ABORDAREA NON-DIRECTIVA IN CONSILIERE
Abordarea non-directiva in consiliere are la baza ideile lui C. Rogers, idei care au avut o mare influenta in domeniul consilierii si psihoterapiei. Actionind de pe o pozitie umanista, Rogers intra in disputa cu teoriile psihanalitice si behavioriste datorita minimului interes acordat patologiei si modului de structurare a personalitatii, el aduce ceva nou in domeniul psihoterapiilor prin metoda care ii poarta numele sau denumita psihoterapie non-directiva (centrata pe client), model care valorifica in cea mai mare parte resursele clientului fara a intervenii in abisurile constiintei individului.
Abordarea non directiva poate fi aplicata cu succes si la grupuri (grupul de intilnire). Schimbarea terapeutica se poate produce si in cadrul unui grup la fel de eficient ca si in cazurile individuale. Aceste grupuri au rolul de a imbunatatii relatiile interpersonale din grup si o mai buna cunoastere de sine.
Grupul ar trebui centrat pe membrii asa cum terapia este centrata pe client. Cunostintele membrilor grupului pot ajuta la recunoasterea propriilor probleme ca pas important catre schimbare.
Aplicarea pe grup este folosita pentru rezolvarea diferitelor probleme, inclusiv abuzul de substante nocive.
|
