Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Un pic romanul preziosi

diverse


Un pic românul preziosi

Dr. Adrian-Silvan Ionescu

M-am bucurat mult vazând articolul publicat de domnul Sergiu Spiridon sub titlul Un Preziosi inedit (Magazin istoric, nr. 4/2002) si reproducerea acelei lucrari - Postasul român - pe o coperta a revistei. Dar bucuria mi-a fost de scurta durata, pentru ca, desi autorul 10410o147k semnaleaza o lucrare necunoscuta si valoroasa, modul în care o face lasa mult de dorit. Greselile se tin lant, începând cu limbajul inadecvat (în literatura de specialitate nu exista formulari precum "desen acuarela" sau "pictor artist") si continuând cu numeroase inexactitati izvorând din necunoasterea bibliografiei. Astfel, Preziosi s-a stabilit la Istanbul în 1840 sau 1842, nu în 1850, si a murit în 1882, nu în 1881. Între lucrarea lui Al. Busuioceanu din 1935 si aceea a lui Marin Nicolau-Golfin din 1976 mai sunt si altele consacrate lui Preziosi si purtând semnaturile lui V. Bratulescu si Al. Badauta si chiar articolul lui Al. Busuioceanu - Acuarelele lui Preziosi -, publicat în 1934 în Studii italiene. Amatorii si colectionarii de arta nu sunt întotdeauna si cunoscatori de arta, iar domnul Sergiu Spiridon dovedeste si el acest lucru. Respectul fata de cititori trebuie sa guverneze însa orice demers publicistic si cum avem în pregatire un amplu album cuprinzând lucrari cu tematica româneasca din opera lui Preziosi, ne grabim sa furnizam câteva date necunoscute despre personalitatea artistului.



Multa vreme nu i s-au stiut lui Preziosi nici prenumele, nici nationalitatea. S-a nascut la 2 decembrie (pe piatra funerara apare 30 noiembrie) 1816 în Malta, ca fiu al contelui Giovanni Francesco Preziosi, unul dintre demnitarii locului. Ca orice aristocrat al epocii, la botez primise mai multe nume: Aloysius-Rosarius-Amadeus-Raymundus-Andreas, el preferându-l pe cel de al treilea. A studiat la École des Beaux-Arts din Paris.

Dupa o scurta revenire în Malta, în 1840 sau 1842, paraseste insula, plecând în Orient. Stabilit la Istanbul, în 1858 publica la Paris albumul cromolitografiat Stamboul, Recollections of Eastern Life (Stambul. Amintiri din viata orientala), în celebrul institut de arta grafica Lemercier. În 1862 da la lumina un alt album, intitulat Souvenirs du Caďre, în care aduna schitele facute într-o excursie în Egipt.

Amadeus Preziosi soseste la Bucuresti în ultimele zile ale lunii iunie 1868. Aflat în suita domnitorului, face o excursie la Buzau, apoi pe Valea Prahovei.

La 30 mai 1869 Preziosi a venit pentru a doua oara la Bucuresti, unde a ramas pâna la 15 iulie. L-a însotit din nou pe principele Carol în excursii, mai întâi într-o croaziera pe Dunare, în timpul careia a lucrat multe peisaje de mare rafinament ale malurilor fluviului, apoi la manastirile din Oltenia (Cozia, Bistrita, Hurez, Surpatele, Dintr-un lemn) si, prin Muscel, la Buzau, iar de acolo, pe Valea Prahovei, la Sinaia.

Cercetarea în arhiva ne-a dezvaluit multe date interesante despre artist. Riguros cu contabilizarea cheltuielilor din timpul sederilor sale în România, Preziosi înainta Casei Domnesti note amanuntite cu toate sumele întrebuintate, pentru a fi decontate din caseta personala a domnitorului. Astfel, în 1868, întocmeste o lista cu urmatoarele cheltuieli în franci: 114 franci costul calatoriei de la Stambul pâna la Giurgiu, 6 fr. expedierea bagajelor, 40 fr. cazarea pe patru zile la Hotel Concordia, 30 fr. masa la restaurantul Hugues, 10 fr. costul trasurii când a fost invitat la Palat, 40 fr. cheltuieli la Buzau si înca 66 fr. în deplasarile prin oras si împrejurimi. În 1869 face o lista chiar si mai detaliata, pe zile.

La fel de scrupulos era si cu listele de lucrari pe care le executase pentru domnitorul Carol I, indicând datele când fusesera expediate si preturile percepute pentru ele. La prima vizita, din 1868, îi adusese domnitorului mai multe peisaje si scene orientale, notate fugar pe o fituica: Bosfor - 400 fr.; Bazar - 400 fr.; Moscheea Sulimanie - 400 fr.; un album (probabil unul dintre cele litografiate) - 200 fr. si Bazar cu turcoaice - 1.000 fr. Ulysse de Marsillac (1821-1877), publicistul francez stabilit în România în 1854, descriind palatul domnesc în Ghidul calatorului la Bucuresti, aminteste de aceste lucrari, precizând ca "Salonul albastru [ este] decorat cu frumoase acuarele de Preziosi reprezentând privelisti din Constantinopol".




Artistul avea o cota destul de înalta pentru acea vreme: pentru plansele mari cu imagini din Bucuresti si din tara pretul varia între 300 si 600 de franci, dar existau si lucrari mai scumpe, precum Târgul din Buzau, Oborul, Biserica Stavropoleos, Primirea domnitorului Carol I la Slanic Prahova, Alteta Sa în Carpati, evaluate la preturi între 600 si 1.000 de franci, cea mai costisitoare, Panorama Bucurestilor, ajungând la 1.200 de franci.

În 1870, la dorinta domnitorului, a fost litografiata, la Paris, în atelierele institutului de arta grafica Lemercier, compozitia Seceratorii. Chiar autorul a desenat-o pe piatra litografica. Tirajul a fost de 129 de exemplare, dintre care 91 le-a luat domnitorul, iar artistul si-a oprit 38.

În ultimii ani ai vietii, Preziosi s-a mutat din cartierul Pera la Yesilköy, o zona linistita de la periferia Istanbulului, cu multa verdeata. Casa lui mai exista, nealterata de timp, exact ca în vremea ilustrului locatar. La 27 septembrie 1882, în timpul unei partide de vânatoare în împrejurimile orasului, arma pictorului s-a descarcat accidental si l-a ranit mortal. Ramasitele pamântesti i-au fost depuse în cimitirul catolic din San Stefano, unde sunt strajuite de o lespede simpla, pe care au fost daltuite doar numele si anii de viata.

Latin ca si noi, nascut în Malta, stabilit la Stambul, prin cele doua excursii din 1868 si 1869 si prin operele sale de mare calitate artistica si documentara, Preziosi a devenit si putin român.

Textul are initiale

Legenda sub portret

 

La sfârsitul anului 2002 am putut publica, pentru prima data în România, un portret al lui Amadeus Preziosi. Prin aceasta, artistul îsi capata adevarata identitate, pentru ca majoritatea celor care au scris despre el au confundat un portret în creion pe care Preziosi îl facuse confratelui sau Szathmari în caietul de schite din 1869 - aflat în patrimoniul Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti - cu un autoportret.

Prin amabilitatea contelui Josef Preziosi, caruia îi multumim si pe aceasta cale, facem cunoscut publicului românesc un al doilea portret al lui Amadeo Preziosi. Cum precizeaza cel care ne-a pus-o la dispozitie, fotografia a fost executata "la Paris, probabil în 1860".













Document Info


Accesari: 1239
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )