OUA ROMANESTI'

OUA ROMANEsTI"

Aceste oua asa-zis "românesti" se cheama, de secole, "oeufs poches". Va dau totusi reteta, care oricum nu-i a mea si, vai, nici nu ne apartine, doar asa, ca sa respect un adjectiv, si pentru ca unii le si fac, i 17417j96r ci si colo.

6 oua  . 1 l apa

50 ml otet  . 1 lingura sare

Se pun apa cu otetul si sarea la fiert.

Se sparg ouale pe rând într-o ceasca, fara sa stricam galbenusul

Le varsam, de foarte aproape, ou cu ou, în apa clocotind

Se scot, dupa doua minute, cu supiera

O idee ar fi sa le asezati pe foi de salata verde sau în rosii scobite - da bine!

Oul, arhetip cosmogonic, simbol universal al nasterii, se raporteaza, dupa parerea lui Mircea Eliade, nu atât la nastere, cât la o re-nastere repetata dupa modelul cosmogonic. "Simbol al nemuririi", el face parte dintre simbolurile reînnoirii naturii si vegetatiei, reprezentând o epifanie a creatiei si, în cadrul experientei hierofanice, un rezumat al cosmogoniei.

"Soarele e dintr-un ou", spun stravechi credinte românesti, sintetizând evantaiul simbolic al acestui aliment cu functii ritualemarcante în multe obiceiuri.

Oul exprima o simbolica complexa, înscrisa în sfera nasterii si renasterii vietii pe pamânt. Aceasta simbolica sta la baza obiceiului de a întarca copilul cu ajutorul unui ou copt pus peste prag, de a oferi la nunta mirilor un ou (uneori presarat cu zahar), pe care trebuie sa-l manânce legati cu un stergar, de a aseza pe prag doua oua, pe care mireasa trebuie sa le sparga cu piciorul când intra în casa, sau de a pune un ou în sicriu, pentru calatoria cea mare -simbol al renasterii prin moarte, idee proprie filozofiei populare.

Obiceiul larg raspândit, conform caruia în încheierea mesei bogate ce se organizeaza la "lasatul secului" (ce marcheaza începutul perioadei de abstinenta alimentara a postului) trebuie sa manânci un ou fiert "ca sa para postul usor", "ca sa treaca degraba postul", trimite la credinta în virtutile sale regeneratoare.

Aceeasi idee inspira acte rituale din obiceiurile legate de munca. "La 40 de sfinti, când se scoate plugul si da sa iasa din ograda, arunca un ou pe sub mâna stânga, peste boi sau dinaintea acestora..." Felul în care rezista oul este semnul rezistentei plugului si al succesului muncii începute. De asemenea, când pleaca la semanat pun în traista un ou fiert (printre seminte) sau pentru recolta viilor "se îngropau oua întregi sau se risipeau coji de oua în rascrucile viilor la Paste".

Oul este elementul ce sacralizeaza actul "prinderii suratelor" (în Vrancea), "înfârtatitul" (Mehedinti), "Matcalaur (Banat), petrecerile cu mese comune pe care cetele de feciori le organizeaza dupa colindat în Transilvania (la care principalul fel de mâncare, "papa cea mare", este preparata din ouale adunate în timpul colindatului) sau mesele Junilor Brasovului, care "în lunea Pastilor merg pe la case dupa oua, în special la casele cu fete mari".

Implicatiile valentelor oului în medicina populara, ca si în practicile divinatorii din noaptea de Anul Nou, au drept sursa credintele în fortele benefice concentrate în ou.

(din Ofelia Vaduva - "Pasi...")