Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































DROB DE MIEL

Retete culinare












ALTE DOCUMENTE

VINURI
Pui cu sos soia
MÂNCĂRICĂ ŢĂRĂNEASCĂ
CASTRAVEŢI MURAŢI DE VARĂ
CUIBURI DE CINCI
MAGIUN DE CAISE, PRUNE, CORCODUsE
CIORBĂ OLTENEASCĂ DE VĂCUŢĂ
PELINCI
ROSII UMPLUTE
CAS AFUMAT

DROB DE MIEL

Amintire milenara a Pastelui Ortodox, numit pe alocuri placinta de cighir, drobul este strofa a patra, cea se recita dupa incantatia anafurii, clinchetul usor aloualelor ciocnite si fosnetul pascai. Carnea matasoasa a maruntaielor, voalul incinerat al prapurelui, totul celebreaza,



Recuzita:

l kg maruntaie miel - ficat, inima, plam 18418v217s âni, rinichi, splina
200 g ceapa uscata . 3 legaturi ceapa verde

100 ml untdelemn * 2 oua mari

sare, piper  . 1 prapur miel

50 g unt

Sus cortina!:

Se spala prapurul, se lasa în apa rece

Se spala maruntaiele în câteva ape, se oparesc scurt într-o apa clocotita care se da la câine (sa fie Pasti la toti)

Se fierb în apa cu un praf de sare 30 minute de la primul clocot; se scot

. Daca s-au racit, se toaca din cutit, marunt, de parca ai vrea sa le faci zaruri de table (unii le toaca prin masina - dar iese pateu, nu drob)

(Acum, bunicile noastre încingeau bine o grasime - sa zicem untdelemn, desi tare ma tem ca era o galbena untura de gaina sau gâsca - si, la foc iute si necrutator, rumeneau câteva minute bucatelele de drob, sa capete coaja si gust bun de prajeala, singure, fara ceapa, sfânta gura sa traiasca aventura descoperirii fiecarui gust în parte... Dar  azi e o desueta si, într-un fel, facultativa, deci puneti-o în paranteze, cum am facut si eu) Ceapa, si uscata si verde, se toaca maruntel, ca ea e partea uda-frageda a povestii noastre

Jumatate din ceapa se pune în grasime la prajit

Când s-a muiat si s-a stravezit putin, se adauga tocatura, sa sfârâie înca 5 minute; apoi se ia prajeala de pe foc, se scurge bine de grasime si se raceste

* Ouale se bat cu sare si piper




Se amesteca, e deja actul trei, tocatura, ceapa ramasa si ouale

Prapurul se scurge de apa, se întinde dantela-i cu delicatete si se umple cu amestecatura de mai sus

Finalul (în trei variante);
A . Se unge cât de bine cu unt o tava adâncuta de cozonac, se potriveste drobul în forma asta si se da la cuptor, la foc foarte mic, pâna se rumeneste bine (maroniu deschis)
B . Se turteste drobul, rotunjit ca o ... turta, printr-o clisa facuta din 2 oua si 2 linguri de faina, si se pune la prajit în grasime încinsa, pâna se rumeneste; se mai pune si în cuptor, vreo 15-20 minute,
la foc minuscul, sa se lege - usuce - patrunda

C * Tava de cozonac se unge cu unt, se presara din gros cu pesmet; drobul si el se presara cât de des cu pesmet; se pune în tava si se da la cuptor

Un spectacol cu trei finaluri? Nici Brecht n-ar fi cerut mai mult.

Ceremonia solara a renasterii, a împrimavararii si a jertfei mielului e mai veche cu câteva mii de ani decât crestinismul. Atâta istorie, atâtea civilizatii au trecut pe lânga simbolul acesta fara sa-i atinga cu nimic simplitatea, încât mielul pare un mesaj universal, din partea tuturor, summerieni, copti, hititi,
islamici, esenieni, crestini, iudaici, babilonieni.

Nu e ciudat ca, de vreo cinci daca nu sapte mii de ani încoace, lumile si credintele se schimba, trec prin toate convulsiile, se ucid între ele si înauntrul lor, promit în zeci de feluri nemurirea dar au, toate, o constanta, modesta, ce-i drept, mielul?

Eu nu pot sa-i adaug, din lumea mea pluririt crestina, - întrucât sunt deopotriva ortodox si greco-catolic - din obiceiurile si bunurile acestui final de mileniu, decât un pahar rece de Pelin de mai de Vrancea,

De Ziua Pelinului (Arminden), sarbatoare populara dedicata pelinului (planta apotropaica, folosita în medicina si în farmacopeea populara), acesta se poarta la palarie, în sân si în buzunare, împodobeste ferestrele si icoanele, se pune în asternutul patului, între haine, pe masa si pe podeaua caselor. Oamenii îsi înnoiesc sângele si vor fi sanatosi de-a lungul anului daca beau vin amestecat cu pelin, si mesteca în dinti frunze de pelin.

Pelinul recoltat în ziua de 1 mai e tamaduitor de boli si se pastreaza ca planta de leac de-a lungul anului.

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri - populare de peste an")



loading...











Document Info


Accesari: 1020
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )