Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Īnvatarea si televizorul

diverse












ALTE DOCUMENTE

PACT DE READUCERE A ORGOLIULUI LA NIVELUL NORMAL
Zilele īnsorite ce ne asteapta...
100 Greatest Songs Of The '90s Full List
FIRME DE RECRUTARE PERSONAL
viziunea asupra lumii-albert eistein
volunatriat
FESTIVALUL ZILE sI NOPŢI DE TEATRU EUROPEAN - 7-14 SEPT. 2008
Etichete, imagini, simboluri
Concursul de limba franceza
Zadarnic caut sa-mi aduc aminte

Īnvatarea si televizorul

- Studiile arata ca televiziunea nu este un mijloc potrivit pentru īnvatare. Oame­nii retin de la televizor mult mai putine informatii decāt īn urma lecturii.



- Experimentul Sesam Street a demonstrat ca acei copii care au fost īncurajati mai mult de parinti sa urmareasca acest serial au cele mai proaste rezultate īn stapānirea vocabularului, ei nu reusesc sa patrunda īntelesurile cuvintelor si sa organizeze cuvintele īn fraze gramaticale corecte. Acesti copii se plictisesc repede cānd lectura s 11511l1118l au prezentarea profesorului īn clasa nu sunt īnsotite de imagini (ca la televizor) si īsi pierd repede atentia.

- De la televizor copiii īnvata sa se multumeasca doar cu perceptia vizuala, emotionala sau senzitiva a lucrurilor, fara a mai face efortul īntelegerii lor.

- Cercetatorii arata, īn mod clar, ca elevii cei mai buni sunt aceia care tind sa se uite mai putin la televizor. Mai mult decāt atāt, cu cāt timpul dedicat vizionarii creste, cu atāt rezultatele si performantele scolare sunt mai slabe.

Pāna acum au putut fi constatate problemele cu care se confrunta copiii americani īn privinta īnvatarii: scaderea continua a rezultatelor sau a performantelor scolare, a nivelului de īntelegere si rationare, de vorbire, citire, scriere, gāndire logico-matematica. Īn privinta testelor de cultura generala, lucrurile stau si mai rau. Desi majoritatea cunosc casuta postala a filmului Beverly, Hills, totusi testele de cultura generala sunt dezastruoase. Semnalele de alarma au īnceput sa fie trase īnca din anii '70, īnsa nimeni nu le-a luat īn seama la acea vreme.

Īn excelenta sa carte Amusing of Death, Neil Postman demonstrea­za faptul ca televizorul este departe de a fi un bun educator. Reluānd o serie de studii facute īn aceasta directie, Postman atesta prin exemple uriasa minciuna ascunsa īn spatele promovarii televizorului ca mijloc ideal pentru īnvatare. Printre altele, el ia īn discutie chiar afirmatiile unor reprezentanti ai departamentului de stat pentru educatie din America; nu stim din ce motive (ca, de altfel, si īn tara noastra), aces­tia militeaza pentru īnvatarea prin televizor. "Ei sustin ca īnvatarea este  facilitata  cānd  informatia  este  prezentata printr-un  mijloc  ce dramatizeaza si ca televiziunea poate face asta mai bine decāt oricare alt mediu." (69)

Este adevarat ca televizorul este mijlocul ideal al transmiterii informatiei īn forma dramatizata, īnsa faptul ca aceasta ajuta īnvatarea este un punct pe care Neil Postman īl contrazice, citānd concluziile obtinute de G. Compstock si colaboratorii sai. Acestia au trecut īn revista 2 800 de studii care tratau problema influentei TV asupra comportamentului, cu referiri la procesele cognitive. Rezultatul acestei munci laborioase a fost clar: "Nu exista dovezi care sa demonstreze ca īnvatarea este favorizata cānd informatia este prezentata printr-un mijloc ce dramatizeaza" (70).

"Īn studiile conduse de Cohen si Salomon, Meringoff, Jacoby Hoyer si Sheluga, Adoni si Parnees, Gunter si altii, se justifica, de fapt chiar concluzia contrara. Jacoby si colaboratorii sai gasesc, spre exemplu, ca numai 3,5% dintre telespectatori au fost capabili sa raspunda cu succes, prin «adevarat» sau «fals», la īntrebari privind 2 spoturi publicitare de 30 de secunde fiecare, pe care le vizionasera anterior.

Echipa lui Stauffer, analizānd raspunsurile elevilor dupa urmarire" unui program de stiri transmis prin TV, radio sau prin scris, a gasit o crestere semnificativa a raspunsurilor corecte la īntrebarile puse īn cazul celor care primisera informatia prin lectura. Stern raporteaza ca 51% dintre telespectatorii investigati nu puteau sa-si aminteasca nici macar un singur titlu de stire dintr-un īntreg program informativ urma: rit la televizor doar cu cāteva minute īnainte. Wilson a constatat ca un telespectator obisnuit retine cel mult 20% din informatiile oferite de o emisiune de stiri pe un post obisnuit de televiziune.

Katz si colaboratorii sai au observat ca 21% dintre telespectatori nu puteau sa-si aminteasca nici o stire dupa numai o ora de la urmarirea jurnalului TV. Salomon concluzioneaza:  informatiile sau īntelesurile transmise prin televiziune sunt, īn general, fragmentate, concrete si mai putin deductive decāt acelea pe care le dobāndim prin lectura, care au mai multe sanse sa fie organizate īn mod deduc­tiv." (71)

Multi cred ca, de fapt, nu orice program TV poate fi potrivit proce­sului de īnvatare. Problema este continutul, ni se spune adesea. Conti­nutul si forma ar putea ajuta mult, se afirma. Daca s-ar transmite lu­cruri educative, morale, religioase, atunci copiii si adultii ar avea ce īnvata si toata lumea s-ar folosi si ar fi multumita. Ideea nu este noua. Īnca din anii '70, īn America s-a constituit o comisie de cercetatori si specialisti īn domeniul educatiei si al mediei pentru a crea un program de televiziune, perfect adaptat functiei educative.

Sesame Street este numele programului destinat, īn principal, copi­ilor prescolari, dar care a fost urmarit cu interes si placere de copiii americani de toate vārstele. Proiectul, la care a lucrat o armata de spe­cialisti, a fost cu siguranta unul dintre cele mai scumpe programe de educatie. Fiecare ora produsa a costat īntre 100 000 si 1 milion de do­lari. Emisiunea era programata de trei ori pe zi, fiecare episod avānd o durata de o ora. Sesame Street a fost urmarita de peste 5,8 milioane de copii din America avānd vārste īntre 2 si 5 ani, fiecare vazānd cāteva episoade pe saptamāna. Difuzarea serialului a īnceput īn anii '70 si se continua pāna astazi īn multe camine americane, cu toate ca nu mai exista entuziasmul de la īnceput.



Īntr-adevar, s-a facut un efort deosebit pentru a se ajunge ca pro­gramul sa transmita un mesaj cultural pozitiv, de o mare diversitate si cu un īnalt nivel moral. (72) Au fost puse īn aplicare ultimele teorii īn do­meniul educatiei. S-a facut tot posibilul pentru a fi transmise copiilor cāt mai multe lucruri folositoare, pentru a le deschide orizontul de cu­noastere, pentru a contribui la dezvoltarea limbajului, recunoasterea literelor si cuvintelor, pentru initierea īn lectura si īn scriere. Cu sigu­ranta, aceasta a fost cea mai importanta actiune destinata īnvatarii si educarii copiilor prin televizor. O adevarata speranta pentru milioane de parinti care si-au īndemnat copiii sa urmareasca aceasta emisiune.

Care au fost rezultatele aflam din mai multe studii realizate de-a lungul timpului, īncepānd din primii ani de la lansarea programului pe piata si pāna astazi. (73)

Īn privinta limbii, studiile arata ca acesti copii au īnvatat sa recunoasca mai multe cuvinte decāt cei care nu urmarisera serialul, īnsa ei pot doar sa indice mai bine imaginile aflate īn corespondenta cu cuvintele din vocabular, fara a le putea īnsa folosi īn conversatie (74). Copiii care au fost īncurajati cel mai mult de parinti sa urmareasca Sesame Street au cele mai proaste rezultate īn stapānirea vocabularului. (75) Ei nu reusesc sa patrunda īntelesurile cuvintelor si sa organizeze cuvintele īn fraze gramaticale corecte.

Daca telespectatorii lui Sesame Street au mari probleme cu vorbi rea limbii, atunci cu siguranta vor avea si cu lectura, deoarece cerceta rile arata ca aceia care vorbesc bine limba sunt si buni cititori. Rezultatele īn privinta cititului sunt catastrofale. Obisnuiti cu dinamica literelor si a cuvintelor de pe micul ecran, cu efectele speciale care le īnsoteau pentru a le capta atentia, copiii de vārsta scolara ajung sa se plictiseasca repede īn fata paginii de carte, cānd activitatea nu mai este atāt de distractiva si de usoara, ci solicita efort (76).

Astfel ca, īn ascultarea unei povestiri, a explicatiilor profesorului īn clasa sau īn timpul lecturii, copilul obisnuit cu televizorul asteapta permanent imaginile, pozele explicative. Cānd acestea nu apar, el se plictiseste si "schimba canalul", īsi pierde atentia. Cea mai mare dificultate a telespectatorilor emisiunii Sesame Street īn privinta lecturii este de a īntelege faptul ca literele genereaza cuvinte, iar acestea pot fi le gate īn fraze cu sens.

Īn privinta informatiilor, se pare ca tinerii telespectatori, dupa cātiva ani de vizionare, au dobāndit o serie de cunostinte incidentale, ceea ce i-a determinat pe parinti, la momentul respectiv, sa īsi conside­re copiii foarte destepti. Copiii de vārste mici au capacitatea de a retine o multime de reclame sau cuvinte separate pe care le pot reproduce ca niste papagali. Din pacate īnsa, pentru telespectatorii lui Sesame Street s-a dovedit ca aceasta aparenta precocitate deceptioneaza foarte cu­rānd. Acesti copii s-au aratat mai tārziu incapabili de a īntelege si lega īn mod rational informatiile detinute. Problema lor cea mai mare era de a face conexiuni, de a organiza cunostintele pe care le poseda si de a trage concluzii. (77)

Ce se īntāmpla, de fapt? Una dintre explicatiile pe care ni le dau cercetatorii este urmatoarea: atunci cānd copiii vad ceva la televizor, cauta īn mod instinctiv sa īnteleaga, dar viteza de desfasurare a actiu­nii, bombardamentul de imagini si informatii fac imposibila īntelegerea si adāncirea sensului celor vazute. Mintea copilului, repetānd īn mod frecvent aceasta experienta, de a nu putea sa īnteleaga continutul me­sajului transmis, īnvata ca nu i se cere sau nu se asteapta de la ea sa prinda īntelesul la ceea ce se īntāmpla pe micul ecran. Aceasta deprin­dere, transferāndu-se mai tārziu īn experienta cotidiana, scolara sau extrascolara, īl va face pe copil sa se multumeasca doar cu perceptia vizuala, emotionala sau senzoriala a lucrurilor, fara a mai face efortul īntelegerii lor. (78) Īntelegerea, gāndirea ajung sa fie lucruri prea dificile, enervante si plictisitoare, mai simplu fiind sa te multumesti cu imagini­le si cu senzatiile pe care acestea le provoaca sau cu distractia pe care o presupune vizionarea. "Cercetatorii gasesc ca elevii cei mai buni sunt aceia care tind sa se uite mai putin la televizor. Mai mult decāt atāt, cu cāt timpul dedicat vizionarii creste, cu atāt rezultatele si performantele scolare sunt mai slabe." (79)

Efectele experimentului Sesame Street

Acestea sunt īn linii mari efectele educationale pe care le-a avut cel mai important si mai bine intentionat demers educativ desfasurat vreodata prin intermediul unui mijloc video. La 20 de ani de la debutul programului Sesame Street, experiment aplicat pe mai mult de jumatate dintre elevii americani, cercetatorii constata cu amaraciune urmatoarele: "Elevii, chiar si dupa īnvatarea cititului, sunt lipsiti de bazele necesare unui viitor progres. Copiii gasesc cititul plictisitor si sunt satisfacuti numai de ceea ce este superficial, ei nu īnteleg semnificatia pe care o asteapta sa apara īn chip magic, ca un efect vizual, si pentru aceasta renunta sa o mai caute." (80) Vocabularul si capacitatea de a organiza fraza din punct de vedere logic si sintactic sunt mai sarace cel putin īn potentialitate, comparativ cu acelea ale unui copil care nu s-a uitat la televizor. Strategiile de memorare, de concentrare a atentiei si motivatia sunt total nedezvoltate. Scenariile imaginative din propria minte sunt īnlocuite de cele de pe micul ecran; iar exemplele ar putea continua.




Ceea ce i-a īnvatat Sesame Street pe copii este sa trateze experienta de viata, procesul īnvatarii, lumea, ca pe niste acte sau ca pe niste realitati distractive, amuzante si facile īntocmai ca realitatea de pe micul ecran. Nu trebuie sa ne īnchipuim, spre exemplu, ca atunci cānd copiii se joaca sau exploreaza mediul din jurul lor se amuza sau se distreaza. Pentru ei, acesta este un lucru īn care investesc o anumita seriozitate si responsabilitate, chiar daca noua ni se par simple jocuri. Īn acest fel, ei cunosc lumea, experimenteaza realitatea. Īnsa copiii lumii TV, īn loc sa fie īnvatati, provocati si obisnuiti sa gāndeasca, sa persevereze, chiar sa lupte pentru a dobāndi ceva, chiar un minim īnteles al lucrurilor ce se petrec īn jur, sunt educati sa astepte ca īntelesurile si lumea sa li se descopere singure, sa se desfasoare īn fata ochilor lor sub forma de imagini. Ceea ce a reusit, cu siguranta, sa faca emisiunea Sesame Street a fost sa-i īnvete pe copii sa se uite la televizor.

Memoria

O alta problema semnalata īn comportamentul copiilor crescuti īn fata televizorului este reamintirea īntelesului cuvintelor pe care abia le-au citit sau auzit. Īnainte ca profesorul sau altcineva sa ajunga sa termine fraza, ei au si uitat indicatiile de la īnceput. Acest proces este legat, pe de o parte, de incapacitatea de a īntelege cu rapiditate textul citit sau mesajul ascultat si, pe de alta parte, de slaba activare a strate­giilor de memorare. Atāta timp cāt copiii sunt incapabili sa proceseze rapid informatia, avānd o atitudine mentala pasiva sau o comunicare inter sau intraemisferica insuficient de bine dezvoltata, de rapida, ei nu vor putea sa patrunda suficient de repede īntelesul pentru a facilita memorarea.

"Memoria, sustine J. Healy, cere exercitiu intelectual si perseve­renta, pentru ca ea este dependenta de capacitatea de mentinere a in­formatiilor īn ceea ce numim memorie activa, pe o durata suficient de lunga cāt sa fie stocate īntr-o forma cunoscuta (meaningful form) si reactualizate atunci cānd este nevoie de ele. Mintile pasive ale micilor telespectatori retin īnsa numai senzatiile, nu si informatia. Copiii care nu īnteleg ceea ce vad nu īnvata strategiile active de memorare." (81)

Imaginatia

Imaginatia joaca un rol esential īn gāndirea omului, ea fiind, de fapt, un instrument necesar pentru configurarea universului de īntele­suri, pentru adāncirea reflectiei personale. Īn ceea ce priveste efectele vizionarii TV, Maria Winn aduce, īn cartea sa, marturia mai multor educatoare si īnvatatoare, care aveau peste 25 de ani de practica īn scolile americane. Toate sustin ca la ultimele generatii, cele crescute cu televizorul, se poate observa cu usurinta o scadere semnificativa a capacitatii de a imagina jocuri, de a se juca, īn general, o diminuare a potentialului creativ si imaginativ. (82)

"Una dintre cele mai importante acuzatii care se aduc privitului la televizor, observa J. Healy, este aceea ca priveaza copilul de posibilitatea de a īnvata sa-si creeze īn minte propriile imagini. Cānd cititorii slabi sau cei care īntāmpina dificultati īn exprimare asculta sau citesc cuvinte, īntāmpina greutati īn a si le reprezenta īn minte printr-un proces imaginativ." (83) Toate cercetarile arata ca, pe masura ce copiii se obisnuiesc mai mult cu imaginile venite din exterior (de la TV), care prin multimea si intensitatea lor pot coplesi mintea, cu atāt ei devin mai putin capabili sa-si creeze propriile imagini sau scenarii mentale.

Se constata ca acei copii care asculta o poveste sau citesc au capacitatea de a continua, īmbogati si chiar recrea imaginativ povestile auzite sau lecturate. Īn schimb, rapoartele profesorilor arata ca, īn urma vizionarii lui Sesame Street, jocurile imaginative ale copiilor au saracit mult. Ei observau ca micii telespectatori mai repede īsi īnsuseau mimica si actiunea personajelor de pe micul ecran decāt sa-si imagineze ei īnsisi jocuri si comportamente, precum o faceau ceilalti copii.

Efectul principal pe care īl are televiziunea asupra imaginatiei sunt reveriile (day dreaming), starea mentala īn care atentia este furata si captivata de tot felul de scenarii fantastice, care se produc de la sine īnlauntrul mintii īn lipsa stimulilor externi si, uneori, chiar īmpotriva vointei individului respectiv. Este visarea cu ochii deschisi. Desi s-ar putea crede ca aceste reverii stimuleaza imaginatia si creativitatea, lucrurile stau cu totul invers.



De fapt, studiile efectuate demonstreaza clar: cresterea timpului dedicat visarii cu ochii deschisi conduce la scaderea capacitatii creative si imaginative a indivizilor. Aceasta, deoarece, arata Valkenburg si,

Voort, reveriile atrag mintea īntr-o lume fantastica, īn care ea nu este decāt un spectator pasiv, pe cānd īn imaginatia creativa omul este īn­totdeauna inserat īn real, proces īn care intentionalitatea si vointa apartin mintii care construieste ea īnsasi proiectele imaginative. (84) Un studiu comparat facut asupra locuitorilor din cāteva mici localitati ca­nadiene arata ca atāt copiii, cāt si adultii au suferit, dupa introducerea televiziunii īn localitatea īn care traiau, o diminuare a capacitatii crea­tive si imaginative cu un procent de 20%, concomitent cu o reducere a perseverentei īn rezolvarea problemelor. (85)

69    Neil Postman, Amusing Ourselves to Death, Penguin Books, New York 1986 p 155

70    Ibidem, p. 151.

71    Ibidem, p. 152.

72    Jane M. Healy, Endangered Mind..., p. 233.

73    Maria Winn, Τηλεόραση..., p. 42.

74    Jane M. Healy, Endangered Mind..., p. 226.

75    D. Anderson si P. Collins, The impact on childrens education: Television's influence on cognitive    developement,    Office    of   educational    research    and    improvement, Department of educational..., 1988, p. 34, apud Jane M. Healy, Endangered Mind..., p. 226.

76    Jane M. Healy, Endangered Mind..., p. 226.

77 Ibidem, p. 227.

78  Ibidem, p. 230.

79  Ibidem, p. 198.

80    Ibidem, p. 226.

81    Ibidem, p. 231.

82     Maria Winn, Τηλεόραση..., p. 77.

83    Jane M. Healy, Endangered Mind..., p. 232.

84    P.M.  Valkenburg  si  T.H.  Voort,  Influence  of TV on  daydreaming  and  creative imagination: a review of research, Psychol Bull, 1994, Sep.; 116(2): 316-339.

85    T. M. Williams īn J.L. Wheeler, Remote Controlled: How TV Affects you and your Family, Hagerstown, MD: Review and Herald Publishing Association, 1993, p. 42-43.












Document Info


Accesari: 1880
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )