Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































COZONAC

Retete culinare












ALTE DOCUMENTE

MĂMĂLIGĂ UMPLUTĂ
PODGORII
TUSLAMA
PRĂJITURA DE ARMINDEN
PELINCI
CIORBĂ DE SALATĂ VERDE
VINEGRETA -secretul salatelor gustoase
BORS DE LEURDA
MUSACA DE POST
GOGOSELE ARDELENESTI

COZONAC

(Sanda Marin - "Carte de bucate")



Un alt cozonac clasicizat, intrat în constiinta si tava nationala prin cel mai popular manual gastronomic românesc,

l kg faina buna *7 galbenusuri

4 albusuri . 1 ceasca mare zahar

l pachet si mai bine de unt * 2 linguri untdelemn

l lingura rom * 50 g drojdie

ceva zahar vanilat * glazura: stafide, nuci, alune, rahat

l lingurita rasa de sare

0,500 litri lapte proaspat (sau mai mult, daca trebuie)

Taina: Cozonacii se fac într-o încapere cât de calda, chiar în zaduf.

Drojdia se desface într-un pahar de lapte caldut si o lingurita de zahar si se lasa sa se trezeasca la viata

într-un castron se oparesc 3 linguri de faina cu 1 pahar de lapte clocotit si se amesteca bine, sa nu faca cocoloase

Când s-a racorit cât de cât (cât sufera mâna) se amesteca cu drojdie si se bate plamadeala asta temeinic

Se presara cu faina si se lasa deoparte sa respire si sa creasca

* Galbenusurile se freaca cu sare mai întâi, apoi cu zahar, turnat putin câte putin, pâna iese o crema spumoasa

. Albusurile se bat spuma
* Untul se pune la topit

Dupa ce plamadeala a crescut, se framânta cu faina ramasa, galbenusurile, 1 pahar lapte caldut si albusuri, pret de o jumatate de ora

Când aluatul s-a conturat, se adauga la framântat uleiul, zahar vanilat si, putin câte putin, unt topit

Daca aluatul e prea tare, se mai pune lapte caldut, sa-l înmoaie

Se lasa aluatul sa dospeasca 2-3 ore, la caldura uscata si sanatoasa

Se ung tavile de cozonac cu unt

Se unge si mâna cu unt si se rup bucati de aluat (cât sa umple o jumatate de tava)

* Se alungesc, se împletesc si se pun în forme

Se mai lasa sa creasca vreo jumatate de ora, se ung cu ou si se presara cozonacii cu stafide, nuci, alune, rahat

* Se dau la cuptor la foc potrivit, cam 1 ora

Taina: Când se usuca, cozonacii acestia sunt zapacitori de buni unsi cu miere sau cu magiun,

Ca într-un vertiabîl spectacol de teatru, principalele sarbatori românesti, fie ele de iarna, de toamna sau de primavara, se desfasoara în baza unui scenariu precis, în care Colindatul are un loc prioritar.

Moartea si nasterea divinitatii, sinonima cu timpul, cu schimbarea anotimpurilor si a anului, este "povestita"prin texte ceremoniale (colindele), prin formule magice, dansuri, scenete, printr-o recuzita rituala, arhaica, stranie, prin sacrificii. "Spectacolul" e interpretat din casa în casa, pe ulite, în locuri anume din vatra satului sau din afara ei de o ceata sacra. în Calendarul Popular, solstitiul de iarna este marcat în functie de regiune cu "titluri" de spectacole ca Bocetul Andreiului, Boura, Cerbul, Ceata Feciorilor, Ceata Copiilor, Chiraleisa, lordanitul, îngropatul lui Mos Vasîle, Plugusorul, Semanatul, Steaua, Sorcova, Turca, Ursul, Vasilca.




La fel se întâmpla la echinoctiuî de primavara (Blojul, Cucu, Pracsorul, Junii Brasoveni, Joimarica, Valaritul, Toata, Lâzarita etc.) solstitiul de vara (Boul Instrutat, Calusul, Dragaica) echinoctiuî de toamna (Focul lui Sâmedru) dar si la ceremoniile de dezlegare a ploii (Cahianul si Paparuda): ceata de colindatori formeaza curtea sacra cu care zeul se desfata si petrece, care oficiaza, printr-un spectacol complicat si arhaic, moartea si nasterea divinitatii, transmitând urari si sperante de sanatate si rod bogat, bucurii si împliniri,

Plugusorul este un vechi obicei agrar structurat dupa modelul colindelor practicat în Ajunul Anului Nou, fn seara si m noaptea de Revelion, în ziua de An Nou si, uneori, pe 30 decembrie. Spre deosebire de cetele de colindatori, bine ierarhizate si cu atributii precise repartizate pe membrii cetei, în Plugusor apar putine functii, In unele cete, apar, totusi, roluri distincte: plugarul, care tinea de coarnele plugului, manatorul, care purta traista cu darurile primite, uratori, care declamau uratura si altele.

Recuzita, foarte bogata, are functii si semnificatii variate: unelte si animale folosite la arat si semanat (plugul, biciul, boii, straita cu samânta de grâu); instrumente de produs zgomote pentru alungarea spiritelor malefice si purificarea spatiului (caldari sparte, puscoaie, pârâitoare, clopote, talangi, buhaie, si mai recent, tobe); instrumente de cântat (fluiere, vioara, cobza, triscâ, acordeon, flaut).

Urarea declamata, fara melodie, însotita de acte rituale si practici simbolice: tragerea brazdei de plug în curtea gospodarului, însotita sau nu de semanat, pantomima gesturilor si ritmurilor muncilor agricole etc. Textele agrare (unele variante au peste 400 de versuri) nareaza drumul pentru obtinerea pâinii, etapa cu etapa, ca într-un tratat de agrotehnica: pregatirea uneltelor de munca, aratul, semanatul, seceratul, îmbîaiîtul (treieratul), macinatul sl prepararea pâinii.

Treptat, textele vechi, cu referire directa la arat si alte activitati agrare, au fost invadate si, partial, înlocuite cu texte comice si fara valoare estetica privind realitatea cotidiana.

De asemenea, la cetele de plugusor s-au asociat mascatii de Anul Nou transformându-l într-un ceremonial sincretic în care se regasesc amalgamate numeroase genuri ale creatiei populare.

Sorcova un obicei al copiilor, structurat dupa modelul colindelor, de invocare a divinitatii vegetatiei pentru sanatatea si belsugul persoanelor sorcovite în dimineata zilei de Anul Nou.

Copiii, în vârsta pâna la zece ani, cu sorcova în mâna, simbol al vegetatiei de primavara, recita un text augural: "Sorcova, vesela,/ Sa traiti, sâ-mbatrâniti,/ Peste vara, primavara,/ Ca un mar, ca un par,/ Ca un fir de trandafir./Tare ca f ierul/Iute ca otelul./Tare ca piatra,/Iute ca sageata./La anul si la multi ani!".

Colindatorii sorcovesc mai întâi membrii familiei, apoi merg în grupe mici, de doi-trei, din casa în casa, în special pe la rude si vecini, în timp ce recita textul, copiii ating ritmic cu Sorcova fereastra si usa, daca colinda în afara locuintei, si corpul gazdelor, daca colinda în casa.

Sorcova era confectionata din una sau mai multe ramurele de pomi fructiferi (meri, peri, visini, gutui, pruni) si; uneori, de trandafir, taiate si puse în apa, într-o oala de lut, în casa, la caldura, în ziua de Sântandrei pentru a înmuguri si înflori peste o luna de zile, la Anul Nou, Copii sorcoveau cu una sau mai multe crengute adunate în manunchi. Ulterior, Sorcova s-a confectionat dintr-o nuia cu ramurele împodobite cu fire de lâna colorata, cu bete, cu tricolorul si cu un buchet de busuioc în vârf.

Astazi se confectioneaza din hârtie colorata si flori artificiale, Dupa încheierea colindatului, Sorcova, simbol al fertilitatii, sanatatii si puritatii, se pastra la mestergrinda sau la fereastra dinspre rasarit a camerei curate lânga icoana,

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri.,,"}

Vasilca de Anul Nou Ţiganii din timpul de fata iau adeca capatâna porcului, daca au si ei porc, iar de nu, se împrumuta de la vreun român, si apoi, punând-o pe o tava de dulceata sau, în lipsa acesteia, pe o tava în care se coc placintele, o împodobesc cu cercei, cu salbe de margele si de bani, cu basmale de matasa sau de lâna cu flori artificiale, cu beteala si cu o oglinda. Dupa ce au împodobit-o în chipul acesta, merg cu dânsa pe la domnii si oamenii mai de frunte ai orasului sau ai satului, despre care presupun ei ca au cu ce-i plati, ca sa le ureze si sa le dea totodata de cunoscut ca porcul cel spornic la prasilâ si bogat în grasimi are s-aduca la casa, la care ureaza cu dânsul, spor si belsug în toate.

Unul dintre dânsii duce tava, pe care e pusa capatâna de porc, adica Vasilca, si dupa ce ajunge la casa unde voiesc a colinda, intra înauntru, o pune pe masa în fundul casei sau pat, anume ca toti cei de casa sa se poata uita la dânsa. Ceilalti insi însa stau afara la fereastra, sau, intrând si ei în casa se posteaza lânga usa si aici apoi, stând în picioare si cu capetele goale, încep a cânta colindul Vasilcei sau Sivei, care "expune cauzele pentru ce a fost scroafa taiata si modul cum i se face ultima judecata în cer". Dupa ce-au terminat colindul acesta al Vasilcei, stapânul de casa îi daruieste cu bani, vin, colaci, carne, muschi sau limbi de porc etc. Unii oameni îi pun de colinda si în tiganeste,

(S.FL Marian - "Sarbatorile la români")



loading...











Document Info


Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )