Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































TEMATICA CONTROLUL INSTALATIILOR DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

diverse












ALTE DOCUMENTE

Cum facem rost de apă
Televizionarea
A iubi este
„Provocarile strazii”, de Pr. Constantin Necula
Avem nevoie de iubiri devastatoare. Avem nevoie de sentimente ravasitoare.
Emo Life An emo story
Tema engleza
TEST DE INTELIGENTA GENERALA
PROBA DE EVALUARE
LISTA SUBIECTELOR LA DISCIPLINA MATERIALE NANOCRISTALINE SI AMORFE - GRILE

TEMATICA CONTROLUL INSTALATIILOR DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR


Introducere

Instalatiile de prevenire si stingere au un rol foarte important in gestionarea situatiilor de urgenta determinate de incendii.



Controlul starii acestor instalatii constituie o activitate obligatorie, iar problematica diverselor instalatii si elemente componente ale acestora este foarte larga si cuprinsa in multe normative, standarde, norme si alte prescriptii tehnice. Pentru a putea face controlul sunt necesare cunostinte de specialitate .

O sinteza a tematicii de control se prezinta in continuare. Problemele sunt punctate pe scurt. Detalii se gasesc in reglementari.

Concepte cheie: detectare; semnalizare; protectie; stingere; verificare/control;


REZUMAT


La controlul instalatiilor de detectare si semnalizare a incendiilor


Se vor urmari:

tipul instalatiei de detectare, semnalizare si alarmare in caz de incendiu in functie de: sistemul de detectie (analogice, analog-adresabile); tipul de detectare de incendiu de fum (cu camera de ionizare, fotoelectric), de temperatura (prag, gradient) si de flacara, optice si dupa caz rezistente la temperaturi; tipul butoanelor de incendiu, rezistanta la intemperii si culoarea carcasei (rosu, galben); modulele centralei (minimonitorizare, monitorizare, controlor, Global Five); alte detectoare conecta 959h71j te (de inundatii, de monoxid de carbon etc); tipul de sirena de alarmare (de perete, autoprotejata, externa, interna, cu straboscop);

compatibilitatea instalatiei cu mediul protejat si gradul de acoperire a riscului de incendiu in raport cu numarul de bucle sau zone racordate la centrala si cu numarul de detectoare pe zona;

siguranta alimentarii permanente cu energie electrica a instalatiei de detectare, semnalizare si alarmare a    incendiilor;

existenta, dupa caz a sistemului de comanda pentru actionarea automata in caz de incendiu a instalatiilor de stingere sau a altor dispozitive de protectie (trape de evacuare a fumului, usi antifoc, sisteme de presurizare etc);

sprijinul ce poate fi primit in detectarea si semnalizarea incendiilor, precum si in alarmarea serviciilor de urgenta in cazurile in care obiectivul este dotat cu sisteme antiefractie, de supraveghere video sau de televiziune cu circuit inchis, sisteme de control acces sau alte automatizari;

instalatia de detectare si semnalizare a incendiilor sa fie verificata periodic, cu atentie si competenta, verificarea facandu-se printr-un test de baza si un test de incercare, rezultatele fiind consemnate intr-un registru (document);

verificarile si controlul sa se efectueze atat la instalatia in ansamblu, cat si la fiecare element component in parte, verificarea centralei de semnalizare, verificarea circuitelor de legatura, verificarea detectoarelor, verificarea generala a intregii instalatii; la verificarile periodice, detectoarele se vor verifica prin sondaj;

sa fie verificate periodic centralele de semnalizare executandu-se: masurarea tensiunii la baterie; masurarea tensiunii de intrare pe oricare din liniile centrale; verificarea lampilor de actionare; verificarea rezistentei de izolatie; verificarea curentului de repaus; verificarea alimentarii principale, de avarie, de semnalizare;

la primul control al unei instalatii de semnalizare este recomandabil sa se puna in functiune fiecare circuit de detectare, prin simularea unui ”incendiu' si sa se masoare curentul de repaus pentru tensiunea maxima de exploatare;

deranjamentele simulate (sarma rupta, punerea la pamant, defectiuni de alimentare, sigurante topite etc.) trebuie semnalizate optic si acustic;

in mod clar conductoarele, pentru circuitele de legatura trebuie pozate sub tencuiala, fara sa treaca insa prin incaperi cu pericol de incendiu;

circuitele pentru semnalizarea incendiului trebuie sa fie independente de restul circuitelor electrice existente in cladire;

- detectoarele de incendiu sa nu fie vopsite sau deteriorate mecanic si nici blocate cu materiale care le-ar putea periclita functionarea sau ar putea constitui obstacole in calea fluxului de caldura, lumina, sau fum;

- la instalatiile automate de detectare a incendiului, daca este posibil, sa existe un buton de semnalizare normal in zona supravegheata sau imediat in apropierea acesteia;

- sa se analizeze situatiile in care s-au declansat alarme false si cele in care detectoarele nu au functionat cand a izbucnit incendiul;

in incaperea centralei de semnalizare sa fie afisate planurile, cu amplasarea detectoarelor, planul de conexiuni, instructiuni de utilizare si inscriptia intreprinderii care se ocupa de intretinere;

- personalul care deserveste instalatia sa fie bine instruit;


2. La controlul instalatiilor si mijloacelor de stingere a incendiilor


2.1. Probleme generale

Se vor urmari:

— dotarea unitatii cu masini, instalatii, utilaje, aparatura, accesorii, echipament de protectie si substante chimice de prevenire si stingere conform normelor si evidenta acestora pe sectii, ateliere, instalatii si alte compartimente;



starea, functionarea, intretinerea si cunoasterea modului de folosire a masinilor, instalatiilor, utilajelor, aparaturii, accesoriilor, echipamentului de protectie si a substantelor de prevenire si stingere a incendiilor;

intocmirea si realizarea planului anual (lunar) de asistenta tehnica la masinile si utilajele de prevenire si stingere a incendiilor si a graficului anual de verificari profilactice la instalatiile si mijloacele de protectie impotriva incendiilor;

dimensionarea corecta a instalatiilor de stingere a incendiilor functie de intensitatea minima de stingere; calculul consumurilor cumulate de substante stingatoare, debitate prin instalatii, functie de debitele necesare, simultaneitatea si durata functionarii; asigurarea alimentarii permanente cu substante stingatoare a instalatiilor fixe de stingere a incendiilor;

asigurarea alimentarii permanente cu apa pentru stingerea incendiilor din toate sursele existente pe platforma: artificiale (retele de apa de incendiu, potabila, tehnologica, bazine, castele de apa, rezervoare, turnuri de racire, canale etc. ) si naturale (rauri, lacuri, iazuri, balti etc.); interconectarea retelelor; protectia impotriva inghetului; asigurarea rezervei intangibile de apa pentru instalatiile de stingere; existenta in apa pentru stingerea unor substante combustibile sau agresive;

asigurarea alimentarii directe a instalatiilor de stingere (sprinkler, drencer, cu apa pulverizata, spuma) de la masinile si utilajele mobile; existenta posibilitatilor de curatire (insuflare) cu aer a instalatiilor fixe de stingere care au duze sau orificii (sprinter, drencer, cu apa pulverizata, cu pulberi, cu abur);

asigurarea alimentarii permanente cu energie a instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor (statii de pompe, electrovane, instalatii de detectare a concentratiilor periculoase, centrale de avertizare, dispozitive de comanda si siguranta, butoane de pornire etc.), existenta si starea de functionare a surselor de energie, inclusiv a celor de rezerva;

accesul la vanele, ventilele, butoanele si dispozitivele de actionare si control al instalatiilor de semnalizare si stingere a incendiilor, precum si la racordurile (punctele) de alimentare cu substante stingatoare si cu energie;

asigurarea subansamblelor, accesoriilor, elementelor si pieselor de schimb si de rezerva;

intocmirea, cunoasterea si afisarea instructiunilor, schemelor de intretinere, functionare, verificare si amplasare a instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor; existenta registrelor (caietelor) de verificari profilactice.


2.2. Probleme specifice

La hidrantii exteriori de incendiu: amplasarea hidrantilor fata de drumuri si distantele dintre ei; tipul hidrantilor (subterani, de suprafata) si diametrele acestora; existenta hidrantilor portativi si furtunurile cu racorduri corespunzatoare hidrantilor; amplasarea accesoriilor (hidrant portativ, furtunuri, tevi de refulare, reductii, chei de racordat etc.) si adapostirea acestora; etanseitatea si protectia la inghet; alimentarea cu apa si presiunea sau lungimea jetului; marcarea hidrantilor.

La hidrantii interiori de incendiu numarul de jeturi simultane; racordarea furtunului si a tevii de refulare; amplasarea, marcarea si iluminatul de siguranta al hidrantilor; lungimea furtunurilor si a jetului de apa; diametrul si tipul ajutajului tevii de refulare pentru jet compact sau pulverizat si lungimea jetului; functionarea tevii de ceata sau marimea presiunii din retea; etanseitatea hidrantului; protectia impotriva inghetului (izolare termica, retele uscate, temperatura pozitiva).

La coloanele uscate (seci): existenta racordului tip B pentru masini, a ventilului de retinere si a robinetului de golire; existenta unei coloane uscate pentru fiecare compartiment de incendiu; racordurile pentru furtune tip C pe fiecare nivel si robinetele aferente; marcarea racordurilor, robinetelor si coloanelor; distanta pana la locul de amplasare a masinilor de alimentare (∆≤40 m).

La instalatiile sprinkler corelare tipului instalatiei (apa-apa; apa-aer) cu conditiile de mediu in exploatare (pericolul de inghet); existenta aparatului de control si semnalizare si a accesoriilor aferente; sectorizarea retelelor de pulverizare pe compartimente de incendiu; tipul capetelor (duzelor) sprinkler si pozitia de montaj a acestora; functionarea sistemelor de alarmare acustica si optica, local si la distanta; pozitia normala de lucru a vanelor si ventilelor, marcarea si sigilarea lor; posibilitatile de golire a instalatiei si de colectare la canalizare a apei din aceasta; functionarea compresorului de aer pentru instalatiile apa-aer; existenta si functionarea manometrelor; etanseitatea instalatiei; protectia impotriva coroziunii prin vopsire (cu exceptia capelelor sprinkler) si impotriva inghetului; depunerile de praf, scame, zugraveli etc. pe capetele sprinkler; mentinerea permanenta in pozitie de functionare automata; alimentarea de la masini.

La instalatiile de stingere tip drencer (sprinklere deschise) stabilirea tipului instalatiei automat sau manual, functie de pericolul de incendiu existent si de prezenta personalului in zona protejata; sectorizarea instalatiei pe compartimente de incendiu; amplasarea corecta a capetelor (duzelor) drencer; functionarea dispozitivului de comanda a electrovanelor; protectia impotriva coroziunii si inghetului; tipul capului drencer, al deflectorului, rozetei sau paletei acestuia, functie de forma perdelei de protectie ce trebuie realizata; colectarea la canalizare a apei refulate; etanseitatea instalatiei; pozitia normala de lucru a vanelor, si ventilelor, marcarea si sigilarea lor; functionarea manometrelor.




La instalatiile cu apa pulverizata sectorizarea si tronsonarea instalatiei functie de suprafata compartimentului protejat si de debitul de apa necesar; tipul de duze pulverizatoare utilizate si pozitia de montaj a acestora, functie de modul de dispunere a materialelor combustibile, natura acestora si de elementele constructive, colectarea apei refulate la canalizare; protectia impotriva inghetului; pozitia normala de lucru a vanelor si ventilelor, marcarea si sigilarea lor; functionarea manometrelor tipul de actionare a instalatiei (sub 5 min) si modul de actionare (automat, manual, local, de la distanta); alimentarea de la masini.

La instalatiile cu ceata de apa: tipul de instalatie functie de presiunea de lucru (joasa, medie, inalta), modul de pulverizare a apei reci (direct sau cu gaz de atomizare) si de aria de actiune (locala, zonala, totala); tipul de duze de pulverizare, tipul de raspuns al acestora prin activare termica (rapid, special, standard) si de modul lor de amplasare (pozitionare); intensitate de stingere (is); aria de declansare simultana a duzelor (A<200m2).

La instalatiile cu abur stabilirea modului de actionare a instalatiei (inundare, perdea de protectie, jeturi locale) functie de scopul urmarit; pozitia orificiilor de refulare a aburului, existenta si starea furtunurilor; izolarea termica a tevilor de refulare si modul de racordare; eliminarea condensului; existenta rotilor de manevra la robinetele de actionare si marcarea acestora; performanta aburului si presiunea acestuia (minimum 3 at).

La instalatiile cu gaze inerte (dioxid de carbon, azot): tipul instalatiei (fixa, semifixa, mobila, automata, manuala si cu inundare totala sau locala); capacitatea acesteia in functie de pericolul de incendiu existent si de prezenta personalului; dispunerea duzelor de refulare; gradul de umplere al buteliilor: etanseitatea spatiului protejat; functionarea sistemului de alarmare a intrarii in functiune a instalatiei; existenta aparaturii de misura si control; functionarea sistemului de actionare automata sau telemecanica; rezerva de gaz inert: starea furtunurilor si duzelor; presiunea de lucru (joasa, inalta);

La instalatiile cu pulberi stingatoare tipul de capacitatea instalatiei fixe (automata, manuala) ori mobila, functie de pericolul de incendiu si particularitatile obiectului protejat; cantitatea de pulbere din rezervoare si starea acesteia, incarcarea recipientelor cu gaz comprimat; starea de functionare a reductoarelor de presiune si a dispozitivelor de actionare;. functionarea dispozitivului de avertizare a persoanelor si de temporizare; existenta rezervei de substante stingatoare; durata umplerii rezervorului cu gaz; amplasarea Corecta a duzelor sau hidrantilor de pulbere; masurile constructive luate pentru vehicularea usoara a pulberii prin instalatie (numar redus de imbinari si schimbari de directie, imbinari prin flanse, raportul dintre raza de curbura si diametrul conductei mai mare de 10, orificii pentru controlul conductelor, robinete de trecere cu deschidere rapida etc.); etanseitatea spatiului protejat; aparatura de masura si control.

La instalatiile cu spuma corelarea tipului instalatiei (fixa, semifixa, mobila), a tipului spumei (chimica, mecanica) natura substantei spumante (praf, lichid) si naturii spumantilor concentrati: Proteinic (P), Protein – K, Fluoroproteinic – (FP) – FLUORO K, sintetic (S) – SINTO-K45, rezistent la alcooli (AR), Finarosintetic (AFFF) – Polifilm – K, fluoroproteinic (AFFF), Fluorosintetic universal (AFFF/AR) – SOLVENTSEAL; si a gradului de infoiere (mic, mediu, mare) functie de natura si comportarea la foc a produsului combustibil; masurile constructive luate (lungimea traseului 30-80 m, diametrul conductelor 80-100 mm, distributia uniforma, a generatoarelor sau a capetelor deversoare, existenta blindelor, posibilitati de spalare si de golire a instalatiei etc.); marcarea claviaturii si protectia acesteia impotriva coroziunii; adapostirea si pastrarea substantelor chimice stingatoare; alimentarea cu apa de la sursa si prin masini mobile; existenta ecranelor Ia deversoarele de spuma ale rezervoarelor cu capac plutitor.

La statiile centralizate de spuma functionarea pompelor active si de rezerva; cantitatile de substante chimice stingatoare si modul de pastrare a acestora; legaturile de anuntare si comunicatii (telefon, radiotelefon, sirena, sonerie, semnale optice) cu dispeceratele P. S. I. ori tehnologice si cu gospodaria de apa; supravegherea statiei si pregatirea personalului de deservire; schemele si instructiunile de functionare a statiei; schema zonelor protejate; marcarea pompelor, vanelor si conductelor, iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului, aparatura de automatizare, masura si control.

La instalatiile de racire cu apa amplasarea robinetelor de actionare si marcarea lor; alimentarea cu apa din reteaua de hidranti de inalta presiune sau prin pompa proprie; amplasarea retelelor si duzelor sau orificiilor de refulare; uniformitatea si continuitatea perdelei (peliculei) de apa, protectia impotriva inghetului si coroziunii, posibilitatea de golire completa; independenta functionarii fiecarei instalatii de racire, functionarea simultana a instalatiilor de racire invecinate (pe raza de 20 m la rezervoarele cilindrice si 30 m la rezervoarele sferice).

La tunurile de incendiu tipul tunului (cu apa, cu spuma sau cu apa si spuma) functie de natura produselor combustibile ce trebuie stinse si de scopul urmarit (de stingere, de racire, de limitare a propagarii prin zid de apa sau spuma); raza de actiune a tunului si eventualele obstacole in fata jetului; amplasarea si fixarea tunului; existenta tevilor, ecranului de protectie, tubului de absorbtie, rotilor de manevra si a substantelor spumante, alimentarea cu apa si durata realizarii presiunii de lucru; mecanismele de rotire in plan ori-zontal si in plan vertical; manevrabilitatea acestora si accesul usor la ele, modul de refulare al substantelor stingatoare (jet compact sau pulverizat de apa, tromba, perdea de apa sau spuma), ungerea si protectia impotriva coroziunii si inghetului, existenta si starea rotilor si pneurilor la tunurile mobile; etanseitatea sistemului de inchidere a apei; fixarea tunului in pozitia de lucru; accesoriile si piesele de schimb (prelate, chei pentru racorduri, ajutaje, tevi, ejector de spuma, maneta etansare, butoi polietilena de 60 l etc.); existenta in apropiere a spumantului.



La instalatiile cu aerosoli: tipurile de generatoare (dupa forma, masa de substanta stingatoare si presiunea de utilizare); modul de punere in functiune al generatoarelor electrice (manual sau prin centrala de semnalizare) termica (aprinderea unui fitil la 170o C), mecanica sau mecanica pneumatica (prin cartus cu gaz) cu presiune, de regula azot): varianta de dispunere a generatoarelor, individuala, independenta sau instalatie autonoma, pozitionarea generatoarelor si fixarea buteliilor; bridele cu garnituri de cauciuc pe conducte; instructiuni de functionare; procesul verbal de receptie; registrul de evidenta a verificarilor si lucrarilor.

La instalatiile cu substante speciale (inlocuitori de haloni) de tip: FM-200 (HFC-227ea), INERGEN (IG-541), Argon (IG-01), NAF S111 (HCFC/A), ECARO (HFC-125) si NOVEC 1230 (FK-5-1-12): modalitatea de stingere (locala, totala); compatibilitatea cu mediul protejat; fixarea si protectia buteliilor sub presiune la temperatura si la trepidatii (vibratii ); presiunea din butelii; existenta dispozitivelor de stingere la butelii; echipamentele de detectare automata a incendiilor, de declasare (semnalizare) a prealarmei (optic si acustic) si de comanda a stingerii; tipurile de duze si pozitionarea acestora; monitorizarea starii elementelor de inchidere a golurilor (usi, ferestre, trape etc. ); modurile de punere in functiune a instalatiei – manual si automat (cu actionare electrica, mecanica, termica sau pneumatica); legatura de avertizare a serviciului de urgenta la intrarea in functiune; eventualele declasari accidentale; rezultatele testelor de presurizare si verificarilor ISCIR; masurile de siguranta pentru evacuarea oamenilor din spatiile protejate in cazul declansarii instalatiilor, marcarea si inscriptiile de pericol; procesul verbal de punere in functiune; instructiunile de functionare, registrul de evidenta a verificarilor; aplicarea recomandarii privind realizarea instalatiei de exhaustare;

La prizele de apa, abur sau gaze, inerte, din instalatiile tehnologice: existenta si starea furtunurilor si a tevilor de refulare si racordarea acestora; amplasarea prizelor in apropierea punctelor cu pericol potential mai ridicat de izbucnire a incendiilor; asigurarea substantei stingatoare; marcarea prizelor.

La stingatoarele de incendiu starea, calitatea si cantitatea substantelor stingatoare din aparate; amplasarea, inscriptionarea si etichetarea stinga-toarelor; protectia impotriva intemperiilor (umiditate, frig) si a coroziunii; existenta si starea fizica a supapelor (membranelor) de siguranta, furtunurilor, manometrelor si rotilor, dupa caz; functionarea unor stingatoare de diverse tipuri, prin sondaj.

La posturile de incendiu amplasarea posturilor (panourilor, dulapurilor); existenta si starea materialelor de interventie (furtunuri, /tevi, stingatoare, hidrant portativ, chei hidrant, lada cu nisip uscat si granulatie corespunzatoare, galeti, cazmale etc.); marcarea si numerotarea posturilor de incendiu.

La statiile de pompare incendiu disponibilitatea de functionare a pompelor active si de rezerva; functionarea sistemului de actionare de Ia distanta; functionarea corecta a manometrelor; asigurarea alimentarii cu apa si presiunea de lucru a pompelor, legaturi de anuntare (telefonice, radio, acustice, optice) cu remiza formatiei de pompieri, dispeceratul unitatii si statiile centralizate de spuma; iluminatul de siguranta; carburantii si lubrifiantii pentru motoarele cu ardere interna; automatizarea pornirii pompelor (pre-sostate, hidrofoare etc.); functionarea compresoarelor de aer si a supapelor de siguranta ale hidrofoarelor; alimentarile cu energie electrica a electropompelor; supravegherea statiei.

La masinile si utilajele remarcabile de stingere a incendiilor: se verifica in principiu problemele cuprinse in procesele tehnologice pentru intretinerea zilnica, respectiv saptamanala.

La substantele chimice de stingere a incendiilor depozitate cantitatile existente; termenul de garantie sau valabilitate; modul si conditiile de depozitare sau adapostire; starea ambalajelor si etanseitatea acestora; marcarea loturilor; buletinele de analiza date de laboratoarele autorizate; posibilitatile de transport la locul incendiului si de incarcare a masinilor si instalatiilor.

La sursele de apa artificiale si naturale nivelul apei, debitul sau volumul asigurat; posibilitatile de alimentare directa a masinilor si utilajelor de stingere in orice anotimp, marcarea acestora.

La dispozitivele de protectie impotriva incendiilor (usi rezistente la foc, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, obloane sau clapete antifoc; parapeti, ecrane, separari antifoc, dopuri ignifuge, pereti virtuali etc.); se verifica starea si functionalitatea acestora.

La dispeceratul de securitate, in cadrul caruia se centralizeaza informatiile si datele furnizate automat de sistemele, instalatiile si dispozitivele de aparare impotriva incendiilor din obiectiv se verifica: organizarea personalului de serviciu pe ture , pe criteriul 24h/24h , pentru supraveghere, pentru verificari si remedieri de defectiuni, pentru interventie in caz de incendiu sau in alte situatii de urgenta; prezenta personalului la serviciu si pregatirea acestuia; existenta instructiunilor, planurilor de interventie si a procedurilor de lucru ; evidenta evenimentelor si incidentelor ; normalitatea semnalizarilor de pe ecrane si la alte echipamente de masura , de control sau de alarmare; legatura cu 112 , cu serviciile de urgenta, de paza si cu managerul obiectivului.













loading...











Document Info


Accesari: 2858
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )