Stingerea incendiilor la obiectivele din industria alimentara
Caracteristicile incendiilor
In componenta constructiilor pentru silozuri de cereale, cu echipament functional se gasesc instalatii necesare pentru incarcarea si descarcarea materialelor , ca de exemplu instalatii de transport, instalatii de uscare, separatoatre pentru curatirea cerearelor de impuritati, cantare automate dispozitive de aspiratie a prfului in locurile unde acesta se degaja intens.
Distribuirea cerealelor in celule se face cu transportoare orizontale, montate la partea superioara, care primesc cerealelor prin intermdiul unor utilaje de transport pe verticala.
Golirea silozurilor se face prin gurile de evacuare prin cadere libera, de unde cerealele se dirijeaza in diferite directii dupa necesitati.
Un siloz modern estecomplect mecanizat.
Constructiile silozurilor, in marea lor majoritate, sa 959g66j nt alcatuite din materiale incombustibile.
Ca materiale care se pot aprinde si ard sant: cerealele; praful de cereale; benzile transportoare si piesele combustibile din componenta unor masini; unele elemente de constructie.
In conditii normale cerealele se aprind relativ greu, ard de regula mocnit, iar in cazul continerii unor impuritati combustibile propagarea incendiului se face cu repeziciune.
Viteza redusa de propagare, temperatura moderata de ardere a cerealelor, condutivitatea termica redusa amasei de grau, determinata de adeziunea compacta a boabelor intre ele, creeaza uneori dificultati la determinarea focarelor de ardere.
Viteza de ardere a boabelor intr-un curent de aer care se formeaza in mod deosebit pe timpul functionarii utilajelor morii, creste mereu , daca nu se intervine in mod corespunzator.
In cazul izbucnirii unui incendiu, praful depus pe elementele de constructii ale cladirii, pe utilaje, se aprinde usor si arde la suprafata.
Daca din cauza urentilor de aer sau din alte motive se ridica in aer formeaza amestecuri explozive.
In silozurile pentru cereale, ventilatoare, instalatii de transport pneumatic, praful se gaseste in concentratii explozii, chiar in conditiile normale de lucru.
Propagarea incendiilor intr-un siloz este favorizata de pozitia verticala a constructiilor, golurile dintre celule, tranportoarele vericale si cele orizontale in deschiderile dintre ziduri, zone in care se formeaza curenti de aer si unde praful depus se aprinde cu usurinta, putand chiar provoaca explozii daca se afla in suspensie in aer.Cele mai frecvente incendii izbucnesc la incaperile deasupra silozurilor, unde este posiila propagarea rapida a incendiului catre interiorul silozului, urmat si de o mare degajare de fum, in incaperile de sub silozurile, unde incendiul se raspandeste pe verticala catre celule, la benzile transportoare, la nivelurile superioare, care se umplu de fum.
Stingerea incendiilor
In caz de incendiu trebuie sa intre in functiune instalatiile de sprinklere si drencere, care pot localiza si contribui la lichidarea incendiului.
De asemenea prima interventie bine organizata si pregatita poate stinge un inceput de incendiu sau sa-l localizeze, folosind mijloacele initiale din dotare si hidrantii interiori.
In caz de incendiu toate instalatiile tehnologice se opresc, se decupleaza sistemul de aspiratie si se iau masuri pentru inchiderea afluirii aerului si intreruperea alimentarii cu cereale a morilor.
Recunoasterea se efectueaza simultan in mai multe directii, stabilindu-se in mod deosebit pericolul pentru oameni, in special pentru cei aflati la etajele superioare, organizandu-se salvarea lor, incaperile care fac legatura cu cea incendiata, particularitatile de constructie ale instalatiilor de transport vertical si orizontal, caile posibile de propagare a incendiului, intensitatea de ardere, existenta cailor de acces pentru desfasurarea dispozitivelor de interventie, gradul de functionare a instalatiilor de sprinklere in incaperile afectate de incendiu si cele neafectate, posibilitatile de evacuare a bunurilor.
Sectoarele pentru interventie se stabilesc in functie de dezvoltarea incendiului si caracteristicile constructive. Principalul sector este fixat in zona incendiului cu misiunea de localizare, si lichidare a incendiului, actionand cu tevi B si C; se mai stabilesc sectoare de interventie pentru oprirea propagarii incendiului la nivelul superior, la cel superior si catre cladirile imediat invecinate, unde exista posibilitatea extinderii arderii prin deschideri, pereti si plansee. In caz de nevoie, se vor lua masuri si pentru evacuarea apei de la subsol.
Sectoarele pentru interventie au misiunea sa limiteze propagarea incendiului pe caile verticale si orizontale, sa lichideze focarele de ardere, sa evacueze fumul, a stropeasca cu ajutorul tevilor pulverizatoare praful, pentru a evita formarea conceptiilor explozive.
Se va avea in vedere sa se protejeze cu tevi de apa locurile de legatura a incaperilor aflate sub celule si deasupra acestora, pentru a impiedica propagarea incendiului.
Daca fortele si mijloacele nu sant suficiente pentru oprirea propagarii incendiului prin instalatiile de transport se pot evacua cerealele din una sau mai multe celule.
Principala substanata stingatoare care se foloseste la stingerea incendiilor de silozuri si mori esteapa refulata cu tevi B,C sub forma de jet compact si pulverizat.
Pozitiile pe care trebuie sa le ocupe personalul se interventie in special sefii de teva, vor fi stabilite in functie de caracerul dezvoltari incendiului.
In cazul inzbucnirii incendiului inspatiile existente deasupra silozului luniile de furtun se vor intinde, pe scarile exterioar de interventie, folosindu-se la nevoie si autoscarile mecanice, tevile indreptandu-se catre focar prin deschiderile erestrelor si pe acoperis. Simultan se pun in functiune tevile pe partea frontala a cladirii silozurilor.
Pentru alimentarea cu apa se vor folosi si conductele goale, montate in exterior. Pe timpul actiunii deasupra silozului se vor inchide gurile acestora pentu a se asigura securitatea servantilor si propagarea incendiului, evitandu-se si patrunderea apei in interior.
La un incendiu prudus in incaperile de sub siloz, tevile se dispun la intrarile in spatiile de desupt, se introduc prin ferestre acolo unde acestea exista, personalul de interventie fiind echipat cu masti contra fumului si aparate izolante.
Pe timpul stingerii incendiilor la agregatele de uscare a cerealelor se recomanda sa se decupeze ventilatoarele, sa se intrerupa intrarea gazelor de ardere si in cazul in care nu exista suber de inchidere, cosul de evacuare se acopera cu apanza de sac umezita permanent.
Cerealele aprinse se intind pe o suprafata plana, se stropesc cu apa si se invartesc cu lopetile pina la intreruperea procesului de ardere.
La silozurile care au legatura prin elementele de constructii cu morile se vor lua toate masurile ca incendiul sa nu se propage la acestea, in care scop se dispun tevi pe galeriile de trecere, tuneluri.
Pe timpul stingerii incendiului se vor lua toate masurile de asigurare a securitaii servantilor. Ei trebuie sa actioneze in siguranta la acoperis sa nu cada si sa nu se infunde in cereale.
Stingerea incendiilor la magaziile de cereale
Stingerea incndiilor la mori de cereale
3.1. Caracteristicile incendiilor
in constructia morilor, in deosebi la cele vechi exista foarte mult lemn uscat, care daca nu a fost ignifugat cu regularitate, se aprinde si arde cu usurinta, procesul de ardere fiind foarte intens. De asemenea se gasesc mari cantitati de cereale, faina si praf de cereale si faina. Toate etajele mari sant legate intre ele printr-un mare numar de conducte princare se vehiculeaza cereale si faina.
In camerele de amestec a fainii, la masinile de decortinat, instalatii de transport pneumatic, in interiorul valturilor si in spatiile morilor, praful se gaseste in concentratii explozive, chiar si in conditie normala de lucru.
Exploziile de praf de faina-aer se produc in trepte. Initial se produce o aprindere exploziva cu caracter de rabufnire care initiaza oa doua explozie mult mai puternica, urmata de efecte mecanice. In unele cazuri se poate produce si o a treia explozie.
Propagarea arderii dupa prima si a doua axplozie se face rapid pe directia amestecurilor locale de praf-aer datorita flacarilor produse initial si impinse deunda de explozie, precum si datorita temperaturii degajata, in urma acestor srderi speciale.
La morile de cereale incendiile se propaga cu repeziciune prin deschiderile existente in plansee, ajungand pina la acoperis. In caz de aprindere a fainii, in interioarul ativelor de saci cu faina se formeaza focare ascunse care rabufnesc dupa dezvoltarea incendiului.
Incendiul se propaga cu repeziciune prin instalatiile de transport a fainii si in deosebi a celor pneumatice. In timpul incendiului se degaja mult fum, care umple toate spatiile din moara ingreunaid actiunea de interventie pentru stingerea incendiului. De asemenea se degaja multa caldura.
3.2. Stingerea incendiilor
Procesul de ardere la mori este complicat, din care cauza de la inceput se impune, pentru intreruperea lui executarea unei interventii rapide cu multe forte si mijloace.
La recunoastere se vor stabili: persoanele care se afla in pericol si modul de evacuare a acestora; natura constructiilor; gradul de rezistenta la foc al planseelor intre etaje si al podului; particularitatile de constructie ale instalatiilor de transport vertical si orizontal; caile posibile de propagare a incendiului; intensitatea de ardere; existenta cailor de acces pentru intinderea dispozitivelor de interventie; gradul de functionare al instalatiilor de sprinklere in incaperil in care a izbucnit incendiul si posibilitatile de evacuare a bunurilor materiale.
De mare importanta in localizarea si stingerea incendiului la mori este actionarea operativa a personalului de pe locul de munca si declansarea imediata a sprinklerelor, adica actiunea eficienta a primei interventii.
Pentru lichidarea rapida a incendiului se stabilesc mai multe sectoare de interentie pe etaje. Se vor organiza sectoare de interventie pentru stingerea la etajele superioare si inferioare, pod si in incaperile laterale. La organizarea stingerii incendiului comandantului interventiei va avea in vedere posibilitatea producerii unei explozii.
Pe timpul recunoasterii, ca de altfel si al stingerii se vor opri instalatiile de transport, cele de ventilatie, precum si masinile si utilajele.
In incaperea in care exista praf de faina in stare depusa pe diferite elemente de constructii si utilaje se actioneaza la inceput cu jeturi de apa pulverizata pina la umezirea completa a acestuia, dupa care se pot folosi si jeturi compacte de apa. Se va evita indreptarea tevilor catre gramezile de faina in vrac.
Pentru lichidarea arderii in conductele de transport si de aspiratie poate sa fie eficienta si utilitatea spumei cu coeficient mare de infoiere.
Tevile, in numar suficient, se introduc la etajul in care exist focarul, dispozitivul intizandu-se prin casa scrii, ferestre si deschiderile prin care se face accesul din incaperile invecinate. In acelasi timp se introduc tevi in supraveghere la toate nivelurile superioare, precum si la cele de jos. In incaperile invecinate in care exista praf, este recomandabil ca acesta sa fie umezit cu apa pulverizata, de asemenea udate elementele de constructie combustibile si utilajul. Daca de la inceput personalul de pe locul munca nu a pus in functiune instalatiile de drencere montate deasupra golurilor, se vor lua masuri de folosire a lor.
Pe timpul interventiei pentru stingerea incendiilor la mori, in organizarea si conducerea actiunii se va tine seama ca incendiul sa nu se propage la depozitele de faina; stingerea incendiului la altfel de produse este foarte dificila.
Faina din depozit fie vrac, fie in saci care se sparg si se ard repede pe timpul incendiului, in amestec cu apa refulata pentru stingere formeaza o coca vascoasa, care acopera sub forma unui strat focarele ascunse de ardere. Apa se prelinge peste aceasta crusta, actiunea de lichidare a focarelor de ardere devine posibila numai dupa ce crusta se indeparteaza, unori cu destula greutate, neavand unelte adecvate.
Pentru stingerea incendiilor izbucnite sau propagate la acoperis se va tine seama de specificul de constructie al acestuia, actionandu-se simila ca la incendiile de poduri si acoperis de la constructiile civile si industriale, prezentate anterior. Concomitent cu actiunea de stingere la mori se va organiza evacuarea bunurilor materiale, in mod deosebit a sacilor de faina, asigurandu-se in acest scop personalul necesar.
Practica a dovedit ca la incendiile de mori, a caror constructii san combustibile, se impune ca pentru localizarea si stingerea lor sa se actioneze foarte rapid, altfel interventia devine ineficienta. De asemenea, este necesar sa se executa recunoasteri in mod continuu pe timpul operatiilor de stingere, pentru a se putea lua masuri de schimbare a dispozitivului la nevoie, in scopul realizarii unei stingeri eficiente a incendiului. La stingerea, incendiilor de materiale combustibile sub forma de particule mici, apa se va folosi in mod rational, deoarce asemenea produse in contact cu apa folosi in mod rational, deoarece asemenea produse in contact cu apa folosita in exces formeaza o crusta, care pe linga faptul ca ingreuiaza si se comporta la incendiu ca orice material cimbustibil in stare solida. Pe timpul acestor transformari se creeaza conditii favorabile pentru aparitia focarelor ascunse, pentru a caror lichidare este nevoie de un timp mai indelungat si mina de lucru mai numeroasa.
La depozitele de cereale se vor lua masuri ca personalul de interventie sa se deplaseze asigurat cu cordite de salvare, pe punte asezate pe suprafata produselor.
4. Stingerea incendiilor in silozurile de floarea soarelui
4.1. Caracteristicile incendiilor
In masa semintelor de floarea soarelui se produc procese externe in stransa legatura cu transferul de apa si cu reactiile chimice oxidative.
In anumite puncte se degajeaza o mare cantitate de caldura. Aceasta nu se poate transmite in mediul inconjurator, atat din cuza bioxidului de carbon rezultat din reactia de oxidare a semintelor, cat si mai ales datorita slabei conductivitati termice a semintelor, la caror coeficient de conductivitate termica variaza intre 0,12 si 0,20 kcal/m x h x g,C. Caldura produsa neputand fi evacuata, duce implicit la crearea unor centre de autoincalzire, care daca nu se iau masuri de inlaturare a fenomenului acestea se pot transforma in autoaprinderi, urmate deseori de incendii.
In celule silozului, in urma unor intervenrii nfinalizate corespunzator, adica focarele de incendiu nu au fost lichidate in intregime, se pot produce si explozii. Se poate da ca exemplu explozia produsa intr-o celula de floarea soarelui, dupa 3 zile de la inceperea operatiilor d lichidare a incendiului. Un astfel de fenomen poate fi posibil in conditiile arderii intr-un spatiu inchis, cand acumularea caldurii in unele puncte poate ajunge pina la 900g.C, apa care circula un timp indelungat de sus in jos fiind supusa acestui regim de temperatura. De asemenea, este posibil ca urmare aarderii incomplete din celula sa se produca o degajare deoxid de carbon, gaz care deseori poate da nastere la explozie.
Caracteristica principala a unui incendiu produs intr-o celul de floarea soarelui o constituie si existenta unor multiple focare de ardere in zone destul de intinse si aparitia flacarilor in momentul evacuarii bulgarilor de seminte incalzite si carbonizate.
4.2. Stingerea incediilor
Prin reconoastere trebuie sa se stabileasca zona din celula unde se gasesc focarele de ardere si blocurile de seminte aglomerate. In acet scop comandantul se va consulta cu specialistii intreprinderii respective, stabilind in acelasi timp necesitatea si posibilitatea de evacuare a produselor. Reunoasterea se face din exterior.
Concomitent cu actiunea de stingere se executa si evacuarea semintelor de floarea soarelui spre instalatiile de fabricati cat si pe platforme amenajate special. La gura de evacuare se creeaza un sector de stingere in scopul de a controla intreaga cantitate de seminte vacuat si de a stinge eventualele focare.
Ca substanta stingatoare se pot folosi bioxidul de carbon, azotul. Daca astfel de substante lipsesc sau nu se obtin rezultate in lichidarea incendiului se va folosi apa.
Se va actiona cu jetuir puternice de apa de mare debit si presiune, pentru ca efectul mecanic al acestora sa desfaca portiune cu portiune din blocurile de seminte de floarea soarelui fixate de peretii silozurilor.In acest scop se deschid complet orificiile din acoperisul celulei si se asigura refularea unei mari cantitati de apa care sa contribuie la scaserea temperaturi din interior, pentru preintampinarea exploziei, ce-ar putea sa se produca ca urmare a dissocieri apei si formarea la partea superiora a celui a unei perne de hidrogen. Capacele si orificiile de la acoperisul celulei se deschid si pentru asigurarea evacuarii hidrogenului di bioxidului de carbon format in cazul unei arderi in implete sau pe timpul folosiri unor substante stingatoare, unele in cantitati reduse, care din cauza temperaturilor ridicate se disociaza dand nastere la substante explozive.
Pentru reusita interventiei si operativitati in actiuni apa se poate refula in interior prin prelungitoare special amenjate spre a se ajunge si la locurile greu accesibile sau inaccesibile, cu tevile obijnuite, unul din scopuri fiind desprinderea blocurilor de seminte de floarea soarelui fixate pe pereti.
In cazul in care nu exista blocuri de seminte prinse pe pertii interiori ai celulelor se va actiona numai cu spuma sau gaze inerte, evacuand concomitent in exterior semintele arse.
Deoarece in cadrul operatiunilor de stingere se utilizeaza mari cantitati de spuma sau de apa, care se scurge in subsolul silozului se impune ca concomitent cu introducerea substantelor stingatoare in celula sa inceapa si actiunea de evacuare folosind ejectoarele din dotare.
5. Stingerea incendiilor la depozitele de borhot
5.1. Caracteristicile incendiilor
Cele mai multe incendii care s-au produs la depozitele de borhot s-au datorit autoaprinderii, care este influentata de o serie de factori dintre care se enumera: posibilitatea de acumulare intr-un loc a caldurii datorita procesului biologic; efectul catalizator; gradul de umiditate; temperatura mediului inconjuratoe; prezenta in masa borhotului a prafului, tendinta substantei combustibile spre autoaprindere.,
La formarea cuiburilor de caldura din masa borhotului depozitat, o mare contributie o aduc taiteii supra incalziti sau in stare de incandescenta, scapati sub aceasta forma din tamburul de uscare.
Praful de borhot in suspensie in aer este combustibil, care in caz de aprindere poate produce o rabufnire.
Incendiul de borhot se caracterizeaza prin degajare de fum si flacari cand arderea se produce la suprafata si prin propagarea cu usurinta la acoperis avand in vedere inaltimea mare a stivei de borhot depozitat, uneori, cand nu se intervine la timp incendiul poate cuprinde intregul depozit.
6.Stingerea incendilor la instalatile frigorifice
6.1.Caracteristicile incendilor
Pericolul de incendiu si de explozieeste generat de existenta materialelor izolante de natura combustibila si de imflamabilitatea unor dintre agenti frigorifici. La aceste materiale si substante se mai adauga si produsele alimentare combustibile depozitate in cantitati mari cum sunt grasimile, carnea, e.t.c.
Ca materiale izolante se foloseste pluta, pluta bituminizata, rumegusul de lemn si in ultimul timp placile de polistiren expandat. O caracteristica a acestor materiale este arderea mocnita, cu mare degajare de fum, care creaza mari greutati in stabilirea focarului si la interventie. Asrfel de incendi se descopera, uneori, se descopera cu intarziere.
Ca agenti frigorifici se folosesc peste 30 de compusi chimici, dar aproximativ vreo10 au o larga utilizare. Cei mai intrebuintati sunt amoniacul, clorura de metil, bioxidul de cabon, bioxidul de sulf si inultimul timp freonii.
Cu toate ca printre conditiile impuse agentilor frigorifici figureaza si acelea de a nu fi novici si inflamabili, pina in prezent nu s-a ajuns inca la aceste deziderate.
De dorit ar fi ca in constructiafrigoriferelor sa se foloseasca materiale termoizolante necombustibile sau greu combustibile.
Sarcina termica a camerelor frigorifice poate sa junga la 250 kgf/m2, iar in camera de pastrare pina la 2600kgf/m2.
Pentru frigoriferele industriale este caracteristica, de asemenea, lipsa totala a ferestrelor; patrunderea in interior se poate face prin una sau doua usi.
Incendiile la frigorifere izbucnesc cel mai frecvent in perioada lor de constructie sau reparatii. In acest timp izolatia termica, de multe or, nu este acoperita cu stratul de tencuiala de protectie, in incaperi se aglomereaza rezerva apreciabile de materiale de izolatie si deseuri.
Incendiile produse la izolaia termica si la alte materiale combustibile, uneori, iau mari proportii.
Viteza de propagare a arderii izolatiei temice cu flacara este de 0,50-1,00 m/min.
Din cauza suprafetei mici a deschiderilor de la usi in incaperile in care exista incendiu, in scurt timp temperaturile ajung la valori ridicate degajandu-se mari cantitati de fum. Propagarea incendiului se face pe cai ascunse in interiorul elementelor de izolatie temica, fumul patrunde in incaperile invecinate, pe coridoare, transportoare interioare si prin casele de scari.
6.2. Stingerea incendiilor
Echipele de recunostere a locului incendiului din interior trebuie sa foloseasca aparate izolante. Pentru determinarea limitelor de propagare a incendiului este necesar sa se tatoneze izolatia termica si sa se procedeze la desfasurarea pentru control a izolatiei pe intreaga ei grosime.
Pe timpul recunoasterii, impreuna cu specialisti, trebuie stabilit pericolul de degradare a alimentelor depozitate in frigorifer si masurile de evacuare. De asemenea , se va verifica posibilitatea de propagare a incendiului prin izolatia termica in incaperile vecine sau cele incendiate.
Secroarele de interventie se stabilesc dupa necesitate, in interior,la etaje, acoperis, la izolatiile sistemului de conducte.
Stingerea incendiilor produse la frigorifere se realizeaza cu mari dificultati.
De la inceput trebuie luate masuri urgente pentru evacuarea agentului frigirific din instalatia de racire, in rezervorul de evacuare. Daca acest lucru nu este posibil , se interzice evacuarea amoniacului in sectoarele de interventie. Deci se impune ca procedeul de golire a instalatiei frigorifice sa fie stabilit dinainte.
Ca substante stingatoare se folosesc: apa sub forma de jeturi compacte si pulverizate, refulate de regula din tevi B; apa imbunatatita chimic; spuma cu coeficient mare de infoiere.
In zonele unde sant produse alimentare, care se pot degrada, ultimele 2 substante stingatoare aratate mai inainte nu sant recomandabile a se folosi pentru stingerea incendiilor.
Daca prin intrarile existente nu se poate ajunge la focarele de ardere, pentru a se lucra in mod corespunzator la stingerea incendiului, se vor practica deschideri in pereti sau plansee. In acest fel se poate reduce temperatura din interior si micsora concentratia de fum. Concomitent cu actiunea de stingere a incendiilor se va organiza si evacuarea produselor din interior.
In cazul executarii acestor deschideri se vor lua masuri de asigurare a numarului de tevi necesare, care poate intra imediat in functiune, dupa necesitati.
O anumita scadere a temperaturii si reducerea cantitatii de fum in spatiile incendiate se poate obtine si prin folosirea exhaustoarelor din dotarea unitatilor de inteventie. Trebuie sa existe intotdeauna numarul necesar de aparate izolante, personalul de schimb, deoarece lucrul in interior pentru localizarea si lichidarea incendiului se organizeaza pe echipe care lucreaza in conditii grele, motiv pentru care se inlocuiesc la un anumit interval de timp. Ele trebuie sa desfaca tencuieli pina ajung la stratul de izolatie termica care arde, operatie care este destul de dificila, in condiiile unei mari degajari de caldura si fum sia arderii unor izolatii termice ca spume plastice, polistiren expandat.
In caz de spargere sau fisurare a instalatiei sant posibile accidente din cauza tixicitatii agentilor frigorifici, in special a amoniacului. Daca amoniacul a ajuns la piele, portiunea respectiva se freaca cu un tampon pina la revenirea sensibilitatii si inrosirea pielii, dupa aceea se sterge cu alcool si se pune pansament.
Amoniacul se dizolva bine in apa; de aceea se va lucra cu jeturi pulverizate , care il dizolva.
In cazul incendiilor de durata se va avea in vedere posibilitatea surparii constructiilor si necesitatea organizarii unei supravegheri continue.
|
