Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Avalanse - Tipuri de avalanse

Meteorologie


Avalanse






Tipuri de avalanse

1.
Avalanse cu zapada uscata (cu trei subtipuri, in ordine crescanda a densitatii zapezii) :

1.1 Avalansa pudroasa (cu nor)

1.2 Avalansa granuloasa (fara nor )

1.3 Avalansa cu placi de vant

2. Avalanse cu zapada umeda (cu trei subtipuri, in ordine crescanda a umiditatii):

2.1 Avalanse cu placi umede

2.2 Avalanse cu bulgari si rulouri

2.3 Avalanse de fuziune

In continuare, le vom aborda pe rand, pe scurt.

1.1. Avalansa cu zapada pudroasa

Aceste avalanse se produc cu zapada pudroasa (germ. "Pulverschnee", fr. "neige poudreuse", en: "powder, featherlike snow"), numita uneori si "prafoasa" (in cele mai multe articole romanesti aparea termenul - neadecvat - de zapada "prafuita" !). In literatura noastra este adesea utilizat des si termenul german "pulver".

Acest tip de avalanse se produc dupa ninsori abundente cazute pe timp friguros. Ele se declanseaza spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind legate de temperatura si neimplicand o modificare calitativa a stratului de zapada. Desigur, pot fi si provocate de toate cauzele exterioare.

O avalansa cu zapada "pulver" are doua componente distincte : avalansa propriu-zisa si norul ei. Avalansa propriu-zisa este masa de zapada care aluneca pe panta. Sau mai corect spus "zboara" paralel cu panta, atingand viteze de 200-300 km/h !!

"Norul" este format din microcristale de gheata, aerosoli (engl: "airborne" ). El insoteste avalansa propriu-zisa si este in sine foarte periculos, dupa cum vom vedea.

Zapada fiind foarte usoara si fragila, "zboara", pe o "perna de aer" . Deci ea nu se insinuea 20220r1717u za ca un ic intre stratul existent si straturile de aer ca la tipul urmator, ci navaleste la vale ca un talaz imens, izbind "cu fruntea" ca un berbec straturile de aer imobile. De aceea, acest tip de avalanse sunt insotite de un zgomot "ca un tunet" iar frontul lor si norul antrenat creaza "efectul de suflu" . De fapt, suflul e o veritabila unda de soc care, prin presiunea imensa, provoaca distrugeri impresionante in zona. (nu masele de zapada in mod direct !). Asupra oamenilor intalniti, suflul avalansei poate produce barotraume, ce pot merge uneori pana la "explozia" plamanilor !

"Norul" avalansei cu zapada pudroasa poate fi ucigas chiar si cand avalansa e foarte mica si efectul de suflu e prea slab ca sa produca leziuni mecanice prin presiunea sa (barotraume: daca victima are caile respiratorii neprotejate (vom reveni), ea poate inspira acele microcristale de gheata (sau "norul" intra involuntar in plamani, din cauza presiunii). Moartea victimei survine prin doua mecanisme - unul reflex, ce produce o blocare involuntara prelungita a miscarilor respiratorii ( apnee prin bronhospasm) si celalalt analog inecului.

1.2. Avalanse cu zapada granuloasa

Aceste avalanse se produc cu zapada formata din microgranule de 2-5 mm, ( fr: gobelet, engl: "cup cristal"), deci nu din fulgi cu forme arborescente. Microgranulele pot fi cristale poliedrice, cu forme regulate, sau structuri amorfe elipsoidale. Acest tip de zapada poate fi proaspat ninsa ("mazariche" foarte fina) sau poate fi zapada mai veche, a carei structura s-a modificat (fenomen frecvent si la suprafata zapezii, prin proces de metamorfoza constructiva).

Si acest tip de avalanse se declanseaza spontan, oricand, dar pot fi si provocate. O astfel de avalansa, cu zapada proaspata si in cantitate mare, a facut 23 de victime la Balea in 17 aprilie 1977 !

Avalansele cu zapada granuloasa se comporta ca un covor rulant. Zapada curge pe panta. Particulele de zapada fiind mai grele, nu se formeaza nor ! Avalansa curge lipita de panta, intra ca un ic sub straturile de aer imobil si prin urmare "tunetul" lipseste. E o avalansa silentioasa si fara suflu !

Cei ingropati de ea, daca nu e o avalansa imensa, au sanse mai mari de supravietuire, deoarece ea, spre deosebire de celelalte tipuri, in final se taseaza mai putin, mai lent. Salvatorii de la Balea au facut munca de Sisif; zapada degajata cu lopetile, curgea, se prabusea inapoi in transeele create pentru a ajunge la victime.

1.2. Avalansele cu placi " de vant".

Acest tip de avalansa se numeste avalansa cu placi de zapada sau cu "placi de vant" . (Fr. "plaque a neige" respectiv "plaque a vent"; germ. "Schneebrett" respectiv "Windbrett, engl: "wind slab"). Din traducerea termenului german s-a preluat si la noi expresia de "avalansa tip scandura" (germ. Brett = scandura).

Dupa cum arata denumirea, aceste avalanse sunt produse de "placi de zapada". Acestea sunt mase lenticulare de zapada compacta, tasata, adesea dura, de dimensiuni diferite ( cat suprafata unei camere sau apartament, dar pot fi si mai mari). Ele se formeaza de regula sub actiunea vantului, care, la ninsorile viscolite (cu zapada uscata), determina depunerea unui strat de zapada inegal, cu acumulari in culoare, valcele si in partea superioara a celor doi versanti ai crestei, de o parte si de alta a acesteia, insotind de obicei cornisele. Vantul poate transporta ulterior si zapada ( uscata) cazuta initial in grosime uniforma prin ninsori linistite, fara vant.

Una din placi se depune in zona batuta de vant ("in vant") si se taseaza mai rapid, sub bataia acestuia ("zapada tencuita"). Cealalta placa "sub vant" este plasata in zona adapostita de vant ("zapada suflata") sub cornisa (care prin rupere, prabusire poate declansa avalansa, rupand placa de sub ea). Placile au de obicei o anumita duritate, dar sunt extrem de fragile!

Se formeaza uneori placi mai intinse (dar mai subtiri) si in alte zone, prin "imbatranirea" zapezii cu intarirea numai a stratului superior ("crusta"). . Acestea insa nu sunt "placi de vant" , dar si ele pot pleca, caci vantul si variatiile de temperatura nu produc o coeziune suficienta cu stratul de dedesubt.

Uneori se aud zgomote surde ("vuum") cand se prabusesc placile in micile goluri formate sub ele, fara sa plece (asta se intampla in zone plate sau pe pantele putin inclinate). Multi, mai ales schiorii in zapada intacta ati intalnit asta si va amintiti ce-ati simtit "in stomac" ! Dar, in zone mai inclinate, cand se produce ruptura placii de zapada, se aude un zgomot sec si se vede crapatura produsa, care din fericire uneori e doar un avertisment, nu pleaca avalansa. Asa a relatat si supravietuitorul avalansei de la Balea in care a murit Viorel Negoita in 20 dec.2004. La prima abordare (urcare) a acelei fetze dintre Curmatura Balii si Saua Paltinul s-a produs doar o fisura. La a doua abordare a zonei (la intoarcere), s-a produs avalansa.

Avalansele cu placi de zapada sunt cele mai perfide, caci sunt greu de prevazut. Uneori, privind cu atentie, se pot observa diferente de culoare: placile de vant sunt mai albe (zapada mai proaspata decat in rest). E mai sesizabila asta in zonele cu crusta produsa de inghet-dezghete,caci crusta e mai gri, mai mata, placile de vant mai albe. Atentie ! De multe ori, placa e disimulata de un mic strat de zapada ninsa proaspat si uniform, care am vazut ca ii poate pacali si pe veterani...

Avalansele cu placi sunt de obicei "avalanse de strat" , alunecand pe un strat mai vechi. Fragmentele mai mari de placi aluneca incalecandu-se si spargandu-se.

Pericolul de a fi ingropat intr-o astfel de avalansa e mai mic ca la alte tipuri (daca sunt pe fete, nu pe valcele), dar exista pericolul de a fi ranit de ele. Aceasta depinde de grosimea placii, de lungimea si inclinatia pantei (ce determina viteza placii).Dar de multe ori, aceste avalanse produc traumatisme grave. Cand pleaca o placa dintr-un culoar, pericolul e mai mare atat prin riscul de traumatisme prin fragmente de placi sau lovire de stanci, cat si prin pericolul de a fi acoperit de o avalansa scurta. Si faptul ca cineva a murit intr-o avalansa "mica" - cum s-a intamplat deseori - nu este o consolare pentru nimeni.

Majoritatea avalanselor cu placi sunt provocate de turisti sau alpinisti, care "taie" placa. La ruperea placii se aude un pocnet scurt si, uneori, am mai spus-o, placa nu porneste, spre norocul celui in cauza.

Intr-o publicatie franceza se afirma ca "aproape toate avalansele ucigase [exceptand catastrofele] sunt provocate de schiorii in cauza" si ca "80% din ele sunt avalanse in placi". Intr-un film documentar despre avalanse, difuzat pe Discovery, se spunea ca 99% din avalansele cu victime umane ( exceptand catastrofele ) sunt declansate de cei in cauza.

Cine nu stie ca ninsoarea a fost insotita de vant, poate fi pacalit, chiar daca are experienta, asa cum s-a intamplat cu Misi Szalma in 22 ianuarie 1974 mai sus de cabana Podragu.

2.1.Avalansele umede in placa

Aceste avalanse se numesc in mod curent avalanse cu zapada umeda sau "avalanse de fund" ( engl: "full-depth or ground avalanche", fr: "avalanche de fond" ) caci intereseaza adesea tot stratul de zapada, lasand solul dezgolit, antrenand bolovani, vegetatie etc.

Aceste avalanse sunt corelate cu ridicarea accentuata a temperaturii, cu "inmuierea" gerului. Zapada e moale, grea, uda si aderenta ei la "pat" se reduce prin aparitia unei pelicule lichide, cu efect lubrefiant . De aceea se declanseaza mai ales pe culoare, dar si pe fetze.Traseul lor e cam acelasi, an de an, la fel si perioadele de declansare. Viteza de curgere e mult mai lenta (40-100 km/h) si nu produc efecte de suflu. Aceste avalansee sunt de obicei autodeclansate, "curgand" la ore fixe, orele cele mai calde ale zilei si putand face victime intre cei care, in mod imprudent, se afla in calea lor. Dar pot fi declansate si de oameni.

Sunt foarte periculoase pentru cei pe care ii antreneaza cu ele si ii acopera, deoarece zapada lor are densitate mare (poate "sfarama" cu presiunea ei pe cel prins in avalansa), iar la oprire se taseaza foarte tare, se "betoneaza", fiind extrem de greu de degajat.

Spre deosebire de avalansele cu zapada uscata, care au viteza foarte mare, cele umede sunt mai lente si lasa celor implicati o anumita sansa de a scapa din calea lor prin fuga.

2.2. Avalansele cu bulgari si rulouri

Aceste avalanse sunt denumite "cu bulgari" (fr: "en boule") si sunt tot avalanse de primavara, cu zapada uda, moale. Ele pornesc in mici fragmente la vale, prin rostogolire, sub forma de bulgari, ca niste cochilii de melci. Multe din aceste avalanse sunt nepericuloase, striind pantele insorite si culoarele.

Uneori insa, bulgarii se maresc, adunand progresiv, prin rostogolire, toata zapada din culoarul respectiv, inclusiv pamant si pietre, devenind periculoase. Pe pante iau uneori forma de covor rulat (burelet), putandu-se sparge si apoi declansa alte avalanse.

2.3.Avalansele de fuziune

Sunt rar intalnite, motiv pentru care nu insistam asupra lor. Ele sunt cu zapada "putreda" (fr:pourrie) care se scurge.

2.4. Avalansele pot fi si atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren. O avalansa in placi poate deveni "de fund", una tip "pulver" se poate produce si in aprilie sau mai, iar una "umeda" poate porni nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de la foehn/front cald.

In munti mai inalti (Alpi, Anzi, Himalaya) anotimpurile depind nu doar de calendar, ci si de altitudine. Acolo exista avalanse si vara si faptul ca e "pulver" sau "umeda" tine doar de situatia meteo.

Dar sunt exceptii si in muntii nostri. Monitorii si elevii participanti la Scoala Nationala de Alpinism si Salvamont de la Padina au putut vedea o avalansa in iunie 1985, pe piciorul Babelor!

O alta clasificare / caracterizare a avalanselor in cap. 5, la pag. 97 a cartii "Guide Neige et Avalanches".
Este reprodusa cu mici modificari dupa "Atlasul Avalanselor" - a lui M.R. de Quervain, Unesco, Paris 1981 ) Dupa ea se poate caracteriza o avalansa cu litere si cifre si anume:

A,B, C = indica zona de plecare a avalansei:

A . Modul de plecare:

A 1.Plecare punctuala ( dintr-un punct )

A 2. Plecare liniara

A 3.
Plecare mixta ( inceput intr-un punct, apoi ruptura liniara )

A 4. Plecare prin rupere sub forma de crevasa.

B. Pozitia planului de alunecare:

B 1. In interiorul paturii ( manteau ) de zapada

B 2. Ruptura in zapada proaspata

B 3.
Ruptura in zapada veche

B 4.
Pana la sol

C. Apa lichida in zapada

C 1. Absenta

C 2. Prezenta

D, E, F = Zona de curgere.

D. Traseul parcursului

D 1. Parcurs pe o panta deschisa = avalansa de versant

D 2. Parcurs pe un culoar sau valcel = avalansa de culoar.

E. Tipul miscarii:

E 1.Nor de zapada = avalansa cu aerosoli

E 2. Curgere de-a lungul solului = avalansa curgatoare

E 3. Criteriile 1 si 2 simultan = avalansa mixta

F. Pozitia suprafetei de glisare:

F 1. Curgere pe un strat de zapada ( avalansa superficiala )

F 2. Curgere pe sol = avalansa de fund

G,H, I : Zona de oprire.

G. Rugozitatea zapezii din aria de oprire

G 1. Grosiera ( depozit grosier )

G 2. Bulgari colturosi

G 3.
Bulgari rotunjiti

G 4.
Fina ( depozit fin )

H. Apa lichida

H 1.Absenta = depozit uscat

H 2. Prezenta = depozit umed

I. Murdaria depozitului

I 1. Fara materiale vizibile = depozit curat

I 2. Depozit murdar

I 3.
Stanci, pietre, pamant

I 4.
Crengi, arbori

I 5.
Resturi de constructii.


















Document Info


Accesari: 2778
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )