Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































SCHIMBARI CLIMATICE

Meteorologie










ALTE DOCUMENTE

APARATE DE MASURA SI REGLARE A TEMPERATURII
MASURAREA CARACTERISTICILOR CURENTILOR DE AER IN JUDETUL IASI
Agrometeorologia.Definitie.Obiective
RETEAUA DE PROGNOZA DIN ROMANIA
INUNDATIILE
PROPRIETATILE FIZICO-CHIMICE ALE APELOR MARINE
METEOROLOGIE

SCHIMBĂRI CLIMATICE

2.1 Gaze cu efect de sera. Prototcolul de la Kyoto



Atmosfera Pamāntului este este formata din 78% azot (N2), 21% oxigen (O2) si 1% alte gaze. Dioxidul de carbon (CO2) reprezinta  0,03-0,04% īn timp ce  vaporii de apa variaza īntre 0 si 1%.

Modul īn care se produce īncalzirea suprafetei Terrei are loc astfel: o parte din radiatia solara care atinge Pamāntul este reflectata īnapoi īn spatiu. Din aceste radiatii, o parte este retransmisa spre suprafata pamāntului de catre un strat de gaze numite "gaze cu efect de sera", ducānd la cresterea temperaturii īn atmosfera.


Fig. 2.1.1  Modul de producere a efectului de ser&# 444f59e 259;

Cele mai importante gaze cu efect de sera (GES) sunt: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), halocarburile (rezultate din activitatile umane), protoxidul de azot (N2O), ozonul (O3) si vaporii de apa (H2O), aerosoli, etc.

Cel mai insemnat impact asupra īncalzirii globale īl constituie cantitatea de metan si dioxid de carbon degajate īn atmosfera ca urmare a utilizarii combustibililor fosili. Aceasta este responsabila de cresterea cu 50% a GES īn atmosfera. Alte 20% GES provind din industria chimica (CFC), 15% provin din practicarea agriculturii intensive (CO2, CH4, N2O) iar alte 15% din GES provin din procesele de despadurire. Un GES este considerat cu atāt mai puternic cu cāt are un potential de īncalzire globala mai mare (GWP - global warming potential).

GAZE CU EFECT DE SERĂ

POTENŢIALUL DE ĪNCALZIRE GLOBALA, GWP, PENTRU 100 DE ANI

Co2   (dioxid de carbon)

1

CH4   (metan)

21

N2O  (peroxid de azot)

310

HFC-uri (hidrofluorocarburi)

140-11700

PFC-uri (perfluorocarburi)

6500-9200

SF6

23900

Fig 2.1.2 Tabel cu potentialul de īncalzire globala a diferitelor gaze cu efect de sera

            Romānia a ratificat Conventia Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari Climatice adoptata la Summit-ul de la Rio de Janeiro din anul 1992 (UNFCCC - United Nations Framework Convention for Climate Changes) īn anul 1994, prin legea 24/1994, fiind prima tara din Anexa 1 a Conventiei care a ratificat Protocolul de la Kyoto, prin Legea 3/2001. Īn urma ratificarii Protocolului de la Kyoto, Romānia si-a asumat urmatoarele angajamente:

Ų      Reducerea emisiilor de gaze īn perioada 2008-2012 cu 8% fata de nivelul de emisii īnregistrate īn 1989 (anul de referinta);

Ų      Realizarea nu mai tārziu de anul 2007 a unui Sistem National de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera;

Ų      Elaborarea si implementarea politicilor īn scopul promovarii dezvoltarii durabile;

Ų      Realizarea īnainte de anul 2008 a Registrului National de emisii de gaze cu efect de sera etc.



            Protocolul de la Kyoto prevede mecanisme flexibile de reducere a emisiilor de GES. Aceste mecanisme sunt de urmatoarele tipuri:

Ų      Joint Implementation - īntre partile incluse īn Anexa I a UNFCCC, singurul mecanism implementat īn Romānia īn acest moment.

Ų      Mecanism de Dezvoltare Curata (CDM) - īntre tarile incluse īn Anexa I  a UNFCCC si o parte care nu este prevazuta īn Anexa I;

Ų      Comert de Emisii (ET) -īntre partile incluse īn Anexa I a UNFCCC. La nivelul judetului Maramures, īn cursul anului 2005, a fost realizata inventarierea instalatiilor care intra sub incidenta Directivei 2003/87/CE, conform Anexei I, īn vederea īnfiintarii la nivel national a unei scheme de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de sera si a elaborarii Planului National de Alocare (NAP) prin care se stabileste modul īn care certificatele de emisii de gaze cu efect de sera vor fi alocate.

In judetul Maramures nu sunt derulate proiecte Joint Implementation īn acest domeniu si nu au fost identificate instalatii care sa intre īn categoria celor prevazute de Directiva 2003/87/CE, privind instituirea unui sistem de tranzactionare a licentelor de emisie de gaze cu efect de sera si de modificare a Directivei Consiliului 96/61/CE-IPPC.

2.1.1 Emisiile de gaze cu efect de sera la nivelul judetului.

Inventarul judetean 2000 - 2005

La nivelul judetului Maramures, PGE (potential global echivalent calculat prin transformarea potentialului de īncalzire al gazelor cu efect de sera īn potentialul echivalent al CO2) rezultat īn urma inventarierii realizate pentru anul 2005, a fost de 846464 tone CO2 echivalent fata de 788117 tone īn anul 2004.

Ponderea celor trei principale gaze cu efect de sera, īn CO2 echivalent, este: CO2 (74,7%), urmat de CH4 (18,8%) si N2O (6,5%).

           

Fig. 2.1.1.1

Ponderea principalelor gaze cu efect de sera īn CO2 echivalent

īn judetul Maramures

Principalele surse de emisii ale gazelor cu efect de sera sunt sectorul industrial cu o pondere de 33,1%, arderea combustibililor īn sectorul rezidential - comercial - institutional 23,7%, traficul rutier 19,6%, distributia combustibilului (gaz metan) 12,1 %, agricultura 10,2% si altele 1,3%.

          

Fig. 2.1.1.2

                    Ponderea CO2 echivalent pe sectoare de activitate

Cele mai importante cantitati de CO2 provin din industrie, combustie rezidential-institutionala si trafic, iar emisiile de CH4 provin īn special de la retelele de distributie a gazelor naturale si din agricultura.

Evolutia emisiilor de CO2 ECH īn perioada 2000 - 2005:

An

2000

2001

2002

2003

2004

2005

tone

1488696

1350282

1128453

759144

788117

846464

            Pentru judetul Marmures, a fost realizata si raportata inventarierea substantelor care creeaza efect de sera (hidrocarburi si perfluorocarburi), pentru perioada 1995-2005, cuprinzānd urmatoarele:

Ų      Cantitatea de substanta introdusa īn echipamente noi īn perioada: HFC-23 - 7,488 tone/an, HFC-32 - 3,597 tone/an, HFC-41 - 0,560 tone/an, HFC-43-10 - 0,151 tone/an,  HFC-125 - 0,298 tone/an, HFC-134a - 1,487 tone/an, HFC-152a - 0,149 tone/an si HFC-143a - 0,326 tone/an;

Ų      Cantitatea de substanta utilizata pentru reumplerea unor echipamente aflate īn functiune īn perioada: HFC-43-10 - 0,020 tone/an, HFC-134a - 1,458 tone/an, HFC-143a - 0,011 tone/an HFC-41 - 0,103 tone/an, SF6 -  0,031 tone;

Ų      Cantitatea de substanta ramasa īm echipament la scoaterea acestuia din uz: HFC-134a - 0,068 tone/an, HFC -143a - 0,001 tone/an;

Ų      Cantitatea de substanta recuperata dupa scoaterea din uz a echipamentului: HFC-134a - 0,422 tone/an, HFC-143a - 0,001 tone/an.




2.1.2 Politici si masuri privind reducerea de gaze cu efect de sera

            Politicile si masurile privind reducerea GES, la nivelul Romāniei, sunt cuprinse īn Strategia Nationala pentru Schimbari Climatice. Īn conformitate cu Protocolul de la Kyoto, politicile si masurile suplimentare aplicate īn Romānia prevad:

Ų      Cresterea eficientei industriale ca si consum de energie;

Ų      Reducerea progresiva a aspectului sau de poluator de la extractie si pāna la consum;

Ų      Utilizarea de mijloace mai putin poluatoare īn sectorul transporturi;

Ų      Folosirea surselor de energie regenerabila īn constructii;

Ų      Īmbunatatirea sectorului forestier prin extinderea zonelor īmpadurite, etc.

Prin adoptarea obiectivului de reducere a emisiilor de GES, Romānia si-a manifestat preocuparea cu privire la schimbarile climatice si angajamentul politic vizānd realizarea obligatiilor asumate īn baza Conventiei.

Īn vederea īndeplinirii acestor atributii, Strategia Nationala pentru Schimbari Climatice se bazeaza pe orientari specifice, dintre care subliniem:

Ų      Dezvoltarea sistemului de instruire si educatie, cresterea gradului de constientizare a publicului, referitor la shimbarile climatice din Romānia;

Ų      Realizarea Registrului National;

Ų      Transpunerea si implementarea Directivei 2003/87/CE pāna la data de 01.01.2007, pentru a permite īnceperea comercializarii emisiilor la data integrarii.

2.2  Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal

Perturbarea echilibrului natural al ozonului stratosferic este  determinata de substantele chimice rezultate din activitatati antropogene. Aceste  reactii chimice sunt cauzate de substante sintetice din clasa cloroflorocarburilor (CFC), hidroclorofluorcarburilor (HCFC), fluorcarburilor cu continut de brom (halonii) si a altor compusi organici cu continut de halogeni (tetraclorura de carbon - CCl4, bromura de metil - CH3Br, metilcloroformul - CH3CCl3, etc), monoxidul de carbon (CO), bioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), oxizii de azot (NOx), etc.

Degradarea stratului de ozon stratosferic are efecte negative evidentiate atat la nivelul oamenilor cat si a ecosistemelor si a mediului inconjurator in general.

Romānia a aderat la Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon, adoptata la 25 martie 1985, la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon adoptat la 16 septembrie 1987 si al Amendamentul de la Londra la 27-29 iunie 1990, prin Legea nr. 84/15.12.1993. De asemenea a fost ratificat amendamentul la Protocolul de la Montreal adoptat la 25 noiembrie 1992 la Copenhaga si amendamentul la Protocolul de la Montreal adoptat la Montreal īn 1997, prin Legea nr.150/06.04.2001 care prevede instituirea unui sistem de licente pentru productia, importul si exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon īn vederea exercitarii unui control asupra acestor substante.

2.2.1       Inventarul anual al consumurilor de substante care depreciaza stratul de ozon, pe sectoare de activitate

La nivelul judetului Maramures au fost indentificati 6 agenti economici care īn anul 2005, au utilizat o cantitate de freon (CFC22) de 1222 kg introdusa īn echipamente noi si 97 kg freon (CFC22) utilizata pentru reumplerea unor echipamente aflate in functiune. Nu au fost identificate instalatii automate de stins incendii īncarcate cu halon 1211 sau halon 1301 si nici cazuri de utilizare a bromurii de metil īn tratamente fitosanitare. De asemenea, nu se mai foloseste tetraclorura de carbon īn aplicatii industriale.

La nivelul anului 2005, nu au fost identificati agenti economici cu sediul īn judetul Maramures care sa importe substante īncadrate la pozitiile prevazute īn anexa 2 a Ordinului Comun nr.1610/2002 emis de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Finantelor Publice.

2.2.2 Politici si masuri pentru eliminarea treptata a substantelor care depreciaza stratul de ozon

Programul National de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon, actualizat, aprobat prin HG nr. 58/22.01.2004, cuprinde actualizarea Strategiei de Eliminare a ODS-urilor, aplicabila pe perioada 2003-2005, cu urmatoarele componente principale:

Ų      īntarirea capacitatii nationale de implementare a prevederilor Conventiei si Protocolului

Ų      indentificarea proiectelor pentru care Guvernul Romāniei solicita asistenta din partea Fondului Multilateral

Ų      dezvoltarea la nivel national a cadrului institutional de instruire a frigotehnistilor, fundamentat īn perioada 1999-2001.

Pentru atingerea obiectivului final de eliminare a ODS-urilor, au fost trasate cāteva directii de realizare. Acestea vizeaza in primul rand accentuarea necesitatii instruirii tehnicienilor din domeniul de service al sectorului refrigerare, īntrucāt aceasta activitate constituie principalul consumator de ODS-uri. La nivelul judetului Maramures īn anul 2005, au functionat 8 agenti economici cu activitate de service pentru echipamente de refrigerare, īn care lucreaza tehnicieni atestati de ICPIAF SA Cluj Napoca.

     

2.3. Concluzii

Schimbarile climatice si distrugerea stratului de ozon reprezinta probleme grave pentru a caror solutionare au fost īntreprinse actiuni privind gasirea solutiilor de reducere sau stopare a emisiilor de gaze responsabile de acestea. Īn acest context, prin Legea nr.24/1994 Romānia a ratificat Conventia cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor climatice si Protocolul de la Kyoto prin Legea nr.3/2001, iar in privinta reducerii gazelor responsabile de distrugerea stratului de ozon Romānia a aderat prin Legea nr.84/1993, la Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon adoptata īn 1985, la Protocolul de la Montreal adoptat īn 1987 si Amendamentul adoptat la Londra īn 1990.

Din datele existente pentru anul 2005, din masuratorile efectuate la nivelul judetului Maramures rezulta ca emisiile de CO2 ECH au fost mai reduse fata de anul 2002 cu 25% si mai mari fata de anul 2004 cu 7,4%. (Cresterea se datoreaza extinderii listei agentilor economici inventariati la estimarea emisiilor de CO2 ECH).

In judetul Maramures, se intreprind in continuare actiuni de implementare si diseminare a masurilor si politicilor nationale privind respectarea angajamentelor asumate de Romānia īn urma aderarii la diferite tratate si conventii internationale privind protectia atmosferei.













Document Info


Accesari: 7354
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )