmatoarea tehnica de recoltare a probelor:

Din carcasa īntreaga de porc se recolteaza cel putin o proba de marimea unei nuci din fiecare pilier diafragmatic, din apropierea partii tendinoase;

Daca nu exista decāt un singur pilier diafragmatic, se recolteaza din acesta o proba de marimea a doua nuci;

Īn absenta pilierilor diafragmatici se recolteaza doua probe de marimea unei nuci din partea musculara a diafragmei, situata īn apropierea coastelor sau a sternului, din musculatura limbii, din muschii maseteri sau din muschii abdominali;

Din fiecare piesa de carne transata se recolteaza, din locuri diferite din apropierea oaselor sau a tendoanelor, 3 probe de muschi scheletici fara grasime si, pe cāt posibil, de marimea unei nuci.

De la carnea de vānat se recolteaza cāte 2 probe din fiecare pilier diafragmatic, sau din m. intercostali sau abdominali, īn total 4 probe a cāte 20 grame pentru fiecare animal.

Tehnica de etalare si examinare:

Din fiecare din cele doua probe recoltate de la carcasele īntregi, examinatorul trebuie sa taie cāte 7 fragmente (sectiuni) de marimea unui bob de ovaz, deci 14 fragmente īn total; daca recoltarea s-a facut dintr-un singur pilier, cele 14 sectiuni se fac din cele doua probe recoltate din acelasi pilier.

Daca cele doua probe obligatorii provin din alte zone musculare decāt pilierii, din fiecare se vor etala si examina cāte 14 sectiuni, īn total 28.

Din fiecare din cele 3 probe de carne transata sau preparate crude din carne se etaleaza pe compresor si se examineaza un numar de 4 sectiuni, īn total 12.

Din cele 4 probe obligatorii provenite de la carnurile de vānat, se etaleaza si se examineaza cāte 28 de sectiuni, un total de 112.

Dupa etalarea sectiunilor, īnainte de a fi presate īntre cele doua placi din sticla, cāmpurile se clarifica. Pentru carnurile grase se pipeteaza pe fiecare sectiune 3-4 picaturi dintr-o solutie 3% NaOH sau KOH., care, saponificānd grasimea, usureaza evidentierea chisturilor. Pentru clarificarea preparatelor īn care se gasesc chisturi calcificate se foloseste otet alimentar care, dizolvānd sarurile de calciu, face eventual posibila vizualizarea larvelor continute īn chisturi.

Examenul trichineloscopic trebuie sa dureze cel putin 3 minute pentru o proba de 14 cāmpuri, atunci cānd se examineaza pilieri. Pentru probele provenite din alte zone (28 cāmpuri), examinarea trebuie sa dureze minimum 6 minute. Trebuie sa fie efectuat īncet si cu atentie. Daca se descopera formatiuni suspecte a caror natura nu poate fi determinata cu certitudine chiar si cu ajutorul unui trichineloscop cu un grosisment mai puternic, va trebui sa se recurga la un examen cu ajutorul microscopului. Īn caz de dubii, examenul trebuie repetat pe alte probe si preparate, cu un alt grosisment, pāna la obtinerea unui rezultat precis.


Examenul prin digestie artificiala


De o buna perioada de vreme trichineloscopia tinde sa fie īnlocuita, īn diagnosticul trichinelozei postsacrificare, cu diverse tehnici de digestie artificiala a tesutului muscular urmate de eliberarea larvelor din chisturi. Nefiind afectate de acidul clorhidric si de pepsina din sucul gastric artificial, larvele pot fi regasite, la un examen microscopic, libere īn lichidul de digestie.

Metoda digestiei artificiale este superioara si preferata trichineloscopiei pentru ca, pe de o parte, este mult mai exacta, iar pe de alta parte si mai putin costisitoare.

Īn urma digestiei pot fi descoperite larve si īn carnurile cu un grad atāt de mic de infestatie īncāt, prin trichineloscopie, ar exista putine sanse de a fi descoperite.

Īn plus, se examineaza concomitent probe colective provenind de la loturi de 10-100 de porci, ceea ce īnseamna o importanta reducere de personal ( daca tinem seama de faptul ca norma unui trichineloscopist este de doar 75 porci pe zi), cu consecinte importante asupra profitului. La un abator cu o capacitate de taiere de 3000 porci pe zi de exemplu, numarul trichineloscopistilor se poate reduce de la 40 persoane la doar 4.

Cu toate acestea, metoda se preteaza mai ales pentru situatii si zone geografice īn care atāt la animalele salbatice cāt si la speciile sinantrope trichineloza este o raritate. Īn tarile si locurile īn care aceasta parazitoza este diagnosticata frecvent, este oricānd posibil ca la diagnosticul prin digestie sa fie gasite larve, situatie īn care fiecare semicarcasa din lot se reexamineaza fie prin digestie fie prin trichineloscopie, ceea ce presupune un volum de lucru ce depaseste posibilitatile unui numar redus de personal.

Tehnica de lucru pentru efectuarea digestiei artificiale, presupune 4 etape distincte.

Recoltarea probelor individuale si constituirea probei medii comune a lotului este prima etapa. Din locurile de electie prezentate anterior, se recolteaza de la fiecare porc din lot cāte 2 probe de cel putin 20 g. Din acestea se constituie o proba medie comuna de cca 100 g, la care fiecare proba individuala participa cu o pondere proportionala cu numarul animalelor din lot. De exemplu, daca lotul este format din 100 de porci, atunci fiecare proba individuala va participa la formarea probei comune cu 1 g. Daca se īncearca alcatuirea de loturi mai mari, prin urmare daca pentru fiecare porc se va examina mai putin de 1 g, atunci metoda devine mai putin exacta pentru ca se reduce sansa de a descoperi cazurile cu infestatii slabe.

Digestia propriu zisa a proteinelor si eliberarea din chisturi a larvelor se obtine prin imersarea probei comune, macinate, īn lichidul de digestie ( 10 g pepsina + 5 ml HCl 37%, aduse la un litru cu apa curenta), īn raport de 1/20 - 1/30. Durata necesara pentru o digestie completa difera īn functie de temperatura si de regimul static sau de miscare al probelor. Temperatura de 37-390C si regimul de miscare permanenta, asigurate prin constructia de catre diferite firme a unor aparate special destinate acestui scop, permit scurtarea timpului de digestie de la 20-24 ore la 4 ore si chiar mai putin.

Izolarea larvelor vii dechistate din lichidul de digestie se face fie prin centrifugare, bazat pe greutatea lor specifica mai mare decāt cea a lichidului de digestie, fie prin sedimentare gravitationala simpla.

Evidentierea larvelor eventual aparute īn urma digestiei este posibila fie printr-un examen microscopic al sedimentului de filtrare sau al depozitului, fie prin examinarea acestora la trichineloscopul proiector cu ecran.


Marcarea carnurilor care au fost examinate īn abator pentru decelarea trichinelozei


Confirmarea faptului ca examenul pentru depistarea trichinelelor a fost facut si ca rezultatul a fost negativ si a confirmat absenta acestora se face prin marcarea (stampilarea) carnii.

Prin ordinul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Apelor nr.868 din 6 noiembrie 2003, la art.12 se legifereaza ca: " Marca de sanatate aplicata pe carnea provenita de la animalele din speciile receptive la Trichinella spiralis atesta si efectuarea examenului trichineloscopic cu rezultat negativ". Prin aceasta sunt anulate prevederile normativelor anterioare, care prevedeau marcarea suplimentara pentru confirmarea indemnitatii la trichineloza, cu o stampila rotunda de un anumit format.


Sanctiuni


Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea carnii proaspete, aprobata prinH.G, 955/2005, prevede o singura sanctiune īn caz de trichineloza: confiscare totala.

Normativul īn cauza abroga prevederile contrare din reglementarile anterioare, care sugerau posibilitatea darii īn consum public a carnurilor cu infestatii trichinelice slabe, īn urma fierberii sau a unui anumit regim de congelare.


6.3.4. Toxoplasmoza


Etiologie

Toxoplasmoza este o zoonoza comuna tuturor vertebratelor, īn particular mamiferelor, dar care este īntālnita si la reptile, amfibieni si pesti, data de protozoarul Toxoplasma gondi,un parazit intracelular ubicvitar

Pisica, gazda definitiva, īn organismul careia se petrec ambele forme de īnmultire (asexuata si sexuata), elimina īn mediul exterior, odata cu fecalele, oochisti, contaminānd iarba sau alte furaje care se transforma īn surse de infestatie pentru ierbivore.

La erbivore, ca de altfel la toate celelalte gazde intermediare nespecifice, se produce doar forma asexuata de īnmultire.


Boala la om

Toxoplasmoza trebuie considerata ca una dintre cele mai importante antropozoonoze, pe de o parte datorita raspāndirii ei deosebite atāt la om cāt si la animale, iar pe de alta parte datorita evolutiei sale grave la om īn cazul transmiterii transplacentare cāt si la subiectii imunodeprimati.

Procentul persoanelor cu raspuns imun pozitiv pentru toxoplasmoza, asa cum reiese el din informatia stiintifica actuala, este diferit, īn functie mai ales de obiceiurile culinare, dar īntotdeauna foarte ridicat, atingānd un nivel de pāna la 95 puncte procentuale la grupurile sociale care obisnuiesc sa consume carnea dupa un tratament termic sumar sau chiar cruda. Trebuie aratat ca formele de rezistenta, chistii, rezista la temperatura de 600C 20 minute, ceea ce īnseamna ca de fapt, īn centrul termic al carnii tratate termic trebuie sa se atinga minimum 650C. Sararea si afumarea ca metode de conservare nu au un efect letal asupra parazitilor. Congelarea este īnsa eficace, putānd constitui o modalitate buna de salubrizare a carnii.

Īn rāndul populatiilor de animale procentul celor infestate este diferit de la o zona geografica la alta, dar īntotdeauna foarte ridicat, cu valori cuprinse īntre 50-95%.

Omul se poate contamina pe trei cai diferite, fiecare cu o importanta mai mare sau mai mica, īn functie de frecventa diferita a surselor:

a)               suprainfectarea si transformarea chitului īntr-un abces cu continut purulent, situatie īn care diagnosticul diferential fata de alte procese supurative poate fi pus numai daca se mai pastreaza resturi din membrana proligera;

b)               cazeificarea continutului

c)               calcificarea continutului


Sanctiuni


Identificarea leziunilor de echinococoza necesita incizarea chisturilor. Sectionarea acestora este īnsa urmata īntotdeauna de expulzarea exploziva a lichidului din interior, cu riscul iminent de a contamina carcasele din vecinatate, de aceea controlul este necesar sa fie facut īn spatii separate, destinate īn exclusivitate controlului sanitar veterinar. Pe de alta parte, operatia trebuie efectuata cu atentie, pentru ca lichidul de stānca este iritant.

Īntrucāt legislatia īn vigoare (OMAAP 401/2002) nu face referire la sanctionarea carnii si organelor īn caz de echinococoza este recomandabil a se proceda īn felul urmator:

6.4. Control sanitar veterinar dupa taiere si sanctiuni īn boli infectioase

6.4.1. Tuberculoza

6.4.2. Salmoneloze

6.4.3. Antrax

6.4.4. Turbare

6.4.5. Bruceloze

6.4.6. Leptospiroze

6.4.7. Rujet

6.4.8. Febra aftoasa

6.4.8. Boala lui Aujeszky

6.4.9. Pesta porcina

6.4.10. Pasteureloze




loading...










Document Info


Accesari: 10848
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )