Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























ANALIZA ACTIVITATII INTREPRINDERII

economie


ANALIZA ACTIVITATII INTREPRINDERII


1 - SISTEMUL INDICATORILOR VALORICI UTILIZATI




In teoria si practica economica se folosesc o serie de indicatori economico-financiari pentru a evalua rezultatele de productie si performantele comerciale ale intreprinderii. Dintre acesti indicatori, amintim :


1. CIFRA DE AFACERI (CA)

= indicator economico-financiar fundamental, pe baza caruia se apreciaza capacitatea intreprinderii de a crea venituri din operatiunile comerciale curente;

= face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare.


2. PRODUCTIA MARFA OBTINUTA DESTINATA LIVRARII ( Qf productia fabricata)

= indicator cunoscut sub numele de „productia marfa fabricata”;

= reprezinta rezultatul direct si util al activitatii industriale productive, exprimand valoarea produselor fabricate, lucrarilor executate si a serviciilor prestate, intr-o perioada de timp si care urmeaza a fi vindute;

= pentru calcularea acestui indicator se folosesc informatii din contabilitatea de gestiune a intreprinderii, informatii care sunt analizate static si dinamic.

Modelul de calcul si de analiza este:


Qf = Vpf + Vle + Vsp , unde Vle = valoarea lucrarilor executate;

Vsp = valoarea serviciilor prestate

Vpf = valoarea produselor fabricate (produse finite, semifabricate, produse reziduale)



PRODUCTIA EXERCITIULUI (Qe productia bruta)

= reflecta, in expresie valorica, volumul total al activitatii de productie desfasurate de o intreprindere, pe perioada unui exercitiu financiar (01.01-31.12);

= este formata din :

a) - productia vinduta Qv (cifra de afaceri exprimata in pretul de vinzare fara TVA);

b) - variatia productiei stocate DQs;

c) - productia imobilizata Qi (costul imobilizarilor corporale si necorporale, realizate in regie proprie);

= modelul de calcul si analiza al acestui indicator este modelul de tip structural, determinat de relatia :

DQs + Qi


4. VALOAREA ADAUGATA (VA)

= demonstreaza capacitatea intreprinderii de a crea valoare (bogatie);

= reprezinta surplusul de venituri peste valoarea consumurilor de la terti si de aceea, importanta lui este deosebita;

Daca, din punct de vedere al capacitatii de cuprindere a intregii activitati a unei intreprinderi, productia exercitiului are importanta cea mai mare, din punct de vedere al importantei economico-financiare, valoarea adaugata are o importanta mult mai mare decit productia exercitiului.

VA = Qe – M , unde M = cheltuielile cu consumurile intermediare.

In analiza diagnostic, ea prezinta importanta, pe de-o parte ca indicator de performanta economico-financiara, iar pe de alta parte, ca indicator al sistemului fiscalitatii.

Sintetic vorbind, in cazul firmelor cu activitate de productie, valoarea adaugata se determina prin scaderea din productia exercitiului a consumurilor intermediare (totalul consumurilor de bunuri si servicii furnizate de terti).


5. VALOAREA ADAUGATA NETA ( VAn)

= indicator sintetic fundamental

= exprima valoarea nou creata intr-o perioada de timp

= se determina scazind din valoarea adaugata (VA) cheltuielile cu amortizarea (A)

In teoria si practica economica acest indicator se mai numeste si „productie neta”, adica din punct de vedere structural.

VAn = VA – A sau VAn = Qe – ( M + A ) = Qe – M – A



2 - ANALIZA ACTIVITATII PE BAZA INDICATORILOR VALORICI


O asemenea analiza este necesara in activitatea oricarui agent economic, indiferent de profilul acestuia, pentru a scoate in evidenta evolutia fenomenului in timp, informatie necesara in sesizarea modului de fundamentare a programelor de productie si comercializare, precum si stabilirea gradului de realizare a acestora. Se scot astfel in evidenta, abaterile in marime absoluta, cauzele acestora, precum si masurile care se impun pentru corectarea lor.

In analiza dinamicii activitatii unei intreprinderi se folosesc o serie de corelatii. Sub aspectul normalitatii pot fi intilnite urmatoarele situatii :

, IQv = indice cifra de afaceri (productia vinduta);

IQf = indice productie fabricata destinata livrarii.

Intre cei doi indici exista egalitate, aceasta semnifica mentinerea ponderii imobilizarilor banesti in stocuri de produse finite.

Inegalitatea este consecinta tendintei de reducere a ponderii acestor imobilizari, ceea ce inseamna cresterea gradului de valorificare a productiei fabricate.


, IQe = indice de crestere a productiei exercitiului.

Existenta unei asemenea inegalitati demonstreaza cresterea mai rapida a productiei fabricate destinate vinzarii fata de cresterea productiei exercitiului, ceea ce inseamna un aspect favorabil pentru intreprindere, deoarece sint reduse stocurile.


, IVA = indice de crestere a valorii adaugate.


Qe = VA + M , M = cheltuieli cu consumuri intermediare (terti).

Existenta acestei corelatii scoate in evidenta reducerea cheltuielilor cu consumurile intermediare sau, altfel spus, cresterea eficientei acestor consumuri (printr-o valoare adaugata mai mare ce revine la 1 leu cheltuiala cu consumurile intermediare).


, IVAn = indice de crestere a valorii adaugate nete.

Aceasta inseamna ca exista o variatie a cheltuielilor cu amortizarea:

Va = Van + A , Van = Va – A


Pentru exemplificare sa consideram activitatea unei intreprinderi industriale cu profil complex, prezentata in tabelul urmator (in ce priveste raportul dinamic) :




INDICATORI

Realizat in perioada anterioara

(mil. lei)

Nivelul indicatorilor din perioada curenta

(mil. lei)



INDICI    % mil. lei

Nivel prevazut

Nivel realizat








Qv







Qf







Qe







Va







Van








CONCLUZII :

Nivelurile realizate ale indicatorilor valorici reflecta depasirea obiectivelor programate, ceea ce demonstreaza ca in activitatea desfasurata intreprinderea a mobilizat rezerve peste cele prevazute. Totusi, s-au inregistrat aspecte care atesta neincadrarea in nivelul proportiilor prevazute prin program.

Astfel, desi s-a prevazut o reducere a ponderii imobilizarilor in stocuri de produse finite, acestea insa au crescut, ceea ce inseamna o reducere a gradului de valorificare a productiei fabricate.

Analiza poate fi aprofundata prin studierea cauzelor care au condus la inregistrarea acestei situatii (productia fabricata suplimentar nu a avut desfacerea asigurata, crearea unor stocuri finite si valorificarea ulterioara a acestora la preturi mai putin avantajoase, etc).

In concluzie, obiectivele propuse de intreprindere nu au fost respectate.



3-ANALIZA RAPORTULUI STATIC SI A RAPORTULUI DINAMIC DINTRE INDICATORII VALORICI


1-ANALIZA RAPORTULUI STATIC


Acest raport se determina pe baza marimilor absolute ale indicatorilor valorici si permite caracterizarea evolutiei elementelor care ii separa pe acesti indicatori.

Principalele rapoarte statice considerate sint :


1) Raportul static dintre <, > 1 , unde Qv cifra de afaceri (productia vinduta);

Qf = productia fabricata destinata livrarii.

Acest raport reflecta modificarea stocurilor de produse finite.

2) Raportul static dintre <, =, > 1 , unde Qf = productia fabricata destinata livrarii;

Qe = cresterea productiei exercitiului.

Acest raport reflecta modificarea ponderii imobilizarilor in stocuri de productie neterminata, precum si a consumului intern.

3) Raportul static dintre <, > 1 , unde VA = cresterea valorii adaugate;

Qe = cresterea productiei exercitiului.

Acest raport reflecta modificarea ponderii consumurilor de la terti in volumul total de activitate de productie.


Folosindu-ne de datele prezentate in tabel, rezulta, calculand aceste rapoarte statice, ca, desi prin programul de activitate, comparativ cu perioada precedenta s-a estimat o crestere a valorii rapoartelor statice, ca urmare a modificarilor pozitive ale elementelor care-i diferentiaza, valorile obtinute se situeaza sub nivelul programat.

O situatie favorabila, de asemenea, este data de faptul ca veniturile realizate ale indicatorilor valorici din perioada curenta s 626f52g e situeaza deasupra indicatorilor realizati din perioada anterioara, ceea ce inseamna ca la nivelul intreprinderii s-a desfasurat o activitate de productie si comercializare eficienta.


2-ANALIZA RAPORTULUI DINAMIC


Acest raport se stabileste pe baza indicilor indicatorilor valorici, luand ca baza de comparatie o perioada anterioara. Principalele rapoarte dinamice sint :


Raportul dinamic dintre <, >

2) Raportul dinamic dintre <, =, > 1 ;

unde, IQf = indice productia fabricata destinata livrarii;

IQe = indice de crestere a productiei exercitiului.

Acest raport reflecta legatura dintre ritmul finalizarii productiei si ritmul volumului total de activitate.


3) Raportul dinamic dintre <, =, > 1 ;

unde IVA = indice de crestere a valorii adaugate;

IQe = indice de crestere a productiei exercitiului .

Acest raport reflecta cresterea sau scaderea gradului de valorificare a resurselor materiale, respectiv a cheltuielilor cu consumurile intermediare.


Pentru exemplificare, consideram tabelul urmator:


INDICATORI

PERIOADA DE BAZA

PERIOADA CURENTA

PREVAZUT

REALIZAT

Qv




Qf




Qe




VA




VAn




IQv / IQf




IQf / IQe




IVA / IQe




IVAn / IQe





Concluziile care se desprind pe baza raportului dinamic dintre indicatorii valorici scot in evidenta faptul ca fata de perioada precedenta s-au estimat modificari favorabile ale ritmurilor elementelor care diferentiaza acesti indicatori, dar in realitate situatia este nefavorabila, ceea ce impune masuri urgente de redresare a activitatii.


4 - ANALIZA CIFREI DE AFACERI


CIFRA DE AFACERI:

= un indicator sintetic fundamental ce caracterizeaza activitatea unei intreprinderi;

= exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitati comerciale curente, masurand in felul acesta performantele economice ale intreprinderii;

= practic, aceasta determina pozitia intreprinderii pe piata.


Exista mai multi indicatori operationali in privinta cifrei de afaceri :


1. CIFRA DE AFACERI NETA:

= este determinata din totalitatea veniturilor obtinute din vanzari de bunuri, lucrari si servicii aflate in categoria activitatilor curente ale intreprinderii, inclusiv subventiile pentru exploatare, dupa ce s-au scazut reducerile comerciale;

= acest indicator este cel mai des folosit in diagnosticarea activitatii unei intreprinderi.


2. CIFRA DE AFACERI MEDIE:

= venitul ce revine unei unitati de produs sau serviciu;

= raportul dintre cifra de afaceri totala (Ca) si volumul fizic al vinzarilor (Q):

DCA) si variatia productiei fizice vindute, sau cati lei se obtin la o unitate de spor de productie (DQ):




4. CIFRA DE AFACERI CRITICA

= evidentiaza pragul de rentabilitate al intreprinderii;

= reprezinta acel nivel al veniturilor realizat din vinzari necesar acoperirii in intregime a cheltuielilor de exploatare:

:unde, = nivelul cheltuielilor fixe;

Exemplu :

CA = 25.420 mii lei; Ch f = 5.472 mii lei; Ch v = 12.520 mii lei

mii lei


CIFRA DE AFACERI se analizeaza in :

1-dinamica = de la o perioada la alta pentru a scoate in evidenta tendinta acestui indicator;

2-structural = pentru a pune in evidenta elementele componente in sensul cresterii acestora (vanzari de marfuri, prestari servicii, productie vanduta);

3-factorial = pentru a scoate in evidenta factorii care influenteaza variatia indicatorului „cifra de afaceri”.



4.1 - ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI


Pentru o anumita perioada de timp, o asemenea analiza se realizeaza pe baza :

1 - variatiei in marimi absolute:

2 - indicilor de crestere a cifrei de afaceri:

sau , cu baza fixa;

sau , cu baza in lant.



3 - ritmului mediu anual de crestere :


, unde: n = numarul anilor


Exemplu :


ANUL 2004

ANUL 2005

ANUL 2006

CIFRA DE AFACERI





Studiul cifrei de afaceri pe o perioada mai mare de timp ofera informatii despre activitatea intreprinderii si tendinta ei prin incadrarea acesteia sau a obiectului de activitate in una dintre fazele ciclului de viata ale produsului: lansare, crestere, maturitate, declin.

Pentru o apreciere corecta a realitatii este necesara corectarea indicatorului de exprimare valorica cu rata inflatiei, altfel compararile sunt hazardate. Aceasta corectare se face prin :

a) - deflatarea indicatorilor = cifra de afaceri corectata (reala) este de forma :

, unde: cifra de afaceri reala (corectata);

cifra de afaceri concreta;

indicele preturilor.

b) - inflatarea indicatorilor = presupune actualizarea indicatorilor valorici la ultimul an al perioadei implicate in analiza, conform relatiei:



4.2 - ANALIZA STRUCTURALA A CIFREI DE AFACERI


Structura cifrei de afaceri evidentiaza ponderea detinuta de anumite elemente componente in totalul incasarilor realizate de o intreprindere. Analiza structurala se poate realiza pe diferite trepte :


1 - pe tipuri de activitati = punand in evidenta astfel contributia activitatilor unor intreprinderi la realizarea cifrei de afaceri (productie, prestari servicii, comert, turism);

2 - pe grupe de produse = se scot in evidenta grupele de produse sau anumite produse care contribuie la cresterea cifrei de afaceri;

3 - pe tipuri de clienti = acesti parteneri conditioneaza dimensiunea si performantele activitatii oricarei intreprinderi.


4.3 - ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI


Scopul analizei factoriale este acela de a determina factorii directi si indirecti care influenteaza variatia cifrei de afaceri. Cifra de afaceri fiind un indicator valoric ce reprezinta efectul, in analiza factoriala vom depista factorii care influenteaza pozitiv si in sens favorabil si factorii care influenteaza negativ si in sens nefavorabil variatia cifrei de afaceri.

Utilizatorii acestor informatii sunt, in principal, agentii economici, institutiile finantatoare, actionarii, statul, salariatii.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri se realizeaza diferentiat, in functie de obiectul de activitate al intreprinderii (productie, industrie, agricultura, prestari servicii, comert, turism).




4.1 - ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI IN CAZUL INTREPRINDERILOR CU ACTIVITATE DE PRODUCTIE



4.1.1 - IN CAZUL PRODUCTIEI DE NATURA INDUSTRIALA


Exista mai multe modele factoriale de analiza a cifrei de afaceri : in raport cu forta de munca, dotarea tehnica, volumul stocurilor, etc. Principalele tipuri de modele utilizate sunt :


a) - MODELUL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI CARE PUNE IN EVIDENTA CORELATIA DINTRE FORTA DE MUNCA (NUMARUL MEDIU DE PERSONAL) SI CIFRA DE AFACERI


Modelul factorial este urmatorul:


, unde: numarul mediu de salariati;

productivitatea muncii;

gradul de valorificare al productiei fabricate.





Schema factoriala corespunzatoare este:


∆CA

 


 

 







Determinarea actiunii factorilor:

DCa = Ca1 – Ca0 ,

Din care :

1. ,

2. ,

.


Se verifica daca este respectata corelatia:


DCa = DCa(Ns) + DCa(Qf/Ns) + DCa(Ca/Qf)


Se observa ca, orice modificare a unuia din cei trei factori cu actiune directa exercita o influenta in acelasi sens si asupra CA. In anumite perioade, daca indicele productiei obtinute destinate livrarii (IQf) devanseaza indicele de crestere a numarului de personal (INs)) Þ IQf > INs, productivitatea muncii va inregistra o crestere care se va reflecta favorabil si asupra CA.

Daca ritmul de crestere a CA este superior ritmului de crestere a productiei obtinute destinate livrarii (ICa > IQf ), gradul de valorificare a productiei marfa creste, determinand si o crestere a CA.

In anumite perioade este posibil ca gradul de valorificare a productiei marfa fabricate sa inregistreze si valori supraunitare, in situatia in care intreprinderea vinde si din productia stocata a anilor anteriori.




Pentru exemplificare folosim datele din tabelul de mai jos :


INDICATORI

SIMBOL

REALIZAT IN PERIOADA

DINAMICA %

(curent:anterior)×100

ANTERIOARA

CURENTA

Cifra de afaceri

(mii lei)

Ca




Productia marfa fabricata (mii lei)

Qf




Numarul mediu de personal

Ns




Ponderea personalului operativ

Nop/Ns




Productivitatea muncii

(mii lei)

Qf/Nop




Numar mediu de personal operativ

Nop






Gradul de valorificare a productiei fabricate

Ca/Qf





Determinarea actiunii factorilor:


= 125.399 – 90.000 = 35.399 ,

Din care:

1. ,

2. ,



Se verifica corelatia:




Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca, aatat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.






c) - MODEL FACTORIAL DE ANALIZA A CIFREI DE AFACERI DAT DE RELATIA:


,

unde: = numarul mediu de salariati;

= numarul mediu de zile lucrate intr-un an de un salariat;

= numarul mediu de ore lucrate intr-o zi de un salariat;

= productivitatea orara.


Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.



, T = fondul de timp de munca al intreprinderii exprimat in ore


, = timpul mediu de munca al unui salariat;


, = productivitatea medie zilnica pe un salariat;


, = productivitatea anuala pe un salariat.




d) - MODELE DE ANALIZA CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE POTENTIALUL TEHNIC SI CIFRA DE AFACERI


1., unde:

= numarul mediu de salariati;


= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe;


= dotarea tehnica sau inzestrarea tehnica a muncii (cite mijloace revin pe un salariat);


= eficienta utilizarii mijloacelor fixe sau valoarea productiei fabricate destinate vinzarii la 1 leu mijloc fix;


= gradul de valorificare a productiei fabricate.



2. , unde:


= ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe;


= valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive.

Dupa cum se poate observa, cel de-al doilea model factorial este o forma dezvoltata a primului. In orice intreprindere nu toate mijloacele fixe sunt direct productive, de aceea este necesar sa se puna in evidenta ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe si influenta pe care o exercita aceasta pondere asupra variatieicifrei de afaceri.

Gradul de inzestrare tehnica este pentru intreprindere un indicator important care reflecta materializarea efortului investitional pe care intreprinderea l-a facut. Acest grad de dotare tehnica trebuie analizat insa in dinamica si corelat cu indicatorul CA, deoarece exista situatii cand ponderea mijloacelor fixe direct productive este redusa in total mijloace fixe, ca urmare a unor dezafectari de sectii, sectoare, ateliere, dar si ca urmare a unor deficiente in sistemul de aprovizionare tehnico-materiala.

Compozitia tehnologica a mijloacelor fixe reflecta ponderea mijloacelor fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe si se recomanda ca in analiza in dinamica a acestui indicator (raport) sa se aprecieze pozitiv daca valorile lui tind catre 1, ceea ce ar insemna ca toate mijloacele fixe ar fi productive.



Pentru exemplificarea modelului factorial de analiza a CA care stabileste corelatia dintre nivelul acesteia si dotarea tehnica ne folosim de datele prezentate in tabelul urmator :


INDICATORI

SIMBOL

REALIZAT IN PERIOADA DE BAZA

DINAMICA %

(curent:anterior) ×100

ANTERIOARA

CURENTA

Cifra de afaceri

(mii lei)

CA




Productia marfa fabricata (mii lei)

Qf




Numarul mediu de personal

Ns




Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe (mil.lei)


Mf




Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive (mil.lei)


Mf




Productivitatea (mii lei)

Qf / Ns




Gradul de inzestrare tehnica a muncii

(mil. lei)


Mf / Ns




Ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe

Mf / Mf




Randamentul mijloacelor fixe direct productive

Qf / Mf




Cifra de afaceri medie la 1 leu productie fabricata (lei)

CA / Qf





Model :


DCa = Ca1 – Ca0 = 42.000 – 37.406,25 = 4.593,75 mil lei , din care :

1. = (100-105) x 4,6 x 0,6 x 0,95 x 135,87

= -178,25 mil lei



2. = 100 x (4,9-4,6) x 0,6 x 135,87 x 0,95

= 2.323,37 mil. lei


= 100 x 4,9 x (0,7-0,6) x 135,87 x 0,95 = 6.324,74 mil. lei



4. =100 x 4,9 x 0,7 (116,62-135,87) x 0,95 = -6.272,61 mil



5. = 100 x 4,9 x 0,7 x 116,62 (1,05-0,95)

= 4.000 mil lei


Verificam corelatia :


DCa = DCa(Ns) + DCa(Mf/Ns) + DCa(Mf”/ Mf) + DCa(Qf/Mf’) + DCa(Ca/Qf)






CONCLUZII :

Se constata o crestere a CA comparativ cu baza de raportare, cu 4.593,75 mil lei, adica 12,28%.

1- Reducerea numarului de angajati cu 5 persoane in conditiile mentinerii constante a celorlalti factori de influenta, a determinat in mod justificat si o diminuare a CA cu 1.781,25 mil lei. Scaderea numarului de salariati poate avea cauze diferite :


Pentru exemplificarea modelului 2, ne folosim de datele prezentate in tabelul urmator:


INDICATORI

SIMBOL

REALIZAT IN PERIOADA

DINAMICA


(curent:

anterior)×100

ANTERIOARA

CURENTA

Cifra de afaceri (mii lei)

Ca




Productia marfa fabricata

(mii lei)

Qf




Numarul mediu de personal

Ns




Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe (mii lei)


Mf




Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive (mii lei)


Mf




Productivitatea

Qf / Ns




Gradul de inzestrare tehnica a muncii (mii lei)

Mf / Ns




Ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe

Mf / Mf




Randamentul mijloacelor fixe direct productive (lei)

Qf / Mf




Cifra de afaceri medie la 1 leu productie fabricata (lei)

Ca / Qf





Model :




e) - MODELE CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE CIFRA DE AFACERI SI GRADUL DE ASIGURARE A RESURSELOR UMANE (FORTA DE MUNCA) CU ACTIVELE CIRCULANTE (STOCURI DE MATERII PRIME)


, unde St= stocuri;

= volumul stocurilor ce revin in medie pe un salariat sau gradul de asigurare cu stocuri a angajatilor;

= viteza de rotatie a stocurilor;

= viteza de circulatie a activelor circulante.


Intr-o asemenea analiza este important sa cunoastem nu numai volumul stocurilor ce revin pe un salariat, ci si structura acestora.

Stocurile de resurse materiale reprezinta un element esential in procesul de productie, atata timp cat ele sunt optim dimensionate.

Depasirea unui anumit nivel poate crea serioase probleme de trezorerie intreprinderii, pentru ca inseamna imobilizari banesti nejustificate. In practica curenta se intalneste categoria de stocuri supranormative (acele stocuri create peste necesarul optim).

Stocurile supranormative se impart si ele in 2 categorii :

1-stocuri cu miscare lenta;

2-stocuri fara miscare.


O asemenea viteza de rotatie ofera o imagine asupra eficientei muncii, a calitatii si structurii stocurilor.

Corelatiile realizate prin analiza factoriala intre CA, numarul mediu de salariati, valoarea medie a mijloacelor fixe si stocurile medii evidentiaza in fapt contributia potentialului intern al intreprinderii la realizarea obiectului de activitate.


f) - MODELE FACTORIALE CARE EXPRIMA CORELATIA DINTRE VOLUMUL PRODUCTIEI VANDUTE SI CIFRA DE AFACERI


Modelele factoriale utilizate sint construite in cazul in care avem :

Cu schema factoriala:




Q

 

 


 

 






B ) – In situatia in care productia nu are caracter omogen :


, unde qvi = volumul productiei vindute pentru produsele de tip „i”.



4.1.2 -ANALIZA FACTORIALA A CA IN CAZUL FIRMELOR DIN COMERT SI TURISM


1) – Model factorial care exprima corelatia dintre CA si suprafata retelei comerciale :


, unde Ca = suprafata medie de vinzare;


= CA exprimata valoric la o unitate de suprafata de vinzare.



2) - Model factorial ce exprima corelatia dintre CA si unitatile cu activitate turistica:


, unde Nt = numarul de turisti;


= incasarile medii pe un turist .



APLICATIA 1 – Sa consideram o intreprindere industriala cu profil complex care produce 5 grupe de produse. Datele necesare sunt prezentate in tabelul urmator :


Produse

Cifra de afaceri realizata in perioada

Indice de crestere a productiei vindute (Iqv)

Cifra de afaceri recalculata

Indicele preturilor Ip

Anterioara

Curenta

A






B






C






D






E






TOTAL








Cifra de afaceri realizata in perioada anterioara:

Cifra de afaceri realizata in perioada curenta:


Cifra de afaceri recalculata este data de productia fizica realizata in anul curent ori cea exprimata in preturi medii de vinzare ale anului anterior : S qv1 x p0


Þ Sqv1 x p0 = Iqv x S qv0 x p0


Modelul de analiza :

∆CA

 





 

 




DCa = Ca1 - Ca0 = 4.150 – 700 = 450 mil lei din care :


1) = 646 – 700 = - 54 mil lei


Þ volumul fizic al productiei vindute a influentat negativ variatia CA;


2) = 4.150 – 646 = 504 mil lei


Þ pretul de vinzare a influentat pozitiv variatia CA si favorabil.


Verificam corelatia : , 450 = - 54 + 504


CONCLUZII :

CA a crescut cu 450 mil. lei comparativ cu anul anterior, ceea ce inseamna in marimi relative o crestere de 12,16%. La aceasta variatie au contribuit 2 factori cu actiune directa : volumul fizic al productiei si pretul de vanzare. Din calculele efectuate rezulta ca variatia pozitiva a CA s-a datorat in exclusivitate influentei pretului de vanzare.

Volumul fizic al productiei vandute s-a redus la nivelul societatii cu 1- 0,985 = 0,015 adica cu 1,5% , iar in conditiile mentinerii constante a preturilor de vanzare a determinat in mod justificat o diminuare a CA cu 54 mil lei.

Analizand evolutia vanzarilor (CA) pe grupe de produse (A, B, C, D, E) se constata ca la grupele D si E volumul fizic al vanzarilor s-a diminuat semnificativ cu 50% si, respectiv 20%, anuland efectul favorabil al celorlalte 3 grupe de produse, ceea ce a insemnat o influenta negativa si nefavorabila ( - 54 mil lei). Printre cauze pot fi mentionate :

a)-reducerea cererii pentru anumite categorii de produse;

Cai de crestere a CA :

a)-diversificarea productiei, ofertei;

b)-asigurarea unui raport optim intre calitate-pret;

c)-imbunatatirea imaginii firmei prin actiuni promotionale;

d)-prospectarea pietei;

e)-practicarea unor preturi sub nivelul concurentei;

f)-fidelizarea clientilor;

g)-asigurarea unor servicii suplimentare;

h)-certificarea produselor cu standardele internationale.




4.4. EFECTELE MODIFICARII CIFREI DE AFACERI ASUPRA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI



1) - Influenteaza profitul brut:



2) - Influenteaza cheltuielile salariale :


3) - Influenteaza rata rentabilitatii economice:



4) - Influenteaza viteza medie de rotatie a activelor circulante:

, unde: T = perioada de analiza (1 an, 1 trimestru, 1 luna)


5) – Influenteaza eficienta muncii


6) - Influenteaza suma cheltuielilor totale:



4.5. ANALIZA COTEI DE PIATA


In determinarea cotei de piata a activitatii unei intreprinderi, un rol important il are indicatorul valoric „cifra de afaceri”. Cota de piata se calculeaza in baza a 2 indicatori :

a)-cota de piata absoluta (sau globala);

b)-cota de piata relativa.


COTA DE PIATA ABSOLUTA (GLOBALA) = reprezinta raportul dintre cifra de afaceri pe care o inregistreaza intreprinderea si suma totala a cifrelor de afaceri inregistrate de intreprinderile cu profil asemanator:



Evaluarea cotei de piata absolute depinde, pe de o parte, de dinamismul sectorului de activitate, iar pe de alta parte de satisfactia clientilor.

Cota de piata absoluta poate creste daca ritmurile de crestere ale sectorului de activitate si ale intreprinderii sunt pozitive, insa dinamica cifrei de afaceri a intreprinderii este mai mare decit dinamica cifrei de afaceri a sectorului.

Cota de piata a intreprinderii poate sa creasca si in conditiile in care ritmul de crestere al sectorului este negativ sau nul, iar ritmul de crestere al cifrei de afacere al intreprinderii este pozitiv.

Cota de piata absoluta poate sa creasca si in situatia in care ritmul de crestere al activitatii sectorului este negativ si ritmul de crestere al activitatii intreprinderii este de asemenea negativ, insa ritmul de crestere al intreprinderii este mai mare.


COTA DE PIATA RELATIVA = acest indicator pozitioneaza activitatea unei intreprinderi in raport cu principalii lideri din domeniul de activitate:


sau ,

unde: cifra de afaceri a celui mai important concurent de pe piata;

5. ANALIZA VALORII ADAUGATE


Scopul principal al activitatii oricarei intreprinderi este acela de a crea profit, de a crea produse care au o piata sigura de desfacere, realizate in conditii de profitabilitate.


VALOAREA ADAUGATA:

= un indicator sintetic fundamental care exprima o valoare nou creata

= reprezinta bogatia unei intreprinderi si rezulta din activitatea de ansamblu a acesteia din care se deduc cheltuielile materiale;

= se determina in raport cu doua metode :

1-metoda indirecta  

2-metoda directa


1-METODA INDIRECTA

= conform acestei metode, valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta dintre productia exercitiului (Qe) si cheltuielile cu consumurile intermediare (M) :

VA = Qe – M

Un indicator complementar de analiza a activitatii unei intreprinderi este valoarea adaugata neta (intalnit in unele domenii de activitate si sub numele de „productia neta”). Acest indicator se determina tot in mod indirect, ca diferenta intre productia exercitiului (Qe) si cheltuielile materiale (M), la care se adauga amortizarea (A):

VA neta = Qe – (M + A)

Indicatorul valoarea adaugata se analizeaza in dinamica, structural si factorial.


2-METODA DIRECTA (metoda aditiva)

= care mai reprezinta si metoda elementelor constitutive, valoarea adaugata determinandu-se ca suma a elementelor componente :salariile si contributia privind asigurarile si protectia sociala, amortizarea, provizioanele aferente activitatii de exploatare, dobinzile, impozitele si taxele (mai putin impozitul pe profit), rezultatul exploatarii recalculat (aferent cifrei de afaceri din care se scad dobanzile).



5.1-ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII VALORII ADAUGATE


Analiza dinamicii valorii adaugate pune in evidenta cresterea sau descresterea acestui indicator sau a elementelor componente in raport cu o perioada considerata „baza”.


Pentru efectuarea unei analize in dinamica se calculeaza o serie intreaga de indicatori valorici conform modelului din tabelul urmator :


NR

INDICATORI

NIVEL DE COMPARATIE

NIVEL EFECTIV

STRUCTURA VA

MODIFICAREA ABSOLUTA

INDICI





Cheltuieli cu salariile personalului







Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala







Cheltuieli cu personalul (1+2)







Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele







Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (mai putin impozitul pe profit)







Cheltuieli cu dobinzile







Rezultatul exploatarii recalculat







Valoarea adaugata (3+4+5+6+7)








Pentru a aprecia contributia elementelor componente la formarea si la modificarea valorii adaugate se compara indicii acestora cu indicele valorii adaugate si respectiv cu indicele volumului total de activitate (al productiei exercitiului).

Daca se constata ca indicele unui element component al valorii adaugate este mai mic decat indicele valorii adaugate, atunci se inregistreaza o scadere a ponderii elementului in valoarea adaugata si invers, daca indicele unui element este mai mare decat indicele valorii adaugate se inregistreaza o crestere a ponderii acelui element in valoarea adaugata totala.

La nivel de intreprindere se considera ca situatia este normala atunci cand scade ponderea elementelor de natura cheltuielilor si creste ponderea elementelor de natura profitului din activitatea de exploatare.



Valoarea adaugata se mai analizeaza si sub forma unor indicatori sau rate specifice cum ar fi :


a) - Rata medie a valorii adaugate aferente cifrei de afaceri :

= pune in evidenta ponderea pe care o reprezinta valoarea adaugata in totalul activitatii intreprinderii :


= aceasta rata se analizeaza in dinamica si din punct de vedere factorial;

= evolutia crescatoare a acestui indicator de la o perioada la alta scoate in evidenta o activitate favorabila pentru intreprindere;

= reprezinta si un grad de integrare pe verticala a intreprinderii cu activitatile de productie si comercializare;

= se mai poate calcula si prin raportarea acesteia la productia exercitiului:


Un asemenea indicator caracterizeaza gradul de integrare al activitatii intreprinderii pe verticala cu activitatea specifica de productie.


b) - Rate de structura sau ratele de remunerare ale valorii adaugate:

= se calculeaza prin raportarea diferitelor elemente componente ale valorii adaugate la valoarea adaugata totala.


c) - Rata valorii adaugate la 1.000 lei active imobilizate:

= reprezinta un indicator al eficientei economice deoarece ne arata cata valoare adaugata revine la 1.000 lei active imobilizate (Ai); valoarea adaugata reprezinta efectul, iar activele imobilizate reprezinta efortul:



5.2 - ANALIZA FACTORIALA A VALORII ADAUGATE


In teoria si practica economica se folosesc mai multe modele de analiza factoriala a valorii adaugate, cum ar fi :


1) - Pornind de la metoda de calcul indirecta

, unde:

= valoarea adaugata la 1 leu Qe (productia exercitiului)


Acestui model i se ataseaza urmatoarea schema factoriala :























T = consum de timp total;

= productivitatea medie orara;

= timp de munca ce revine pe un salariat;


gi = structura Qe pe produse sau pe tipuri de activitati;


vai = valoarea adaugata la 1 leu Qe pe produse sau pe tipuri de activitati;


;  


2) - Model factorial de analiza a valorii adaugate atunci cand se stabileste corelatia dintre utilizarea resurselor umane (Ns) si evolutia indicatorului valoarea adaugata:


, unde:

= productivitatea anuala medie.


Schema factoriala este urmatoarea:



∆VA

 


, unde:


= volumul mediu al mijloacelor fixe direct productive;

= dotarea tehnica;


= ponderea mijloacelor fixe direct productive in total mijloace fixe;


= eficienta utilizarii mijloacelor fixe direct productive;


= gradul de valorificare al productiei exercitiului (Qe).



EXEMPLU - Pentru exemplificare sa consideram o intreprindere din domeniul industrial, a carei activitate privind principalii indicatori economico-financiari este prezentata in tabelul urmator :



Nr.

Crt.

Indicatori

Simbol

Realizat in perioada

Indici (%)

Anterioara

Curenta


Productia exercitiului

(mil. lei)

Qe





Cheltuieli cu consumurile intermediare (mil lei)

M





Valoarea adaugata (mil. lei)

VA





Timpul total de munca (ore)

T





Numarul mediu de personal (nr.)


Ns





Numarul mediu de ore pe salariat (nr.)


t





Productivitatea medie orara (mil. lei)


Wh





Valoarea adaugata medie la 1 leu productia exercitiului (lei)


va





Valoarea adaugata medie recalculata la 1 leu productia exercitiului (lei)


va



x


Modelul factorial este urmatorul:



DVA = VA1 – VA0 = 27.324 – 25.552,8 = 1.771,2 mil lei

Din care:  

1. = (41.400 – 39.312)x0,65= 1.357,2 mil lei


Din care :


1.1 = (184.000 – 196.560) x 0,2 x 0,65 = - 1.632,8 mil lei


Din care :


1.1.1=

= (100 – 105) x 1.872 x 0,2 x 0,65 = - 1.216,8 mil lei


1.1.2

= 100 ×(1.840 – 1.872) x 0,2 x 0,65 = - 416 mil lei


1.2

= 184.000 (0,225 – 0,2) x 0,65 = 2.990 mil lei


2.= 41.400 (0,66 – 0,65) = 414 mil lei

Din care :


DVA(gi) = Qe1 x ’va - Qe1 x va0 = Qe1 (’va – va) = 41.400 (0,645 – 0,65) = - 207 mil lei


DVA(vai) = Qe1 x va1 – Qe1 x ’va = Qe1 (va1 – ’va) = 41.400 (0,66 – 0,645) = 621 mil lei



Se verifica daca sunt respectate corelatiile :


DVA(T) = DVA(Ns) + DVa(t) ;




DVA(Qe) = DVA(T) + DVA(Wh) ;




DVA(va) = DVA(gi) + DVA(v ai);




DVA = DVA(Qe) + DVA(va) ;




; = valoarea adaugata recalculata.



COMENTARIU :

Ca urmare a analizei efectuate, se constata o crestere a valorii adaugate cu 1.771,2 mil lei, respectiv cu 6,93% fata de perioada anterioara. Situatia se apreciaza ca pozitiva, ca efect al cresterii mai rapide a valorii adaugate fata de productia exercitiului (Qe).

IVA > IQe ; 106,93 > 105,31

Aceasta inseamna ca intreprinderea inregistreaza o crestere a eficientei economice in anul curent fata de anul anterior, ceea ce inseamna ca la 1 leu cheltuieli cu consumurile intermediare s-a obtinut o valoare adaugata mai mare in anul curent fata de anul anterior.

Aprofundand analiza prin stabilirea influentelor exercitate de factorii directi la obtinerea sporului absolut, rezulta ca 76,6% din modificarea totala a valorii adaugate s-a datorat productiei exercitiului (Qe) si numai 23,4% sporirii valorii adaugate la 1 leu Qe.


DVA = 1.771.2, din care:  

DVA(Qe) = 1.357,2 si DVA(va) = 414.


Productia exercitiului (Qe) a crescut cu 2.088 mil lei (41.400 – 39.312), determinand in conditiile date, sporirea valorii adaugate cu 1.357,2 mil lei. Productia exercitiului (Qe) si implicit valoarea adaugata au fost influentate (extensiv si intensiv) de modul de utilizare a resurselor umane.

Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompleta a timpului de munca ca efect a diminuarii numarului mediu scriptic de salariati si a timpului de munca pe salariat, a avut ca efect scaderea valorii adaugate cu 1.632,8 mil lei. Scaderea numarului mediu de personal (Ns) este o situatie justificata si se datoreaza cresterii productivitatii muncii.

Din punct de vedere intensiv, se constata o crestere a productivitatii medii orare (Wh) cu 25.000 lei, ceea ce se reflecta in sporirea valorii adaugate cu 2.990 mil lei.

Valoarea adaugata medie la 1 leu productia exercitiului () a crescut cu 0,01 lei si a determinat sporirea cu 414 mil. lei a valorii adaugate totale. Aceasta influenta denota reducerea cu 1% a ponderii consumurilor intermediare in volumul total de activitate.




Aprofundind analiza, constatam urmatoarele:

1-structura productiei exercitiului (Qe) s-a modificat in sensul cresterii ponderii acelor produse a caror era inferioara din anul anterior

2-valoarea adaugata la 1 leu Qe pe produse (vai) a exercitat o influenta favorabila, ca urmare a imbunatatirii calitatii produselor, materializata in cresterea preturilor de vinzare, reducerea consumurilor specifice de resurse materiale, obtinerii unor preturi de aprovizionare mai avantajoase din partea furnizorilor.


5.3 - INFLUENTELE VALORII ADAUGATE ASUPRA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI


1) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta utilizarii activelor de exploatare:

;


2) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta utilizarii mijloacelor fixe:

;


3) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta economica a capitalurilor:

;


4) - Valoarea adaugata influenteaza eficienta utilizarii potentialului uman:

.


6. - ANALIZA PRODUCTIEI FIZICE



6.1 - ANALIZA REALIZARII PROGRAMULUI DE FABRICATIE PE SORTIMENTE


PRODUCTIA FIZICA = reprezinta totalitatea valorilor de intrebuintare rezultate din activitatea productiva.


Pentru analiza unui program de productie pe sortimente, se calculeaza o serie de indicatori :


a) - Indicii individuali de realizare a programului de productie pe fiecare sortiment conform relatiei:


, unde: iq = indice de realizare a programului de productie;

q = volumul fizic al productiei obtinute.


Calcularea unor asemenea indici are rolul de a semnala sortimentele si proportia de realizare sau nerealizare a programului de fabricatie.


b) - Coeficientul mediu de sortiment

= se stabileste avand in vedere principiul de baza conform caruia nu se accepta compensari la produsele nerealizate, ca urmare a depasirii produselor in cazul altor sortimente.


, unde: = valoarea recalculata a productiei fabricate in limitele programate;

= valoarea programata a productiei fabricate.


c) - Coeficientul de nomenclatura

= prin calcularea lui se determina, din punct de vedere fizic, gradul de realizare a programelor de productie la nivel de intreprindere;

= acest coeficient acorda aceeasi importanta tuturor produselor, indiferent de ponderea lor in volumul productiei.

, unde:

n = numarul sortimentelor la care programul de productie nu a fost realizat;

N = numarul total de sortimente din nomenclatorul de fabricatie.


Variatiile sau modificarea volumului fizic a productiei obtinute sau vindute influenteaza urmatorii indicatori economico-financiari :

1 - valoarea productiei obtinute:

, unde : qf = productia fabricata (obtinuta) ;

p = pret de vinzare pe unitatea de produs.

2 - valoarea productiei vindute:

3 - cheltuielile fixe la 1.000 lei cifra de afaceri:



6.2 - ANALIZA STRUCTURII PRODUCTIEI


Structura productiei, din punct de vedere fizic, este analizata prin prisma a doi indicatori :

a)-a ponderilor (care inseamna compararea ponderilor efective cu cele programate pe fiecare sortiment in parte), in cazul productiei analizate fizic;

b)-coeficientul mediu de structura sau coeficientul de asortiment, care se determina dupa relatia :

, unde:

= suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente



Modificarea structurii productiei influenteaza urmatorii indicatori economico-financiari :


a) - Cheltuielile la 1.000 lei cifra de afaceri:



b) - Profitul aferent cifrei de afaceri:

,


unde: ;

P0 = profit din perioada anterioara.


c) - Rata medie a rentabilitatii economice:


,

unde: At = active totale.


d) - Rata rentabilitatii resurselor consumate:



e) - Rata rentabilitatii veniturilor sau rata rentabilitatii comerciale:



f)-profitul mediu pe un salariat:



g)-eficienta utilizarii mijloacelor fixe :




6.3 - ANALIZA CALITATII PRODUSELOR


Productia, din punct de vedere fizic, se mai calculeaza si pe clase de calitate, in cazul in care avem de-a face cu produse omogene. Pentru aceasta se folosesc 2 indicatori, si anume :


1) - Structura pe clase de calitate a productiei ():

= reprezinta ponderea diferitelor clase de calitate a productiei in volumul total al productiei

= un asemenea indicator se analizeaza pentru a scoate in evidenta structura calitatii productiei, iar o imbunatatire a acesteia rezulta dintr-o analiza in dinamica;

= cu aceasta ocazie se urmareste evolutia produselor de calitate superioara.


2) - Coeficientul mediu al calitatii productiei () este calculat si analizat in baza urmatoarelor 3 relatii

a) , unde:

= productia vinduta pe clase de calitate;

i = cod atribuit fiecarei clase de calitate.


Valorile acestui coeficient calculat dupa relatia mentionata sunt supraunitare. O imbunatatire a structurii pe clase de calitate a productiei se realizeaza atunci cand, intr-o analiza in dinamica, coeficientul mediu al calitatii tinde catre valoarea 1 prin valori mai mari decit 1.

b) , unde:

qv = productia vinduta pe clase de calitate;

= coeficienti de echivalenta.


Coeficientii de echivalenta se determina prin raportarea pretului de vinzare pe unitatea de produs pe clase de calitate, la pretul de vanzare pe unitatea de produs a calitatii celei mai bune.


c) , unde:

gi = structura pe clase de calitate a productiei;

= coeficienti de echivalenta.


Ultimele 2 relatii au aceeasi semnificatie. In urma aplicarii lor se obtine acelasi rezultat. Daca vom calcula coeficientul mediu al calitatii dupa aceste 2 ultime relatii, constatam ca valorile lui k sint subunitare. Spunem ca, in urma unei analize in dinamica, productia si-a imbunatatit structura din punct de vedere calitativ daca coeficientul mediu al calitatii tinde catre valoarea 1 prin valori mai mici decit 1.


6.4. - INFLUENTA CALITATII PRODUCTIEI ASUPRA UNOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI :


Calitatea productiei, prin structura acesteia, influenteaza :

1) - In mod direct pretul mediu de vinzare pe unitatea de produs


, unde:

pi = preturile de vinzare pe clasa de calitate pe unitatea de produs .










2) - In mod indirect profitul brut (masa profitului) si rata rentabilitatii brute:















, unde:

c =cost;

qv = productia fizica destinata valorificarii.

 







pi

 

gi

 



In situatia in care in modelele de calitate intervin elemente de cost si pret, substituirea se face in ordinea : cost (efort), apoi pret (efect).



EXEMPLUL 1 – Pentru exemplificare, sa consideram activitatea unei intreprinderi cu profil complex, a carei productie omogena pe clase de calitate este ilustrata in tabelul urmator :


i

Clase de calitate

Perioada anterioara    (0)

Perioada curenta    (1)



qv

(tone)

gi (%)

pi (lei/kg)

ce i

qv (tone)

gi (%)

pi (lei/kg)

ce i


EXTRA










I










II










TOTAL




x




x


Pe (gi) din perioada anterioara (0) il calculam astfel :




Pe (gi) din perioada curenta (1) il calculam astfel :





Pe (pi) din perioada anterioara (0) il calculam astfel :





Pe (pi) din perioada curenta (1) il calculam astfel:




Þ Din punct de vedere calitativ, productia din anul curent nu s-a imbunatatit fata de perioada anterioara.



Þ Calculat dupa aceasta metodologie, calitatea productiei scade.




lei/kg

lei/kg



c0 = 2000 lei/kg;   40 tone = 40.000 kg

c1 = 24.500 lei/kg;   45 tone = 45.000 kg


= 40.000 (24.000 – 2000) = 40.000.000 lei


= 45.000 (25.557 – 24.500) = 47.565.000 lei


Influenta calitatii asupra pretului mediu de vanzare


25.557-24.000 = 1.557 lei/kg


 







Din care :


1. = 24.046 – 24.000 = 46 lei/kg



= 24.046 lei/kg


lei/kg


2.= 25.557 – 24.046 = 1.511 lei/kg



= 25.557 lei/kg



= 24.046 lei/kg



Se verifica daca este respectata corelatia :

;


46 lei + 1.511 lei = 1.557 lei


Influenta calitatii asupra profitului brut:


DPb = Pb1 – Pb0 = 47.565.000 – 40.000.000 = 7.565.000 lei

 






 

 




Din care :

= (45.000 – 40.000) x (24.000 – 2000) = 5.000.000 lei


2.= 45.000 ( -24.500 + 2000) = - 67.500.000 lei


= 45.000 (25.557 – 24.000) = 70.065.000 lei


Se verifica egalitatea partiala :


DPb = DPb(qv) + DPb(c) + DPb(p)





Din care :


1. = 45.000 (24.046 – 24.000) = 2.070.000 lei



2. = 45.000 (25.557 – 24.046) = 67.995.000 lei



Se verifica egalitatea partiala :


DPb(p) = DPb(gi) + DPb(pi)






Influenta calitatii asupra ratei rentabilitatii brute


= 4,31% - 4,35% = - 0,04%

 




 




 

 




Din care :


Se verifica egalitatea partiala :


DRrb = DRrb(c) + DRrb(p)




Din care :


2.1.


2.2.


Se verifica egalitatea partiala :


DRrb(p) = DRrb(gi) + DRrb(pi)




6.5. ANALIZA PRODUCTIEI IN CONDITII DE STAS


STAS = ansamblu de criterii (parametrii) pe care trebuie sa-i indeplineasca o anumita productie.


Q = productie obtinuta;

Qm = productie marfa destinata vinzarii;

= productie recalculata sau adusa la conditii de STAS;

= productie recalculata marfa;

K = coeficientul mediu al calitatii.










Calitatea productiei in conditii de STAS influenteaza urmatorii indicatori economico-financiari :


1) - In mod direct :

a)-volumul productiei :




c

 


W

 


Pb

 


Qm

 

K

 








Document Info


Accesari: 22820
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )