TIPURI DE RISCURI GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA
Introducere
Viata si sanatatea oamenilor, precum si bunurile materiale au fost periclitate si afectate permanent de o multime de riscuri sau pericole.
Unele riscuri s-au pus sub control altele mai putin. Pe masura evolutiei societa 535e43f tii au aparut noi riscuri.
Apararea impotriva riscurilor generatoare de situatii de urgenta implica in primul rand cunoasterea lor.
Concepte cheie: risc/pericol/amenintare/vulnerabilitate; eveniment exceptional; caz de forta majora; hazard; factor de risc.
REZUMAT
1. Definirea tipurilor de risc
In conceptul situatiilor de urgenta evenimentele exceptionale sunt de fapt tipurile de riscuri care privesc securitatea civila si care constituie cazuri de forta majora ce se declanseaza de regula brusc si ameninta viata si sanatatea oamenilor si animalelor, pericliteaza bunurile si mediul inconjurator.
Potrivit prevederilor art. 2 art.j din OUG nr. 21/2004, tipurile de riscuri sunt „cazuri de forta majora determinate de incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari, esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare, determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc in conditiile prezentei Ordonante de Urgenta'.
Nu pot fi considerate tipuri de risc generatoare de situatii de urgenta civile evenimentele care vizeaza exclusiv „ordinea publica' si „siguranta nationala' ori au „caracter militar'.
Din textul ordonantei se observa ca expresia „tip de risc' este echivalenta cu expresiile „calamitate naturala' si „sinistru grav', care impreuna cu termenul „dezastru' se regasesc si in Constitutia Romaniei (art.53).
Un inteles similar sau foarte apropiat cu expresia „tip de risc' il au si termenii: catastrofa, cataclism, dezastru si hazard, care initial se refereau la evenimente exceptionale naturale fortuite, generate de un concurs de circumstante necunoscute si uneori inexplicabile, ulterior utilizandu-se chiar si pentru cele de natura umana sau provocate de activitati umane, ori antropogene (tehnologice).
Termenul „dezastru', potrivit prevederilor art.9 alin.l lit.a) din Legea nr.481/2004 privind protectia civila, are intelesul de „eveniment datorat unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificari ale mediului, si care, prin amploare, intensitate si consecinte, atinge ori depaseste nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta, elaborate si aprobate potrivit legii'. Situatia de urgenta generata de iminenta producerii sau de producerea unui dezastru, este denumita si situatie de protectie civila'.
Expresia ,,situatie de protectie civila' se refera insa si la unele situatii determinate de conflicte militare sau de alte situatii neconventionale, care intra in domeniul de competenta al protectiei civile.
Prin cuvantul „riscuri' in general se inteleg pericole, amenintari, si/sau vulnerabilitati, previzibile, potentiale sau eventuale, ori probabilitati de producere a unor evenimente, fiind stabilite in multe cazuri formule sau relatii de calcul.
2. Clasificarea tipurilor de risc
Clasificarea oficiala a tipurilor de risc generatoare de situatii de urgenta din Romania este prevazuta in anexa nr. 4 la HG nr. 2288/2004.
> Riscuri naturale:
a)
fenomene meteorologice periculoase: furtuni,
inundatii, tornade,
seceta si inghet;
b) incendii de padure;
c) avalanse;
d)
fenomene distructive de
origine geologica: alunecari de teren,
cutremure de pamant.
> Riscuri tehnologice:
a)
accidente, avarii, explozii si incendii: industrie, transport si
depozitare produse periculoase; transporturi,
nucleare;
b) poluare ape;
c) prabusiri de constructii, instalatii sau amenajari;
d) esecul utilitatilor publice;
e) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos;
f) esuarea sau scufundarea unor nave;
g) munitie neexplodata.
> Riscuri biologice:
a) epidemii;
b)
epizootii/zoonoze;
Precizari privind unele tipuri de riscuri:
prin furtuni se intelege vant puternic si/sau
precipitatii masive si/sau
caderi de grindina;
inghetul vizeaza si podurile si barajele de gheata,
caderile masive de
zapada, chiciura si poleiul;
la incendiile de padure se au in vedere, pe langa
incendiile la fondul
forestier si cele de vegetatie uscata sau cele
produse la culturi de
cereale paioase;
sunt considerate riscuri industriale si prabusirile de
teren cauzate de
exploatari miniere sau alte activitati tehnologice;
riscurile in transporturi vizeaza transporturile
terestre, aeriene si
navale, inclusiv metroul, tunelele si transportul
pe cablu;
esecul utilitatilor publice vitale si de amploare poate
afecta: retele
importante de radio, televiziune, telefonie,
comunicatii, de energie electrica, de gaze, de
energie termica centralizata, de alimentare cu apa, de canalizare si epurare a apelor uzate si pluviale;
munitia neexplodata sau nedezactivata este considerata cea ramasa din timpul conflictelor militare.
Riscurile biologice extinse pe mai multe continente sunt denumite ,,pandemii”
De mentionat ca intoxicarile si contaminarile prin traditie nu s-au inclus in riscurile biologice, ele fiind conexate altor riscuri si amenintari.
In Strategia nationala de prevenire a situatiilor de urgenta aprobata prin HG nr. 762/2008, riscurile se clasifica si din punct de vedere al ariei de manifestare. Astfel riscurile pot fi transfrontaliere, nationale, regionale, judetene si locale.
De asemenea, riscurile pot fi principale sau secundare.
Un risc de tip special, prin frecventa si consecinte il reprezinta riscul de incendiu.
Incendiul este socotit un risc de gravitate mica (in raport cu riscurile naturale, tehnologice si biologice), dar frecventa manifestarii ii confera un efect cumulat.
In Glosarul international al termenilor de baza, specifici managementului dezastrelor sunt definiti termeni: risc; vulnerabilitate, hazard natural si hazard antropic.
Unii specialisti clasifica riscurile locale in: urbane, preurbane, rurale si pe obiective.
3. Factori de risc.
Factorul de risc, potrivit art. 1 lit. ,,f,, din Ordonanta de Urgenta nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, consta intr-un ,,fenomen, proces sau complex de imprejurari congruente, in acelasi timp si spatiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc”.
In cazul fiecarui tip de risc sunt o multime de factori de risc potentiali.
Probabilitatea producerii evenimentului exceptional creste pe masura reunirii si interactionarii in acelasi loc, a doi sau mai multor factori de risc.
Asa de exemplu, pentru producerea unui incendiu actioneaza factori de risc determinanti, cum sunt:
combustibilitatea si periculozitatea materialelor si substantelor;
densitatea sarcinii termice de incendiu;
sursele de aprindere;
imprejurarile determinante.
In cazul inundatiilor, factori de risc sunt:
precipitatiile abundente sau de lunga durata,
zestrea de zapada si de gheata corelata cu temperatura mediului;
baraje sau diguri nesigure ori subdimensionate;
obstacole in calea viiturilor;
albii ale cursurilor de apa neregularizate, debite istorice de apa, etc.
In cazul cutremurelor, factorii de risc sunt:
hazardul natural si particularitatile acestuia,
vulnerabilitatea constructiilor si instalatiilor.
Factorii de risc sunt identificati si inventariati pentru fiecare tip de risc, parte din ei fiind monitorizati.
In general, in teorie se spune ca expunerea la risc are trei grupe de elemente componente:
entitatea supusa pierderii:
o omul (individ, grup, colectivitate, societate, etc.),
o proprietarii (constructii, terenuri, produse, bunuri, etc.)
o mediul (solul, subsolul, apa, aerul etc.)
pericolele sau factorii de risc:
o naturali (cutremure, inundatii, uragane, alunecari de teren, etc.)
o umani (furturi, sabotaj, eroare, intentie, terorism etc.)
o economici (recesiunea, inflatia, lipsa creditelor, crize etc.)
marimea si impactul valoric potential al pierderii.
o pierderile pot fi directe sau indirecte,
o efectele pierderilor pot fi de natura: sociala, fizica, biologica, ecologica etc.)
Adesea pericolele sunt denumite factori de risc. Acesti factori de risc pot deveni cauze de risc.
In literatura de specialitate se utilizeaza expresiile:
risc calculat
risc asumat
risc acceptat si risc acceptabil.
4. Efectele, impactul si urmarile riscurilor generatoare de situatii de urgenta.
Efectele negative principale ale agentilor dinamici, termici, chimici, electromagnetici si biologici specifici evenimentelor periculoase actioneaza asupra:
persoanelor si animalelor: raniri, traumatisme, intoxicari, arsuri, soc termic, degeraturi, electrocutari, orbire, asurzire. iradiere, infectare biologica, inec, panica sau deces; poate actiona si agentul psihologic.
- constructiilor, bunurilor si valorilor: reducerea rezistentei mecanice, deformare, topire, inghet, ardere, contaminare, deteriorare, instabilitate,, dislocare, pierderea sigurantei in exploatare, perturbarea microclimatului, intreruperea functionarii, prabusire sau colaps;
- mediului: poluare, dezechilibre, degradare, reducerea vizibilitatii, distrugeri ale florei, faunei si altor factori de mediu.
Impactul si urmarile dezastrelor si altor evenimente periculoase in raport cu caracterul lor preponderent, se pot grupa astfel:
> Cu caracter antiumanitar si antisocial, intrucat:
pericliteaza viata, sanatatea si securitatea persoanelor;
afecteaza nivelul de trai al sinistratilor;
restrang exercitarea dreptului la libera circulatie in zona sinistrata;
violeaza viata privata, domiciliul sau proprietatea;
implica dispersia, evacuarea sau efectuarea unor prestatii impuse;
priveaza populatia de unele servicii sociale
sau de gospodarie
comunala;
- lezeaza patrimoniul cultural si spiritual.
> Cu caracter economico-financiar, constand in:
deteriorarea sau degradarea de bunuri si valori;
distrugerea partiala sau
completa a unor constructii, instalatii si
amenajari;
intreruperea sau perturbarea unor activitati economice (de
productie, comerciale, de prestari servicii etc);
dirijarea prioritara
spre zonele sinistrate pe timpul situatiilor de
urgenta, a unor resurse umane, materiale si
financiare;
acordarea de ajutoare si despagubiri;
cheltuieli suplimentare pentru recuperare si reabilitare;
refacerea capitalului natural in zonele deteriorate;
restaurarea patrimoniului cultural afectat.
> Cu caracter ecologic, constand in:
distrugerea unor componente ale faunei si florei sau ale
ecosistemelor;
deteriorarea sau poluarea unor factori de
mediu (apa, aer, sol)
care devin ostili vietii;
favorizarea cresterii
efectului de sera sau desertificarea;
Impactul si urmarile in cazul situatiilor de urgenta au sfere de cuprindere si durate de actiune variabile, in raport cu natura, amploarea si intensitatea tipurilor de risc si cu particularitatile zonelor afectate.
|
