PLACINTA DIN FLORI DE SALCAM

PLĂCINTĂ DIN FLORI DE SALCÂM

Stranie si binecuvântata planta, acatul (asa i se spune salcâmului la mine acasa, în insula Transilvania, accacia, dovedind - daca mai e nevoie - o latinitate v 11511j911l eche si izolata) e o adevarata sinteza de paradoxuri!.

Creste fulgerator, oriunde nu e apa destula si nu creste altceva, dar lemnul e tare si vânos. Uscat de viu, arde si când e verde. Ţepii sunt lungi ca niste lancii, florile în schimb sunt dulci ca mierea.

Salcâmul era venerat cândva, cu mii de ani în urma, pentru forta si generozitatea lui. Dobrogenii îl si manânca, de tare ce-l iubesc.

Umplutura:

l kg flori salcâm  . 100 ml apa

l ceasca miez nuca macinata * 1 albus

Se grijesc florile - se curata de codite si frunze, se spala

Se pune apa la fiert, se adauga florile, se amesteca pâna se-nmoaie si devin o pasta

Se lasa sa se raceasca

Se amesteca insistent cu nucile si albusul, se lasa sa respire

Aluat: un aluat obisnuit, din

l jumate kg faina . 1 pahar untdelemn

sare . 1 ceasca apa calda

l galbenus

Se framânta bine, se întinde sa ajunga foaia groasa de 2-3 mm

Se umple câte putin cu pasta de flori si se ruleaza, tot câte putin (sau se întinde aluat pe fundul tavii de cozonac, apoi se pune umplutura, apoi iar foaie de aluat si tot asa - deasupra trebuie sa fie aluat, care se unge cu galbenus)

Se lipeste bine aluatul si se unge cu ulei si galbenus, sa nu crape

Se pune în cuptor cu foc potrivit, circa 3 sferturi de ora, poate l