Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



loading...

















































ANALIZA RENTABILITATII PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

economie












ALTE DOCUMENTE

PROGRAMUL PHARE 2004 COEZIUNE ECONOMICĂ sI SOCIALĂ
20 de reguli de aur pentru investitii
STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA FINANCIARĂ A CHELTUELILOR SI VENITURILOR LA O SOCIETATE COMERCIALĂ CU PROFIL DE TRANSPORT
Industria Basarabiei in Perioada anilor
se determina profitul realizat din vanzarea terenului in limita procentajului de interes
Bugetul centrului de gestiune CG1
ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI
ECONOMIA MONDIALA. CONCEPTE SI STRUCTURI
Caile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante
Analiza pietei financiare in Romania

ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA CONTULUI DE PROFIT sI PIERDERE

2.1. Rentabilitatea - criteriu de performanta

Rentabilitatea este categoria economica prin care se exprima capacitatea întreprinderii de a obtine profit, ceea ce reflecta performanta acesteia. Obiectivul major al întreprinderii este atât marirea averii participantilor la viata întreprinderii (actionari, salariati, creditori, stat), cât si cresterea valorii sale, pentru asigurarea propriei dezvoltari. Realizarea acestui obiectiv este conditionata de desfasurarea unei activitati rentabile, care sa permita remunerarea factorilor de productie si a capitalurilor utilizate, indiferent de provenienta.




Orice afacere implica o investitie care are drept consecinta rezultatul asteptat de investitor. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât se pot forma noi surse disponibile pentru alte investitii în diverse scopuri: stimularea partenerilor, asigurarea propriei dezvoltari, crearea de rezerve. Rentabilitatea unei afaceri rezulta din comensurarea efectelor concretizate în venituri cu eforturile depuse reflectate în cheltuielile aferente.

Dupa modul în care se realizeaza comparatia între efecte si eforturi în analiza rentabilitatii se utilizeaza doua serii de indicatori de evaluare: în marimi absolute si în marimi relative. Indicatorii în marimi absolute se obtin ca marje, (diferente) între venituri si cheltuieli, iar indicatorii în marimi relative se obtin ca rate (rapoarte) între rezultate si cheltuieli sau capitaluri utilizate.

Marjele prin ele însele caracterizeaza insuficient gradul de rentabilitate al întreprinderii, deoarece pot exista unitati foarte rentabile cu marje mici si invers, rentabilitati slabe cu marje mari. Numai ratele caracterizeaza real gradul de rentabilitate, exprimând în modul cel mai sintetic eficienta utilizarii capitalurilor.

Analiza rentabilitatii se realizeza pe baza datelor din contul de rezultat Profit si pierdere, situatie financiara anuala redactata în termeni de flux, care cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale ce permit crearea bogatiei plecând de la ansamblul cheltuielilor si veniturilor. Soldul net al contului (creditor sau debitor) reflecta performanta întreprinderii, respectiv capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente.

Prezentarea contului de rezultat poate fi realizata dupa natura si dupa functii (destinatie), fiind redat tabelar sau în lista.

Structurarea contului de profit si pierdere sub forma tabelara permite determinarea marjelor de rentabilitate pe cinci niveluri:

Debit    Contul de profit si pierdere Credit

Cheltuieli pe tipuri de activitati

Venituri pe tipuri de activitati

1. Cheltuieli de exploatare

1. Venituri din exploatare

A. Rezultatul din exploatare (-)

2. Cheltuieli financiare

2. Venituri financiare

B. Rezultatul financiar (-)

C. Rezultatul curent (A+B) (-)

3. Cheltuieli extraordinare

3. Venituri extraordinare

D. Rezultatul extraordinar (-)

Cheltuieli totale

Venituri totale

E. Rezultatul brut (C+D) (-)

Impozit pe profit


(+)F. Rezultatul net al exercitiului (-)


Reglementarile contabile românesti armonizate prefera formatul contului de profit si pierdere dupa natura în lista, dar Nota explicativa 4 Analiza rezultatului din exploatare cere detalierea rezultatului si dupa destinatie.


Nr.

Venituri, cheltuieli si rezultate

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

 

rd.

(milioane lei)

Precedent

Curent




Cifra de afaceri neta






Productia vânduta (Pv)






Venituri din vânzarea marfurilor






a.

b.

Variatia stocurilor (ct. 711)

- Sold C

- Sold D














Productia imobilizata (Pi)






Alte venituri din exploatare






VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL(1 + 2a - 2b + 3 + 4)





 

 

5.a.

Chelt.cu mat.prime + mater. consumabile





 

 

Alte cheltuieli materiale





 

 

b.

Alte chelt, din afara (cu energie + apa)





 

 

Cheltuieli privind marfurile(ct. 607)





 

 

Cheltuieli cu personalul





 

 

a.

Salarii





 

 

b.

Cheltuieli cu asigurarile si prot. sociala





 

 

7.a.

Ajustarea val. imobiliz.corp.+ necorporale





 

 

a.1.

Cheltuieli





 

 

7.b.

Ajustarea valorii activelor circulante





 

 

b.1.

Cheltuieli (+)





 

 

b.2.

Venituri (-)





 

 

Alte cheltuieli de exploatare





 

 

Cheltuieli privind prestatiile externe





 

 

Chelt.cu alte impozite, taxe, varsaminte





 

 

Chelt. despagubiri, donatii, active cedate





 

 

CHELTUIELI DE EXPLOATARE -TOTAL





 

 

Venituri din interese de participatie





 

 

Venituri din dobânzi





 

 

Alte venituri financiare





 

 

VENITURI FINANCIARE-TOTAL





 

 

Ajustarea valorii imobiliz. financiare





 

Cheltuieli privind dobânzile





 

Alte cheltuieli financiare






REZULTATUL CURENT






REZULTATUL EXTRAORDINAR






VENITURI TOTALE






CHELTUIELI TOTALE






REZULTATUL BRUT






Impozitul pe profit






REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR





 

REZULTATUL PE ACŢIUNE

- de baza

- diluat













 


Rcrt = Rexp+ Rfin.= Rexp +(Venituri financiare - Cheltuieli financiare

5) Rezultatul extraordinar (Rextr) provine din activitatea neobisnuita a întreprinderii, nefiind legat de activitatea curenta si se determina ca diferenta:

Rextr = Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare.

6) Rezultatul brut al exercitiului (Rbr) constituie soldul rezidual între veniturile totale si cheltuielile totale si se determina ca diferenta:

Rbr = Venituri totale - Cheltuieli totale

7) Rezultatul net al exercitiului (Rnet) constituie soldul final dupa aplicarea cotei procentuale de impozit (i), asupra rezultatului brut, conform relatiei:

Rnet = Rbr - Impozitul pe profit = Rbr (1 - i)

Rezultatul net urmeaza a fi repartizat conform legii, partial distribuit (participare salariati la profit, dividende actionari) sau reinvestit (pentru marirea capitalurilor proprii prin autofinantare)

Solduri intermediare de gestiune

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(milioane lei)

Precedent

Curent



 

Vânzari de marfuri (Vmf)





 

Costul mfurilor vândute (Chmf)





 

Marja comerciala (Mc)(1-2)





 

Productia vânduta (Pv)





 

Cifra de afaceri neta (CA)(1+4)







 

Variatia stocurilor (±ΔS)





 

Productia imobilizata (Pi)





 

Productia exercitiului(Pex)(4+6+7)





 

Consumuri intermediare (Ci)





 

Valoarea adaugata (Vad)(3+8-9)





 

+ Subventii de exploatare





 

- Alte impozite si taxe





 

- Cheltuieli cu personalul





 

= Excedent brut de exploatare(EBE)





 

+ Alte venituri din exploatare





 

- Ajustare valori imobilizari





 

- Alte cheltuieli de exploatare





 

= Rezultatul din exploatare (Rexp)





 

Venituri financiare





 

- Cheltuieli financiare





 

= Rezultatul financiar (Rfin)





 

Rezultatul curent (Rcrt)





 

 

Rezultatul extraordinar (Rextr)





 

 

Rezultatul brut (Rbr)(22 +23)





 

- Impozitul pe profit






= Rezultatul net (Rnet)(24 - 30)





 


2. Cresterea cifrei de afaceri nete cu 46,4 % s-a datorat atât cresterii productiei vândute, cât si a vânzarilor de marfuri.

3. Cresterea productiei exercitiului cu 31 % s-a datorat atât cresterii destocajului cât si cresterii productiei imobilizate.

4. Cresterea valorii adaugate cu 32,6 % a fost consecinta cresterii mai rapide a productiei exercitiului în raport cu consumurile intermediare(131 > 129,9 %).

5. Cresterea Excedentului Brut din Exploatare cu 29 % s-a datorat cresterii valorii adaugate, pe seama cheltuielilor cu personalul si a altor impozite si taxe.

6. Reducerea Rezultatului din Exploatare cu 8,2 % s-a datorat cresterii mai lente a sumei dintre excedentul brut din exploatare cu alte venituri din exploatare comparativ cu suma dintre amortizare si alte cheltuieli de exploatare.

7. Reducerea pierderii financiare cu 45,8 % a fost consecinta cresterii veniturilor financiare si a reducerii cheltuielilor financiare.

8. Cresterea Rezultatului Curent cu 36,4 % a fost consecinta reducerii în proportie mai mare a pierderii financiare (54,2 %) comparativ cu scaderea rezultatului din exploatare (8,2 %).

9. Lipsa rezultatului extraordinar s-a reflectat în egalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut, care a crescut cu 36,4 % ca urmare a cresterii mai rapide a veniturilor totale (31,2 %) comparativ cu cheltuielile totale (0,6 %).

10. Rezultatul net contabil al exercitiului a crescut cu 26,3 % într-un ritm inferior cresterii rezultatului brut (36,4 %) datorita cresterii mai rapide a impozitului pe profit (36,4 %).

2.3. Analiza marjelor de rentabilitate

Contul de rezultat este un document care preia ansamblul cheltuielilor si veniturilor exercitiului pe trei niveluri de activitate: exploatare, financiar, extraordinar, de unde rezulta profitul (+) sau pierderea (-) pentru fiecare nivel.

Tabloul SIG permite sa se masoare fluxul global de activitate, rezultatul pe tipuri de activitati fiind determinat sub forma marjelor:

A. Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare;

B. Rezultatul financiar = Venituri financiare - Cheltuieli financiare (±);

C. Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare(A) + Rezultatul financiar(B);

D. Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare;

E. Rezultatul brut = Venituri totale - Cheltuieli totale;

F. Rezultatul net = Rezultatul brut - Impozitul pe profit.

În partea finala a contului de profit si pierdere se determina:

G. Rezultatul/actiune = Rezultatul brut (net)/Numar actiuni.

Pe baza analizei datelor Tabloului SIG (Tabelul 2) privind marjele de rentabilitate ce caracterizeaza fluxul de rezultate din contul de profit si pierdere se obtin datele din Tabelul 3:

Aplicatia 3: Fluxul de rezultate ale contului de profit si pierdere

Tabelul 3

 

Nr.

Venituri, cheltuieli si rezultate

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(milioane lei)

Precedent

Curent




Rezultatul din exploatare (Rexp)





 


Rezultatul financiar (Rfin)





 


Rezultatul curent (Rcrt)





 


Rezultatul extraordinar (Rextr)





 


Rezultatul brut (Rbr)





 


Rezultatul net (Rnet)





 


Numarul de actiuni (mii)





 

 


Rezultatul net/actiune

- de baza

- diluat













 


Din analiza datelor Tabelului 3 se constata urmatoarele:

1. Rezultatul din exploatare s-a redus cu 8,2 %, ca urmare a decalajului nefavorabil între dinamica veniturilor si a cheltuielilor de exploatare: IVexp < IChexp (130,9 < 140,2).

2. Rezultatul financiar constituie o pierdere, care s-a redus cu 45% datorita cresterii veniturilor financiare cu 82% si reducerii cheltuielilor aferente cu 44%.

3. Rezultatul curent a crescut cu 36,4 % datorita decalajului indicilor de dinamica: IRexp > IRfin (91,8 > 45,8 %).

4. Inexistenta rezultatului extraordinar antreneaza egalitatea rezultatului brut cu rezultatul curent.

5. Rezultatul net contabil al exercitiului a crescut cu 26,3%, datorita cresterii mai rapide a rezultatului brut, ceea ce a majorat rezultatul pe actiune cu 27 %.

Pornind de la veniturile din productia exercitiului, analiza cheltuielilor prin functii permite determinarea mai multor marje de rentabilitate:

1) Marja industriala = Productia exercitiului - Costul aprovizionarilor;

2) Marja costurilor de productie = Marja industriala - Alte cheltuieli

de productie.

Aceste marje sunt caracteristice activitatii industriale a întreprinderii si trebuie raportate la marja comerciala specifica activitatii de comert. Ele pun în evidenta faptul ca productia stocata si cea imobilizata nu reprezinta decât venituri calculate (transferuri de cheltuieli) si ca numai productia vânduta si vânzarile de marfuri genereaza rezultat.

3) Marja costului de cumparare = Cifra de afaceri - Costul de cumparare;

4) Marja comerciala = Vânzari de marfuri - Costul de cumparare a marfurilor;

5) Marja costurilor variabile = Cifra de afaceri - Cheltuieli variabile.

Aceste marje se analizeaza la nivelul rezultatului curent, deoarece elementele extaordinare nu sunt dependente de vânzari, ceea ce poate fi ilustrat pe baza datelor Tabelului 4:

Aplicatia 4: Marje de rentabilitate aferente cheltuielilor prin functii

Tabelul 4

 

Nr.

Venituri si cheltuieli prin functii

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(milioane lei)

Precedent

Curent




Productia exercitiului





 


Costul aprovizionarilor





 


Marja industriala





 


Alte cheltuieli de productie





 


Marja costurilor de productie





 


Cifra de afaceri





 


Costul de cumparare





 

 


Marja costului de cumparare





 

 


Cheltuieli variabile





 

 


Marja costurilor variabile





 

 


Vânzari de marfuri





 

 


Costul de cumparare a marfurilor





 

 


Marja comerciala (11 - 12)






Din analiza datelor Tabelului 4 se constata urmatoarele:

1. Prin productia exercitiului, marja industriala a crescut cu 32,5 % ca urmare a cresterii mai rapide a productiei exercitiului fata de costul aprovizionarilor.

2. Marja costurilor de productie a crescut cu 30 % în conditiile cresterii marjei industriale si a altior cheltuieli de productie cu 45,2 %.

3. Prin cifra de afaceri, marja costului de cumparare a crescut cu 57,7 %, în conditiile cresterii cifrei de afaceri cu 46.4 % si a costului de cumparare cu 40,2 %, în timp ce marja costurilor variabile a crescut cu 87,5 %.

4. Marja comerciala a crescut cu 55 % ca urmare a cresterii vânzarilor de marfuri cu 37,4 % si a costului marfurilor vândute cu 28,7 %.

2.4. Analiza rezultatului din exploatare

Rezultatul din exploatare este dominant în rezultatul brut al exercitiului, caracterizeaza în marime absoluta rentabilitatea activitatii curente a întreprinderii si este calculat cu ajutorul relatiei:

în care:

R = 1 - I = Rata de eficienta a cheltuielilor de exploatare.

De exemplu, preluând date din Tabelul 1 rezulta datele din Tabelul 5:

Aplicatia 5: Calculul rezultatului din exploatare

Tabelul 5

 

Nr.

Venituri, cheltuieli si rezultate

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(milioane lei)

Precedent

Curent



 


Venituri din exploatare - total






Cheltuieli de exploatare - total





 


Rezultatul din exploatare (Rexp)





 


I = Ch exp /Vexp





 


R = 1 - I





 


Rexp = Vexp · R







 


· 0,192 = + 31741 mil. lei

∆R = Vexp1 ∙ (R1 - R0) = 700425 mil. lei

Prin însumare se verifica egalitatea:

∆Vexp + ∆R = + 31741 - 40141 = - 8400 mil. lei = ∆.

În concluzie:

1. Reducerea rezultatului din exploatare cu 8400 milioane lei (8,2%) s-a realizat în conditiile cresterii veniturilor din exploatare, datorita reducerii ratei de eficienta a cheltuielilor de exploatare 0,057 lei (30,1 %).

2. Reducerea ratei de eficienta (R) s-a datorat cresterii cheltuielilor de exploatare la 1 leu venituri aferente cu 0,057 lei (7,2 %), ceea ce echivaleaza cu cresterea indicatorului Cheltuieli la 1000 lei venituri.

Nr.

Indicatorul

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(milioane lei)

Precedent

Curent




Cifra de afaceri neta (CA)






Cost bunuri vând. si serv.prest.(Cv)






Cheltuielile activit. de baza (Chab)






Cheltuielile activit. auxiliare (Chaa)






Cheltuielile indirecte de prod.(Chi)






Rezultat brut aferent CA nete






Cheltuielile de desfacere (Chd)






Cheltuieli grale de administr.(Chad)






Alte venituri din exploatare (Ave)






Rezultatul din exploatare





 


a) Pe prima treapta de diviziune:

ΔRCA = RCA1 - RCA0 = 301198 - 191001 = + 110197 mil. lei;

ΔChd = Chd0 - Chd1 = 10251 - 16373 = - 6122 mil. lei;

ΔChad = Chad0 - Chad1 = 82160 - 194821 = - 112161 mil. lei;

ΔAve = Ave1 - Ave0 = 4604 - 4418 = + 186 mil. lei.

Prin însumare se verifica egalitatea:

ΔRCA+ ΔChd +ΔChad +ΔAve =110197- 6122-112661+186= + 8400 mil.lei = Δ.

b) Pe treapta a doua de diviziune: Δ RCA = ΔCA + ΔCv,

în care:

ΔCA = CA1 - CA0 = 783518 - 535016 = + 248502 mil. lei;

ΔCv = Cv0 - Cv1 = 344015 - 482320 = - 138305 mil. lei.

Prin însumare se verifica egalitatea:

ΔCA + ΔCv = 248502 - 138305 = + 110197 mil. lei = ΔRCA.

În concluzie:

1. Reducerea rezultatului din exploatare a fost consecinta cresterii mai rapide a sumei cheltuielilor de desfacere si de administratie comparativ cu suma rezultatului brut aferent cifrei de afaceri si altor venituri din exploatare:

.

2. Cresterea rezultatului brut aferent cifrei de afaceri nete s-a datorat cresterii mai rapide a cifrei de afaceri fata de costul bunurilor vândute (146,4 > 140,2 %).

2.5. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri

Dupa provenienta rezultatul aferent cifrei de afaceri (RCA) cuprinde doua componente, corespunzator modului de calcul al cifrei de afaceri: rezultatul (beneficiul) din productia vânduta (B) si rezultatul (beneficiul) din vânzarile de marfuri (Bmf):

RCA = B + Bmf

2.5.1. Analiza beneficiului aferent productiei vândute

Beneficiul (B) aferent productiei vândute se determina cu relatia:

B = ∑q(S)p - ∑q(S)c,

în care:

q = Volumul fizic al produselor vândute;

S = Structura sortimentala a productiei vândute;

= Pretul mediu de vânzare al produselor;

c = Costul complet unitar al produselor.

Produse

conventionale

Valoarea vânzarilor la pret

(milioane lei)

Valoarea vânzarilor la cost

(milioane lei)


q0 . p0

q1 . p1

q1 . p0

q0 . c0

q1 . c1

q1 . c0

A - to







B - buc.







C - buc.







Total








Pe baza datelor Tabelului 7 se obtin urmatoarele rezultate:

mil. lei;

mil. lei.

în care:

mil. lei.

Prin însumare se verifica egalitatea:

mil. lei =


Nr.

Indicatori

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(milioane lei)

Precedent

Curent




Desfaceri de marfuri (R)






Cota medie de adaos () (%)






Marja comerciala (Mc)(1*2)






Nivelul relativ al chelt. de circ () (%)






Cheltuielile de circulatie (1*6)






Beneficiul aferent vânz. de marfuri (5 -7)






Din datele Tabelului 8 rezulta urmatoarele:

mil. lei;

mil. lei.

Indicatori

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(milioane lei)

Precedent

Curent




 

Excedent brut de exploatare (EBE)





 

+ Alte venituri din exploatare





 

- Alte cheltuieli de exploatare





 

+ Venituri financiare





 

- Cheltuieli financiare





 

+ Venituri extraordinare





 

 

- Cheltuieli extraordinare





 

- Impozitul pe profit





 

 

Capacitatea de autofinantare (CAF)





 

- Dividende distribuite





 

Autofinantarea (AF)






 

Rezultatul net (Rnet)





 

+ Ajustare valori imobilizari





 

Capacitatea de autofinantare(CAF)





 

- Dividende distribuite





 

Autofinantarea (AF)





 


Din datele Tabelului 9 se desprind urmatoarele concluzii:

1. Ambele metode utilizate pentru calculul Capacitatii de Autofinantare arata cresterea acestui sold rezidual de flux cu 105,4 %.

2. Metoda fluxurilor reflecta faptul ca la originea cresterii acesteia a stat majorarea excedentului brut de exploatare si diminuarea pierderii financiare.

3. Alte rezultate din exploatare au redus Capacitatea de Autofinantare, ca urmare a depasirii altor venituri din exploatare de catre cheltuielile aferente.

4. Metoda aditiva arata ca aceasta majorare s-a datorat atât cresterii rezultatului net, cât si cresterii amortizarii si provizioanelor (ajustarile imobilizarilor).

5. Autofinantarea s-a majorat cu 139,3 %, într-un procent mai mare decât capacitatea de autofinantare, ca urmare a cresterii într-o proportie mai mica a dividendelor distribuite actionarilor comparativ cu Capacitatea de Autofinantare.

2.7. Analiza ratei rentabilitatii

Rata rentabilitatii caracterizeaza gradul de rentabilitate, singurul care diferentiaza întreprinderi cu acelasi beneficiu dar cu rentabilitati diferite, ca urmare a costurilor diferite. Numai raportând beneficiul la costuri se poate stabili gradul de rentabilitate al fiecarei întreprinderi si eficienta activitatii desfasurate.

Inclusa în bateria indicatorilor de eficienta, rata rentabilitatii se determina pe baza datelor din contul de rezultat sau din bilant, prin raportarea unui rezultat (excedentul brut al exploatarii, rezultatul din exploatare, rezultatul exercitiului) la un indicator de efort (costuri, cifra de afaceri, capital investit, capital propriu).

Calculate în mai multe variante în functie de factorii raportului efect-efort, ratele de rentabilitate servesc la efectuarea comparatiilor în timp, spatiu sau cu valori standard acceptate sau elaborate de organisme de specialitate si pot fi exprimate în urmatoarele forme:

1) Rata rentabilitatii resurselor consumate: (%);

2) Rata rentabilitatii veniturilor: (%);

Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) compara beneficiul (efectul) cu efortul propriu reflectat în costuri, iar rata rentabilitatii veniturilor (Rv), care compara beneficiul cu un factor partial dependent de efortul propriu (CA), da expresie politicii comerciale a întreprinderii, indicând profitabilitatea cifrei de afaceri, impropriu denumit Rata rentabilitatii comerciale.

3) Rata marjei brute: (%);

Execedentul Brut de Exploatare, rezultat independent de politica de finantare si reglementarile fiscale, permite o mai buna masurare a performantelor industriale si comerciale ale întreprinderii.

4) Rata rentabilitatii comerciale pure: (%).

Indicatorul reflecta eficienta activitatii comerciale, marja comerciala fiind primul indicator de performanta în activitatea de vânzare a marfurilor.

2.7.1. Analiza ratei rentabilitatii resurselor consumate

Rata rentabilitatii resurselor consumate caracterizeaza gradul de eficienta al consumului de factori de productie si se determina prin raportarea beneficiului aferent cifrei de afaceri la costurile acesteia. În functie de componenta cifrei de afaceri, analiza vizeaza atât factorii specifici rentabilitatii productiei vândute cât si cei specifici vânzarilor de marfuri (din activitatea comerciala).

2.7.1.1. Analiza ratei rentabilitatii productiei vândute

Rata rentabilitatii productiei vândute poate fi calculata în doua moduri:

1) Pe total productie: (%);

2) Prin calculul pe produs: (%).

în care:

S = Structura sortimentala a vânzarilor;

rc = Rata rentabilitatii produselor;

Pretul mediu unitar al produselor;

c = Costul unitar al produselor.

Nr.

crt.

Date de calcul

(milioane lei)

Exercitiul financiar

Abateri


Indici


Precedent

Curent


Valoarea productiei la cost








Val. productiei ef. recalculate la cost

x





Valoarea productiei la pret






Val. productiei ef. recalculate la pret

x





Beneficiul aferent productiei vândute






Rata medie a rentabilitatii (Rc) - %





Pe baza datelor Tabelzului 10 se obtin urmatoarele rezultate:

%;

%.

Produse conventio-

Structura vânzarilor (%)

Pretul unitar

(mii lei/to)

Costul unitar

(mii lei/to)

Rata rentabilitatii

produselor (rc) (%)

nale

S0

S1

p0

p1

c0

c1

rc0

rc1

r΄c1

A - to










B - buc.










C - buc.










Total





x

x





Pe baza datelor Tabelului 11 se obtin urmatoarele rezultate:

%;

%.

Nr

Indicatori

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.


Precedent

Curent




Volum vânzari (q v) - tone






Pret unitar (p) - mii lei/t






Cifra de afaceri (CA) - milioane lei






Cheltuieli fixe (Cf) - mil.lei






Cheltuieli variabile (Cv) - mil.lei






Cheltuieli variabile unitare(v) - mii lei/t






Volum critic (qcritic) - to






CAcritica - milioane lei






Marja de securitate (Ms) - to






Marja de securitate (Ms) - mil. lei






Intervalul de siguranta (Is) - %






Sporul de eficienta (Se) - %





 


Analiza pragului de rentabilitate în activitatea comerciala pura pe baza diagramei punctului mort prezinta factori specifici acestei activitati, pornind de la modul de calcul al beneficiului:

La punctul mort (B = 0), acoperirea cheltuielilor de cisrculatie din cifra de afaceri presupune egalitatea CA = Chcirc, corespunzatoare punctului de echilibru E, care conduce la urmatoarea ecuatie de echilibru:

Nr

Indicatori

Exercitiul financiar

Abateri

Indici

crt.

(milioane lei)

Precedent

Curent



 

Cifra de afaceri (CA)





 

Cheltuieli variabile (Cv)





 

Marja costurilor variabile (Mcv)





 

Rezultatul din exploatare (Rexp)





 

CLE = Mcv/Rexp





 

Cheltuieli fixe (Cf)





 

CLE = (Rexp + Cf)/Rexp





 

Cheltuieli financiare (Chfin)





 

CLF = Rexp/(Rexp - Chfin)





 

CLT = CLE * CLF





 

CLT = Mcv/(Rexp - Chfin)





 

Din datele Tabelului 13 se desprind urmatoarele concluzii:

1. Coeficientul levierului financiar, în crestere de la 1,47 la 3, arata majorarea dependentei rezultatului din exploatare de cifra de afaceri si accentuarea riscului economic determinata de cresterea cheltuielilor fixe cu 290,9 %.

2. Reducerea coeficientului levierului financiar de la 2,16 la 1,49 arata diminuarea dependentei rezultatului net de rezultatul exploatrarii si reducerea riscului financiar prin diminuarea cheltuielilor financiare cu 45,1 %.

3. Cresterea coeficientului levierului total de la 3,17 la 4,46 arata cresterea dependentei rezultatului net de dinamica cifrei de afaceri si a riscului total (economic financiar) prin majorarea cheltuielilor fixe.

2.8.2. Analiza efectelor de levier în previziunile financiare

Analiza financiara, orientata spre viitor, urmareste cuantificarea efectelor în lant ale coeficientilor de levier în elaborarea de previziuni privind rezultatele:

1) Efectul levierului de exploatare (ELE) reprezinta modificarea rezultatului din exploatare (∆rRexp) sub impactul cresterii ∆r a vânzarilor (cifrei de afaceri):

ELE = CLE ∙ ∆rq(CA) = ∆rRexp (%).

2) Efectul levierului financiar (ELF) constituie modificarea rezultatului net (∆rRnet), ca urmare a cresterii estimate a rezultatului din exploatare (∆rRexp):

ELF = CLF ∙ ∆rRexp = ∆rRnet (%)

3) Efectul levierului total (ELT) consta în modificarea rezultatului net (rRnet), ca efect al cresterii vânzarilor (∆rq(CA)):

ELT = CLT ∙ ∆rq(CA) = ∆rRnet (%).

De exemplu, cresterea cifrei de afaceri cu 12 % în perioada urmatoare va avea urmatoarele efecte în lant:

1) ELE = CLE ∙ ∆rCA = 3 ∙12 = 36 % = ∆rRexp si deci:

Rexp = 1,36 ∙ 94608 = 128858 mil. lei;

2) ELF = CLF ∙ ∆rRexp = 1,49 ∙ 36 = 53,64 % = ∆rRnet si deci:

Rnet = 1,5364 ∙ 63648 = 97789 mil. lei;

3) ELT = CLT ∙ ∆rCA = 4,46 ∙ 12 = 53,52 % = ∆rRnet si deci:

Rnet = 1,5352 ∙ 63648 = 97713 mil. lei.

Cresterea vânzarilor are efecte favorabile asupra tuturor rezultatelor.




loading...











Document Info


Accesari: 16497
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )