Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




ffj-anIII-semI-estetica

diverse


ffj-anIII-semI-estetica




MULTIPLE CHOICE


1. Obiectul esteticii este:


a.

frumosul

b.

arta

c.

frumosul si/sau arta



ANS: C


2. Dupa Baumgarten, eisthetica este:


a.

o stiinta a simturilor

b.

o stiinta a imaginatiei

c.

o stiinta a intelectului



ANS: A


3. In Critica facultatii de judecare, Imm. Kant afirma ca estetica este:


a.

o filosofie a religiei

b.

o filosofie a artei

c.

o filosofie a frumosului si a artei



ANS: C


4. In ce dialoguri trateaza Platon despre conceptul filosofic de Frumos:

1) in Phaidon;

2) in Sympozion;

3) in Hippias Minor:



a.


b.


c.




ANS: C


5. In ce dialoguri teoretizeaza Platon despre arta:

1) Ion;

2) Legile;

3) Republica.



a.


b.


c.


d.




ANS: B


6. Pentru Platon, in analiza raportului dintre frumos si arta, superior/superioara valoric este:


a.

arta

b.

frumosul

c.

sunt valoric echivalente



ANS: B


7. Pentru medievali, frumusetea se manifesta:


a.

la nivelul naturii

b.

la nivelul umanului

c.

la nivelul intregii creatii



ANS: C


8. Arta reprezinta pentru ganditorii medievali:


a.

un atribut de excelenta al omului

b.

o creatie omeneasca imperfecta

c.

manifestarea divinitatii prin intermediul omului



ANS: B


In Antichitate si Evul Mediu putem vorbi despre:


a.

o teorie a artei explivita

b.

teorii estetice propriu-zise

c.

tipuri de activitati care vizau arta



ANS: C


10. Artele constructive denotau in Antichitate si in Evul Mediu:


a.

artele de inspiratie

b.

mestesugurile

c.

arta abstracta



ANS: B


11. Artele expresive au fost concepute pana in Renastere ca:


a.

arte asociate activitatii intelectuale

b.

arte asociate simturilor

c.

arte asociate facultatilor irationale ale sufletului



ANS: B


12. Cine a lansat sintagma ,,arte frumoase":


a.

Plotin

b.

Ch. Batteaux

c.

Hegel.



ANS: C


13. Prima delimitare precisa intre estetic si extraestetic se petrece in estetica secolului al:


a.

XVII-lea

b.

XVIII-lea

c.

XIX-lea



ANS: B


Platon intelegea prin frumosul noetic:


a.

frumosul perceput senzorial

b.

frumosul practicarii binelui

c.

frumusetea cunoasterii spirituale



ANS: C


15. Care dintre urmatorii ganditori antici a analizat raportul frumosului cu utilul:


a.

Parmenide

b.

Socrate

c.

Aristotel



ANS: C


16. Frumosul trebuie asociat placerii in viziunea lui:


a.

Platon

b.

Aristotel

c.

Imm. Kant



ANS: B


17. Prima tratare sistematica a frumosului apare in estetica lui:


a.

D. Hume

b.

Imm. Kant

c.

Hegel



ANS: A


18. ,,Frumosul liber" desemneaza la Kant:


a.

o frumusete dependenta de receptor

b.

o frumusete abstracta

c.

o frumusete pur formala



ANS: C


19. 22. Kant intelege prin ,,frumos aderent:


a.

frumosul legat de o forma anume

b.

frumosul la care aderam prin consimtamant liber

c.

frumosul legat de un concept



ANS: C


20. Idealistii sunt teoreticienii frumosului:


a.

absolut

b.

interpretat in context abstract

c.

liber



ANS: B


21. Formalistii interpreteaza frumosul ca:


a.

organizare a componentei materiale

b.

realizare efectiva a unui obiect izbutit

c.

frumos pur



ANS: A


22. Frumosul natural a fost exclus din sarcinile esteticii filosofice de catre:


a.

artistii mimetisti

b.

Hegel

c.

Adorno



ANS: B


23. Pentru esteticienii empiristi judecata de gust este:

1) supusa unor reguli universale;

2) o abilitate a perceptiei senzoriale;

3) o abilitate a facultatilor irationale.



a.


b.


c.


d.




ANS: C


24. Pentru esteticienii rationalisti, judecata de gust este:


a.

subiectiva

b.

capacitatea de a rationa asupra sentimentelor frunoase

c.

obiectiva



ANS: C


25. Pentru Kant, judecata de gust este:


a.

ceva ce trebuie sa intruneasca adeziunea generala

b.

exclusiv rationala

c.

exclusiv afectiva



ANS: A


26. Sintagma ,,categorie estetica" apare pentru prima oara la:


a.

Aristotel

b.

Kant

c.

Ch. Lalo



ANS: C


27. Cine a impus, in secolul al XVII-lea, antinomia dintre frumos si sublim:


a.

J. Locke

b.

D. Hume

c.

Ed. Burke



ANS: C


28. Pentru Ed. Burke, sentimentul sublimitatii este dat de:


a.

slabiciune

b.

linistea interioara

c.

spaima sacra



ANS: C


29. Pentru Kant, sublimul este:


a.

calitativ

b.

ceva care se bizuie pe obiect

c.

pus in legatura cu sentimentul ilimitarii, dar implica si ratiunea



ANS: C


30. In viziunea lui Imm. Kant, acordul imaginatiei cu intelectul este masurat de:


a.

sublim

b.

frumos

c.

urat



ANS: B


31. Sublimitatea este, pentru Kant, o valoare infinita a:


a.

omului

b.

lucrurilor lumii

c.

lui Dumnezeu



ANS: A


32. Locul predilect de manifestare a sublimitatii, in viziunea lui Hegel, este:


a.

mitologia

b.

religia crestina

c.

mozaismul



ANS: C


33. N. Hartmann elimina din teoria sublimului:


a.

uratul

b.

frumosul

c.

metafizicul



ANS: C


34. Lessing permite manifestarea uratului in:


a.

muzica

b.

poezie

c.

sculptura



ANS: B


35. In viziunea lui Mihai Ralea:


a.

uratul este mai susceptibil de a fi trata artistic decat frumosul

b.

tragicul poate fi utilizat artistic mai bine decat sublimul

c.

frumosul este mai susceptibil de a fi tratat artistic decat uratul



ANS: A


36. Pentru Mircea Florian uratul este:


a.

informul;

b.

bizarul

c.

diformul.



ANS: C


37. B. Croce desemneaza prin urat:


a.

o expresie reusita

b.

o expresie gresita

c.

o expresie imperfecta



ANS: B


38. Pentru Croce, esenta operei de arta se constituie:


a.

intre ratiune si impresie

b.

intre intuitie si expresie

c.

intre simturi si ratiune



ANS: B


39. T. Vianu identifica urmatorul moment constitutiv al operei de arta:


a.

izolarea

b.

coordonarea

c.

materializarea



ANS: A


40. Teoria geniului creator a fost sustinuta de catre:


a.

iluministi

b.

romantici

c.

simbolisti



ANS: B


41. Pentru senzualisti contemplarea estetica este:


a.

rod al activitatii rationale

b.

o experienta mistica

c.

traire efectiva a placerii estetice



ANS: C


42. Contemplarea estetica semnifica pentru intelectualisti:


a.

o perceptie artistica cu caracter specific

b.

surprinderea unei ordini rationale in opera de arta

c.

elaborarea unei teorii stiintifice asupra emotiei artistice



ANS: B


43. In secolul XX, receptarea operei de arta este considerata:


a.

un act inutil

b.

un act inutil

c.

un act pasiv.



ANS: B


44. Pentru esteticienii fenomenologi, judecatile estetice dau masura:


a.

frumosului clasic, ipostaziat in arta

b.

receptarii propriu-zise a operei de arta

c.

omului in calitatea sa de receptor al operei



ANS: B


Metoda semiotica sustine teoria artei ca:


a.

mimesis al naturii

b.

recunoastere a unei realitati estetice specifice

c.

purtatoare de semn



ANS: C


46. 56. Critica literar-artistica are ca obiect:


a.

personalitatea creatorului de arta

b.

factorii socio-culturali care influenteaza creatia artistica

c.

factorii socio-culturali care influenteaza creatia artistica



ANS: C


47. Aspectele legate de structura operei de arta sunt abordate in:


a.

filosofia culturii

b.

teoria artei

c.

istoria artei



ANS: B


48. Geneza si evolutia fenomenului artistic sunt abordate de:


a.

axilogie

b.

teoria artei si literaturii

c.

istoria artelor



ANS: C


49. Metodele esteticii contemporane sunt specifice:

1) religiei;

2) filosofiei;

3) stiintelor analitice.


a.


b.


c.


d.




ANS: C


50. In secolul al XVII-lea, Dupa Croce, igeniul era sinonim cu:

1) gustul productiv,

2) gustul steril;

3) gustul fecund.



a.


b.


c.


d.




ANS: B


51. Cum numeste Hartmann legea potrivit careia materia contribuie la determinarea formei obiectului?


a.

legea universala a operei de arta

b.

legea universal-categoriala a materiei

c.

legea particular-categoriala a formei



ANS: B


52. Pentru Vianu, valoarea estetica este


a.

valoare-mijloc

b.

reala si personala

c.

integrabila



ANS: B


In viziunea lui Hartmann, valoarea estetica este:


a.

valoarea actului de contemplare

b.

valoarea unui existent in sine

c.

valoarea unui existent pentru noi



ANS: C


54. 106. Pentru Ion Ianosi, tragicul este:


a.

o frumusete denaturata

b.

o frumusete inversata

c.

o frumusete sublima



ANS: B


55. Pentru Hartmann, tragicul este specie a:


a.

frumosului

b.

tragicomicului

c.

sublimului.



ANS: C


56. 105. Cine considera categoriile estetice concepte pseudo-estetice:


a.

Imm. Kant

b.

R. Ingarden

c.

B. Croce

d.

N. Hartmann

e.

T. Vianu



ANS: C


57. Pentru Toma, placerea estetica se produce:


a.

la vederea unui lucru, in mod indirect, prin contemplatie

b.

la vederea unui lucru urat dar interesant

c.

la vederea unui lucru frumos, in mod direct



ANS: C



102. Pentru Augustin, frumusetea este:


a.

proportie a partilor si o anumita calitate a culorii

b.

disproportie a partilor, dar o anumita calitate a formei

c.

unitate izbutita a formei cu materia



ANS: A


59. 99. Pentru Hartmann, estetica este:


a.

un mod de traire

b.

un mod de cunoastere

c.

un mod de visare



ANS: B


60. Al. Baumgarten definea estetica:

1) o stiinta a cunoasterii stiintifice;

2) o teorie a artelor frumoase;

3) o arta a gandirii logice;

4) o gnoseologie inferioara.



a.


b.


c.


d.




ANS: D


61. Pentru Hartmann, in orice arta se oglindeste:


a.

ceea ce ne imaginam

b.

ceea ce suntem in stare sa cream

c.

ceea ce fiinteaza



ANS: C


62. Pentru Hartmann, ,,frumoasa" este:


a.

satisfactia estetica

b.

opera de arta

c.

arta



ANS: B


63. 76. Pentru Hartmann, arta conduce la:


a.

dezvoltarea imaginatiei

b.

exacerbarea ,,elanului creator"

c.

,,derealizare".



ANS: C


64. Termenul structura a fost introdus in lingvistica de:


a.

Augustin din Hippona

b.

F. de Saussure

c.

Claude Levy Strauss



ANS: B


65. Pentru structuralisti, atentia trebuie indreptata catre:


a.

obiectul luat ca atare

b.

cauza care genereaza obiectul

c.

intuirea obietcului in sine



ANS: A


66. Analiza structurala este:

1) anistorica si descriptiva;

2) istorica si nedescriptiva;

3) neutra, statica

a.


b.


c.


d.




ANS: B


67. Cate directii esentiale a identificat Jean Viet in structuralism?


a.

sapte

b.

sapte

c.

trei



ANS: B


68. Dupa Pascadi, structuralismul formelor nu permite:


a.

stereotipia si uniformizarea

b.

particularizarea

c.

analiza subiectiva



ANS: A


69. Pentru U. Eco, structura artistica este:


a.

plurivoca

b.

univoca

c.

imposibil de interpretat



ANS: A


70. A trece de la estetica informationala la estetica cibernetica presupune:


a.

trecerea de la viziunea structuralista la cea fenomenologica

b.

trecerea de la viziunea fenomenologica la cea a sistemului



ANS: B


71. Care dintre urmatorii au fost discipolii lui Husserl in materie de estetica:

1) R. Ingarden;

2) B. Croce;

3) M. Heidegger;

4) M. Dufrenne;

5) W. Conrad

a.


b.


c.


d.




ANS: C


72. In estetica sa, Ingarden accentueaza cu precadere:


a.

studiul actului de creatie

b.

studiul vietii artistului

c.

analiza procesului de receptare



ANS: C


73. Pentru Ingarden, exista o dubla lectura:


a.

in limba materna si in limbi straine

b.

o lectura activa si una pasiva

c.

usoara si dificila



ANS: B


74. Pentru J. Volkelt, valoarea estetica este:

1) subiectiva;

2) parte a valorii metafizice

3) pura obiectualitate;

4) ceva imposibil de teoretizat.


a.


b.


c.


d.




ANS: C


75. Intemeietorul esteticii filosofice este:


a.

Toma d'Aquino

b.

Imm. Kant

c.

Hegel

d.

Fr. Bacon



ANS: B


76. Pentru Croce, lingvistica este:

1) stiinta expresiei

2) logica vorbirii;

3) estetica.



a.


b.


c.


d.




ANS: B


Ch. Bally intelege prin stilistica:


a.

o disciplina a limbii ca sistem

b.

o disciplina a studierii limbii

c.

o disciplina    a limbajului non-verbal



ANS: A


78. Romanticii cultivau stilul:


a.

impersonal

b.

suprarealist

c.

suprarealist

d.

individual

e.

lipsit de price stil



ANS: D


79. Identificarea gustului cu o facultate speciala sau cu o atitudine sufleteasca o gasim prima oara la:

a.

Pici della Mirandola

b.

Gracian

c.

Salvador Dali



ANS: B


80. Omul de bun gust a fost asimilat si omului cu tact in practica:

a.

virtutii

b.

vietii

c.

artistica



ANS: C


81. N. Hartmann afirma ca obiectul universal al esteticii este:

a.

frumosul

b.

tragicul

c.

sublimul



ANS: A


82. Pentru Hartmann, obiectul estetic poseda structuri ontice ca si:

a.

lumea transcendentei

b.

lumea reala

c.

lumea artei



ANS: B


83. Pentru Hartmann, valorile estetice se deosebesc de:

a.

valorile eice

b.

frumusete

c.

adevar



ANS: A


84. Kant, in Critica ratiunii pure, afirma ca premisele cunoasterii stiintifice sunt urmarite de estetica

a.

sublimului

b.

transcendentala

c.

absurdului



ANS: B


85. Trecerea de la vocatia de simplu mestesugar la cea de artist se petrece in timpul perioadei

a.

antichitatii

b.

Renasterii

c.

medievalitatii



ANS: B


86. Lalande intelegea prin arta ,,orice... de frumos prin operele unei fiinte constiente".

a.

gand

b.

dorinta

c.

productie



ANS: C


87. Cel care, in estetica romaneasca, concepe opera de arta ca unitate a ideii cu forma a fost:

a.

Tudir Vianu

b.

Garbaet Ibraileanu

c.

Vladimir Streinu



ANS: A


88. Prima teoretizare a sublimului apare in Tratat despre sublim al lui ... ...(numiti autorul lucrarii).

a.

Aristotel

b.

Pseudo-Longinus

c.

Ed. Burke



ANS: B


89. In Prelegeri de estetica, Hegel analizeaza sublimul in raport cu ... (inlocuiti cuvantul care lipseste).

a.

frumosul

b.

tragicul

c.

simbolul



ANS: C


90. Pentru U. Eco opera de arta este:

a.

o opera deschisa

b.

o opera inchisa

c.

un artefact



ANS: A


91. Pentru Imm. Kant, geniul este ,, ... ce prescrie reguli artei".

a.

mestesugul

b.

talentul

c.

geniul



ANS: B


92. Teoria ,,simpatiei estetice" elimina din procesul perceptiei actele ...

a.

emotionale

b.

practice

c.

intelectuale



ANS: C


93. Cel care deschide spre intelegerea artei ca si complex de relatii, in cadrul structuralismului estetic, este:

a.

Mikel Dufrenne

b.

U. Eco

c.

N. Hartmann



ANS: A


94. Prin analiza stilistica identificam

a.

structura operei de arta

b.

stilul operei de arta

c.

definitia operei de arta



ANS: B


95. Dupa B. Croce, francezii sunt cei care au relationat ingeniul cu ...

a.

sufletul

b.

imaginatia

c.

spiritul



ANS: C


96. Pentru Hartmann, conceptul complementar al formei este ... .

a.

ideea

b.

materia

c.

sptructura



ANS: B


97. Structuralismul modelelor are, in viziunea lui Ion Pascadi, virtuti explicative, dar nu si ... .

a.

explicative

b.

interpretative



ANS: B


98. Pentru A. Moles, kitsch-ul este arta ... .

a.

nonartei

b.

fericirii



ANS: B


99. Pentru T. Vianu, ar exista trei surse ale tragicului in contemporaneitate: ... , progresul stiintific si politicile colectiviste.

a.

mozaismul

b.

islamul

c.

crestinismul



ANS: C


Ganditorul care a relationat frumosul cu subectivitatea afectiva a fost...

a.

Origen

b.

Plotin

c.

Clement din Alexandria



ANS: B


101. Pentru O. Kűlpe, estetica este o stiinta a ... .

a.

nonvalorii

b.

existentei

c.

valorii



ANS: C


102. Karl Vossler identifica istoricul literaturii cu istoricul:

a.

filosofiei

b.

limbii

c.

artei



ANS: B


103. Jean Piaget si-a adus contributia la dezvoltarea structuralismului ... .

a.

arhitectonic

b.

genetic



ANS: B


104. Hartmann critica faptul ca estetica s-a constituit preponderent ca o analiza a actului si nu a:

a.

subiectului

b.

obiectului

c.

operei de arta



ANS: B


MATCHING


Realizati corespondenta intre numele autorilor si lucrari

1) Originea operei de arta

2) Studii de estetica

3) Estetica

4) Fenomenologia experientei estetice

5) Estetica privita ca stiinta a expresiei si ca lingvistica generala


a.

B. Croce

b.

R. Ingarden

c.

M. Dufrenne

d.

M. Heidegger

e.

T. Vianu













1. ANS: D


2. ANS: E


3. ANS: C


4. ANS: B


5. ANS: A


Realizati corespondenta intre texte si autorii lor:

1) ,,Estetica nu cunoaste nici simpaticul, nici antipaticul, nici varietatile lor, ci numai activitatea spirituala a reprezentarii".

2) ,,Tragicul in viata este prabusirea a ceva omeneste de inalta valoare".

3) ,,A avea gust inseamna a nu avea gusturi, si iata pentru ce bunul gust rezida mai degraba in ne-alegere decat in alegere".

4) ,,Valorile sunt obiecte ale dorintei"


a.

Mikel Dufrenne

b.

T. Vianu

c.

N. Hartmann

d.

B. Croce











6. ANS: D


7. ANS: C


8. ANS: A


9. ANS: B


Stabiliti convergentele intre urmatoarele definitii ale esteticii si autori:

1) stiinta frumosului artistic

2) intalnirea dintre subiectul trairii si obiect

3) stiinta a expresiei si lingvistica generala.


a.

B. Croce

b.

T. Vianu

c.

R. Ingarden









10. ANS: B


11. ANS: C


12. ANS: A



Document Info


Accesari: 1752
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )