Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MASURAREA CARACTERISTICILOR CURENTILOR DE AER IN JUDETUL IASI

Meteorologie


Grup Scolar Agricol "Vasile Adamachi"Iasi

 



Profilul:Resurse naturale si protectia mediului

Calificarea:Tehnician hidrometeorolog

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENŢELOR PROFESIONALE

  

Iasi 2008

                     

MASURAREA CARACTERISTICILOR                         CURENTILOR DE AER IN JUDETUL IASI INTRE ANII 1998-           2003

                                                     

Argument

Am ales aceasta tema deoarece este una interesanta si datorita masurarii caracteristicilor curentilor de aer putem afla cum va fi vremea.Datorita acestor masuratori de putem asigura si in momentele cand iesim la iarba verde sau in diferite excursii,astfel putem sa ne ferim de o vreme urata si instabila si putem sa luam cu noi diferite haine mai groase pentru a nu ne imbolnavi de o vreme friguroasa.Masurarea caracteristicilor curentilor de aer reprezinta dupa parerea mea cele mai importante masuratori in meteorologie.

In multe localitati se intampla diferite dezastre datorate vantului puternic ce produce tornade si uragane ce aduc pierderea de multe vieti omenesti insa aceste pierderi dupa parerea mea pot sa nu se mai intample datorita unor masuratori facute corespunzator de oameni priceputi care se pricep in a face asemenea masuratori.Mii de vieti sau pierdut in urma dezastrelor datorate tornadelor si altor fenomene meteo produse din cauza curentilor de aer de aceea am ales aceasta tema deoarece este una foarte importanta in special pentru viata omului mai presus de orice.

CUPRINS

·        Scurt istoric judetul Iasi................................ pag 5

·        Introducere.................................................pag    6

·        CURENŢII DE AER...............................pag 7

o        Ciclinii si anticiclinii

o       Fronturile atmosferice

o       Sinteza

·        Aerul  ........................................................pag 13

o       Clasificare

·        Vantul........................................................pag 15

o       Formare

o       Caracteristici ale  vanturilor si a caracteristicilor eoliene

o       Vanturile locale

o       Masurarea vitezei vantului

o       Valori ale vitezei vantului

o       Tipuri de vanturi

~Anexe.............................................................pag  20

Bibliografie....................................................pag 23

SCURT  ISTORIC JUDETUL IASI

Iasi este resedinta si cel mai mare oras al judetului Iasi, Romānia. De asemenea este al doilea oras ca populatie din Romānia dupa Bucuresti, fosta capitala a Moldovei si, temporar (īn timpul Primului Razboi Mondial) a Romāniei. Potrivit ultimului comunicat al Institutului National de Statistica, orasul are la data de 1 ianuarie 2008 o populatie de 315.214 locuitori. Este unul dintre cele mai importante si īnfloritoare orase din Romānia, fiind important centru cultural,politic si universitar.

Clima prezinta un caracter continental pronuntat, fiind influentata de masele de aer cu provenienta rasariteana; iernile sunt geroase, iar verile calduroase. Temperatura maxima īnregistrata a fost 40°C (27 iulie 1909), īn timp ce minima a fost de - 36,3°C (1 februarie 1937).

Orasul este situat in nord-estul Romaniei, la 47°10'24" latitudine nordica si 25°15'3" longitudine estica, pe vechile drumuri comerciale care legau nordul si vestul Europei de sud-estul continental si de Orientul Apropiat.

In orasul Iasi s-au efectuat primele observatii meteo instrumentale de pe teritoriul Romaniei.

Prima statie meteo de pe teritoriul Iasului a fost i 424n1316e nfiintata in anul 1941 si functioneaza inca si in zilele noastre.Pe teritoriul orasului se gasesc doua statii meteorologice : Statia Internat care se afla in Copou si statia meteo din zona Tatarasi -statia aeroport,

cea din tatarasi fiind printre cele care au fost construite primele in Romania alaturi de cele de la Cluj,Bucuresti,Timisoara si Brasov.

 

                                            

                                                        Introducere

Infiintarea Serviciului Meteorologic la 18/30 iulie 1884, prin decizia Departamentului Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, reprezinta inceputul unei activitati sistematice, care ofera informatiile necesare agriculturii, transporturilor, industriei, energeticii, protectiei mediului, gestionarii resurselor de apa, sportului, turismului, pentru sanatate si apararea teritoriului.
   
Primele observatii meteorologice instrumentale pe teritoriul tarii noastre au fost inregistrate in 1770, la Iasi. Au urmat o serie de observatii efectuate de intelectuali pasionati, care au inteles rolul informatiilor meteorologice pentru economie. Stefan Hepites (1851 - 1922) a fost cel mai insistent luptator pentru infiintarea Serviciului Meteorologic Roman, devenind si primul director al acestei institutii de interes national; a fost membru al Comitetului International de Meteorologie si pentru activitatea sa a fost ales membru al Academiei Romane.
    In diferite perioade au contribuit la progresul meteorologiei personalitati de seama ca prof. Poenaru, prof. I. Pangrati, T. Stamate, dr. Davila, dr. Barasch, Eric Otetelisanu, Nicolae Topor, Andrei Doneaud, N. Besleaga.
Cateva date importante din istoria meteorologiei romanesti: la 1 iaunarie 1925 s-a infiintat Serviciul sinpotic de prevederea timpului; la 1 ianuarie 1930 s-a infiintat Observatorul Baneasa; centrele regionale de prevederea timpului si protectie meteo s-au infiintat in 1936, la Constanta, Cluj in 1938, Iasi in 1941; in 1941, la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Fizica, a inceput sa functioneze Catedra de fizica atmosferei si meteorologie; in 1967 s-a instalat primul radar meteo; in 1984 a inceput sa functioneze Centrul de calcul meteo; in intervalul 2000-2003 a fost creat Sistemul Informational Meteorologic Integrat National (SIMIN), executat de firma Lockheed Martin din SUA, investitie de 55 mil. USD.
    Activitatea actuala meteo se desfasoara in cadrul Companiei Nationale "Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarirea Apelor" (INMH) din subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, prin reteaua nationala formata din 138 de statii terestre, 3 statii aerologice, 7 centre radar, 729 de posturi pluviometrice. Pentru masuratori agrometeorologice functioneaza 60 de statii, iar pentru asigurarea traficului aerian, problemele meteo sunt rezolvate de ROMATSA, care colaboreaza cu INMH. Prin specificul sau, activitatea de cercetare meteo necesita o colaborare internationala, care se realizeaza prin Organizatia Meteorologica Mondiala, al carei membru fondator este Romania.
    Sistemul Informational Meteorologic Integrat National (SIMIN) a fost creat pentru modernizarea prelucrarii datelor obtinute de la senzorii instalati in teritoriu, in vederea furnizarii de date meteo si hidrologice in timp util beneficiarilor, factorilor de decizie din agricultura, protectie civila, transporturi rutiere, aeriene, fluviatile, maritime si altor activitati a caror prognoza meteo este absolut necesara.
Prin SIMIN se anticipeaza fenomenele ca inundatii, ploi de gheata, cantitatile de precipitatii, trasnete, vijelii, formarea poleiului, ceata si alte fenomene de risc. Prin acest program Romania a devenit Centrul Meteorologic regional, care asigura gradul de performanta cerut de UE si NATO.
    Reteaua de masuratori meteo este in curs de retehnologizare cu statii automate (SMA), ca si statii de radare nationale.
O retea de detectie a fulgerelor, formata din 8 statii montane, reprezinta o premiera pentru Romania.

CURENŢII DE AER, CICLONI, FRONTURI ATMOSFERICE.

Vremea, īn īntelesul cel mai strict, īnseamna complexul fenomenelor naturale ce au loc īn atmosfera joasa si sunt produse de miscarea curentilor de aer cu diferite caracteristici de presiune, umiditate si temperatura.

Asupra zonei temperate, īn timpul anului īsi fac simtita influenta cāteva mase de aer cu anumite proprietati:

   aerul continental:   vara, acesta aduce temperaturi ridicate si umiditate scazuta, iar iarna temperaturi scazute si umiditate, ceata;

·       aerul maritim: vara - nebulozitate, umiditate crescuta  temperaturi   variabile;   iarna   aceleasi   caracteristici   de nebulozitate si umiditate, dar temperaturi ridicate;

·       aerul tropical: care vara produce instabilitate atmos­ferica, iar iarna īncalzirea vremii.

Este bine sa cunoastem de la un buletin meteo tipul masei de aer care actioneaza supra zonei est-europene si abia apoi vom porni īn observarea directa, pentru a face o prognoza. Aceasta informatie este de mare ajutor īn activitatea de prevedere.

Ciclonii si anticiclonii

Pentru a ne face o viziune completa asupra originii fenomenelor meteo trebuie sa stim cine misca masele de aer dintr-un loc īn altul. Astfel, o masa de aer care se īncalzeste īncepe sa se dilate, presiunea ei scade, iar temperatura creste. O masa de aer care se raceste va avea parte de o crestere a presiunii si de o scadere a temperaturii.

Asa iau nastere cāmpurile barice care īncep sa se deplaseze, antrenānd masele de aer. Acestia sunt ciclonii si anticiclonii; cunoasterea fenomenelor ce-i īnsotesc este vitala pentru o prognoza meteo corecta.

  Ciclonii

Sunt mase de aer antrenate īn miscari turbionare de vārtej. Privind o fotografie meteo de satelit sunt usor de observat ciclonii. Norii se vad asemenea unor vārtejuri albe. Aceste zone migratoare au diametru de 2.500-3.000 km. Apar īn familii sau serii, deplasāndu-se īn general de la vest la est cu o medie de 20-30 km/ora, dar uneori cu 80-100 km/ora.

Ciclonul mobil se formeaza atunci cānd o "limba" de aer tropical patrunde spre nord īn regiunile ocupate de aerul rece. Deci un ciclon va avea un sector cald si unul rece, acestia producānd fenomene diferite.

Interactiunea dintre cele doua mase de aer va da nastere unui front cald si unui front rece - īn partea posterioara a frontului cald. Liniile celor doua fronturi se īntālnesc īn punctul de convergenta al celor doua mase de aer, care este si centrul barometric, un centru numit depresiune barometrica, datorita presiunii scazute. Pe harti acesta este notat cu litera D.



Vom analiza doua zone: cea de la sud si cea de la nord de punctul de convergenta (Plansa 3). La sud de punctul de convergenta, apropierea frontului cald este precedata de vānt de la sud-est, apoi din sud. Apar norii frontului cald si zona de precipitatii linistita a nimbostratusilor. Presiunea scade continuu si lent iar temperatura creste. Dupa trecerea frontului, precipitatiile īnceteaza, cerul se īnsenineaza partial sau total.

īn sezonul rece, trecerea frontului cald aduce ceata si nori stratiformi cu burnita, īn partea centrala a ciclonului.

Dupa sectorul frontului cald vin norii frontului rece de ordinul II. Dupa trecerea frontului, vāntul devine vijelios si īn rafale si īsi schimba brusc directia la aproape 180° batānd din vest si nord-vest. Timpul devine senin si iarna este rece. Vara aceasta masa de aer din spatele frontului rece devine si ea instabila, formānd nori de conventie din care cad precipitatii izolate de scurta durata. Noaptea, īn schimb, se īnsenineaza.

In punctul situat la nord de punctul de convergenta, aerul este rece. Aerul cald apare aici la altitudini mari provenind din sud si se īncalzeste treptat. Presiunea scade la īnceput, apoi creste lent. īncet se instaleaza sistemul noros al frontului cald, cu precipitatii din nimbostratus.

♦ Anticiclonii

īntre ciclonii mobili se instaleaza si anticiclonii mobili. Anticiclonii sunt cāmpuri barice cu presiune ridicata, de mare extensie spatiala. Presiunea descreste de la centru spre margini.

Curentii de aer sunt descendenti, aerul se īncalzeste si se comprima, scade umezeala, si conditiile sunt nefavorabile condensarii si formarii norilor. Timpul este senin, frumos cu evolutie uniforma, temperaturi de 35°, canicula.

Sunt si exceptii cānd īn anticiclon poate aparea ceata, norii stratiformi si, mai rar, precipitatii. īn perioada rece, anticiclonul aduce nopti de - 30°.

   Fronturile atmosferice Pe linia de separatie a celor doua mase de aer apar frontu­rile atmosferice, care sunt manifestari complexe a fenomenelor de evaporare-condensare, ce strabat spatiul īmpreuna cu formatiuni noroase specifice si īnsotite de vānturi. Cunoasterea tipului de front atmosferic ce evolueaza īn zona de prognoza este nucleul prognozei meteo pentru observatorul amator.

Sunt trei tipuri de fronturi atmosferice:

·       Cald  rece

·       oclus 

Fiecare front prezinta sisteme noroase specifice, manifestari deosebite; evolutiile diferite care apar la acelasi tip de front tinānd de orografie (formele de relief), insolatia scoartei terestre, conditiile climaterice specifice unor zone etc.

Dar, de regula, succesiunea formatiunilor noroase si a precipitatiilor este aceeasi, ceea ce ne permite prevederea vremii.

1. Frontul cald

Elementele frontului cald:

·       īi sunt caracteristici norii stratiformi din toate familiile;

·       linia frontului - īntre masa calda si masa rece este o zona de separatie de 10-30 km {zona frontala calda);

·       panta frontului care formeaza un unghi de 1-10° cu solul;  aceasta panta este rezultatul alunecarii aerului cald mai usor peste aerul rece mai greu;

·       stratul noros, lat de cāteva sute de km īn fata zonei frontale;

·       lungimea frontului  care  masoara  de   la  cāteva  sute  la 1.200 km.

La aparitia frontului cald, presiunea scade lent si uniform. Vara, temperatura scade īn timpul zilei iar noaptea creste. Iarna, temperatura creste si cad ninsori, lapovita si ploi.

Vāntul se intensifica de la 1-3 km/h la 10-13 km/h si bate dinspre sud-est. Odata cu īnaintarea frontului, vāntul se roteste īn sensul acelor de ceasornic. Dupa trecerea frontului, vāntul bate īn rafale dinspre sud-vest.

Succesiunea elementelor frontului cald

īntr-o dimineata de vara:

1.      apar norii cirrus;

2.      treptat norii devin mai compacti si alburii (Cs) 500-600m;

3.      spre amiaza cerul se acopera cu o pānza uniforma alba prin care soarele abia se zareste As translucidus, As opacus;

4.      norii coboara (500-600 m), devin cenusii (Ns); īsi face aparitia ploaia linistita; iarna, ninsoare linistita.

Norii cirrus prevestesc venirea frontului cald. īi gasim la 700-800 km īn fata frontului; daca sunt C uncinus, furtuna este iminenta.

īn mijlocul frontului precipitatiile scad, vāntul īsi mareste intensitatea. Iarna, zona de mijloc a frontului aduce burnita. Latimea zonei de precipitatii este de 300-400 km; iarna mai mare decāt vara.

O data cu trecerea frontului si schimbarea directiei vāntului, sistemul se destrama. Scaderea presiunii īnceteaza, cerul se īnsenineaza noaptea si dimineata; la amiaza apar Cu humilis de timp frumos. Daca masa de aer cald este umed-instabila īn urma frontului cald pot cadea ploi izolate sub forma de averse; daca aerul este uscat la sol, frontul nu da precipitatii.

Asa cum am observat la structura unui ciclon, in urma unui front cald apare frontul rece, de obicei la o distant de 1-2 zile de fenomenele finale ale frontului cald.

In munti, evolutia frontului cald este putin diferita. Daca vine de la apus, pe versantii vestici va ploua, iar pe versantul estic frontul se va dispersa. Norii acopera portiuni mici de cer dupa trecerea frontului, soarele straluceste. Dar vremea nu tine mult; poate aparea frontul rece.

2. Frontul rece

Aerul rece, aflat in spatele frontului cald, se deplaseaza repede, ajungand din urma aerul cald. La zona de contact aerul rece mai dens obliga aerul cald se se īnalte brusc. In fata aerului rece care se rostogoleste ca un sul pe sub aerul cald se formeaza stratul de CNb. Panta liniei frontului fund mai abrupt, sileste norii sa evolueze rapid pe verticals.

Temperatura scade la 10-15°, presiunea scade; norii Cu evolueaza in Cu congestus, care īnmuguresc si se dezvolta. Culorile, de la alb, se transforms in cenusiu-plumburiu, vinetiu. Ajungand in zona norilor cirrus, varfurile CNb devin neclare, rasfirandu-se in norii cirrus. Din forma de conopida, norul devine nicovala - apar vestitorii frontului rece de gradul 1, Se destramati.

Precipitatiile cad chiar din fata liniei frontului. In spatele frontului, unde īnclinarea este mai mica, alunecarea aerului cald este mai lenta, se formeaza nori stratiformi, incepand cu Ns, din care cad ploi generate si continui. In spatele acestora vin norii As si Cs. Zona de precipitatii este īngusta, 100-150 km, apoi vremea se linisteste si presiunea creste, mentinandu-se la o valoare mai ridicata decat inainte de trecerea frontului.

 

3. Frontul rece de ordinul II

La o viteza de deplasare mare a aerului, convectia este intensa, datorita pantei foarte abrupte. Se formeaza CNb puternici care produc averse īnsotite de descarcari electrice. Vāntul bate puternic si īn rafale; zona de precipitatii este de 10-20 km.

Vestitorii frontului rece de ordinul II sunt norii As care se transforma īn Ac lenticularis care tradeaza invazia de aer rece la īnaltime. La 200 km īnaintea frontului prevestesc aparitia sa cu 2-6 ore īnainte.

Frontul rece de ordinul II secundar poate aparea dupa frontul rece I daca, la fel ca la frontul cald, masa de aer din urma frontului este instabila.

4. Frontul oclus

Cānd se īntālnesc doua fronturi, unul cald si unul rece, avem o ocluziune - fronturile se contopesc. Aspectul vremii este īnchis, norii acopera tot cerul cu forme si īnaltimi variate. Frontul oclus tine vremea īnchisa multe zile toamna si iarna. Frontul oclus arata "moartea" celor doua fronturi anterioare -"consumarea" acestora.

Sinteza

Iata ce trebuie retinut ca puncte esentiale:

·        frontul rece urmeaza frontului cald, acestea fiind parti componente ale unui ciclon;

·        vremea īn ciclon este instabila - īn anticiclon este stabila;

·        norii Cirrus prevestesc apropierea frontului cald;

·        frontul cald: precipitatii de peste 12-16 ore;

·        trecerea frontului cald nu īnseamna linistirea vremii - urmeaza evolutia unui front rece;

·        pe un teritoriu cu aer uscat, frontul cald nu lasa precipitatii; vāntul se roteste īn directia acelor de ceasornic pe parcursul evolutiei frontului atmosferic;

·        frontul rece este prevestit de norii CNb cu sau fara descarcari electrice;

·        front rece: ploi īn averse;

   >          īn fronturile ocluse vremea este instabila pentru mai mult timp.

Elementele de prognoza meteo pentru observatorii amatori

Prevederea vremii nu este un lucru asa de dificil cum pare la prima vedere. Doar ca presupune o observare atenta si permanenta a cerului. īncetul cu īncetul te transformi īntr-un observator al cerului si al fenomenelor ce se petrec īn atmosfera.

Din experienta observatorilor de meteori, bibliografia studiata, experienta personala si a altor observatori ai cerului, s-au selectat cāteva elemente de prognoza, care va vor ajuta numai daca le veti asocia si cu alte semne observate īn natura.

Vremea devine instabila daca:

1)    apare coroana sau hallo īn jurul soarelui si a Lunii : fenomene ce au loc īn Cs, Cc chiar īn Ac, prevestind īnrautatirea vremii īn 48-72 ore;




2)    norii Cirrus, toamna si iarna aduc precipitatii īn maxim 48 ore; daca viteza lor de deplasare este mare, īn cāteva ore cerul se acopera deja cu nori stratiformi;

3)     Ac castellanus anunta ploaie intensa si furtuna;

4)     īn faptul diminetii apar nori albiciosi si dezlānati, fara mar­gini precise, acoperind treptat cerul (Sc translucidus perlucidus) -sunt nori ce vestesc un front rece din partea posterioara a unui ciclon;

5)     soarele rasare īntr-o vālvataie aramie, cu dungi rosii visinii,  iar ceata cuprinde crestele muntilor;

6)     vāntul se īnteteste la munte, spre creasta, de la N, NV si apar nori haotici cu īnaltimi diferite - urmeaza viscol;

7)     ploaia a īncetat, dar norii se mentin, iar sub ei apar Ns īntunecati ce merg īn sens contrar; īnseamna ca ploaia īncepe īn 1-2 ore;

8)     continua sa ploua īn averse;

9)        bancuri de ceata stau agatate de creasta;

10)    soarele apune īn vālvataie de culori - vremea se strica īn cursul diminetii;

11)    vāntul bate de la N-V tare, iar nori amenintatori continua pe cer;

12)     luna rasare palida dupa Ac lenticularis - vremea va ploua a doua zi.

13)     transparenta nocturna este foarte mare;

14)     claritatea acustica dupa apus este la distanta mare;

15)     apare roua dupa o perioada īndelungata de seceta - seapropie ploaia;

16)     vāntul linistit se intensifica brusc si-si schimba directia - se apropie o depresiune atmosferica;

Vremea este buna sau se amelioreaza daca:

1)      noaptea, vāntul este slab si nebulozitatea mica;

2)      apare roua, īn toate cazurile, cu exceptia celor discutate mai sus;

3)      aerul rece invadeaza solul rece;

4)      rasaritul este portocaliu;

5)      vāntul este slab si adie spre coama muntilor;

6)     diminetile sunt racoroase cu vānt slab, fara directie precisa, iar cerul este senin;

7)     vāntul bate puternic de la sud - 2-3 zile timp bun;  

8)     soarele este galben-portocaliu la apus.

Prognoza trebuie sa cuprinda obligatoriu:

·       evolutia temperaturii;

·       evolutia precipitatiilor;

·       semnalizarea evenimentelor de risc: polei, viscol, caderimasive de apa, pācla etc.

La trecerea frontului rece II este bine sa tinem cont de urma­toarele evenimente:

   > sa propunem adapostirea, daca suntem īn loc deschis si īn grup, chiar la aparitia primelor semne de īnrautatire a vremii. Se stie ca frontul rece II are o evolutie rapida īn maxim 3-4 ore, el descarcāndu-si cohorta de fulgere si ploaie asupra noastra;

   >  īn acest caz, adapostirea trebuie sa īntruneasca anumite conditii:

=> sa se faca la un metru de peretii verticali;

=> este de preferat grohotisul, solului umed;

=> pozitia cea mai buna este "ghemuit cu genunchii la piept", asezat pe un rucsac;

=> arborii "preferati" de trasnet sunt: bradul, stejarul, plopul, ulmul.

altceva pt atestat

Aer

Amestec de gaze, azot, oxigen,argon, bioxid de carbon, neon, kripton, hidrogen, xenon,etc.(cu preponderenta primele doua) si vapori de aer in cantitate variabila. Alcatuieste stratul gazos al planetei numit atmosfera.

Aer cetos

Reducerea vizibilitatii cauzate de prezenta particulelor (vapori de apa, praf...) dispersate in aer, suficient de numeroase pentru a-i da acestuia un aspect opalescent. Vizibilitatea orizontala este peste 1000 metri.

Aer arctic continental

Masa de aer avand originea deasupra regiunilor continental-polare. Pentru Europa regiunea de origine este partea nord-vestica a Rusiei si zonele limitrofe. Acest tip de aer ajunge ca o masa de aer foarte rece, cu umiditate specifica foarte scazuta si gradient termic vertical ridicat.

Aer arctic maritim

Masa de aer avand originea deasupra marilor arctice intre Groenlanda si insulele Spitzbergen. Acest tip de aer ajunge in Europa ca o masa de aer rece si foarte rece, cu umiditate specifica scazuta si gradient termic vertical ridicat.

Aer instabil

Aer sau mai exact strat atmosferic caracterizat prin stratificare instabila potrivit careia orice particula de aer aflata la un anumit nivel solicitata sa urce sau sa coboare, nu mai revine la nivelul initial. In general este aerul in care se dezvolta intense miscari ascendente si descendente ale curentilor de aer insotite de fenomene meteorologice tipice (ploi, averse, descarcari electrice, furtuni, grindina).

Aer saturat

Aer care contine cantitatea maxima (posibila) de vapori la o anumita temperatura.

Aer uscat

Aer a carui umiditate relativa este foarte scazuta si nu depaseste 60%.

Aer stabil

Aer sau mai exact strat atmosferic caracterizat prin stratificare stabila potrivit careia orice particula de aer aflata la un anumit nivel solicitata sa urce sau sa coboare, revine intotdeauna la nivelul initial. In general este aerul in care predomina miscarile descendente si caracterizat de fenomene meteorologice tipice ( burnita, ceata).

Aer temperat continental

Denumit si aer polar continental sau intermediar. Masa de aer ce isi are originea deasupra regiunilor continentale situate intre cercul polar si latitudinea de 40°N. Se pot distinge doua subtipuri: polar continental rece cu originea in zona de nord si polar continental cald cu originea in sud. Primul se manifesta cu deosebire in perioada rece a anului deasupra Europei, provine din Rusia sau tarile scandinave, este rece sau foarte rece, cu umiditate specifica scazuta si gradient termic vertical mai putin ridicat, iar al doilea se manifesta cu prisosinta in perioada calda a anului, provine din Rusia meridionala sau zona Balcanilor, este cald, cu umiditate specifica mai putin ridicata, umiditate relativa scazuta si gradient termic vertical relativ ridicat.

Aer temperat maritim

Denumit si aer polar maritim sau intermediar. Masa de aer ce isi are originea in regiunile oceanice cuprinse intre cercul polar si latitudinea de 40°N. Se pot distinge doua subtipuri: maritim rece ce isi are originea in jumatatea nordica si maritim cald cu originea in jumatatea sudica. Deasupra Europei unde masele de aer temperat maritime provin din O.Atlantic, aerul temperat rezulta rece, cu umiditate specifica si umiditate relativa ridicata, gradient termic vertical intens. Aerul maritim cald este relativ cald, cu umiditate specifica ridicata, umiditate relativa ridicata si gradient termic vertical moderat.

Aer tropical

 Este masa de aer originara sau care provine din regiunile tropicale sau subtropicale. Se pot distinge doua subtipuri: maritim tropicala si continental tropicala. Aerul maritim tropical se caracterizeaza prin temperaturi relativ ridicate, umezeala relativa mare si stratificare stabila, iar cel continental tropical prin temperaturi foarte ridicate, stratificare instabila si o cantitate mare de impuritati in suspensie.

                                                                       VANTUL

Reprezinta cea mai frecventa forma de miscare a aerului in plan orizontal (in conditiile in care atmosfera este alcatuita din volume de aer cu caracteristici diferite din punct de vedere termic si ca presiune, existand permanent tendinta spre echilibrare prin deplasari ale aerului pe verticala sau pe orizontala); Intensitatea si durata vantului depind de diferenta de presiune existenta intre doua puncte extreme; deplasarea aerului ca vant se face de la presiune atmosferica mare spre cea mica; miscarea se face pe aceasta directie, care sufera modificari insa din cauza miscarii de rotatie (forta Coriolis), ce impune abateri spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in cea sudica; forta de frecare a maselor de aer cu suprafata terestra determina micsorarea vitezei cat si local, modificarea directiei de propagare;

Formare

Cauza principala a formarii vāntului este diferenta presiunii atmosferice īntre doua regiuni, aerul cald fiind mai usor se īnalta producāndu-se un minim de presiune, locul lui va fi preluat de masele de aer din zona rece (maxim de presiune atmosferica) , pāna cānd se va egala diferenta de presiune dintre cele doua regiuni
.Aceasta circulatie a maselor de aer sta la baza termodinamicii.
Intensitatea vāntului depinde direct proportional de diferenta de presiune dintre cele doua zone geografice.

Directia vāntului este influentata de forta Coriolis care ia nastere prin rotatia pamāntului, deviind de exemplu īn emisfera nordica, vānturile spre vest.
Un alt factor care schimba directia si eventual temperatura vāntului sunt obstacolele topografice ca: munti, vai, sau canioane. Fönul de exemplu este un vānt rece din Muntii Alpi care la trecerea peste Alpi (urcare si coborāre) prin fenomenul de frecare a maselor de aer de munte se īncalzeste.
asa este bine sa bata vanturi ca sa crasca plantele.


CARACTERISTICILE VANTULUI

Directia - se stabileste prin raportarea sensului miscarii la punctele cardinale si intercardinale
- se determina cu ajutorul giruetei
- in stratul inferior al troposferei, depinde de conditiile locale ale reliefurlui (ex. o vale adanca concentreaza mase de aer in deplasare)
Viteza - se masoara instrumental cu ajutorul giruetelor, anemometrelor, anemografelor
- se exprima in m/s sau km/h (raportul este de 1m/s = 3,6 km/h sau 1 km/h = 0,28 m/s)
- este mica la contactul cu solul (datorita frecarii) si creste cu altitudinea (la 25-30 m este dubla fata de valoarea la sol)
- sufera o variatie diurna (ex. regiunile temperate: maxim la amiaza, minim in a 2-a parte a noptii) si o variatie anuala (in functie de zona de clima si caracteristicile regionale)
Durata - situatiile de calm sunt putine, intrucat diferentele de presiune impun deplasari ale aerului cu viteze diferite
- este raportata la directie si la viteza
Intensitatea (taria) - se apreciaza prin valori de pe scara Beaufort (13 la numar), in care cel mai mic (0) corespunde starii de calm atmosferic, iar 13 furtunilor in care viteza depaseste 50m/s
Structura - se aprecieaza in functie de caracteristicile principalilor parametri: viteza si directie
- se disting astfel 3 categorii majore:
a. vantul laminar - intalnit rar, presupune viteza mica, directie constanta si o deplasare pe suprafete netede
b. vantul turbulent - se caracterizeaza prin variatii in timp ale vitezei si directiei, dezvoltarea de vartejuri impuse de neuniformitatea reliefului
- procesul este f oarte activ dupa-amiaza, cand se imbina deosebit de activ turbulenta dinamica cu cea termica
c. vantul in rafale - rezulta in conditiile in care turbulenta dinamica este accentuata de cea termica
- este un vant care prezinta secvente brusce cu viteza mare, care au caracter pulsatoriu

VANTURILE LOCALE

Sunt deplasari ale maselor de aer generate de diferenta de presiune cu caracter local sau regional, stimulate de deosebiri termice sau de configuratia reliefului se distinge urmatoarea clasificare a vanturilor locale: 1.Vanturile cu regim diurn - sunt cele mai frecvente, fiind legate de diferente locale de presiune
. brizele de mare - vanturi care se produc in zonele de litoral, ca urmare a regimului diferit de incalzire si racire a celor doua
medii (marea si uscatul), ce genereaza diferente de presiune urmate de deplasari alternante ale aerului
- in zona temperata se manifesta pe cca 10-50 km pe uscat si 5-10 km deasupra marii
- stratul de aer afectat are o grosime de 1000-3000 m, iar viteza este de 12-20km/h
. brizele de munte - vanturi ce se produc intre sectoarele joase (reprezentate de fundul vailor si de depresiuni) si partile inalte
ale culmilor
- ziua insolatia este mai lunga si mai puternica pe creste si ca urmare aici presiunea va fi mai mica.
Dinspre vai/depresiuni aerul va urca formand briza de zi (de vale) ; exista si o contrabriza la inaltime,
care inchide circuitul
- noaptea circuitul se organizeaza invers si este legat de racirea rapida a crestelor montane. La nivelul solului
aerul va cobori spre axul vailor, iar la inaltime (1000-1500 m) se va dezvolta un contracurent compensatoriu.
. briza de panta - aerul in contact cu pantele insorite se ridica fiind inlocuit de aerul rece venit din vale. Fenomenul e valabil
atata timp cat versantii sunt expusi bine la soare.

2. Vanturile cotabatice - se dezvolta pe versantii lanturilor montane pe care se produc descendente rapide si cu amplitudini insemnate ale maselor de aer
- cele mai cunoscute sunt: Foehnul, Bora, Mistralul si Vantul Mare (tipic pentru Romania)

. Foehnul - vant cald (sesizat si descris in Elvetia), cu trei caracteristici importante: temperaturi mai ridicate rezultate in timpul descendentei, umiditate redusa si viteza mare
. Bora - un vant rece (specific coastei dalmatice), cu viteze foarte mari (40-60 m/s), care provoaca ingheturi rapide
. Mistralul - un vant rece, care coboara din Masivul Central francez in culoarul Rhonului
. Vantul Mare (tipic pentru Romania) - perioada specifica: inceputul primaverii
- localizare specifica: in Depresiunile Fagaras si Sibiu (datorita descendentei rapide a maselor de aer sudice ce au depasit carpatii Meridionali) si in culoarul Muresului, intre Sebes si Turda (datorita descendentei maselor vestice care depasesc Apusenii)
- descrierea fenomenului: circulatia normala a maselor de aer din momentul in care intra in contact cu un lant muntos impune depasirea lui; in prima faza - de ascensiune - rezulta racirea aerului, condensari, formarea de nori, precipitatii bogate; din momentul depasirii crestei are loc un proces de coborare rapida ce determina viteze ridicate; aerul, descarcat de o mare parte din vaporii de apa, impune cresterea temperaturii, eliminarea norilor, cresterea vizibilitatii; intre cei doi versanti (cel ascendent si cel descendent) apar diferente nete in regimul termic si de umiditate: pe versantul descendent uscaciunea este mai mare, topirea stratului de zapada se realizeaza rapid, iarna e mai scurta.



  Caracteristici ale vāntului si ale amplasamentelor eoliene

     Īn scopul cunoasterii caracteristicilor vāntului sunt necesare o serie de masuratori care īn final

vor permite caracterizarea din punct de vedere energetic a amplasamentulului.

 

   Masurarea vitezei vāntului

       Viteza vāntului se masoara cu anemometre de diferite constructii cel mai cunoscut fiind

anemometrul cu cupe care, desi nu are o precizie foarte mare, este acceptat fiind cunoscut si īn

aplicatiile meteorologice inclusiv din aeroporturi (anemometrele pot fi si cu rotor cu pale, si mai

rar cu fir cald dezavantajul anemometrelor mecanice fiind eventuala influenta negativa a ghetii).

Masuratorile de vānt se fac īn regim automatizat, la intervale de 10 minute, anemometrele fiind

montate pe turnuri cu sectiuni cāt mai reduse pentru a nu influenta repartitia de viteze si,

    Masuratorile sunt concentrate sintetic īn tabele iar pentru o mai buna vizualizare a potentialului

eolian din punct de vedere al directiei preponderente a vāntului cāt si a marimii vitezelor pe

aceste directii se foloseste asa numita roza vānturilor. Acest grafic este circular si, de obicei,

divizat īn 12 sectoare (uneori 8 sau 16) oferind informatii cu privire la procentele din timpul total

de masurare īn care aerul se deplaseaza pe o anumita directie (si viteza acestuia). Roza vānturilor

este o caracteristica locala dar datele acesteia pot fi extrapolate pentru amplasamente vecine.

Īn functie de viteza masurata a vāntului se poate caracteriza un amplasament din punct de vedere

al tariei vāntului. Aceasta se face utilizānd scari de vānt, īntre care cea mai cunoscuta este scara

Beaufort, evidentiindu-se astfel mai usor calitatea amplasamentului

Tipuri de vānturi

    Stratul de aer din jurul Pamāntului este relativ subtire, troposfera avānd cca. 11 km. Īn acest strat

se pot defini mai multe tipuri de vānt:

- vānturi globale sau geostrofice, datorate diferentelor de temperatura, si care nu sunt

influentate de suprafata solului. Aceste vānturi se manifesta la altitudini mai mari de

1000 m si pot fi determinate cu ajutorul baloanelor meteorologice;

- vānturi de suprafata, influentate de formele de relief dar si de suprafata solului, care

au directii usor diferite fata de cele geostrofice (asupra carora actioneaza mai puternic

forta Coriolis). Aceste vānturi se manifesta la altitudini de pāna 100 m si sunt cele

care au relevanta pentru sistemele de conversie a anergiei eoliene;

- vānturi locale care pot fi:

o brize marine, datorate efectului īncalzirii diferentiate a solului si apei. Pe

timpul zilei solul este īncalzit mai repede decāt apa si, ca urmare, curentii de

aer circula dinspre apa spre sol, fenomenul inversāndu-se pe timpul noptii din

cauza racirii solului dar existentei unei calduri latente īn apa (intensitatea

jfenomenului este mai redusa pe timp de noapte din cauza gradientului de

temperatura mai redus);

o vānturi montane, care sunt fie cauzate de diferenta de temperatura dintre

versanti expusi diferit la radiatia solara fie de existenta unor culoare de vānt

care accentueaza miscarea ca īn cazul canioanelor (ex. de vānt local este

Mistralul pe valea Rhonului care ajunge īn Marea Mediterana sau curentul

Scirocco ce ajunge din Sahara īn Marea Medirterana).

Toate tipurile de vānt sunt influentate de alti parametrii naturali precum alternanta dintre

perioadele calde si reci, umiditatea, respectiv densitatea zonei, structura reliefului etc. Toate

acestea fac necesara cunoasterea parametrilor relevanti pentru o eventuala investitie, parametri

disponibili doar partial īn hartile de vānt disponibile. Īn figura de mai jos este prezentata harta de

vānt a Romāniei cu precizarea ca, pentru un amplasament anume sunt necesare masurari ale

vitezei vāntului (directie, sens), variatiei de temperatura, densitatii si umiditatii aerului, regimului

pluviometric etc.

Valori ale vitezei vāntului.

Masuratori executate la īnaltimea de 50 m desupra solului pentru diferite conditii topografice

Pe harta se observa ca zonele corespunzatoare litoralului romānesc al Marii Negre se

caracterizeaza prin scaderea semnificativa a vitezei medii a vāntului de la nord la sud, mergānd

de la 7m/s la Sulina, la 5,1m7m7s la Constanta si 4,5m/s la Mangalia.

Hartile eoliene ofera informatii globale asupra zonelor cu potential amanajabil deoarece valorile

vitezei medii masurate punctual sunt ulterior extrapolate. Īn cazul īn care exista interes pentru a

demara o investitie sunt necesare masuratori la fata locului tinānd seama ca exista variatii ale

vitezei vāntului pe vericala (aceasta crescānd cu īnaltimea fata de sol) sau pe orizontala (rafale)

datorate specificului macrozonei (īn conditii de mare deschisa vitezele pot fi mai mari cu 5-10%

mai mari decāt cele estimate, iar īn zona montana apar accelerari mari etc.), a rugozitatii

suprafetei, sau a obstacolelor locale care duc la turbulente. Īn cazul īn care investitia viitoare are

īn vedere construirea mai multor aerogeneratoare trebuie tinut seama īn plus de influenta reciproca a turbinelor eoliene īn amplasament (efectul de parc datorat pozitiei si efectul de urma

datorat diferentei īntre viteza de apropiere respectiv departare la trecerea prin rotoare).

ANEXE


Unul dintre cele mai devastatoare uragane din lume produse datorita curentilor de aer foarte puternici.

                                                                                                                                                                                               Este un instrument proiectat sa masoare si sa afiseze viteza vantului, prevazut cu 3 nivele de alarme vizuale si sonore:
- nivelul 1 avertizeaza de o forta a vantului deasupra mediei;
- nivelul 2 este o replica pentru actiune;
- nivelul 3 indica o situatie critica;

Proiectat pentru protectia persoanelor si foarte pretios in caz de vanturi puternice, Skywatch WWS este potrivit in special pentru:

- Santiere de constructii: schelarie, macarale
.
- Constructii publice cum ar fi scoli, baze sportive etc.
- Activitati sportive si de timp liber: locuri de campare, case mobile, porturi de ambarcatiuni, aerodromuri, telescaune, competitii sportive etc.
Specificatii tehnice:
Vant
Unitati: km/h, mph, m/s, noduri
Rezolutie: 1 unitate
Precizie: +/- 3% daca este orizontal
Interval de masurare: de la 5 la 255 Km/h
Alarme: inalt, mediu si jos, programabile in diviziuni de1 unitate de la 0 la 255
Durata reglabila a semnalului de avertizare.

Alimentarea electrica se poate face de la doua surse: una este un adaptor AC-DC sau baterie auto (6 - 30 VDC) cu priza bricheta (aprinzator de tigari) etc., iar cealalta este bateria auxiliara ( 2 baterii 1,5 V LR6/AM3 care ofera peste 2 ani autonomie). Cand se conecteaza adaptorul AC-DC, alimentarea de la baterie este deconectata automat. Bateriile alimenteaza anemometrul numai in cazul in care adaptorul este deconectat, nu si in cazul unei pene de curent in retea.

Intervalul de temperatura de functionare: de la -30 grade la +70grade

Partile componente standard ale sistemului sunt: display cu suport, senzor de vant cu 15 m cablu, turbina de vant multidirectionala.

                          


BIBLIOGRAFIE

        

~1998-Atlasul climatologic al R.S Romania,Bucuresti

 ~www.google.ro

 ~1998-clima R.S romania,vol II-date climatologice,ed. a II-a,Bucuresti

 ~ www.anmh.ro

 ~  www.wikipedia.org

 ~www.edu2000+.ro













Document Info


Accesari: 7411
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )