Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






COMBATEREA SI PREVENIREA ABUZULUI DE PUTERE

economie











ALTE DOCUMENTE

Venitul, Consumul si Investitiile
ZAHARUL si PRODUSELE ZAHAROASE
CONTRACTUL DE VĀNZARE - CUMPĂRARE INTERNAŢIONALĂ DE MĂRFURI
Uniunea Vamala
Desfasurarea propriu-zisa a negocierii comerciale
LOCUINTE COLECTIVE
RAPORT DE CERCETARE
Intreprinderea - veriga de baza a economiei
Activitatea financiara a agentilor economici
TEORIA MODERNA A INFLATIEI


COMBATEREA sI PREVENIREA ABUZULUI DE PUTERE

  3.1.   ASPECTE  NORMATIVE  PRIVIND COMBATEREA sI PREVENIREA CORUPŢIEI

                Trebuie sa avem īn vedere si anumite aspecte normative ale combaterii si prevenirii coruptiei, pentru a vedea mai bine ce ar trebui sa se faca īn vederea stomparii acestor abuzuri de putere si care sa fie de o eficienta maxima pentru a avea si rezultate pozitive. De aceea asa cum am mai mentionat , īn celeleate capitole ale acestei lucrari, cadrul legal are o importanta speciala pentru prevenirea si combaterea fenomenelor de coruptie . fara reglementarea, clara a, activitatilor institutiilor publice sau private , a responsabilitatiilor si atributiilor factorilor de deczie , fara prevederea unei sanctiuni ferme īn cazul savārsirii unor infractiuni de coruptie , fara aceste lucruri nici nu se poate vorbi despre o lupta īmpotriva coruptiei. 

  Daca stam sa ne gāndim, putem afirma ca, globalizarea economiilor nationale si expansiunea societati internationale , cum ar fi de exemplu : internetul, serviciile financiare electronice, faxul etc., toate aceste lucruri au adus tuturor natiunilor beneficii si avantaje economice  si sociale  incontestabile. Dar cei care beneficiaza de existenta noilor oportunitati si īnlesniri, nu sunt numai cetatenii de rānd ai tarii, ci toata lumea care are acces la aceste lucruri, cei care lucreaza īn anumite domenii si sunt nevoiti sa foloseasca aceste servicii, care bineīnteles le usureaza si munca . Dar aceste servicii au si puncte negative , daca stam sa ne gāndim la coruptie, la crima organizata, care opereaza cu usurinta , trecānd frontierele nationale si exloateaza libera circulatie a bunurilor fizice, finantelor , persoanelor si imperfectiunile sistemului juridic. Din aceste , cāteva, motive , īn luna mai a anului 1998, Oficialitatile Uniunii Europene , au semnat un pact  cu tarile candidate la integrarea europeana , printre care si Ronania, privind combaterea coruptiei de orice fel si la orice nivel. [1]

 Īn vederea pactului īncheiat īn luna mai 1998, era vorba despre coruptia privira ca o amenintare serioasa la adresa valorilor fundamentale ale democratiei drepturilor omului si ale statului de drept , fapte care pot duce la patrunderea , la contaminarea si coruperea structurilor guvernelor , a afacerilor comerciale si financiare legitime , precum poate corupe societatea la toate nivelele, lucru care nu este prea bine ca sa fie pus īn practica, motive pentru care trebuie sa se faca ceva īn acesata privinta, lucruri despre care vom vorbi īn continuare. 13113d315n

            Īn catrea lui Manuel Gutan, " Etica si coruptie īn administratia publica " , am observat doua categorii de reglementari[2] , care ajuta la prevenirea si combaterea coruptiei, si anume : prima ar fi cele care se refera la prevenirea fenomenelor de coruptie si altele care se refera la sanctionarea fenomenelor de coruptie. Īn aceasta categorie, se īncadreaza acele norme care prescriu comportamente , respectiv obligatii  si interdictii speciale , norme de deontologie profesionala , norme care materializeaza obiectul politicilor anticoruptie. 

 Cea dea doua catrgorie de reglementari , aici se īncadreaza acele norme care stabilesc  tratamentul sanctionator al infractiunilor de coruptie , normele procedulare privind , descoperirea , urmarirea si judecarea infractiunilor de coruptie etc. .  Dar cu toate acestea, simpla existenta a unei legislatii ,īn domeniu, nu asigura rezolvarea problemelor implicate de fenomenele de coruptie. Īn premul rānd, trebuie avuta īn vedere , corelarea legislatiei ,īn domeniu, cu restul legislatiei penale , administrative, comerciale , civile etc., apoi trebuie sa se asigure o transpunere cāt mai adecvata īn tremeni juridici a politicilor anticoruptie nationale, regionale sau locale.Īn privinta, prevenirii si combaterii coruptiei , doctrinele juridice sunt īnca la īnceput de drum.

             Deoarece nu exista un cadru teoretic bine definit al fenomenlor de coruptie, nu exista o perspectiva interdisciplinara īn privinta acestora , apar mai multe dificultati īn rezolvarea acestor probleme, si anume , daca avem o legislatie, care este prea rigida sau prost conceputa , ea poate sa duca la scadera calitatii proceselor economice sau administrative . Un alt aspect care trebuie luat īn considerare , privind modalitatile de combatere si prevenire a abuzului de putere , este acela ca legislatia īn vigoare din acest domeniu, trebuie, interpretata si aplicata īn asa fel īncāt sa

dea randament.  Din pacte , momentan nu exista reglementari speciale īn privinta luptei contra coruptiei , ci exista doar niste legi care se refera la instituirea unei proceduri urgente de urmarire si judecare a faptelor de coruptie si legea pentru modificarea prevederilor din Codul penal īn domeniul faptelor de coruptie. 

 Ca sa dam cāteva exemple de combatere si prevenire a abuzului de putere , ne putem referi la o metoda de evitatre a coruptiei , īn momentul īn care ne gāndim la angajarea īntr-o functie publica. Īn acest domeniu, la angajare , ar trebui ca angajarea candidatilor  sa se faca de catre o alta institutie publica , alta decāt aceea la care urmeaza a fi īncadrata persoana respectiva, de pilda, examinarea candidatilor pentru ocuparea functiilor īn administratia centrala sau locala , sa fie facuta la nivelul unui departament guvernamental sau al unui minister ( muca, justitie etc.).

 O alta posibilitate de a stompa abuzul de putere , ar fi ca autoritatea administratiei publice , sa apleaza periodic la o echipa de specialisti din afara institutiei īn care lucreaza functionarii . Aprecierea pe care o face echipa de specialisti , trebuie luata īn considerare de catre seful autoritatii publice īn cazul promovarii sau schimbarii unuia dintre angajatii sai. Aceste doua exemple ar fi foarte bune īn evitarea coruptiei , dar , nu foatre multi sunt deacord cu aceasta, deoarece , poate, chiar ei sunt coruptii, si atunci nu le va conveni sa vina altii, din exterior ,sa vada ce se īntāmpla acolo, ca ei sa nu mai poate sa-si faca "treburile". Dar aceste aspecte, reman de vazut , ce se va īntāmpla cu ele pe parcursul timpului , cānd totusi speram ca se va mai schimba ceva.

            Au fost īnfiintate mai multe comisii  de lupta īmpotriva coruptiei , atāt la nivel local ,cāt si national. Initial au fost īnfiintate comisii locale de lupta īmpotriva coruptiei si a crimei organizate, organisme care functionau pe lānga Consiliile Judetene. Aceste comisii locale au fost īnfiintate pe baza Adresei Presedintiei Romāniei nr.F/123, din 20.10.1997.[3]

Din aceasta comisie a facut a facut exceptie capitala tarii, deoarece ,aici, comisia a fost īnfiintata pe lānga Prefectura Bucuresti , prin Ordinul Prefecturii nr.50/4.02.1997.[4]

La nivel national a fost īnfiintata Comisia Nationala de Actiune Īmpotriva Coruptiei si a Crimei Organizate (CNAĪCCO ), organism care functiona pe lānga Presedintia Romāniei.[5]

Prin ordinele de īnfiintare ale acestor comisii , au fost stabilite componenta lor si organul administratiei publice pe lānga care erau īnfiintate , neexistānd cadru legal pentru stabilirea procedurilor de lucru. Ulterior , unele comisii locale , organizate pe lānga Consiliile judetene , au fost desfiintate si reorganizate pe lānga Prefecturile de judet , folosind drept cadrul legal , care era necesar functionarii acestor comisii .Ca da dam un exemplu ,īn acest sens, trebuie sa ne amintim cazul fostei Comisii locale de actiune īmpotriva coruptiei si a crimei organizate din Prahova , īnfiintata in1997, care mai apoi a fost desfiintata . locul fiind preluat de Colectivul de coordonare teritoriala, īnfiintat cu scopul combatreii evaziunii fiscale si a impulsionarii īncasarii veniturilor bugetare . Este de mentionat , aici, faptul ca acest  Colectiv de coordonare teritoriala  , a fost īnfiintat ca si organ tritorial al Grupului de lucru , la nivel central, dar care nu mai reprezinta un organism anticoruptie , avānd un scop dine determinat , dar restrāns doar la domeniul evaziunii  fiscale si al īncasarilor venituriloe bugetare . Alte Comisii judetene, au ramas asa cum au fost īnfiintate la īnceputul anului 1997, desi au avut īn vedere lipsa unui act normativ , īn baza caruia sa-si desfasoare activitatea , acuma functia lor este discutabila.

            Īn prezent, Parlamentul Romāniei are pe agenda sa o lege  pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie, lege care a fost īnaintata spre adoptarea Senatului si Camerei Deputatilor .[6] Necesitatea unui asemenea act normativ  era foarte evidenta , desi existau pareri , care considerau ca problema coruptiei din Romānia nu ar consta īn cadrul juridic existent. Īn prezent , ne aflam din nou īn situatia paradoxala īn care faptele de coruptie , desi cunosc o agravare de care toata lumea este constienta , apar īn datele statistice , īn cifre nesemnificative; iar cele cāteva acuzatii de dare de mita(zisa si coruptia activa ) , luarea de mita ( zisa si coruptia pasiva ) aflate īn cercetare si pe care s-a batut atāta moneda , se refera la faptele marunte , aplicate unor oameni mai putini importanti.

Ca si o alta solutie , īn vederea combaterii coruptiei si pentru diminuare coruptiei politice, ar fi reglementarea cabinetului politic ; astfel īntre seful unei autoritati administrative ( ministru, prefect, primer,) si aparatul de executie , va exista un " tampon" , o structura formata din functionari publici care vin si pleaca odata cu seful lor. Doar ca este evident ca o asemenea

solutie , trebuie garantata printr-o lege a functionarului public care sa garanteze stabilirea īn functie a oricarui angajat , astfel , indiferent de partidul /coalitia care cāstiga alegerile , functionarii publici ramān pe posturile lor.

           Ca un alt exemplu pentru prevenirea coruptiei,  Fundatia CONCEPT īmpreuna cu Transparency Intrenational Romānia, Asociatia Editorilor de Presa Online, Asociatia de Comunicatii prin Cablu, Oops Media si Teatrul  pentru Copii si Tineret Tārgu Mures,  lanseaza campania NU DA sPAGĂ, prima campanie nationala de promovare a anui comportament civic de recunoastere si respingere a coruptiei.[7] Acest proiect a fost realizat din marea dorinta de a stompa coruptia , speram sa aiba un efect foarte benefic pentru  cetatenii tarii, iar acestia sa dea dovada de īntelepciune ti sa nu uite ca acest proiect a fost creat pentru ajutorul nostru , tocmai pentru a nu mai fi nevoiti sa dam spaga, pentru lucruri care deja sunt platite. Cetatenii trebuie sa coopereze la aceasta campanie , pentru a putea reduce cel putin coruptia

, nu trebuie sa mai dam unui functionar , o mica atentie pentru a ne rezolva problema. Pentru ca acel functionar este platit din banii publici, la care noi toti contribuim, nu mai trebuie sa platim de doua ori acelasi produs. Aceste lucruri trebuie sa īnceteze, fapte realizabile doar cu ajutorul tuturor cetatenilor , prin acest proiect Nu Da spaga.

Dupa cum am putut observa, din cele mentionte ,  avantajul acestor probleme ale coruptiei , ne permit fixarea dialogului politic, catre acele domenii unde este nevoie de reforme , iar prin transparenta acestor lucruri, se poate ajunge la o crestere a participarii societatii civile in reformele aduse īn vedere.

 3.2.  STRATEGIA ANITCORUPŢIE

               Oricānd se pune problema eliminarii , sau cel putin a reducerii , coruptiei din sectorul public, iar dupa cum am vazut , primele solutii avute īn vedere , recomanda adoptarea unei legislatii specifice, menita a pune capat fenomenelor de coruptie , schimbarea mentalitatii populatiei ,care este foarte importanta si care joaca un rol major īn aceste strategii . Nimeni nu poate nega , fara īndoiala , improtanta unui cadru legal adecvat pentru eficienta luptei īmpotriva coruptiei, īnsa ca sa condideram , īn mod excesiv , legea sau diferitele forme de control ca fiind solutia atāt dorita a tuturor problemelor , solutia miracol pentru eliminarea tuturor fenomenelor de coruptie , reprezinta , evident, o abordare gresita.

Atāt īn cazul Romāniei , cāt si cum este peste tot īn lume unde coruptia pāndeste la orice pas, simpla abordare a unor legi anticoruptie este o conditie necesara dar nu si suficienta. Īntradevar este nevoie de o strategie anume care trebuie luata īn calucul si vizata de toti membrii care participa la aceste fenomene anticoruptie, dar trebuie sa recunoastem ca nu este suficient doar sa se voteze legea respectiva si sa fie lasata de izbeliste, pentru ca asa nu se va rexolva nimic , ci doar īsi vor face altii ceva de lucru ca sa nu stea acasa si sa ia banii degeaba.

          Deci, prin urmare, daca se doreste sa se puna capat coruptiei , trebuie sa se actiuoneze la nivelul tuturor cauzelor coruptiei , or, cadrul legal reprezinta doar una din multiplele cauze  generatoare ale ei. Astfel, o directie ar ahuta la īmbunatatirea transparentei si a comunicarii īn sectorul public; o alta distinctie ar fi reducerea pozitiei de monopol a functiei publice ; o alta ar fi reprezentata de reformele necesare īn administratia publica , pentru a reduce exercitarea unei puteri discretionare ;o alta directie ar fi stabilirea unor responsabilitati concrete si detaliate ale autoritatilor publice etc.

S-au facut anumite demonstratii īn urma carora a rezultat faptul ca , coruptia este un delict de calcul , si nu unul pasional, asa cum mai credeau unii, atāta vreme cāt balanta dintre integritate si coruptie se īnclina īn favoarea acesteia din urma , atunci cad ecuam variabilele coruptiei ( mita- sansa de a fi prins si sanctiunea ) , ispita de a fi corupt apare " rentabila " ( mita- este suficient de mare, sansa de a fi prins mica, iar sanctiunea  , īn cazul īn care ar exista , " ghinionul " de a fi prins, toate acestea pāna la urma devin nesemnificative). Din acest punct de vedere o abordare realista are sanse mult mai mari de a produce anumite rezultate . Practica a demonstrat ca simpla modificare sau dezvoltare a cadrului legal nu a avut impactul dorit asupra descurajarii fenomenelor de coruptie. Īntotdeauna, īn cazurile īn care au fost obtinute anumite rezultate , īmbunatatirea cadrului legal a fost acompaniata de masuri manageriale eficiente , pentru reducerea riscului de a ceda tentatiilor coruptiei.

Mai mult, atunci cānd se pune problema cadrului legal adecvat anticoruptie, accentul cade pe adoptarea unui pachet normativ care sa prevada si sa īnaspreasca sanctiunile aplicabile īn cazul fenomenelor de coruptie , ignorandu-se adesea amendarea legislatiei deja existente , fapt care este la fel de necesar ca si celelate masuri care trebuie luate; din moment ce nu se respecta anumite norme , valori , chiar din partea celor care le adopta, este destul de jenant sa ceri unui functionar din administratia publica sa respecte acele norme , daca ,chiar ei  nu si le respecta, dar mai grav este faptul ca pe functionar īl pot amenda daca īl prind ca nu respecta legea, dar pe ei care nu o aplica, o las balta , pāna uita toti de ia si asta este , trecem mai departe  si tot asa pāna cine mai stie unde se va ajunge si īn final se va constata ca tot nu s-a facut nici o schimbare īn privinta combaterii si prevenirii abuzului de putere.

             Īn ceea ce priveste Europa central si de est, avem mai multi autori ( pritre care se numara si Verheijen si Dimitrova),[8] care au identificat mai multe  cauze generatoare ale coruptiei ; dar de fapt aceste cauze sunt mai mult neajunsuri ale sistemului managerial  existent īn sectorul public . Īn acest domeniu un pachet d reforme anticoruptie , trebuie sa cuprinda o serie de masuri care sa modifice conditiile de munca īn administratia publica, masuri care sa īntareasca controlul din serviciile publice si sa inhibe comportamentul corupt si masuri care sa modifice cultura institutionala  din administratia publica locala , adica sa modifice atitudinea politicienilor īn privinta functionarilor publici , cāt si a cetatenilor fata de serviciile publice. Din alte puncte de vedere , īn acest domeniu, mare lucru nu mai este de facut, deoarece instrumentele juridice de  lupta īmpotriva coruptiei  exista si sunt suficiente, doar ca trebuie sa sa fie aplicate cum trebuie , nu sa se tot aduca legi peste legi si nici care sa nu fie dusa pāna la capat si tot sa nu se rezolve nimica.

Avānd īn vedere ca perioada de tranzitie , de la un sistem , la alt sistem politic, economic si social

aceste perioade creaza un plus de conditii favorabile dezvoltarii fenomenului de coruptie , la proiectul legii se face o reglementare cadru īn domeniul prevenirii , combaterii si sanctionarii faptelor de coruptie , indiferent de natura  si gravitatea acestora, de modalitatile si sectoarele  īn care ele se savārsesc sau de cātul normativ , care le prevede.

   Proiectul a fost gāndit, tinānd cont de actele internationale  referitoare la lupta īmpotriva coruptiei , crimei organizate , spalarea banilor , traficul de stupefiante , precum si cele privind  prevenirea si combaterea criminalitatii.

  Reglementarile proiectului au avut la baza , principiile si prevederile Programului de actiune īmpotriva coruptiei   , adoptat de catre Comitetul de Ministrii al Consiliului Europei, prevederile Conventiei, recomandarile si rezolutiile īn domeniu, ale acestor organizatii internationale.

  O obiectie , s-ar putea ridica īn privinta tratamentului sanctionator al acestor infractiuni de coruptie, data fiind gravitatea acestor fapte , cāt si valorile sociale ocrotite prin aceste texte de lege penala , sporul ridicat pedepselor  risca sa nu constituie un impediment real īmpotriva savārsirii lor.Prin urmare , credem ca sanctiunile penale ale acestor infractiuni ar trebui

reexaminate si stabilite īn raportcu gravitatea fenomenului de coruptie , fara raportarea lor la pedepsele prevazute īn Codul penal, care ar urma sa ramāna aplicabile acelor fapte īn cazul savārsirii lor īntr-un alt context decāt cel al coruptiei.

  O alta problema, considerata majora, o reprezinta masurile instituite prin lege, īn favoarea procurorului ori instantei de judecata , īn timpul cercetarii penale ori judecatoresti sau ali identificarii faptuitorului , īn vederea facilitarii descoperirii si sanctionarii infractiunilor .Prevedereaunor astfel de masuri , controlul unor contrui bancare , suprevegherea unor linii telefonice, accesul la sistemele informationale pot atinge unele drepturi si libertati fundamentale , consacrate  de Constitutia Romāniei. Fiind vorba despre un subiect atāt de vast , exista prinejdia extinderii acestor masuri la alte cazuri ori persoane decāt cele pe care l-am avut īn vedere.

   Ţinānd cont de faptul ca aceste norme instituie , un regim derogator , ar fi de preferat sa se respecte principiul de drept conform caruia exceptiile trebuie expres prevazute dar si ele pāna la o anumita limita.

   Deci, īn principiu , masurile care trebuie incluse īntr-o strategie anticoruptie, sunt acele legi pe care le avem deja , nu ne mai trebuie altele acte normative  īndreptate īmpotriva coruptiei , īntrucāt acestea exista deja si sunt mai mult decāt suficiente , ce este cel mai important este faptul ca ele sa fie bine folosite.[9]

Avānd īn vedere atitudinea reprezentantilor politici fata de functionarii publici, ne gāndim la situatia īn care practica curenta a politicienilor a fost folosirea acuzatiilor de coruptie existente la adresa administratiei publice , ca arma īn disputele politice. De exemplu, in Bulgaria  1995, a fost conceputa o astfel de strategie , adica a fost īnfiintata o comisie parlamentara īmpotriva coruptiei , care si-a fixat printe obiectivele principale , īmbunatatirea serviciilor publice  si īmbunatatirea relatiilor dintre reprezentantii politici  si administratia publica. Totusi contextul economic si politic care a urmat , a reprezentat o piedica īn calea aplicarii acestei strategii. O idee interesanta , este aceea de a implica mass- media , īn " repararea" imaginii proaste  a administratiei publice . Desi dificil de pus īn practica acesta strategie, ideea are īn vedere sprijinul presei de a prezenta si acele" cazuri  fericite" din administratia publica, mentionāndu-se comportamentul etic al unor functionari publici. Īn acest fel, imaginea negativa creata de presa , prin specularea acuzatiilor de

coruptie aduse administratiei publice, ar fi balansata cu aceste modele pozitive.

 O alta masura ce trbuie avuta īn vedere , īn cadrul unei strategii anticoruptie, este aceea de a implica cetatenii īn mod direct īn identificarea si sesizarea cazurilor de coruptie la nivelul administratiei publice . Un lucru ce tine de mostenirea comunismului este atitudinea pasiva a cetatenilor īn raport si cu administratia publica , ori unul din elementele care favorizeaza coruptia este si golul existent īntre administratia publica si cetateni. Daca se doreste sa avem o strategie anticoruptie eficenta, trebuie sa propunem redare īncrederii cetatenilor de a avea un cuvānt de spus despre  felul īn care administratia publica functioneaza. S-a īnceput lucrarea la asa ceva, dar  la noi īn tara nu are , īnca, chiar asa mare succes, cum a avut īn alta parti ale lumii , dar acest lucru , nu trebuie sa ne descurajeze, ci din contra trebuie sa ne īncurajeze sa mergem mai departe cu lupta īmpotriva coruptie , prin strategiile pe care le avem , caci ele sunt bune , doar ca trebuie sa  stim si cum sa le folosim mai bine ca sa dea rezlutate.

 

 3.3      CONDIŢII DE MUNCĂ  ĪN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

        Se poate considera ca acest subcapitol este unul din cele mai importante ale acestei lucrari, deoarece mediul de munca , īn care lucreaza orice autoritate publica, are importanta sa īn motivarea oricarui functionar public si īn special , īn crearea acelor conditii necesare promovarii unui comportament integru. Astfel ,conditiile de munca existente īn Europa centrala si de est au contribuit ,foarte mult , la īncurajarea unui climat favorabil asupra coruptiei.  Instabilitatea locului de munca , politizarea excesiva a structurilor executive ale administratiei publice locale , nivelul modest de salarizare , lipsa unor criterii de performanta profesionala, ambientul placut care ar trebui sa fie īn orice unitate de lucru , adica sa vi de placere la servici , nu sa te trezesti dimineata si sa te gāndesti :oare īn ce stare o sa fie seful/a astazi? oare o sa tipe la noi? iar īi vad

fata lui cutarica? si multe astfel de exemple mai putem adauga, toate acesta mai sus mentionate sunt doar cāteva dintre problemele care trebuie rezolvate īn privinta conditiilor de munca , daca dorim sa nu mai fie coruptie sau macar sa o reducem cāt se poate.

  Fara o schimbare radicala a acestor conditii de munca , este iluzorie speranta unei schimbari de mentalitate necesara promovarii unui climat de integritate .

Din analiza tuturor conditilor de munca care poate sa existe īn administratia publica locala, rezulta ca un rol deosebit de important īl are salarizarea personalului care lucreaza la acest nivel. Este si mormal faptul ca daca ai un salariu bun , vom face īn asa fel īncāt sa ne pastram locul de munca, dar daca salariul nu acopera munca depusa , este si normal faptul ca ne vom gāndi ce am putea face ca sa ne acoperim munca depusa , chiar daca vom ajunge la coruptie si chiar daca stim ca e posibil sa ne pierdem locul de munca , aceste lucruri nu mai conteaza daca nu suntem motivati pe partea baneasca din partea angajatorului.

  Este chiar banal sa mai afirmam ca exista o corelatie īntre nivelul salarizarii unui functionar si capacitatea de a rezista tentatiilor coruptiei. Exista , totusi, un raport direct proportional īntre cresterea nivelului de salarizare si promovarea unui comportament integru , acest lucru fiind valabul oriunde si oricānd, daca sunt respestate anumite norme si valori.

 Īn ceea ce priveste sistemul de salarizare , exista multiple solutii , īnsa , indiferent de solutia preferata , atāta vreme cāt nivelul salarizarii personalului din administratia publica locala din Europa centrala si de est , nu se aliniaza unor standarde decente ,este putin probabil ca acesta sa aduca o contributie semnificativa pentru eliminarea ori reducerea coruptiei. 

Pāna īn prezent au fost identificate trei posibile solutii cu privire la sistemul de salarizare ; doua dintre cele trei solutii , au fost luate īn considerare de Hood & Peters[10] la care Verheijen si Dimitrova au mai adaugat una si asa au ajus sa fie identificate trei posibile solutii referitoare la salarizarea functionarilor publici. Primele doua solutii vizeaza fie alinierea salariilor functionarilor publici  cu salariile functionarilor politici din administratia publica locala , fie stabilirea salariilor functionarilor publici īn conformitate cu performantele obtinute.

Aceasta prima solutie este considerata ca determina o crestere a loialitatii functionarilor publici,

prin faptul ca se creaza un interes comun , atāt al functionarilor publici , cāt si al politicilor . 

Cea de-a doua metoda , desi aparent este de preferat, este si cea mai dificila de aplicat īn conditiile existente , datorita lipsei de transparenta din administratia publica , la care s-ar mai adauga si dificultatea prectica, īntālnita uneori īn stabilirea criteriilor de performanta pentru functionarii publici. Totusi avantajul teoretic al acestei de- a doua solutii , este evident, deoarece s-ar evita prin aceasat manipularea nivelului salarizarii functionarilor publici de catre politicieni īn scopuri electorale.

 Cea de-a  treia solutie i-a īn considerare situatia concreta existenta īn Europa centrala si de est , astfel, desi ea nu este recomandata īn conditiile unei economii stabile si cu un oarecare gard de dezvoltare, aceasta solutie ar putea oferi , macar pe perioada acestei tranzitii catre o economie de piata , o solutie provizorie , echitabila.

Astfel, desi cei doi autori avertizeaza asupra posibilelor pericole implicate de adoptarea acestei solutii , este acceptabil ca acelor functionari foarte competenti , care sunt īn stare sa aduca beneficii mari pentru respectivele institutii, de exemplu un contract foare bun care aduce o suma foarte mare īn  firma respectiva si multe alte beneficii pe lānga bani, sa li se ofere acelor functionari, posibilitatea legala de a avea si venituri extra salariale  legale , avānd īn vedere posibilitatile financiare limitate ale statului pentru a ridica nivelul de salarizare. Posibilele pericole ce ar putea fi implicate prin adoptarea unei asemenea solutii , ar putea fi eliminate prin elaborarea unui cod clar privind rezolvarea conflictelor de interese  Astfel , prin cele trei solutii de salarizare  propuse de cei patru autori , ei mai remarcau si faptul ca daca avem īn vedere situatia din centru si din est , ar fi de preferat sa se suspende , fie doar si temporar, sistemul weberian, care se referea la faptul ca functia publica trebuie sa fie unica , sau cel putin principala sursa de venit a functionarului public.

Ca o parere personala , nu este de acceptat aceasta ultima varianta , adica un functionar sa aiba doar o singura sursa de venit sau functia pubica sa fie principala, deoarece daca unul sau mai multi functionari sunt capabili de mai mult si pot face īn asa fel īncāt pe cale legala sa mai aiba un venit, nu vedem unde ar fi problema, atāta timp īn care nu se īncalca legea si respectivul venit care e din alt sursa e impozitabil. Asa ar fi normal sa se īntāmple, dar din pacate , la noi īn tara si nu numai , cu cāt ai mai mult cu atāt de mult īti doresti si mai mult ,lucru care e posibli sa se

ajunga la coruptie , pentru ca din mai multe motive , suntem obisnuiti sa facem bani peste noapte, cum se mai zice, lucru care ne dezavantajeaza foarte mult.

 Suntem deacord cu plata īn plus , fata de salariu, a unui functionar care merita , īn adevaratul sens al cuvāntului, sau cu nivelurile de salarizare , īn functie de pregatire , de vechime , de  prosperitate etc., adica unii au salarii mai mari decāt altii, lucru foarte normal de altfel, dar nu vom fi deacord cu un lucru : cum de politicienii pot sa-si dea prime de 1 miliard( bani vechi) de Craciun, iar la clasa de mijloc a societatii au vreut sa scota pāna si bonurile cadou , care nu erau mai mari de 500 de ron... o sa lasam asa acest subiect , sa tragem concluziile fiecare cum doreste, cu toate ca as putea sa dezvolt acest subiect , cāt toata lucrare la un loc , ceea ce nu are rost pentru ca sunt sigura ca fiecare dintre noi cunoastem raspunsurile la mult mai multe īntrebari si cu toate aceste nu putem face mai nimic pentru ca suntem prea " mici".

  3.4.    CONTROLUL sI STIMULAREA  FUNCŢIONARILOR PUBLICI

 

               Un rol deosebit de important īn privinta coruptiei din administratia publica locala , īl constituie elaborarea unui cod de etica profesionala a functionarului public .[11] La elaborarea unui astfel de cod  trebuie sa fie implicati toti cei carora li se va adresa , iar implicarea acestora trebuie sa fie una activa. sansa unui astfel de cod de a avea un impact major depinde de masura īn care la el adera toti functionarii publici. Ajutorul si implicarea tuturor la redactarea unui cod de etica profesionala, constituie esenta succesului sau . De asemenea, functionarii publici din vārful

ierarhiei  administrative, trebuie sa asigure instruirea tuturor functionarilor din subordinea lor

pentru respectarea principiilor etice enuntate īn cod. Tot lor le revine si sarcina de a da primii exemplul personal privind comprtamentul etic, lucru de altfel normal , pentru ca daca ei vor face lucrurile cum trebuie si or sa fie un exemplu bun pentru restul, normal ca asa se vor adapta si ceilalti , īn functie de sistemul care le este prezentat , de modul īn care se lucreaza si se fac treburile īn respectiva unitate, lucru care ar duce la eliminarea sau macar la rarirea abuzului de putere,la ceea ce se si vrea de fapt sa se ajunga . [12]

Controlul si stimulentele din administratia publica locala trebuie sa vizeze  tocmai respectarea acestui cod de etica profesionala . Va fi de preferabil ca la numirea īn functie a acelor functionari publici din vārful ierarhiei administrative , ca ei sa semneze o  scrisoare de intentie prin care sa se angajeze la la respectarea pervederilor codului eitc, iar daca nu vor respecta aceste reguli, sa fie trasi la raspundera , īn functie de gravitatea situatiei. Prin controlul ierarhic superior , trebuie sa se asigure alpicarea standardelor etice stabilite īn cod , iar acei functionari care nu se pot conforma regulilor , trebuie identificati, izolati , iar īn cazul īn care persevereaza , sa fie demisi din functie. Sistemul trebuie sa aiba īn vedere masuri drastice , inclusiv intrezicerea angajarii functionarilor publici, care au fost demisi pe motiv de coruptie, oriunde īn administratia publica. Astfel de masuri , daca vor fi aplicate cu strictete , vor contribui si ele la reducerea semnificativa a fenomenelor de coruptie.  

     Odata cu trecerea timpului este posibil ca sa se mai diminueze numarul coruptiilor īn Romānia, deoarece sunt prea multe cazuri prezentate si la televizor si nu se mai poate asa, sa fim o tara de corupti si de corupatori.

             

                                                         STUDIU  DE CAZ

                       

                        STRATEGIA DE PREVENIRE sI COMBATERE A CORUPŢIEI

                                                    Functionarul " īn actiune"

  

             I Obiective     

Obiectiv general

       Tema propusa este de foarte mare actualitate, care are un impact direct sau indirect cu toti cetatenii tarii.  Coruptia este una dintre  marile probleme cu care se confrunta Romānia īn eforturile ei de a construi o democratie matura si o economie de piata functionala.

Obiectiv specific

           Coruptia  are o putere negativa asupra structurii de rezistenta a societatii romanesti. Este un fenomen atāt de larg raspāndit īncāt este nevoie de eforturi nu numai din partea guvernului, ci si din partea īntregii societati civile , ca sa se uneasca, pentru a fi mai eficiente īn lupta īmpotriva coruptiei.Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei, afecteaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune īn pericol stabilitatea institutiilor statale.

Ipoteze generale

                Aria tot mai larga, complexitatea si continua diversificare a formelor de manifestare a acestui fenomen, īmpreuna cu tendintele de globalizare, impun conceperea si elaborarea unor strategii adecvate, īn privinta combaterii si prevenirii abuzului de putere al autoritatilor publice.Este nevoie de o strategie care sa se ocupe de aceasta lupta īmpotriva coruptiei aducānd cāteva reguli care ar fi bine sa fie respectate cu rigurozitate pentru o mai buna eficienta a rezultatelor care se pot obtine . Trebuie sa existe un cadru normativ bine stabilit, cu o coerenta legislativa bine pusa la punct, adica sa se īnteleaga exact ceea ce se cere, si o consolidare a institutiilor  cu atributii decisive īn domeniu.

   

Ipoteze de lucru

                 Ne vom axa pe o pe o problema, deja cunoscuta si practicata destul de des de functionarii publici, si anume abuzul de putere. Coruptia implica utilizarea abuziva a puterii publice, īn scopul obtinerii, pentru sine ori pentru altul, a unui cāstig necuvenit:

. abuzul de putere īn exercitarea atributiilor de serviciu;

. frauda (īnselaciunea si prejudicierea unei alte persoane sau entitati);

. utilizarea fondurilor ilicite īn finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale;

. favoritismul;

. instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii īn domeniul privatizarii sau achizitiilor publice;

. conflictul de interese (prin angajarea īn tranzactii sau dobāndirea unei pozitii sau unui interes comercial care nu este compatibil cu rolul si īndatoririile oficiale);

· treficul fe influenta, etc.

 

II  Definitii si precizari

     Coruptia este definita ca fiind strea de abatere de la moralitate , de la cinste, de la datorie, desfrānare ,depravare, stricaciune, venalitate ,imoralitate sau viciu.

 Legea nr, 78/2000, stabileste ca element central utilizarea functiei publice ca sursa de venituri, de obtinere a unor avantaje materiale, sau de influenta personala, pentru sine sau pentru altul. Aceasta abordare converge spre definitia data coruptiei īn cadrul Programului Global īmpotriva coruptiei derulat de ONU : "esenta fenomenului coruptiei consta īn abuzul de putere savārsit īn scopul obtinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, īn sectorul public sau īn sectorul privat".

     Functia publica este elemental esential care exprima felul activitatii la prestarea careia o anumita persoana s-a obligat prin raport juridic de drept public.

     Numirea functionarul public se face de catre :

a. Guvern, pentru functiile de - secretar general al Guvernului

                                               - prefect

b. Primul-ministru, pentru functia publica de - consilier de stat

                                                                         - subprefect

                                                                         - secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice, etc.

        Functionarul public depune juramāntul de credinta, la intrarea īn corpul functionarilor publici, īn termen de trei zile de la emiterea actului de numire īn functia publica respectiva.Chiar daca a depus un juramānt , īn care ar trebui sa-si asume anumite responsabilitati, dupa un anumit timp e posibil sa fie "nevoit "sa recurga la abuz de putere din mai multe motive :

- implementarea deficitara  a legislatiei anticoruptie;

- utilizarea restrānsa a instrumentelor administrative de combatere a coruptiei;

- coordonarea insuficienta īntre structurile de control si organele de ancheta penala īn domeniul coruptiei;

- lipsa de autonomie reala a procurorilor;

- inflatia legislativa si institutionala īn domeniu;

            Acestea sunt unele din motivele , care ajuta la īncurajarea coruptiei, deoarece nu sunt realizate bine, nu sunt aplicate cum trebuie si astfel , stiind ca nu este verificat de nimeni , functionarul se poate misca īn voie furāndu-ne pe noi toti.

 

                  Datorita lipsei de profesionalism , si datorita faptului ca prea multe cazuri de coruptie au īnceput sa iasa la iveala, au fost nevoie de mai multe legi anticoruptie, de o mai buna organizare a celor care doreau sa lupte īmpotriva coruptiei, oamenii respective trebuiau sa fie bine pregatiti si bine īnteles sa aplice legea pentru toti cetatenii care o īncalcau, indiferent daca era ruda cu cine stie cine, sau daca era un simplu portar care lasa pe vizitatorii bolnavilor si dupa program ,primind o mica atentie pentru aceasta fapta, nineīnteses ca fiecare fapta are gradul ei de gravitate si se pedepseste ca atare.

III Strategii anticoruptie

              Guvernul Romāniei - combaterea coruptiei prin masuri radicale, care sa determine o reducere efectiva a ariei de manifestare a acestui fenomen.

Politica globala anticoruptie se exprima- printr-un program national de prevenire a coruptiei, articulat īn strategii sectoriale de prevenire orientate spre cele mai vulnerabile tinte: politica, administratia si justitia.

                    Prin punerea īn practica a  programului de prevenire a coruptiei, se urmareste largirea preocuparilor pentru limitarea acestui fenomen, ceea ce nu va afecta politica penala represiva īn domeniu.

O importanta parte a resurselor alocate programului anticoruptie va avea tintele īn acest sector, urmarind sa limiteze raspāndirea fenomenului, sa refaca īncrederea cetatenilor īn eforturile Guvernului pentru controlul fenomenului coruptiei si sa promoveze un parteneriat cu societatea civila.

Acest obiectiv vizeaza cresterea gradului de īntelegere a mecanismelor coruptiei si stimularea unei atitudini civice anticoruptie atāt a cetatenilor adulti si platitori de taxe, cāt si a tinerilor.                             Asadar, o componenta fundamentala a prevenirii fenomenului coruptiei consta īn activitatea de informare a cetatenilor atāt cu privire la obligatiile legale ale institutiilor si ale functionarilor publici, cāt si cu privire la modalitatile de lupta īmpotriva fenomenului coruptiei, prin mijloacele legale si civice de care fiecare cetatean dispune.Constatānd ca īn perioada 2001-2004 au fost facute prea putine eforturi īn ceea ce priveste informarea diferitelor categorii de cetateni cu privire la cauzele, mecanismele si consecintele coruptiei, Auditul independent asupra SNA I recomanda derularea unor campanii de informare, cu implicarea organizatiilor neguvernamentale.

Totodata, consecvente angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana, autoritatile romāne vor continua organizarea de campanii de constientizare privind efectele devastatoare ale coruptiei la scara larga. Temele vor viza, īntre altele, transparenta decizionala, codurile de conduita a functionarilor publici, constientizarea de catre opinia publica a costurilor administrative suplimentare reprezentate de coruptie, conflictele de interese si incompatibilitati.

              Amintim cea mai cunoscuta campanie Nu da spaga , o campanie foarte cunoscuta, care īntradevar,vrea sa ne ajute sa nu mai fim complici coruptiei, de aceea adaugam cāteva fraze care ar trebui sa ne dea de gāndit daca mai vrem sau nu sa facem jocul altora , īn care singurii pierzatori sunt cei care dau spaga, de aceea  -spaga este un cost dublu - serviciul pe care l-ai "plati" dānd spaga este deja achitat din taxele si impozitele care ti se retin. Daca īti cumperi un CD, platesti o singura data, daca scoti o autorizatie, de ce sa platesti de doua ori?

Salariatii statului sunt platiti pentru a te servi din taxele si impozitele platite de catre tine. Sau poate crezi ca ei merita mai mult decāt meriti tu? Tu cāte salarii primesti pentru aceeasi munca?

Acestea sunt doua ipostaze care ar fi suficiente pentru a ne demonstra cīa nu mai trebuie sa īncurajam coruptia.

Controlul coruptiei prin preventie produce efectele scontate atacānd īn primul rānd baza piramidei fenomenului, faptele din categoria coruptiei mici, care au cel mai puternic nivel de impact pentru perceptia publica.

        Masurile propuse īn planul de actiune īmpotriva coruptiei se refera la:

·          consolidarea independentei si reorganizarea Parchetului National Anticoruptie

·          analizarea periodica a activitatii Parchetului National Anticoruptie si a activitatii Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie, inclusiv din punctul de vedere al performantelor īn administrarea institutiei si al rezultatelor concrete; revizuirea procedurii de numire si revocare a Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie, cu asigurarea atāt a independentei cāt si a responsabilitatii acestuia pentru performantele Parchetului National Anticoruptie

·          stabilirea unor proceduri clare de colaborare īntre Parchetul National Anticoruptie si toate celelalte structuri cu atributii īn lupta anticoruptie;

·          selectarea procurorilor Parchetului National Anticoruptie īn urma evaluarii performantelor profesionale ale acestora pe baza unor criterii obiective;

·          asigurarea personale si financiare resurse, potrivit evaluarilor efectuate.

·          pregatirea profesionala specializata a personalului.

·          īmbunatatirea sistemului informatic al Parchetului National Anticoruptie care sa permita inclusiv dezvoltarea bazei de date statistice.

·          īntocmirea si prezentarea de catre Parchetul National Anticoruptie a unui raport anual privind rezultatele combaterii coruptiei la nivel īnalt.

Adoptarea unor masuri adecvate de prevenire a fenomenului coruptiei necesita cunoasterea dimensiunii reale a acestui fenomen, a complexitatii sale, a mecanismelor de declansare si a consecintelor produse.

Controlul coruptiei īn Romānia implica adoptarea de masuri preventive care sa vizeze factorii criminogeni si īnlaturarea punctelor de vulnerabilitate la coruptie.

Constrangeri institutionale: - sistem judiciar independent si eficient; supraveghere legislativa; parchete independente si aplicare independenta a justitiei;

Responsabilitate politica: - competitie politica, partide politice credibile; transparenta finantarii partidelor; exprimarea deschisa a votului parlamentar ;declararea averii..

 Administrarea sectorului public: - Servicii civile pe baza de merit, platite corespunzator; - Administrarea bugetului (acoperire, rezerve, achizitii, control financiar);- Impozite si taxe vamale; - Servicii sectoriale (sanatate, invatamant, energie); - Descentralizare si responsabilizare.

Sectia de combatere a coruptiei si a criminalitatii organizate

Performantele institutiilor chemate sa previna si sa combata fenomenul coruptiei depind, īn mare parte de consolidarea capacitatii efective de actiune, prin masuri concrete ce vizeaza:

. statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii īn domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei;

deontologia si pregatirea profesionala;

. reglementarea unor tehnici de investigare moderne;

. asigurarea dotarilor necesare aplicarii acestora;

promovarea cooperarii si coordonarii eforturilor institutionale a. Statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii īn domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei

. Procurorul sa aiba acces la toate informatiile necesare anchetei privind savārsirea faptelor de coruptie, inclusiv la cele detinute de structurile informative si de investigatie

Toate aceste strategii prezentate , ne ajuta foarte mult īn prevenirea si combatera coruptiei, atāta timp cāt respectivele reguli sunt aplicate asa cum trebuie . 

                                                  CONCLUZII

                       Īn finalul acestei lucrari de licenta, dupa ce am abordat subiecte foarte interesante , din continutul lucrarii, care ne-au ajutat sa īntelegem mai bine cum se prezenta coruptia īn timpul lui Constantin Brancoveanu, si cum este ea privita si realizata īn zilele noastre , putem trage unele concluzii privitoare la modalitatile de combatere si prevenire a abuzului de putere al autoritatilor publice. Strategia Nationala Anticoruptie , ne sugereaza ca politica s-a angajat īn acest proiect pentru lupta īmpotriva coruptiei si a adus cāteva elemente esentiale si de foarte mare ajutor pentru eliminarea coruptiei.

                  Dupa cum am mai mentionat , rolul pe care īl are aceasta strategie  este acela de combatere a coruptiei prin aducerea unor cadre normative, prin stabilirea unor legi, prin perfectionarea si aplicarea riguroasa si corecta a acestor masuri. si activitatiile institutiilor , publice sau private, au un rol foarte important īn prevenirea si combaterea coruptiei, dar fara reglementarea clara a acestor activitati, fara responsabilitatile si atributiile factorilor de decizie, fara prevederea unor sanctiuni ferme īn cazul savārsirii unor infractiuni de coruptie, fara consacrarea unor principii de deontologie profesionala, nici nu putem vorbi despre o lupta īmpotriva coruptiei.De aceea exista multe articole si legi care sunt īmpotriva coruptiei si care ar trebui respectate si aplicate , daca vrem sa mai eliminam din coruptie, lucru care s-a cam prins si la noi īn Romānia, deoarece functionarii tineri, nu mai au acelasi tupeu ca sa se arunce cu capul īnainte, pentru ca au īnceput sa mai fie verificati, sa nu se mai poata misca asa cum o faceau īnainte,īnsa sa nu uitam ca cei batrāni , īnca mai practica abuzul de putere pentru ca asa au facut tot timpul si le este greu sa revina la normal

                  Au fost infiintate anumite campanii anticoruptie, iar una din cele mai cunoscute si importante , este campania NU DA SPAGĂ.    

  Aceasta campanie ,chiar, are o reclama foarte interesanta  si foarte adevarata , īn care ne este prezentata casa casa celui care primeste mita( vila cu piscina ) , si casa celui care da mita( chirias , īntr-un bloc vechi de peste 40 de ani ). Aceasta reclama trebuie sa ne dea foarte mult de gāndit , daca nu vrem si noi sa ajungem asa.

   Exista si doua categorii de reglementari al;e fenomenelor de coruptie , si anume : una care se refera la prevenirea fenomenelor de coruptie, unde se īncadreaza acele norme care  prescriu comportamente , obligatii si intredictii sepciale, norme de deontologie profesionala, norme care materializeaza obiectul politicilor anticoruptie; iar cea de-a doua catrgorie de reglementare, se refera la sanctionarea fenomenelor de coruptie , categorie īn care intra acele norme care stabilesc tratamentul sanctiunilor , al infractiunilor de coruptie , norme procedurale privind descoperirea , urmarirea si judecarea infractiunilor de coruptie.

   Au mai fost infiintate comisii de lupta īmpotriva coruptiei, atāt la nivel national, cāt si local, organisme care functionau pe lānga Presedintia Romāniei.

  Exista numeroase infractiuni de coruptie , dar care sunt si ele īmpartite īn functie de codul penal,de caracteristici, de legi, etc,. Cele mai importante , si de fapt, cele despre care am vorbit īn aceasta lucrare sunt; luarea si darea de mits , primirea de foloase necuvenite, traficul de influenta; iar infractiunile comexe coruptiei sunt : abuz īn serviciu contra intereselor personale,, abuz īn serviciu contra intereselor publice, neglijenta īn serviciu, etc.

  Am remarcat anumite situatii , care pot duce la abuz de putere si anume: īntreprinderile ar plati mai multe impozite daca ar elimina coruptia , decāt sa suporte sarcina fiscala a platilor subterane; coruptia loveste saracii īntr-o maniera disproportionata; functionarii platesc pentru a obtine posturi bine renumerata, cu constiinta ca īsi vor recupera banii pe parcurs. Acestea sunt cāteva aspecte a ceea ce se īntāmpla cu coruptia la noi īn tara, lucru care nu este de laudat. Dar , din alt punct de vedere se vede ca se īncearca sa se lupte cāt mai mult pentru a elimina coruptia , acest lucru realizāndu-se doar cu aplicarea legilor īn egala masura tuturor cetatenilor, fara exceptii, normele sa fie bine organizate  si tot ceea ce contribuie la o strategie anticoruptie , trebuie facut cu garija si aplicat cu strictete.



[1] http://www. oecd.org/puma/sigma web.

[2] Manuel Gutan, Etica si coruptie īn administratia publica, Bucuresti, Ed. Economica, 1999, p.43.

[3] Radu Carp , Veronica Movila, Legislatia administratiei publice locale ,Ed. All Beck, Bucuresti, 2003,p.142.

[4] ibidem

[5] ibidem

[6] Dana Apostol Tofan, Puterea discretionara si excesul de putere al autoritatilor publice , Ed. All Beck, Bucuresti, 1999,p.52.

[7] http://www.nudaspaga.ro./jsr/article.php

[8] http://www. oecd.org/puma/sigma web.

[9] Corneliu Turianu , Anticoruptie si birocratie , material publicat īn ziarul Adevarul, ianuarie 1999.

[10]  C.Hood  si B. Guz Peters, Rewarda at the Top, Sage Publications, 1995, citat de Verheijen si Dimitrova, īn Marius Profiroiu, Etica si coruptie īn administratia publica, Ed. Economica, Bucuresti, 1999, pp. 43-45.

[11] Dana Apostol Tofan, Puterea discretionara si excesul de putere al autoritatilor publice , Ed. All Beck, Bucuresti, 1999,p.58.

[12] http://www. oecd.org/puma/sigma web.


Document Info


Accesari: 4065
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )