Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






CEREREA SI OFERTA. PRETUL DE ECHILIBRU

economie









loading...


ALTE DOCUMENTE

Motivarea personalului
gaze naturale spital
BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE
EFECTELE DESCHIDERII PROCEDURII
Echilibrul si Dezechilibrul Economic
ACTIVITATILE DE PIATA ALE ARMATORILOR
Statul si politicile economice
Teste de autoevaluare economie agroalimentara
Economia de piata
METODOLOGIE PRIVIND ACORDAREA BURSELOR SI A ALTOR FORME DE SPRIJIN SOCIAL PENTRU STUDENTII DE LA INVATAMANTUL CU PREZENTA IN CAMPUS, IN ANUL UNIVERSIT


CEREREA sI OFERTA.

PREŢUL DE ECHILIBRU

1.      Între pret si cerere exista o relatie:

a)      directa;

b)      inversa;

c)      de nedeterminare;

d)      negativa.

A (d)                B (b)                C (c)                D (b,d)

2.      Pretul de echilibru creste atunci când:

a)      cererea creste si oferta scade;

b)      cererea scade si oferta creste;

c)      cererea creste si oferta ramâne constanta;

d)      cererea scade si oferta ramâne constanta.

A (a,b)             B (a)                C (a,c)            D (c,d)

3.      Oferta unui bun este elastica atunci când:

a)      modificarea pretului duce la o modificare similara a ofertei;

b)      cresterea pretului duce la o crestere mai mare a cantitatii oferite;

c)      cresterea pretului duce la o scadere mai mare a ofertei;

d)      scaderea pretului duce la o scadere mai mica a cantitatii oferite.

4.   Daca un vânzator comercializeaza un bun a carui cerere este inelastica, cresterea pretului:

a)      îl va favoriza pe comerciant;

b)      îl va defavoriza pe comerciant;

c)      nu îi va afecta veniturile;

d)      nici un raspuns nu este corect.

5.    Cererea unui bun este elastica atunci când:

a)      modificarea pretului duce la o modificare mai mica, în sens invers a cantitatii oferite;

b)      cresterea pretului duce la cresterea cantitatii cerute într-o masura mai mare decât a crescut pretul;

c)      scaderea pretului duce la o crestere mai mica a cantitatii cerute;

d)      modificarea pretului duce la o modificare într-o masura mai mare, în sens invers a cantitatii cerute.

6.   Oferta unui bun marfar este:

a)      egala cu productia totala din acel bun;

b)      mai mare decât productia totala din acel bun;

c)      mai mica decât productia totala din acel bun;

d)      a) sau b).

7.   Când pretul scade, oferta:

a)      creste;

b)      se multiplica;

c)      ramâne constanta;

d)      nici un rapuns nu este corect.

8.      Când pretul unui bun creste, producatorii acelui bun:

a)      îsi vor extinde activitatea;

b)      îsi vor restrânge activitatea;

c)      se vor reprofila;

d)      nici un rapuns nu este corect.

9.      Daca pretul de vânzare al unui bun pe piata este mai mare decât pretul de echilibru:

a)      pretul va creste;

b)      pretul unui bun are tendinta de scadere;

c)      unii producatori se vor retrage de pe piata;

d)      noi producatori vor aparea pe piata.

A (a)               B (b,c)             C (b,d)             D (c,d)

10.  Pentru o firma de marochinarie pretul produselor realizate depinde de:

a)      pretul factorilor de productie utilizati în realizarea produselor;

b)      tehnologiile de productie folosite;

c)       rata somajului;

d)      modificare veniturilor consumatorilor.

A (a,b)            B (b,c)             C (a,b,c)          D (c)

11. Curba ofertei pentru un bun se deplaseaza spre stânga (oferta scade) daca:

a)      scad cheltuielile cumparatorilor;

b)      cresc veniturile cumparatorilor;

c)      apar firme noi pe piata care produc acelasi produs;

d)      un numar de firme care produc acelasi bun dau faliment.

12.  Pretul de echilibru este:

a)      pretul pentru care se vinde / cumpara o cantitate dintr-un bun;

b)      pretul unui bun în situatia în care cererea pentru bunul respectiv nu este egala cu oferta;

c)      pretul pentru care se vinde / cumpara cel mai mare volum dintr-un anumit bun;

d)      pretul care determina pe piata existenta fie a unui surplus, fie a penurie.

13. Pretul de echilibru scade când:

a)      oferta creste si cererea scade;

b)      oferta scade si cererea creste;

c)      oferta creste mai putin decât creste cererea;

d)      oferta scade mai putin decât scade cererea.

A (a,c)             B (a,d)             C (b)                D (c,d)

14.  Consideram functia cererii pentru un bun P = 100-4Q, iar functia ofertei pentru acel bun P = 20+5Q. Daca se aplica o taxa de 1 u.m. asupra fiecarei unitati cererea rezultata va fi:

a)      20;

b)      40;

c)      105;

d)      nemodificata.

15. Daca un vânzator comercializeaza un bun a carui cerere este elastica, cresterea pretului:

a)      îl va favoriza pe comerciant;

b)      îl va defavoriza pe comerciant;

c)      nu îi va afecta veniturile;

d)      nici un raspuns nu este corect.

16.  În situatia în care pretul unui bun este mai mare decât pretul de echilibru, atunci pe piata se observa:

a)      un exces de cerere;

b)      un exces de oferta;

c)      o tendinta de scadere a pretului;

d)      mentinerea pretului.

A (a,b,c)         B (b,c,d)          C (b,c)             D (a,c)

17. În conditiile mentinerii pretului la acelasi nivel, cantitatea ceruta dintr-un bun va creste daca cererea este:

a)      elastica;

b)      perfect elastica;

c)      inelastica;

d)      unitara.

18. Dinamica generala a cererii, exprimata grafic prin curba cererii este:

a)      descrescatoare, de la stânga la dreapta;

b)      concava fata de originea axelor;

c)      convexa fata de originea axelor;

d)      crescatoare, de la stânga la dreapta.

A (a,c)            B (a,d)             C (b,c)             D (c,d)

19.  Pretul unui bun este de 4.000 u.m., iar cantitatea ceruta din acel bun este de 10.000 bucati. La un moment ulterior previziunile pietei privind scaderea pretului bunului respectiv se îndeplinesc, astfel pretul va fi de 3600 u.m. Care ar fi reactia cantitatii cerute pentru a ne regasi în situatia unui bun cu cerere inelastica?

a)      creste cu mai putin de 10%;

b)      cresterea cu mai mult de 10%;

c)      scade cu mai mult de 10%;

d)      cresterea cu mai putin de 10% a cantitatii cerute.

20.  Observam o modificare a pretului unui bun de la 4.000 u.m. la 4.600 u.m., iar cantitatea oferita din bunul respectiv se majoreaza si ea de la 10.000 bucati la 12.500 bucati. Putem afirma ca bunul se regaseste în situatia unei:

a)      oferte inelastice;

b)      oferte elastice;

c)      oferte perfect elastice;

d)      oferte perfect inelastice.

21.  Atunci când pretul unui bun creste:

a)      cantitatea ceruta din bunul respectiv creste;

b)      cantitatea oferita din bunul respectiv creste;

c)      cantitatea ceruta din bunul respectiv scade;

d)      cantitatea oferita din bunul respectiv scade.

A (a,b)             B (b,c)             C (a,b,c)          D (c,d)

22.  Comparativ cu bunurile de stricta necesitate, cererea pentru bunuri de lux este:

a)      mai elastica;

b)      mai inelastica;

c)      întotdeauna mai mare;

d)      nu se poate determina.

23.  Pretul de echilibru îndeplineste simultan urmatoarele conditii:

a)      este cel mai mic de pe piata;

b)      este pretul pentru care cererea este egala cu oferta;

c)      este pretul pentru care cantitatea vânduta este maxima;

d)      este egal cu zero.

A (a,c)             B (b,d)             C (a,d)             D (b,c)

24.  Presupunem ca pretul unui bun scade cu 25%, iar cererea prezinta o elasticitate unitara, atunci volumul veniturilor producatorilor:

a)      va scadea cu 25%;

b)      va ramâne constant;

c)      va creste cu 25%;

d)      va creste cu mai mult de 25%;

e)      se va modifica independent de variatia pretului.

25.  Daca o crestere a pretului cu 50% antreneaza o crestere a cantitatii oferite dintr-un bun economic de la 10 la 20 bucati. Sa se calculeze coeficientul de elasticitate al ofertei.

a)      Ľ.

b)      ˝;

c)      1;

d)      2.

26.  Sa presupunem ca pentru un produs dat exista urmatoarele ecuatii ale cererii si ofertei: Qc=15-P si Qo=35+P. Pentru punctul ce reprezinta intersectia cererii si ofertei cantitatea schimbata este:

a)      maxima;

b)      minima;

c)      nula;

d)      15 bucati.

27. Daca un vânzator comercializeaza un bun a carui cerere este elastica, scaderea pretului:

a)      îl va favoriza pe comerciant;

b)      îl va defavoriza pe comerciant;

c)      nu îi va afecta veniturile;

d)      nici un raspuns nu este corect.

28. O societate comerciala înregistreaza încasari din vânzari cu 35% mai mari decât în perioada precedenta. Pretul bunului vândut este mai mare cu 35%. În aceste conditii cererea este:

a)      perfect elastica;

b)      elastica;

c)      cu elasicitate unitara;

d)      inelastica.

29. stiind ca cererea de energie electrica este inelastica, scumpirea acesteia va duce la:

a)   cresterea cantitatii cerute;

b)   cresterea veniturilor producatorilor;

c)   scaderea veniturilor producatorilor;

d.   scaderea cantitatii oferite.

30. În situatia în care cererea este elastica, între modificarea pretului si venitului total al producatorului este o relatie:

a)      directa;

b)      inversa;

c)      nici o relatie;

d)      venitul creste odata cu pretul.

31. Presupunem ca pretul unui bun scade cu 10%, iar cantitatea ceruta pentru o anumita perioada de timp creste cu 15%. În aceste conditii:

a)      veniturile încasate scad;

b)      veniturile încasate de producatori cresc;

c)      veniturile nu sunt influentate în nici un fel;

d)      cheltuielile firmei cresc.

32. Pe piata unui bun, se da ecuatia cererii C=500-7P si a ofertei O=140+3P. În aceasta situatie, pretul de echilibru (P) este:

a)      14;

b)      20;

c)      25;

d)      36.

33.  Elasticitatea cererii în functie de pret este de 7/6. Între modificarea pretului (P) si modificarea cantitatii cerute (Qc) exista urmatoarea relatie:

a)      cresterea cu 7% a P determina scaderea cu 6% a Qc;

b)      cresterea cu 6% a P determina scaderea cu 7% a Qc;

c)      scaderea cu 6 u.m. a P determina cresterea cu 7 u.m. a Qc;

d)      scaderea cu 7 u.m. a P determina cresterea cu 6 u.m. a Qc.

34.  Presupunem ca guvernul majoreaza taxele vamale pentru anumite categorii de bunuri importate. Venitul încasat din aceste taxe este mai mare când cererea pentru bunurile respective este:

a)      elastica;

b)      cu elasticitate unitara;

c)      inelastica;

d)      nu exista o legatura directa între cele doua elemente;

35.  Pretul de echilibru poate sa creasca:

a)      când cererea scade si oferta ramâne constanta;

b)      când oferta scade si cererea creste;

c)      când costurile de productie scad;

d)      când oferta creste si cererea scade.

36. Daca pretul unui bun scade de la 8.000 u.m. la 6.000 u.m., iar cantitatea ceruta creste de la 10.000 bucati la 12.000 bucati. Coeficientul de elasticitate a cererii în functie de pret este:

a)      2;

b)      1,2;

c)      0,4;

d)      0,8.

37.  Care din afirmatiile de mai jos defineste elasticitatea cererii:

a)      cresterea ofertei de produse pe piata;

b)      cererea este mai mare decât oferta;

c)      modificarea cererii în functie de anumiti factori;

d)      modul în care se substituie bunurile în consum.

38. Daca pretul pietei este mai mic decât pretul de echilibru, pe piata exista:

a)      deficit de oferta;

b)      exces de oferta;

c)      exces de cerere;

d)      deficit de cerere.

           

            A(a)                 B(d)             C(b,d)             D(a,c)

39. Daca pretul unui bun a scazut cu 10%, iar cantitatea ceruta a crescut cu 14%, cererea este:

a)      inelastica;

b)      elastica;

c)      de elasticitate unitara;

d)      nu se poate preciza.

40. Cererea unui bun evolueaza conform unei functii liniare de forma:  , unde C este cantitatea ceruta, iar p este pretul. Daca în punctul de echilibru, volumul cantitatii oferite este 3.000, rezulta ca pretul de echilibru va fi:

a)      100 u.m.;

b)      50 u.m.;

c)      150 u.m.;

d)      200 u.m.

41. Daca functia cererii este p = 100  - 4q si functia ofertei p = 40 + 2q, atunci pretul si cantitatea de echilibru sunt:

a)      p = 60; q = 10;

b)      p = 10; q = 6;

c)      p = 40; q = 6;

d)      p = 20; q = 20.

42. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt incorecte:

a)      daca oferta scade si cererea ramâne constanta, pretul de echilibru va creste;

b)      daca oferta creste si cererea scade, pretul de echilibru va creste;

c)      daca cererea creste si oferta scade, pretul de echilibru va creste;

d)      daca cererea scade si oferta creste, pretul de echilibru scade.

43. În care dintre urmatoarele cazuri, venitul total scade:

a)      pretul creste si cererea este inelastica;

b)      pretul creste si cererea este elastica;

c)      pretul scade si cererea este elastica;

d)      pretul creste si oferta este elastica.

44. Presupunem ca oferta pentru produsul A este perfect elastica. Daca cererea pentru acest produs creste:

a)      pretul si cantitatea de echilibru vor creste;

b)      pretul si cantitatea de echilibru vor scadea;

c)      cantitatea de echilibru va creste dar pretul nu se va modifica;

d)      pretul de echilibru va creste dar cantitatea nu se va modifica.

45.  Cererea individuala desemneaza:

a)      cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care un individ o poate cumpara într-o perioada data la un anumit pret;

b)      o nevoie a unei persoane fizice sau juridice, care poate fi satisfacuta prin intermediul pietei;

c)      cantitatea maxima dintr-un bun sau serviciu dorita si cumparata la un pret dat pe piata;

d)      ansamblul de cantitati cerute la diferite preturi.

A (a,b)             B (b,c)             C (a,d)             D (c)

46. Evolutia relatiei de cauzalitate dintre cererea unui bun sau serviciu si pretul acestuia, exprimata în continutul legii generale a cererii se concretizeaza prin:

a)      cresterea pretului si scaderea cererii;

b)      scaderea pretului si cresterea cererii;

c)      cresterea pretului si cresterea cererii;

d)      scaderea pretului si scaderea cererii.

A (a,b,c)         B (a,b)             C (b,c,d)          D (b,c)

47. Elasticitatea cererii reprezinta:

a)      modificarea cererii în fuctie de pret;

b)      modificarea cererii în fuctie de venit;

c)      cresterea cererii pe piata;

d)      situatia în care oferta este mai mare ca cererea.

A (a)               B (b)                C (a,b)             D (a,b,c)

34.  Pretul unitar al unui bun economic este de 800 u.m., cantitatea ceruta lunar este de 1.000.000 bucati. Scaderea pretului unitar la 600 u.m. determina sporirea cererii lunare la 1.300.000 bucati. Astfel, coeficientul de elasticitate a cererii în functie de pret este:

a)      = 1;

b)      < 1;

c)      = -4;

d)      > 1.

35.  Pentru un bun economic, o sporire a pretului de la 2.000 u.m. la 4.000 u.m. determina o crestere a ofertei de la 5.000 bucati la 7.000 bucati. Sa se calculeze coeficientul de elasticitate al ofertei în raport cu pretul.

a)      0,1;

b)      0,5;

c)      0,4;

d)      0,8.

50. Când pretul de echilibru al unui bun creste datorita scaderii ofertei:

a)      consumatorii nu-si mai pot permite cumpararea bunului respectiv;

b)      putini producatori vor accepta aceasta modificare deoarece le reduce câstigul;

c)      unii consumatori nu-si mai pot permite cumpararea bunului respectiv;

d)      pretul este atractiv pentru producator.

A (a,c)            B (a,d)             C (b,c)             D (c,d)

51. Scaderea ofertei ar putea fi cauzata de:

a)      cresterea taxelor pe care le plateste producatorul;

b)      cresterea numarului ofertantilor bunului respectiv;

c)      cresterea pretului factorilor de productie;

d)      acordarea de subventii bugetare pentru produsul respectiv.

A (a)               B (a,b)             C (b,c)             D (a,c)

52. Oferta este mai mare decât cererea când:

a)      pretul de vânzare este mai mare decât pretul de echilibru;

b)      când bunurile sunt de calitate superioara;

c)      când pretul de vânzare este mai mic decât pretul de echilibru;

d)      când pretul de echilibru este egal cu pretul de vânzare.

53. Cererea pentru un bun creste în perioada curenta cu 200 bucati fata de perioada de baza; venitul a crescut de la 60.000 u.m. în perioada de baza la 80.000 u.m. în perioada curenta. Cunoscând coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit de 0,5, determinati cererea în perioada curenta.

a)      1350 bucati;

b)      1300 bucati;

c)      1250 bucati;

d)      1400 bucati.

54. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata:

a)      daca pretul creste, cantitatea ceruta creste;

b)      daca cererea creste, pretul creste;

c)      daca pretul scade, oferta creste;

d)      daca cererea scade, pretul creste.

55. Elasticitatea cererii :

a)      se exprima în functie de pretul bunului si cheltuielile consumatorului;

b)      exprima sensibilitatea pretului la modificarea cererii;

c)      se masoara prin coeficientul de elasticitate a cererii;

d)      se poate determina în functie de venit si de pret.

A (a,b)            B (b,c)             C (c,d)             D (b,d)

56. Daca exista un deficit al cererii de piata:

a)      cantitatea oferita este mai mare decât cantitatea ceruta;

b)      cantitatea ceruta coincide cu cea vânduta;

c)      oferta este mai mult mai mica decât cererea;

d)      cererea este mai mare decât oferta.

57. Cererea:

a)      reprezinta cantitatea ceruta pe piata la un moment dat indiferent de nivelul pretului;

b)      exprima ansamblul dorintelor membrilor societatii;

c)      defineste ansamblul cantitatilor cerute la diferite niveluri de pret;

d)      reprezinta  ansmblul nevoilor consumatorilor.

58. Între cerere si pret se poate aprecia ca :

a)      cererea este variabila independenta;

b)      pretul este vaiabila dependenta;

c)      exista o interdependenta;

d)      diminuarea pretului determina si diminuarea cantitatii cerute.

59. Conform cerintelor legii cererii:

a)      scaderea pretului duce la cresterea cererii;

b)      cresterea cererii determina scaderea pretului;

c)      cresterea pretului determina cresterea cantitatii cereute;

d)      scaderea cererii duce la cresterea pretului.  

60. La nivelul pretului de echilibru:

a)      cantitatea ceruta coincide cu cea satisfacuta;

b)      cantitatea oferita coincide cu cea satisfacuta;

c)      cererea satisfacuta coincide cu oferta satisfacuta;

d)      exista surplus de cerere sau de oferta.

61. Când exista exces de oferta:

a)      nu se ajunge la pret de echilibru;

b)      cantitatea ceruta este inferioara celei oferite;

c)      nu poate exista cerere cu coeficient de elasticitate unitar;

d)      poate aparea si exces de cerere.

62. Pretul de echilibru:

a)      este întotdeauna identic cu pretul de vânzare;

b)      satisface atât pe vânzator cât si pe cumparator;

c)      este fix;

d)      satisface numai pe vânzator.

63. În mod normal la cresterea pretului:

a)      cantitatea ceruta creste;

b)      cantitatea oferita scade;

c)      cantitatea ceruta scade;

d)      cantitatea ceruta coincide întotdeauna cu cea oferita.

64. Pretul unui bun economic poate reprezenta suma de bani:

a)      ceruta de vânzator;

b)      oferita de cumparator;

c)      acceptata de vânzator si cumparator;

d)      aflata la un moment dat în economie în posesia agentilor economici.

A (a,b,c)         B (b,c)             C (c,d)             D (a,b,d)

65.  Daca un vânzator comercializeaza un bun a carui cerere este inelastica, scaderea pretului:

a)      îl va favoriza pe comerciant;

b)      îl va defavoriza pe comerciant;

c)      nu îi va afecta veniturile;

d)      nici un raspuns nu este corect.

66. Printre variabilele care definesc si caracterizeaza piata nu se numara:


a)      cererea;

b)      oferta;

c)      productivitatea;

d)      pretul.

67. Daca pretul unui bun creste:

a)      cererea si oferta pentru acel bun cresc;

b)      cererea si oferta pentru acel bun scad;

c)      cererea creste iar oferta scade;

d)      cererea scade iar oferta creste.

68.  Daca pretul unui bun scade:

a)      cererea si oferta pentru acel bun cresc;

b)      cererea si oferta pentru acel bun scad;

c)      cererea creste iar oferta scade;

d)      cererea scade iar oferta creste.

69.  În cazul unui bun cu cerere elastica, daca pretul creste:

a)      cererea scade mai repede comparativ cu cresterea pretului;

b)      cererea scade mai lent comparativ cu cresterea pretului;

c)      cererea scade în acelasi ritm cu cresterea pretului;

d)      cererea creste în acelasi ritm cu cresterea pretului.

70.  În cazul unui bun cu cerere inelastica, daca pretul scade:

a)      cererea scade mai repede comparativ cu scaderea pretului;

b)      cererea scade mai lent comparativ cu scaderea pretului;

c)      cererea scade în acelasi ritm cu scaderea pretului;

d)      cererea creste mai lent comparativ cu scaderea pretului.

71.  În cazul unui bun cu cerere inelastica, daca pretul creste:

a)      cererea scade mai repede comparativ cu cresterea pretului;

b)      cererea scade mai lent comparativ cu cresterea pretului;

c)      cererea scade în acelasi ritm cu cresterea pretului;

d)      cererea creste în acelasi ritm cu cresterea pretului.

72.  În cazul unui bun cu cerere elastica, daca pretul scade:

a)      cererea creste mai repede comparativ cu scaderea pretului;

b)      cererea creste mai lent comparativ cu cresterea pretului;

c)      cererea scade în acelasi ritm cu cresterea pretului;

d)      cererea creste mai lent comparativ cu scaderea pretului.

73.  Modificarea venitului consumatorului atrage dupa sine:

a)      modificarea cererii în acelasi sens;

b)      modificarea cererii în sens contrar;

c)      reducerea cererii daca venitul creste;

d)      cresterea cererii daca venitul creste.

A (a,b)            B (a,c)              C (a,d)             D (c,d)

74.  Pe o piata concurentiala:

a)      bunurile se vând întotdeauna la pretul de echilibru;

b)      preturile de vânzare tind catre pretul de echilibru;

c)      exista întotdeauna exces de cerere;

d)      exista întotdeauna exces de oferta.

75.  În cazul bunurilor cu oferta inelastica coeficientul de elasticitate al ofertei în raport cu pretul este:

a)      mai mare decât 1;

b)      între 0 si 1;

c)      egal cu 1;

d)      nici un raspuns nu este corect.

76.  Modificarea cantitatii oferite în mai mare masura decât modificarea pretului corespunde:

a)      bunurilor cu oferta inelastica;

b)      bunurilor cu oferta de elasticitate unitara;

c)      bunurilor cu oferta elastica;

d)      nici un raspuns nu este corect.

77.  Modificarea cantitatii cerute în mai mica masura decât modificarea pretului corespunde:

a)      bunurilor cu oferta inelastica;

b)      bunurilor cu oferta de elasticitate unitara;

c)      bunurilor cu oferta elastica;

d)      nici un raspuns nu este corect.


 

Cerere - Oferta. Set 2

1.  Pretul produsului A s-a redus de la 10.000 la 9.000 lei si, ca urmare, cantitatea ceruta a crescut de la 70 la 75 unitati. Cererea este:

    1. inelastica;
    2. elastica;
    3. cu elasticitate unitara;
    4. nu poate fi determinata din informatia data.

2.Alegeti raspunsul corect dintre variantele A, B, C, D:

    1. Coeficientul elasticitatii cererii pentru bunurile alimentare este mai mare pentru persoanele cu venituri mici.
    2. Cererea pentru pasta de dinti Colgate este inelastica.
    3. Cererea pentru bunurile de stricta necesitate este inelastica.
    4. În conditiile practicarii unor preturi mai scazute, maximizarea profitului este posibila numai în situatia unei cereri elastice.
    5. Elasticitatea cererii în functie de pret este 2. La o crestere a pretului cu 15%, cantitatea ceruta se modifica cu 40%.
    6. O perioada scurta de timp de la modificarea pretului bunului A, imprima ofertei un caracter inelastic.
    7. Gradul de substituire al bunurilor reprezinta un factor care nu determina elasticitatea cererii în functie de pret.

A. (a,c,d,f,g)           B. (a,b,d,e)       C. (a,c,d,f)       D. (b,d,f,g)

3.Efectul de substituire consta în :

a. cresterea preturilor la bunurile substituibile unui bun dat ;

b. cresterea cantitatii cerute din alte bunuri, ale caror preturi nu au crescut ;

c.reducerea venitului real si deci, orientarea consumatorilor spre bunuri inferioare ;

d.      reprezinta unul din cele doua efecte generale ale cresterii pretului unui anumit bun.

A. (a,b)                  B. (a)               C. (b,d)                        D. (c,d)

4.Alegeti afirmatia falsa :

                                                           A.      În general, cererea pentru bunurile de necesitate este mai putin elastica decât cererea pentru bunurile de lux.

                                                           B.      Daca pretul si venitul sunt direct proportionale, cererea este elastica.

                                                           C.      O perioada lunga de timp de la modificarea pretului bunului A imprima ofertei un caracter elastic.

                                                           D.      Daca pretul pentru un bun principal creste, - caeteris paribus - oferta de pe piata bunului secundar va spori (si invers).

5.În cazul în care curba cererii pentru produsul A se deplaseaza la dreapta, iar pretul pentru produsul B scade, se poate concluziona ca:

A.     A si B sunt substituibile;

B.     A si B sunt bunuri complementare;

C.     A este un bun inferior, iar B este un bun superior;

D.     Ambele bunuri A si B sunt inferioare.

6.Care dintre factorii de mai jos determina cresterea sau scaderea cantitatii cerute la acelasi nivel al pretului (alegeti varianta corecta):

a.posibilitatile de stocare a bunurilor;

    1. preferintele cumparatorilor;
    2. costul productiei;
    3. evenimentele social-politice si naturale;
    4. modificarea preturilor altor bunuri;
    5. factori demografici;
    6. previziunile privind evolutia pietei.

A. (b,d,e,f)             B. (b,e,f,g)                    C. (a,b,c,e,f)                 D. (a,b,d,e,f,g)

7. Presupunem ca oferta pentru produsul A este perfect elastica. Daca cererea pentru acest produs creste:

A.     pretul si cantitatea de echilibru vor  creste;

B.     pretul si cantitatea de echilibru vor scadea;

C.     cantitatea de echilibru va creste dar pretul nu se va modifica;

D.     pretul de echilibru va creste dar cantitatea nu se va modifica.

8. În conditiile în care coeficientul elasticitatii cererii în functie de venit este mai mare decât 1 si venitul creste, ponderea cheltuielilor pentru marfa X în cheltuielile totale :

A.     va creste ;

B.     se va reduce ;

C.     ramâne constanta ;

D.     nu se poate determina.

9. Fie functia ofertei P = 3 + 2QO si functia cererii P = 9 - QC.

a. Aflati pretul si cantitatea de echilibru.

b. Calculati coeficientul elasticitatii cererii si al ofertei în functie de pret în punctul de echilibru.

c. Daca pretul creste, ce se va întâmpla cu venitul total?

A(a. 7, 2; b. 3.5, 1.75; c. scade)          

B(a. 7, 2; b. 3, 1.5; c. scade)   

C(a. 3, 3; b. 0.5, 1.75; c. creste)         

D(a. 7, 2; b. 3.5, 1.75; c. creste)

10. Cererea pentru un bun înregistreaza cea mai ridicata elasticitate daca bunul respectiv:

A. poate fi substituit si este un bun de stricta necesitate relativ scump;

B. poate fi substituit si este un bun de stricta necesitate relativ ieftin;

C. poate fi substituit si este un bun de lux relativ scump;

D. poate fi substituit si este un bun de lux relativ ieftin.

11. În situatia în care cererea pentru produsele agricole este inelastica:

            A. reducerea preturilor determina o crestere a veniturilor încasate de producatori;

            B. reducerea preturilor determina o reducere a veniturilor producatorilor;

            C. cresterea preturilor nu conduce la diferentieri în veniturile producatorilor;

            D. procentul de reducere a preturilor este mai mic decat cel de crestere a cererii.

12. Datorita dublarii pretului produsului x, cantitatea ceruta din produsele x, y, z se modifica astfel:

Pretul produsului

X (u.m./unitate)

Cantitate ceruta

din x (unitati)

Cantitate ceruta

din y (unitati)

Cantitate ceruta

din z (unitati)

100

90

70

180

200

70

120

140

a)      sa se calculeze coeficientul elasticitatii cererii pentru cele trei bunuri (Ecx/px, Ecx/py, Ecx/pz);

b)      ce relatie exista între bunurile x, y, z?

A. 2/9, 5/7, -1/3; x si y substituibile, x si z complementare

B. 7/9, 2/7, 1/3; x si y substituibile, x si z complementare

C. 2/9, -5/7, 1/3; x si y complementare, x si z substituibile

D. 2/9, 5/7, -1/3; x si y complementare, x si z substituibile


Document Info


Accesari: 2841
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )