Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

COZONACI MOLDOVENEsTI










ALTE DOCUMENTE

MURĂTURI ĪN OŢET
ARDEI COPŢI
Vinagrette
BALMOs DE GORJ
PRAZ CU MĂSLINE
BORsUL
TURTĂ CU CHIMEN
MĂMĂLIGĂ PRIPITĂ
PLĂCINTĂ PRIPITĂ
COZONACI MOLDOVENEsTI


COZONACI MOLDOVENEsTI
(zisi si BABE RUSEsTI)

Am reprodus din "Cartea de bucate" a doamnei Ecaterina colonel Steriad aceasta uluitoare reteta de īnceput de secol, mai īntāi pentru frumoasa limba romāneasca īn care e scrisa, apoi pentru imaginea feerica, de curte boiereasca, pe care o degaja: doi barbati care framānta aluatul vreme de doua ceasuri si jumatate, faina care se pune "fara nici o masura", o camera magica a aluatului la care usile nu au voie sa se deschida sau sa se 323j92d zguduie...

"Se ia un kilogram de lapte, se pune de clocoteste la foc si se desearta īntr-o strachina mare; se face o mamaliguta foarte vārtoasa cu faina picluita de prima calitate, mestecata si batuta cāt se va putea mai tare; dupa ce se raceste cāt va suferi māna, se pun doua galbenusuri de ou, o bucatica de unt topit cāt o nuca de mare, si jumatate kilogram drojdie de bere, cāt se va putea mai buna;batuta iar īmpreuna jumatate de ora; se presara deasupra putina faina, se īnveleste apoi c-o fata de masa calda si se lasa sa dospeasca īn camera calda īn care trebuie sa se framānte.

Pāna ce va dospi plamadeala, se pregatesc 200 oua, alegāndu-se galbenusurile de o parte si 100 de albusuri de alta parte, masurānd galbenusul si albusul, trei masuri oua si una de unt, punāndu-se untul pe lānga foc, Acele 200 galbenusuri se pun īntr-un vas cam adānc, se amesteca cu o lingura (polonic) mare vreo 20 de minute si apoi se amesteca cu un kilogram de zahar pulverizat si se bate ca o jumatate ora.

In acest timp se va bate albusul foarte bine ca sa se reduca īn spuma alba, si se pune īn acel zahar cu ou mestecāndu-se foarte bine;acest albus īnsa se va amesteca cu zahar batut cu ou, cānd plamadeala va īncepe sa se ridice.Aceasta compozitie se pune īntr-o copaie (covata) adānca si se amesteca īn ea: razatura de la doua lamāi, apa de flori,un paharut de rom alb si 750 grame lapte fiert de mai 'nainte cu vanilie si sarea trebuitoare.

Apoi, punānd toate acestea īmpreuna, se alatura si plamadeala dospita, si se īncepe  framāntarea īn copaie, punānd faina putin cāte putin, fara nici o masura, ceea ce va tine doua ore si jumatate, īn care timp se framānta de doi barbati, schimbāndu-se pe rānd īntre dānsīi,pāna cānd, cercānd aluatul pe māna, nu se va mai lipi.

Apoi se pun acele masuri de unt si īn timp de o ora sa fie tot untul framāntat, batānd aluatul de mai multe ori de copaie (covata); se presara cu putina faina pe deasupra si, acoperīndu-se c-o fata de masa calda, se pune copaia (covata) pe un loc moale la caldura, unde trebuie sa se lase sa dospeasca, fara a se mai umbla pe usa acelei camere.

In timpul acesta se pregatesc formele, ce trebuiesc sa fie de-un cot de īnaltejacute īntr-adinspentru aceste babe si despicate īn doua, cu īncuietori, spre a se putea deschide cānd baba va fi coapta. Aceste forme pregatite, unse cu unt, sunt duse īn camera īn care se afla aluatul.

Se ia din acel aluat, fiind dospit, si punāndu-se pe o masa unsa de-abia cu unt, īncepem a-l aduna si īmparti prin forme, fiind formele asezate lānga un loc calduros, si lasāndu-l sa mai dospeasca pāna ce se vor umple, se asaza formele binisor, ca sa nu se clinteasca; din acest aluat se poate pune si īn alte tingiri, īnsa prea putin. Sa se ia precautiune ca usile sa nu se deschida de multe ori si sa nu se zguduie.

Dupa ce aluatul creste pāna ce-i aproape sa umple forma, sa avem vreo cāteva oua batute foarte bine; se ung babele cu penita foarte usor si īncet, se pun formele īn cuptor cu māna, apoi se īnchide cuptorul la gura doua sferturi de ora, fara sa te uiti la ele, iar dupa doua sferturi de ora te uiti īn cuptor, si de se prea rumenesc, se arunca cāte o hārtie uda de-asupra, iar cānd sunt coapte, se trage formele afara cu māna foarte īncet, apoi se lasa putin sa asude, se deschid formele īncet si se scot babele din ele.

Atunci, fiind asternute fete de masa pe perine moi, se pun babele culcate pe acele perine, pāna ce se vor reci, umblānd foarte rar pe usa.

Bolta cuptorului sa fie cu jumatate cot mai mare decāt cele obicinuite, iar cuptorul sa se arza cu stuf sau cu lemne de brad; e de preferat stuful, pentru ca produce o caldura mai usoara si arsura de-o potriva īn toate partile.

Cānd se arde cuptorul cu stuf, se tot amesteca stuful īn cuptor, ca sa arda de-o potriva peste tot locul Cuptorul va arde necontenit, pāna ce formele (calupurile) vor fi cu un deget deserte de aluatul babelor, si cānd aluatul va fi astfel, se cearca cuptorul cu tārāte īn modul urmator: se scoate focul, se sterge cu pamatuful ud si apoi se cearca cu tārāte de faina ordinara, si cānd tārātele se rumenesc bine, atunci cuptorul nemerit Babele se pun īn el foarte īncet, fara a se īmpinge sau a se pune pe lopata, spre a nu se rasturna, ci se pun binisor cu māna."


Document Info


Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )