Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

TURTE DE MALAI

Retete culinare











ALTE DOCUMENTE

VINURI
PODGORII
SOMN PRĂJIT
TÂRÂTOR
Cubulete de pui marinate
Salate de legume
Fatteh cu pui
PLACINTA CU DOVLEAC
SERBET DE TOPORASI (MICSUNELE)
SUPA DE FRECATEI


TURTE DE MĂLAI

Intre Cheia si Tismana, în toate satele valahe de sub munte, am mâncat turte de malai cu orice sau ca orice.

I. *250 g malai       . 50 g unt               . 50 ml smântâna

    * sare        * untura pentru prajit

. Se freaca malaiul cu untul, smântâna, sarea ca un aluat, se formeaza turta, se prajeste în untura încinsa pâna se rumeneste

II,                                                  *500 g malai                                * 1,5 litru lapte + 1 litru apa

* 250 g brânza de burduf              * 50 g unt + 100 g pentru prajit

. Se fierb laptele si apa, împreuna

.    Se face o mamaliga, ceva mai moale
   * Se freaca bine cu brânza si unt

.    Se fac turte, se prajesc în unt încins

Se ofera ca pâine, ca garnitura si ca aperitiv (când se mai presara cu brânza rasa si smântâna)

III,                                                * apa (cât primeste aluatul) . sare, dupa gust

       . 1 kg malai mai grosier, zis integral (adica cu tarata în el)

. Se framânta aluatul, se formeaza turte

. Se face foc bun pe "masa" (vatra) testului (pentru cine nu stie: testul e un fel de lighean din fonta sau lut gros); când vatra (de obicei tot din argila, din caramida groasa sau din piatra) s-a încins, se matura focul
de-o parte; se astern turtele, se acopera cu testul si se aduna focul în jur, sa le coaca (la fel se pot face, cu rezultate superlative, pâinea, carnea, orice; testul coace cum nici un cuptor de aragaz sau cu microunde, nu coace)

Dar iata ce ne învata dictionarul lui Ion Ghinoiu:

Ţestul e un cuptor preistoric pentru coacerea pâinii si turtei sacre. A devenit, prin timp, cuptor taranesc universal si s-a desacralizat în buna masura. E modelat din lut de femei în ziua populara de Ropotin (Cerina), în martea a treia dupa Paste. Prelucrarea si modelarea lutului se face numai de femeile casatorite, întrucât e interzis sa-l faca în alte zile ale anului, iar cuptorul mobil din lut se poate sparge sau crapa, fiecare femeie îsi modeleaza doua sau mai multe Ţeste,

Fazele de lucru, însotite de numeroase credinte si practici magice, urmeaza succesiunea fazelor parcurse de olar la confectionarea ceramicei si de femei când prepara pâinea- taiatul si farâmitatul pamântului; înmuierea pamântului cu apa si obtinerea lutului; framântatul si calcatul lutului amestecat cu pleava; modelarea trupului divin cu mâna; înfrumusetarea Ţestului prin spoirea (lipirea) lui cu lut foarte fin si prin ornarea lui cu crengute verzi si flori de câmp; asezarea lui pe frunze de nuc sau lipan în bataia razelor de Soare.

Femeile, dupa efortul fizic apreciabil, petrec si se ospateaza din belsug cu mâncare si bautura, în compania Ţestului, pe care îl stropesc cu vin. în aceasta zi, femeile cred ca au dreptul sa se poarte brutal cu barbatii, Pentru cei vechi, Ţestul forma, împreuna cu vatra pe care se aseza, o pereche divina: Zeita Mama, simbolizata de vatra sau culcusul Pamântului si Zeul Tata, Soarele, simbolizat de Ţestul semisferic, încins în foc, care zamislea pâine sacra.

Ţestul este o mare pierdere a bucatariei moderne. Sau ar putea fi, la un moment dat, marele ei câstig!

Cuptorul batrânesc, preîncalzit (si apoi golit de taciuni) si testul preistoric erau cele mai echilibrate metode de a coace bucatele.

Fara flacara directa, cu caldura uscata si uniforma, "de piatra", cum se zice, venind de pretutindeni, cuptorul si testul faceau pâinea colac pufos si carnea cea mai atoasa frageda ca untul, fara sa le arda vreodata!

E stiut ca mâncarea gatita "pe tigla" {piatra, caramida) încinsa e cea mai sanatoasa si mai "vie", mai ales prin comparatie cu cea "pe fier", în flacara incineratoare,

Industriasul care-i va aplica principiul într-un aparat modern va schimba fata si masa lumii.

Turta Arietilor e o coptura din malai sau faina preparata în ziua de Arhangheli (8 noiembrie) când se amestecau oile cu berbecii pentru împerechere. Pentru a afla daca le va fi bine sau rau oilor peste aproximativ 21 de saptamâni, durata de gestatie a ovinelor, turta se arunca în mijlocul turmei si se facea pronosticul: daca cadea cu fata în sus era semn bun, daca cadea cu fata în jos era semn rau,

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an)


Document Info


Accesari: 4323
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )