Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Agrometeorologia.Definitie.Obiective

Meteorologie












ALTE DOCUMENTE

DEMERSURI METODOLOGICE - METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE SUMĂ sI DIFERENŢĂ
Termometrul
Meteorologie test
Parametrii climatici de calcul
APARATE DE MASURA SI REGLARE A TEMPERATURII
MASURAREA CARACTERISTICILOR CURENTILOR DE AER IN JUDETUL IASI
Compozitia atmosferei
Avalansele
Agrometeorologia.Definitie.Obiective

ROMAN IRINEL

Anul I

OBIECTUL: Agrometeorologia

TEMA:Agrometeorologia.Definitie.Obiective.



Agometeorologia este cunoscuta ca ansamblul de mijloace stiintifice si tehnice care, pe baza prelucrarii datelor meteorologice si a celor agronomice, ofera celor ce lucreaza in agricultura elemente utile pentru o buna gestionare a exploatatiilor agricole, precum si bazele necesare dezvoltarii planificarii mediului rural.

Termenul cuprinde doua notiuni complementare, si anume agrometeorologia si agroclimatologia:

-agrometeorologia are drept obiectiv exploatarea datelor in timp real, pentru ca, plecand de la analize mai mult sau mai putin complexe, sa se obtin 23523n136x a informatii directe asupra starii mediului vegetatiei, informatii care sa permita optimizarea deciziilor ; ea constituie deci o sursa de informatii variate, valabile pe termen scurt, deosebit de utile in activitatea de gestionare a unei exploatatii agricole ;

-agroclimatologia care, spre deosebire de agrometeorologie, se bazeaza pe analiza fisierelor cu date climatice existente ; aceasta permite o mai buna apreciere a potentialelor de productie ale unui mediu in raport cu o cultura sau un sistem de cultura dat.

Este cunoscut faptul ca productia agricola este direct legata de succesiunea de stari ale atmosferei. Factorii climatici intervin fie direct asupra cresterii si dezvoltarii vegetatiei animalelor, fie indirect, prin actiunea lor asupra starii solului. Practic, in fiecare etapa a gestionarii unei exploatatii agricole, fie ca este corba de planificare pe termen lung, decizii pe termen mediu sau scurt, informatiile meteorologice si climatologice sunt absolut necesare pentru ca ele constituie un mijloc de ameliorare a productivitatii agricole.

Agrometeorologia urmareste doua obiective principale :

1.   precizarea efectelor factorilor climatici asupra materialului biologic, solului si tehnologiei de cultura aplicate;

2.   furnizarea informatiilor care sa permita celor implicati in activitatea agricola adoptarea si ajustarea deciziilor pe termen scurt(1-5zile), mediu (15-2luni) si lung(unul sau mai multi ani)pe baza : prognozelor agrometeorologice, zonarii agroclimatice si a studiilor de risc climatic.

Exista in momentul actual o multime de aplicatii operationale care se incadreaza in aceste obiective principale si ele cunosc o largire continua. Iata cateva dintre acestea :

-cunoscand, de exemplu, cerintele unei anumite culturi fata de factorii climatici, este posibil sa se identifice regiunile unde aceasta cultura este rentabila si sa se elimine acele zone unde probabilitatea de ani nefavorabili este mare ;

-daca, in plus, se introduce factorul de sol, se pot realiza analize pedoclimatice care permit stabilirea potentialului agropedoclimatic al unei regiuni ;

-alegerea, pe cat posibil, a acelor varietati sau hibrizi adaptati unor anumite caracteristici climatice ;

-punerea la punct a unor metode destinate reducerii pierderilor datorate accidentelor climatice ;

-utilizarea prognozelor meteorologice si a celor agrometeorologice in scopul luarii de masuri de aparare impotriva fenomenelor atmosferice severe( seceta, temperaturi extreme, vanturi puternice) ;

-stabilirea locului si momentului aparitiei unor boli si daunatori, aparitie favorizata de anumite conditii climatice ce pot fi prevazute de asemenea pe baza prognozelor meteorologice;

-elaborarea de modele pentru cresterea si dezvoltarea culturilor agricole, pentru care factorii climatici constituie parametrii de intrare.

Agrometeorologia, atat in abordarea problemelor teoretice, de cercetare, cat si a celor operationale, trebuie sa tina seama ca planta, in mediul sau natural, nu este izolata ci este o veriga a unui sistem complex, sistemul sol-planta-atmosfera. Sistemul poate fi considerat alcatuit din trei subsisteme : sol, planta si respectiv, atmosfera. In fiecare subsistem se desfasoara procese fizice, chimice si biologice. Procese fizice pot fi descrise in general cu ajutorul termodinamicii clasice sau al termodinamicii proceselor ireversibile ; procesele chimice pot fi descrise cu ajutorul teoriei cinetice a reactiilor chimice ; procesele biologice insa, datorita diversitatii si complexitatii lor, nu pot fi abordate cu ajutorul unei teorii unitare.

In sistemul sol-planta-atmosfera se produc permanente teansferuri de energie si masa, transferuri ce au loc la nivelul celor trei interfete ale sale : interfata sol-planta(reprezentata de sistemul radicular), interfata planta-atmosfera(reprezentata de sistemul foliar sau, mai exact, de stomate) si interfata sol-atmosfera. Descrierea transferurilor necesita cunoasterea proprietatilor interfetelor implicate.

Agrometeorologia utilizeaza ca date de baza datele climatice furnizate de reteaua meteorological, datele rezultate in urma activitatii de prognoza meteorological, date referitoare la sol, date topografice, harti ale ocuparii terenurilor, precum si orice alta categorie de date utile gestionarii pamantului.




Toate aceste date pot fi integrate spatial cu ajutorul Sistemelor Informationale Geografice. Un asfel de sistem poate fi definit drept instrumentul care, folosind date de la diverse surse, are capacitatea sa le asambleze, organizeze, gestioneze, analizeze si sa le combine in scopul de a elabora si prezenta informatii care au localizare geografica precisa, contribuind in acest fel la gestionarea mediului.

Tehnicile utilizate in agrometeorologie sunt indreptate in doua directii principale:

1.   Tehnici ce au drept scop studierea factorilor fizici de mediu, ceea ce presupune atat mijloacele clasice utilizate in mod obisnuit in climatologie si in monitoringul factorilor de mediu, cat si cu mijloace moderne cum sunt centralele de achizitie si prelucrare a datelor(statii automate) sau senzorii de teledetectie ;

2.   Tehnici de observatii si masuratori asupra organismelor vii(plantele), specifice nivelului si scopului investigarii ; amintim aplicarea metodelor spectroscopice, a celorcristalografice, utilizaea izotopilor radioactivi, a radiatiilor Roentgen, realizarea de fotografii stereoscopice si emisferice, digitizari, masuratorile radiometrice, etc.

Agrometeorologia face appel din ce in ce mai mult la modelare. Functie de nivelul si complexitatea studiilor, se utilizeaza modele generale ale circulatiei atmosferei , modele meteorologice pentru stratul limita, modele hidrologice si modele pentru functionarea culturilor.

Un mijloc de actualitate , la care agrometeorologia face appel este teledetectia. Informatiile oferite de ea, ca de exemplu, reflectanta in domeniul vizibil al spectrului electromagnetic, emisivitatea si temperatura de suprafata in domeniul infrarosu termic, temperatura de stralucire si coeficientul de retrodifuzie in domeniul hiperfrecventelor, sunt deosebit de utile. De la aceste informatii se poate trece la marimi care privesc direct cultura : talia plantelor, indicele foliar, continutul in apa, umiditatea solului, evapotranspiratia. Avantatajul principal oferit de teledetectie este acela ca datele pot fi culese simultan de pe arii intinse, permitand in acest fel si transferul de informatie intre diferite scari spatiale.

Legat de aceste preocupari merita mentionat Proiectul MARS(Monitoring of Agriculture with Remote Sensing) initiat de Comunitatea Europeana in anul 1988, la care participa si Romania. Principalele activitati in cadrul acestui proiect vizeaza :

-      estimarea suprafetelor ocupate de diferite culturi intr-o egiune sau intr-o tara ;

-      supravegherea starii vegetatiei si obtinerea de indicatori ai productiei ;

-      estimarea cu anticipatie a productiilor pentru culturile importante ;

-      crearea unui sistem avansat de informare pentru agricultura ;

-      efectuarea de studii pe termen lung,etc.

Definirea locului si rolului agrometeorologiei ca si abordarea problematicii sale complexe nu sunt posibile decat apeland la o viziune analitica intelegatoare, care presupune pluridisciplinaritate. Astfel, agrometeorologia apeleaza la meteorologie, climatologie, fizica(pentru legile care guverneaza fenomenele care se petrec in sistemul sol-planta-atmosfera ca si pentru partea de instrumentatie), la statica (necesara in descrierea fenimenelor experimentale ca si a relatiilor dintre factorii implicati in functionarea sistemului), la ecologie, fiziologie si genetica (pentru studiul organismelor vegetale sau animale), la pedologie si hidrologie(pentru studiul solului). Ea apeleaza de asemenea la discipline de granita cum sunt biofizica si bioclimatologia.

In concluzie agrometeorologia, privita ca un ansamblu de mijloace stiintifice si tehnice, se bazeaza pe cunoasterea factorilor fizici de mediu si a efectelor lor asupra materialului biologic, solului si tehnologiilor de cultura si are drept scop furnizarea de informatii deosebit de utile pentru gestionarea si dezvoltarea exploatatiilor agricole si a mediului rural.












Document Info


Accesari: 4738
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )