Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































COMPONENTA ESENTIALA A CONDUCERII ECONOMICO SOCIALE

economie


1.PREVIZIUNEA COMPONENTA ESENTIALA A CONDUCERII ECONOMICO SOCIALE.

            Economia nationala moderna constituie un mecanism complex, format dintr-o multitudine de unitati economice, ramuri si subramuri, unitati administrative-teritoriale intre care exista stranse legaturi de interdependenta ca rezultat al diviziunii sociale a muncii.

            Pentru ca o intreprindere sau o ramura sa-si poata desfasura activitatea in conditii normale este necesar ca alte unitati economice sau alte ramuri sa-i furnizeze mijloacele de productie necesare sis a-i absoarba produsele, realizandu-se astfel circuitul continuu al reproductiei. Tot astfel, activitatile economice din diferite judete,localitati, sunt legate intre ele prin stranse relatii de schimb, integrandu-se astfel intr-un proces complex ce cuprinde intreaga tara. Existenta acestor legaturi determina caracterul complex al economiei si impune cu necesitate asigurarea unor orientari, a unor ordonari a fluxurilor economice la nivelul economiei.



            Necesitatile societatii sunt mari si in continua crestere in timp ce resursele sunt limitate si epuizabile. Daca in aceste resurse vor fi alocate unei activitati dintr-o ramura mai mult decat este nevoia ei reala, aceasta se va dezvolta mai repede, iar peste o perioada va produce mai mult decat este nevoie,asfel incat putem spune ca o parte din resurse au fost cheltuite inutil.Pe de alta parte daca unei ramuri ii este alocata o cantitate de resurse mai mica decat nevoia ei reala, aceasta se va dezvolta intr-un ritm mai putin rapid, va produce mai putin decat este nevoia sociala, producand perturbari pe linia aprovizionarii tehnico-materiale.

            In concluzie a utiliza resursele in cea mai adecvata forma, a concepe si realiza un model eficient al raportului dintre resurse si nevoi, a prognoza evolutia acestui raport si a gasi caile optimizarii lui este o stiinta, stiinta economica. 

2.STIINTA CONDUCERII. DELIMITARI CONCEPTUALE. NECESITATEA APARITEI STIINTEI CONDUCERII

            Stiinta conducerii identifica si cerceteaza principiile generale ce stau la baza indrumarii, orientarii activitatii economice si sociale, elaboreaza un sistem de metode si tehnici de lucru care sa 717y246h permita utilizarea in practica a acestor functii si principii. Ea a aparut din necesitatea de a se identifica functiile si principiile de desfasurare a unei activitati economice cat mai eficiente.

            Conducerea a devenit o cerinta obiectiva in lumea contemporana care decurge din insasi conditiile materiale ale productiei moderne:

a)      Revolutia tehnico-stiintifica, caracterizata de importante realizari, de patrunderea rapida a acestora in economie, influentand dezvoltarea factorilor de productie,organizarea si conducerea productiei materiale atat la nivel micro cat si la nivel macroeconomic;

b)      Dezvoltarea factorilor de productie, ca urmare a revolutiei tehnico-stiintifice, care implica adancirea diviziunii sociale a muncii, accentuarea procesului de specializare in paralel cu cresterea concentrarii si a ccooperarii in productie.

c)      Necesitatea cresterii continue a eficientei activitatii economice.

3.CURENTE  SI TENDINTE IN GANDIREA PREVIZIONALA

            Din punct de vedere al scopurilor prioritare se deosebesc la ora actuala 3 scoli principale:

I.                    Scoala Americana, care acorda o preponderenta marcanta previziunii tehnologice si economice.Ea trateaza problemele sociale in mod pasiv, adica sub unghiul consecintelor pe care dezvoltarea tehnologica si economica le produc.Tipul American de cercetari prospective este pragmatic, utilitarist, tehnologizat.

II.                 Scoala Europeana, care acorda o atentie deosebita omului si problemelor sale, cea mai mare parte dintre ele fiind determinate de ritmul de dezvoltare al stiintei si tehnologiei.

III.               Scoala Japoneza, care este bazata pe traditiile culturale sip e conceptia nipona de viata, pe de-o parte, iar pe de alta parte pe conditiile noi ale societatii industriale.A lansat idea " societatii cu retele multiple" (multichannel society) care preconizeaza  adaptarea omului la   tehnologie, pe considerentul ca nu se poate neglija capacitatea potentiala  a noilor tehnologii de a rezolva problemele care se pun umanitatii.Viziunea nipona a societatii viitoare tinde sa individualizeze potentialul actual al tehnologiei in scopul de  a da fiecarui membru al societatii o posibilitate optima de a participa la planificare si procesele sociale.Aceasta viziune optimista a scolii japoneze presupune, ca punct de plecare, un mediu de informatie totala, adica un mediu in care vor fi utilizate la maximum toate posibilitatile de informatie.

4.CATEGORII SI  INSTRUMENTE DE PREVIZIUNE.LOCUL SI ROLUL LOR IN ACTIVITATEA DE CONDUCERE (futurologia, conjuncture, prospectiva)

            In activitatea de previziune sunt utilizate anumite categorii si instrumente avand un rol deosebit de important in activitatea de conducere.

FUTUROLOGIA,ca termen a fost introdus de catre un politolog german, cu sensul de oglinda a istoriei.Aria de activitate a acestui termen este:

I.                    Cercetarea noilor ipoteze si teorii privind universul, dand atentie dezvoltarii viitoare a pamantului, a florei, faunei si climei sale.

II.                 Studiul civilizatiei umane in secolele urmatoare si elaborarea de prognoze ale procesului social-cultural pe termen mediu;

III.               Previziuni pe termen scurt privind dezvoltarea economica in urmatorii ani, tendintele politice ale deceniilor urmatoare, tendintele demografice etc.

CONJUNCTURA,care a fost introdus ca termen de un profesor francez, este o constructie intelectuala a unor "viitori posibili".

PROSPECTIVA, care este un termen introdus de filosoful francez Gaston Berger.Acest termen desemneaza initial doar o atitudine caracterizata prin necesitatea de a lua decizii intemeiate nu numai static, pe simple consecinte ale situatiei trecute sau ca raspunsuri la exigentele momentului present, ci si dynamic, tinand seama de implicatiile acestei decizii in viitor.Orice decizie capata astfel un dublu character:

  • Determina si conditioneaza viitorul dar
  • Este determinata sau conditionata de imaginea acestui viitor stapanit in parte.

5. CATEGORII SI INSTRUMENTE DE PREVIZIUNE. PROGNOZA SI PROGNOZARE. DELIMITARI CONCEPTUALE, OBIECTIVE SI FUNCTII.

            Prognoza este un concept foarte complex si este definite prin aceea ca anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor pornind de la realizarile perioadei precedente, de la tendintele conturate si luand in considerare modificarile previzzibil a avea loc.Ea nu ofera certitudini asupra viitorului ci solutii pe baza carora sa se poata stabili optiuni in present, in perspective unui orizont delimitat lucid si relative dezirabil. Ea reprezinta deci,rezultatele unor cercetari care urmaresc sa stabileasca evolutiile si starile posibile si probabilitatile associate acestora intr-un viitor stabilit, care constituie orizontul prognozei.

            Prognoza indeplineste urmatoarele obiective:

1.      descifreaza mega-tendintele dezvoltarii economico-sociale, pe baza analizei legaturilor obiective dintre fenomene si procese, in conditii istorice date;

2.      estimeaza implicatiile in perspectiva ale tendintelor de durata descifrate;

3.      apreciaza masura in care posibilul se converteste in probabil, luand in considerare ansamblul factorilor conditionali;

4.      identifica alternativele posibile de dezvoltare in perspective, dand posibilitatea alegerii variantei optime;

5.      ofera elemente convenabile de interventie si influentare, pentru corectarea eventualelor abateri de la traiectoriile anticipate, considerate dezirabile.

Previziunile si prognozele se refera la un orizont; aria subiectelor luate in analiza este mai larga sau mai ingusta, iar gradul de credibilitate al prognozelor depinde de cei doi parametrii.Previziunile pot fi elaborate la nivel mondial, la nivelul economiei nationale, la nivel de ramura, pe domenii de activitate, etc.Prognozele se pot elabora la nivel macroeconomic pe probleme de sinteza sau la nivel micro pentru orientarea activitatii agentului economic.

6.      CATEGORII SI INSTRUMENTE DE PREVIZIUNE. PLAN SI PLANIFICARE.  DELIMITARI  CONCEPTUALE, OBIECTIVE, FUNCTII.

Planificarea este o importanta componenta a mecanismului economic. Ea nu este un atribut al economiei comuniste, ci economiile de piata sunt cele  care utilizeaza insrumentele planului si prognozei.A planifica nu inseamana a obliga ci a orienta.

          Planul ca instrument previzional, se prezinta ca un sistem de decizii  sau de orientari, prin care se stabilesc niveluri, ritmuri si proportii ale dezvoltarii viitoare, pe baza studierii atente a cerintelor manifestate pe piata, precum si a resurselor disponibile, astfel incat sa se obtina o activitate intemeiata pe criterii de eficienta.

   

7.      CATEGORII SI INSTRUMENTE DE PREVIZIUNE.PROGAMAREA ACTIVITATII ECONOMICO SOCIALE.  DELIMITARI  CONCEPTUALE, CATEGORII DE PROGRAME

Programarea activitatii economico-sociale consta in stabilirea unui itinerary ce conduce spre obiectivul urmarit prin structurarea componentelor si ierarhizarea prioritatilor.

Programul, ca instrument previzional, este un sistem  de actiuni sau lucrari esalonate in timp si avand fixate durata si resursele posibile, pe fiecare secventa precum si distribuirea in spatiu, astfel incat, sa conduca la realizarea unui obiectiv.

Se disting mai mai multe categorii si programe, si anume:

·        Programe strategice, pe termen lung, cu obiective de mare interes;

·        Programe macroeconomice, care cuprind principalele probleme ale dezvoltarii economico-sociale la scara intregii tari;

·        Programe sectoriale,pe domenii de activitate sau pe probleme principale;

·        Programe regionale, avand ca rol valorificarea resurselor din fiecare zona;

·        Programe de coordonare operative folosite la nivel microeconomic;

·        Programe de masuri, care stabilesc dispozitii si prevederi cu caracter operational subordinate realizarii unor obiective si actiuni concrete.

8.FUNCTIILE SI PRINCIPIILE CARE ORIENTEAZA ACTIVITATEA PREVIZIONALA

            Dintre principalele functii ale activitatii previzionale fac parte:

1.      Functia de informare, care subliniaza rolul crescand al sisteemului informational in fundamentarea deciziilor;

2.      Functia de prevedere, se refera la insasi activitatea previzionala;

3.      functia de organizare, se refera la activitatea de sistematizare a unei activitati in vederea obtinerii unei eficiente maxime;

4.      Functia de coordonare, care consta in sincronizarea tuturor factorilor implicate in actiunea supusa procesului de conducere;

5.      Functia de antrenare, consta in stimularea interesului agentilor economici si al angajatilor acestora in directia realizarii obiectivelor propuse;

6.      Functia de control, care consta in evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele stabilite initial.

Activitatea de planificare si prognozare va trebui sa dea posibilitatea agentilor economici  sa decida in cunostinta de cauza, sa se orienteze mai competent in mediul economic national si international. Intr-o economie libera, pluralista si bazata pe principiile rationalitatii si eficientei previziunea  poate fi sintetizata sub urmatoarele elemente:

  1. Clarificarea orizontului de dezvoltare prin desemnarea unor scenario alternative capabile sa prefigureze cadrul general al conceperii si dezvoltarii economice pe termen mediu si lung.
  2. Limitarea in cat mai mare masura a incertitudinii privind perspectiva dezvoltarii;
  3. Limitarea pana la nivelul acceptabil al riscului;
  4. Evaluarea pretului dezvoltarii prin studiul la nivel economic si social, national si international, present si viitor, ethnic si ecologic, a raportului essential cost-eficienta.
  5. Toate previziunile la nivel macroeconomic pornesc de la cerintele exprimate pe piata si se termina cu verificarea corectitudinii acestor previziuni pe baza compararii gradului de satisfacere  a cererii de catre oferta;
  6. Asigurarea coerentei si continuitatii dezvoltarii economico-sociale;
  7. Integrarea unui sistem de protectie sociala in cadrul previziunii, prin sistemul de impozite, taxe, cotizatii.

9.CADRUL ORGANIZATORIC  SI FUNCTIONAL AL ACTIVITATII  PREVIZIONALE

            Referitor la cadrul institutional trebuie subliniat faptul ca solutiile adoptate sunt foarte variate de la o tara la alta.In unele tari mai putin aplecate spre previziune(USA, Germania) diferitele politici economice, finnciare, sociale, sunt de competenta ministerelor, coordonarea fiind realizata de catre guvern  dar neexistand un organism central de previziune macroeconomica.In alte tari cu o astfel de preocupare(Franta, Tarile Scandinave, Japonia), exista astfel de organisme centrale de previziune subordinate, de regula, sefului executivului.

            In tara noastra a luat fiinta la 27 iulie 1990 Comisia Nationala de Prognoza, Plan si Conjunctura economica.  La acest moment ea se numeste Comisia Nationala de Prognoza, iar presedintele ei are rangul de Secretar de Stat.Are ca prim scop realizarea  unei schimbari radicale in optica si mai ales in mentalitatea planificarii centralizate, oferind agentilor economici  studii de orientare economica, scenario alternative de dezvoltare, variante de programe economice, scenarii macroeconomice globale privind prefigurarea structurii economiei romanesti pe termen mediu si lung.In dorinta de a asigura activitatii un caracter deschis tuturor ag economici s-a propus si s-a aprobat desecretizarea lucrarilor elaborate.In aceste conditii variantele de program sunt prezentate si discutate cu grupuri parlamentare, cu conducerea partidelor politice, presa centrala sis indicatele.

10.ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVIZIONARE.CE ESTE, CUM SE REALIZEAZA SI CARE ESTE ROLUL DIAGNOZEI IN ACTIVITATEA DE FUNDAMENTARE A PREVIZIUNILOR.

            Elaborarea unei previziuni incepe cu o analiza complexa cu caracter retrospectiv privind activitatea economico-sociala, pana la momentul initial al previziunii ce se elaboreaza, efectuandu-se astfel diagnoza.  Aceasta analiza retrospective care este ca un bilant al nivelului dezvoltarii, diagnosticheaza atat aspectele cantitative ale evolutiei cat si calitative ale tendintelor, fenomenelor si proceselor economice esentiale si persistente.

            Diagnoza se bazeaza pe date statistice, certe, pentru perioada scursa pana in momentul inceperii analizei si pe date preliminare pentru perioada cuprinsa intre momentul inceperii analizei si momentul inceperii perioadei de previziune.Pe baza datelor obtinute astfel se stabileste nivelul care va fi atins la sfarsitul perioadei de baza si care va constitui punctual de plecare( nivelul de referinta) pentru stabilirea evolutiei viitoare.

            In concluzie diagnoza are rolul de a prezenta starea aconomiei nationale la un moment dat si de a pune in lumina anumite fenomene esentiale si persistente si care, capatand caracter de tendinta, pot influenta evolutia socio-economica.

            11.ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVIZIONARE. FUNDAMENTAREA PREVIZIUNILOR

 Fundamentarea previziunii inseamana stabilirea fiecarui element al acesteia pe o baza de informatii suficienta, sigura, oportuna, folosindu-se calcule si studii riguroase, cu luarea in consierare a unei multitudini de interdependente, a evolutiilor previzibile, asigurandu-se totodata masuri de siguranta impotriva riscului si incertitudinii.Ea anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor pornind de la realizarile perioadei precedente(diagnoza), de la tendintele conturate si luand in considerare modificarile previzibil a avea loc.

Efortul deosebit consta in stabilirea resurselor de care dispune economia nationala pentru perioada de previziune si repartizarea acestora in conformitate cu nevoia sociala.Evident, aici trebuie avut in vedere si rolul deosebit al pietei.

12.ORGANIZAREA ELABORARII PREVIZIUNILOR.ETAPELE ELABORARII PROGNOZELOR.

La elaborarea previziunilor se porneste de la cerintele pietei, estimandu-se stadiul initial, resursele necesare si rezultatele scotate, urmarindu-se ca pe ansamblul economiei sa se asigure echilibrul financiar,monetar si material.

Elaborarea prognozelor are loc in mai multe etape:

1.      Valorificarea informatiilor ofrite de diagnoza

2.      Elaborarea de studii prospective, cu privire la resursele umane si cele naturale,cercetarea stiintifica, conjuncture economica internationala, protejarea mediului ambient,calitatea vietii oamenilor, etc;

3.      Elaborarea macroprognozei preliminare;

4.      Elaborarea prognozelor sectoriale, adica pe domenii de activitate, pe probleme de sinteza,ca si in profil territorial.

5.      Elaborarea prognozei finale, care are rolul de a sintetiza la nivelul economiei nationale toate studiile prospective elaborate.

Poate fi elaborata in mai multe variante: maxima, medie si minima.

13.ORGANIZAREA ELABORARII PREVIZIUNILOR. ETAPELE ELABORARII PLANURILOR PE TERMEN MEDIU SI SCURT LA NIVEL MACROECONOMIC SI LA NIVELUL AGENTILOR ECONOMICI.

            Elaborarea planului economiei nationale trebuie sa aiba in vedere asigurarea desfasurarii autonome a activitatilor agentilor economici, sa asigure stimularea initiativelor.

            La nivelul agentilor economici este necesara desfasurarea unei intense activitati de planificare proprie, autonoma, obiectiv necesara, indifferent de forma de proprietate.Ele se intocmesc pe baza analizarii posibilitatilor reale de care dispun si a contractelor incheiate cu partenerii interni si externi.

            La nivelul economiei nationale planul se elaboreaza pe termen mediu, de obicei 3-5 ani, cat sip e termen scurt, annual.

            Etapele elaborarii pe termen mediu sunt:

A.     Realizarea unei proiectii estimative a dezvoltarii economiei nationale in perioada trienala sau cincinala, pe baza unor scenario strategice alternative care sa reflecte politica economica si sociala a Guvernului.

B.     Elaborarea unor programe economice cu caracter orientativ.

C.     Elaborarea schitei programului economic pentru perioada respective;

D.     Cadrul general de dezvoltare;

E.      Stabilirea prevederilor ferme pe baza comenzilor de stat si achizitiilor guvernamentale;

F.      Elaborarea proiectului de plan, prin corelare structurilor sectoriale intr-un ansamblu coerent;

G.     Dezbaterea proiectului de plan in cadrul organului legislative al tarii;



H.     Actualizarea previziunilor, atunci cand este cazul.

14.CAPITOLELE PLANULUI SI ROLUL ACESTORA IN ORGANIZAREA JUDICIOASA A ACTIVITATII DE PREVIZIUNE.

            Organizarea judicioasa a muncii de previziune necesita gruparea sistematica a diferitelor activitati, a diverselor obiective de plan, din care motiv planul are mai multe capitole.

            Capitolul de plan reprezinta o parte integranta a planului macroeconomic care cuprinde obiectivele concrete ce urmeaza a fi realizate in perioada previzionata intr-o anumita ramura sau domeniu de activitate economico-sociala, precum si mijloacele prevazute in acest scop.

            In principiu capitolele planului sunt:

·        Capitole de ramura, care reflecta mai multe aspecte ale reproductiei intr-o singura ramura.

·        Capitole de sinteza, ce cuprind un singur aspect al reproductiei in mai multe ramuri.

Structurarea previziunilor pe capitole delimiteaza activitatile ce trebuie realizate in anumite domenii, permite prezentarea sistematica a acestorafacilitand analiza indeplinirii prevederilor, contribuie la conturarea politicii economice adoptate de Guvern in fiecare domeniu in cadrul strategiei generale de dezvoltare.

15. PROFILURILE IN CARE SE ELABOREAZA PREVIZIUNILE.NECESITATEA ELABORARII PREVIZIUNILOR IN MAI MULTE PROFILURI.

            Profilurile in care se elaboreaza previziunile sunt:

  1. Profilul de ramura, care delimiteaza prevederile pe ramuri si subramuri conform clasificarii unitare pe economia nationala. La randul sau planul fiecarei ramuri este organizat pe trei capitole: obiective obligatorii, obiective orientative si recomandari de actiuni care vor fi stimulate de stat.
  2. Profilul departamental, care indica principalii agenti economici cu atributiuni in domeniul respectiv.
  3. Profilul regional, care are rolul de a orienta amplasarea noilor obiective in apropierea resurselor de materii prime, combustibil, forta e munca sau a principalilor consumatori, asigurand astfel valorificarea resurselor umane si materiale din toate zonele tarii, reducerea cheltuielilor  de transport si multe alte avantaje, atat pentru producatori, cat si pt consumatori.
  4. Profilul social, are in vedere formele de proprietate.

16. ACTIVITATEA PREVIZIONALA IN CONDITIILE ECONOMIEI DE PIATA.RAPORTUL PLAN - PIATA.

            In aceasta privinta sunt de rezolvat doua probleme:

  1. Aceea a raportului dintre cerere si oferta
  2. Aceea a raportului intre costuri si preturi.

Aceste raporturi ii pot asigura agentului economic fie o activitate rntabila, fie il pot face sa inregistreze pierderi, mai mari sau mai mici , inclusive faliment.Piata reuseste sad ea o serie de indicatii producatorului  si cumparatorului, insa de multe ori acestea sunt insuficiente si tardive. In aceste imprejurari  s-a pus problema ca pe langa autoreglare sa functioneze si un element de reglare constienta  a proceselor economice, in stare sa micsoreze amplitudinea oscilatiilor, sa realizeze o stabilitate mai mare a sistemului.S-au instituit diverse forme de ghidare, de previzionare a economiei in ansamblul ei, sau numai a unor parti ale acesteia, care reusesc sa evite discrepantele prea mari dintre cerere si oferta, dintre costuri si preturi, dintre preturi si puterea de cumparare

Cele doua mecanisme de reglare:

·        Cel al pietei(autoreglare)

·        Cel al previziunii(reglare constienta)

au caracter complementar, chiar daca ponderea fiecareia dintre ele difera de la o tara la alta, de la o perioada la alta. Economiile bazate numai pe piata ca si cele fundamentate numai pe previziune, nu sunt economii viabile in zilele noastre.

           Fundamentarea previziunii trebuie sa porneasca de la realitatile vietii economice  si sociale, realitati relevate prin mecanismul pietei.

           Principala menire a planului sau a programelor de dezvoltare pe ansamblul economiei nationale, este aceea de a semnala agentilor economici anumite disproportii si  dezechilibre dintre cererea si oferta agregata, sa precizeze tendintele si cerintele majore ale progresului economico-social.Caracterul indicativ al  planului implica posibilitatea modificarii pe parcurs a acestuia in functie de anumiti factori perturbatori.

           Intr-o societate moderna previzionarea este necesara cu  conditia ca ea san u fie contrapusa sau considerate alternativa a pietii.Problema nu se pune "sau plan sau piata", ci "si plan si piata".Piata se intemeiaza si verifica veridicitatea prognozei.

17. SISTEMUL INFORMATIONAL AL ACTIVITATII PREVIZIONALE.DELIMITARI CONCEPTUALE, OBIECTIVE, FUNCTII.

           Sistemul informational al activitatii previzionale reprezinta un ansamblu interconectat al activitatilor de culegere, inregistrare, transmitere, prelucrare si stocare a informatiei, realizata de personal care utilizeaza procedee, metode, mijloace si tehnici pentru furnizarea in timp optim a informatiilor necesare si suficiente pentru desfasurarea activitatii previzionale la toate nivelurile economiei nationale.

           Elementul de baza al sistemului informational il constituie sistemul de indicatori.Celelalte componente ale sistemului informational sunt:

·        Purtatorii de informatii

·        Fluxurile informationale

·        Mijloacele tehnice de transmitere, prelucrare si stocarea informatiilor;

Prin intermediul sistemului de indicatori se cerceteaza  fenomenele si procesele economico-sociale din punct de vedere cantitativ, calitativ, al compozitiei, structurii, dinamicii, precum si factorii care-I influenteaza.

Obiectivele sistemului de indicatori:

1.      satisfacerea activitatii previzionale cu informatii necesare si ssuficiente pe toate treptele organizatorice;

2.      asigurarea unei inalte calitati a informatiei solicitate, prelucrate si valorificate in sistem;

3.      reducerea continua a timpului de raspuns al sistemului inf in scopul unei operativitati corespunzatoare;

4.      obtinerea unei eficiente corespuzatoare a sistemului informational, inclusive prin realizarea si exploatarea lui cu cheltuieli minime.

18.SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZAT IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA.DELIMITARI CONCEPTUALE, OBIECTIVE, FUNCTII, CARACTERISTICI.

            Indicatorii reprezinta expresii numerice, absolute sau relative, cu ajutorul carora sunt caracterizate obiectivele activitatii economice si sociale in fiecare perioada; se stabilesc mijloacele de infaptuire a acestor obiective,se asigura controlul utilizarii eficiente a resurselor, sunt caracterizate  fenomenele social-economice din punct de vedere calitativ, al compozitiei, modificarilor in timp etc.

            Sistemul de indicatori indeplineste urmatoarele functii:

1.      Functia de reflectare cat mai fidela a intregii activitati  economico-sociale previzionate;

2.      Functia de masurare riguroasa a fenomenelor si proceselor economico-sociale;

3.      Functia de corelare a tuturor laturilor procesului reproductiei;

4.      Functia de stimulare a tuturor agentilor econnomici in sporirea calitatii si eficientei activitatii desfasurate;

5.      Functia de control  asupra desfasurarii activitatii ec-soc.

            Sistemul de indicatori trebuie sa exoprime cat mai complet si mai correct dimensiunile, structurile, proportiile reale ale economiei.

            Cerintele impuse sistemului de indicatori:

a)      sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea bazei materiale, a potentialului ethnic, ca marime, structura si utilizare a elementelor componente.

b)      sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea resurselor de munca, ca nivel, structura, gradde instruire.

c)      sa  furnizeze informatii care sa permita caracterizarea rezultatelor obtinute in economie,ca urmare a utilizarii potentialului economic al tarii;

d)      sa furnizeze informatii pentru caracterizarea participarii tarii la circuitul economic mondial;

e)      pe baza informatiilor  privind potentialul economic si a rezultatelor obtinute sa permita caracterizarea eficientei utilizarii potentialului economic, al resurselor allocate, ocupate si consummate;

f)        sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea nivelului de trai, al calitatii vietii si a mediului inconjurator.

In prezent directia principala de perfectionare a sistemului de indicatori deriva din cerintele transformarii lui intr-un instrument nu numai al statisticii si previziunii, ci si un instrument al economiei de piata.

19. SISTEMUL DE INDICATORI AL ACTIVITATII PREVIZIONALE. CLASIFICAREA SISTEMULUI DE INDICATORI

I.        Din punct de vedere al functiilor pe care le au in elaborarea previziunilor, se clasifica in:

·        Indicatori sociali

·        Indicatori economici.

II. Din punctual de vedere al locului pe care-l ocupa in procesul reproductiei:

·        Indicatori ai resurselor primare

·        Indicatori ai productiei

·        Indicatori ai repartitiei

·        Indicatori ai schimbului

·        Indicatori ai consumului final

·        Indicatori ai comertului exterior si ai cooperarii

·        Indicatori ai rezultatelor finale ale reproductiei.

III.Din punct de vedere al naturii si continutului obiectivelor pe care le exprima:

·        Indicatori cantitativi

·        Indicatori calitativi.

IV.              Din punct de vedere al unitatilor de masura in care sunt exprimati:

·        Indicatori in expresie naturala

·        Indicatori in expresie valorica

·        Indicatori ai fortei de munca

20.SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZAT IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA.INDICATORII FLUCTUATIILOR CICLICE

            Dinamica economica oscilanta este identificata de catre specialisti cu denumirea de fluctuatie ciclica.O analiza pe baza duratei lor ne indica existenta a 3 feluri de cicluri de afaceri:

1.      cicluri minore( apar la 3-4 ani)

2.      cicluri majore ( apar la 10 ani)

3.      macrocicluri (apar la 50-60 ani)

            Macrociclul economic poate fi definit ca o fluctuatie pe termen lung a aparatului productive al societatii. Aceste oscilatii mari se datoresc dinamicii diferitelor componente ale sistemului economico-social.

            Indicatorii fluctuatiilor ciclice sunt utilizati pentru masurarea oscilatiilor ciclice ale economiei pentru evidentiera si prognozarea mutatiilor esentiale din economie pentru fundamentarea unor strategii  de atenuare a variatiiilor mari.Ei sunt structurati astfel;

·        Indicatori reprezentativi, care au fost selectati dintre cei utilizati pentru a reflecta dinamica unor faze particulare ale activitatii economice, dar bazandu-se pe corelatia dintre fluctuatiile dintr-un sector si economie in ansamblul ei.Din aceasta categorie fac parte: nivelul productiei de fier si otel, platile bancare sau debitele bancare, volumul transporturilor pe caile ferate, productia de energie electrica, etc

·        Indicatori compusi,care caracterizeaza mai multe faze ale activitatii economice.

·         Indicatori generali ai afacerilor, care combina o serie de indici ai diferitelor activitati, intr-un indice general al activitatii de afaceri(ZECE INDICI)

 

21. PREVIZIONAREA CERCETARII STIINTIFICE. DEZVOLTARI TEHNOLOGICE SI INTRODUCEREA PROGRESULUI TEHNIC.PROGRESUL TEHNIC- VECTOR DETERMINANTAL CRESTERII ECONOMICE

Fiecare tara , in functie de posibilitatile pe care le are, se dezvolta extensiv sau intensiv.De la o perioada la alta , de la o tara la alta, aspectele extensive ale dezvoltarii s-au completat cu cele intensive, factorii cantitativi s-au impletit cu cei de ordin calitativ, facandu-se eforturi in directia cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si introducerii progresului ethnic, stiut fiind faptul ca progresul ethnic este unul din vectorii determinanti ai cresterii economice.

Cercetarea stiintifica reprezinta activitatea desfasurata in scopul largirii limitelor cunoasterii umane printr-o munca sistematica, teoretica si experimentala, orientate spre un anumit scop.Ea este de mai multe feluri:

1.      cercetare fundamentala,care urmareste imbogatirea cunoasterii in domeniile principale, descoperirea de legi noi si principii ce guverneaza viata in ansamblul ei.

2.      cercetare aplicativa, reprezinta activitatea desfasurata in scopul sporirii cunostintelor intr-un domeniu determinat al activitatii sociale si are ca scop satisfacerea unor nevoi concrete ale societatii, indeosebi ale productiei, intr-o perspective apropiata..Se bazeaza pe valorificarea rezultatelor oferite de cercetarea fundamentala.

      Dezvoltarea tehnologica  este activitatea de continuare a cercetarii stiintifice ce consta in utilizarea sistematica a rezultatelor acesteia pentru a obtine noi produse, materiale, metode si procedee si de a le perfectiona pe cele existente.

Progresul ethnic  reprezinta totalitatea realizarilor  prin care o intreprindere sau o economie in ansamblul sau devine mai eficienta.Acesta poate sa rezulte din:

·        mici ameliorari in procesul muncii

·        schimbari ample, profunde.

Progresul tehnic potenteaza posibilitatile economiei, atat prin cresterea rezultatului activitatii cu acelasi consum de factori, cat si prin reducerea consumului unuia, sau a mai multor factori de productie pe unitatea de produs.




22. PREVIZIONAREA CERCETARII STIINTIFICE.DEZVOLTARI TEHNOLOGICE SI INTRODUCEREA PROGRESULUI TEHNIC ELABORAREA SI FUNDAMENTAREA ACESTOR PREVIZIUNI.

            Previziunile referitoare la cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si introducerea progresului tehnic, prin planuri, prognoze, programe, reprezinta elementul de fundamentare a tuturor celorlalte previziuni. Fundamentarea previziunilor in acest domeniu  inseamna stabilirea obiectivelor si a implicatiilor economico-sociale ale acestei activitati in perspectiva, activitatea urmarind largirea limitelor cunoasterii umane, in general, printr-o munca sistematica, teoretica si practica, orientata spre un anumit scop.

            Indicatorii de baza ai activitatii de cercetare dezvoltare pot fi:

·        numarul de descoperiri stiintifice;

·        numarul de brevete

·        numarul de inventii;

·        numarul de publicatii de specialitate, etc

In  principiu, previziunile activitatii de cercetare-dezvoltare cuprind:

1.      obiectivele stabilite prin teme de cerctare;

2.      termene de realizare;

3.      potentialul de cercetare stiintifica;

4.      eforturile financiare necesare;

5.      efectele economico-sociale scontate,

6.      eficienta economica activitatii.

            Prognozele nationale, care fundamenteaza strategia tarii in domeniul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice se elaboreaza in mai multe variante, fiecare dintre acestea precizand domeniile de cercetare, termenele de realizare a obiectivelor propuse , dezvoltarea potentialului tehnico-stiintific, efectele scontate, cresterea eficientei activitatii.Programele de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica se elaboreaza, in general, pentru ramuri si domenii de activitate.Pentru unele domenii ce prezinta un interes deosebit la un moment dat, se elaboreaza programe prioritare pentru protectia mediului inconjurator, resurse energetice si de materii prime, dezvoltare tehnologica, informatizare,etc.

23.PREVIZIONAREA CERCETARII STIINTIFICE. DEZVOLTARI TEHNOLOGICE SI INTRODUCEREA PROGRESULUI TEHNIC.PROGRESUL TEHNIC IN CONDITIILE ECONOMIEI DE PIATA.METODE UTILIZATE PENTRU CUANTIFICAREA EFICIENTEI PROGRESULUI  TEHNIC.

           Reglarea economica a progresului etnic o face piata si aceasta deoarece este marcat de 2 tendinte:

1.      pe de o parte de accelerare, ilustrata prin reucerea timpului de la momentul initierii unei cercetari pana la finalizarea sa si punerea in practica, si

2.      cresterea cheltuielilor pentru activitatea de cercetare.

Acest dinurma aspect ii elimina su ii marginalizeaza pe cei ce nu fac fata cheltuielilor, fie ii oblige sa se asocieze.Cracterul tot mai costisitor al cercetarii au determinat implicarea statului.Principalele elemente componente care alcatuiesc conceptual de progress ethnic se refera la:

a)      ridicarea nivelului ethnic al mijloacelor de munca, tehnologiilor, produselor;

b)      perfectionarea formelor de organizare a productiei;

c)      valorificarea superioara a resurselor;

d)      progresul tehnic ca latura a progresului social;

e)      optimizarea raportului om-natura;

f)        sporirea efectelor progresului tehnic prin dezvoltarea cantitativa si calitativa a rezultatelor productiei.

Eficienta progresului tehnic poate fi exprimata ca raport intre cheltuieli si efectele lor utile sau raportul intre consumul de munca vie si trecuta si rezultatele obtinute.La nivel macroeconomic aceasta se cuantifica cu ajutorul functiilor de productie.Functia de productie reprezinta legatura exprimata functional dintre rezultatul unei activitati de productie si factorii care o determina.Cobb si Douglas au formulat productia in functie de doi factori: munca si capital.

24.PREVIZIONAREA TERITORIALA.CONSIDERATII GENERALE  ASUPRA PROBLEMELOR REPARTIZARII FACTORILOR DE PRODUCTIE PE TERITORIU.METODE DE FUNDAMENTARE AA PREVIZIUNILOR REGIONALE

            Teoria economica a repartizarii teritoriale a productiei isi are radacinile in secolul XIX, insa la inceputul secolului XX teoriile capitaliste privind focalizarea industriei au fost sintetizate de Alfred Weber, care se plaseaza pe pozitiile  unei abordari microeconomice si stabileste o schema metodologica de amplasare a unei intreprinderi industriale luind drept criteriu fundamental minimizarea costurilor de productie data de unii factori, dintre care:

·        costul transportului materiilor prime ca factor de baza,

·        cheltuieli cu forta de munca,

·        concentrarea productiei atunci cand aceasta conduce la economii mari.

Conceptia lui Weber a fost completata de pe o noua pozitie- aceea de maximizare a profitului- adaugand noi factori ca piata si preturile.Mai tarziu insa a fost introdus un nou factor: minimizarea cheltuielilor de transport pana la consummator.

In perioada postbelica asistam pe plan mondial la o largire considerabila a preocuparilor teoretice si practice pentru problemele repartizarii teritoriale a fortelor de productie, care vizeaza in ultima instanta rezolvarea unor probleme economice si sociale actuale.S-a observat de-a lungul timpului ca interesele intreprinzatorilor nu coincide intotdeauna si in totalitate cu cele sociale, iar pentru evitarea  unor framantari de ordin social statele se vad nevoite sa stimuleze interesul particular pentru dezvoltarea regiunilor si zonelor ramase in urma.

            Printr-o repartizare 260

25.CRITERII DE AMPLASARE PE TERITORIUA NOILOR OBIECTIVE DE  INVESTITII

           Aparute inca din perioada depresiunii economice din 1927-1933, criteriile abordarii de pe pozitii macroeconomice a problemei amplasarii economice au in vedere o serie de conditii contemporane,iar intr-o lucrare a ONU (1967) se atesta atat actualitatea acuta a problemei pentru toate tarile cat si dezvoltarea preocuparilor in acest domeniu.Factorii de amplasare cei mai intalniti sunt:

a)      indicatorii tehnico-economici ai intreprinderii proiectate;

b)      baza de aprovizionare cu materii prime, energie, combustibil, apa,legaturi de trnsport;

c)      piata de desfacere a produselor finite;

d)      modul de asigurare a fortei de munca;

e)      apropierea de alte intreprinderi cu care poate colabora;

f)        modul de evacuare a deseurilor, modul de rezolvare a problemelor legate de poluare.

Pornind de la premisa valorificarii resurselor umane si materiale existente in fiecare zona a tarii, repartizarea pe teritoriu a obiectivelor se va face cu respectare unor criterii economice si sociale.

            In cadrul criteriilor economice pot fi amintite:

1.amplasarea unitatilor in apropierea surselor de materii prime sau a centrelor de consum;

2. amplasarea in apropierea resurselor de energie si combustibili;

3. asigurarea necesarului de apa potabila si industriala in anumite cantitati, de o anumita calitate si in debite constante;

4.sa asigure forta de munca necesara;

5. relieful, respectiv necesarul de teren si calitatea  acestuia;

6.protectia mediului inconjurator.

In ceea ce priveste criteriile sociale acestea urmaresc sa asigure ridicarea treptata a judetelor si localitatilor mai putin dezvoltate, realizarea unui echilibru regional privind veniturile populatiei, restrangerea in anumite limite a somajului, cresterea nivelului de trai,etc.

26. PREVIZIONAREA RESURSELOR UMANE.METODE UTILIZATE IN PROGNOZA DEMOGRAFICA

            Stiinta economica insemna administrarea unor resurse limitate.Factorii de productie reprezinta partea din resursele disponibile atrase si utilizate in activitatea de productie, dintre care face parte si munca. Munca reprezinta factorul activ si determinant al productiei, in munca afirmandu-se capacitatea de anticipare si de transformare a omului, de utilizare si combinare eficienta a celorlalti factori.Din punct de vedere cantitativ munca trebuie analizata in primul rand cu factorul demografic, populatia prezentandu-se atat ca suport al factorului de munca, cat si ca destinatar al rezultatelor productiei.

            Evolutia populatiei, caracterizata de indicatorul sporul natural al populatiei, calculat ca diferenta intre natalitate si mortalitate, depine de o serie de factori cum ar fi :

·        durata medie a vietii;

·        starea generala de sanatate;

·        nivelul de trai;

·        cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii si asistenta sociala, etc.

Mai trebuie avuta in vedere insa si migratia internationala a potentialului de munca.

Determinarea evolutiei populatiei pentru perioada de perspectiva se realizeaza prin metode globale si metode analitice.

Metodele globale constau in proiectarea evolutiei populatiei prin extrapolarea directa al numarului total al locuitorilor tarii, pe baza tendintelor de durata observate statistic( extrapolare mecanica) si sau luind in considerare si schimbarile ce vor avea loc in evolutia demografica(extrapolare euristica).

Aceasta se poate realiza pe doua cai:

1)      cu ajutorul ratei medii, in cazul unei evolutii in progresie aritmetica, din care motiv e denumita metoda progresiei aritmetice;

2)      cu ajutorul ritmului mediu anual, in cazul unei evolutii in progresie geometrica, din care motiv se numeste metode progresiei geometrice.

Metodele analitice constau in proiectarea  initiala a subpopulatiilor si corelarea componentelor care conditioneaza dinamica populatiei.Populatia totala se obtine prin insumare.Pentru a reusi calculul final trebuie sa realizam preliminarea numarului populatiei in anul de baza, determinarea numarului nascutilor vii si al deceselor in perioada de previziune, estimarea emigrarilor si imigrarilor in aceeasi perioada.

27.PREVIZIONAREA  RESURSELOR  UMANE. METODE UTILIZATE IN PREVIZIONARE FORTEI DE MUNCA.

Resursele de munca ale unei tari influenteaza desfasurarea activitatii economice atat prin modificari cantitative cat si calitative.Pentru analiza resurselor de munca trebuie avuta in vedere structura populatiei pe grupe de varsta, sexe, medii,zone, pegrad de calificare,etc.

Previzionarea necesarului de lucratori pentru activitatile de productie si servicii se realizeaza prin raportarea volumului productiei la productivitatea muncii, din care se scade suma economiilor relative de lucratori.Cresterea necesarului de lucratori este calculate ca diferenta dintre necesarul din perioada de previziune si cei din anul de baza.

Previzionarea productivitatii muncii este o ala metoda de previzionare a fortei de munca,care se poate realize prin extrapolare, prin consideratii internationale,prin corelatii cu gradul de inzestrare a muncii  si cu eficienta utilizarii echipamentelor de productie, prin intermediul economiei relative de forta de munca(modelul BLR).        

28.PREVIZIONAREA RESURSELOR UMANE. METODE UTILIZATE IN PREVIZIONAREA  CRESTERII  PRODUCTIVITATII(METODA ECONOMIEI RELATIVE DE PERSONAL)

Previzionarea productivitatii muncii prin intermediul economiei relative de forta de munca se realizeaza in urmatoarele etape:

1. preliminarea volumului productiei pentru anul de baza;

2.Preliminarea efectivului fortei de munca pentru anul de baza;

3.calculul productivitatii pentru anul de baza

4.Determinarea volumului productiei pentru anul de previziune;

5.Determinarea fortei de munca necesara pentru anul previzionat;

.Se determina economia relative totala de forta de munca

29.METODOLOGIA UTILIZATA IN PREVIZIONAREA ACTIVITATII ECONOMICE.DELIMITARI CONCEPTUALE, FUNCTII, CLASIFICARI.

            Elementul de baza al unei decizii il constituie fundamentarea ei stiintifica, si nici un decident nu va putea adopta o decizie corecta numai pe baza intuitiei, pe baza empirica.Fundamentarea stiintifica a deciziei constituie rezultatul utilizarii unor metode logice si riguros exacte, care sa conduca la stabilirea unor variante de decizie cat mai eficiente.

            Prin metoda de previziune intelegem o modalitate, un procedeu sau un ansamblu de procedee cu ajutorul caruia realizam cercetarea, analiza, cunoasterea si descrierea realitatii obiective in scopul anticiparii, initierii si organizarii unei actiuni viitoare pe baza de criterii de eficienta.Tehnicile reprezinta instrumentele utilizate in activitatea de cercetare si cunoastere, si constituie componente sau aspecte auxiliare ale metodei.Totalitatea metodelor utilizate in previzionare formeaza metodologia de previzionare.Numai o metodologie stiintifica poate transforma activitatea de previzionare intr-un demers stiintific, capabil sa determine obtinerea de rezultate utile.

            Pentru o previzionare corecta metodologia de previziune are nevoie de informatii suficiente si de calitate, capabile sa reflecte fidel intreaga activitate economico-sociala previzionata.

           Metodele fundamentale de previziune au arie larga de aplicare, dintre care remarcam

1.metoda analizei si sintezei, si

2. metoda interpretarii sistemice.

            Metodele de extrapolare analitica sunt des intalnite in prognozele cantitative, iar incadrul acestei metode viitorul apare ca o prelungire a evolutiei constatate in trecut.Acestea pot fi:

1.      extrapolarea mecanica

2.      extrapolarea euristica

3.      extrapolarea analitica

4.      extrapolarea fenomenologica

5.      extrapolarea cu ajutorul curbei infasuratoare

6.      metode interpolarii

            Metodele de previziune tehnologica se fac in raport direct cu planificarea pe termen lung.Exista 2 moduri de abordare a previziunii tehnologice: explorativa si normativa.

            Metodele intuitive sunt:

1.      Metoda Delphi

2.      Metoda Brainstorming

Alte metode si tehnici de previziune tehnologica:

a)      metoda de previziune prin analogie

b)      metoda evenimentelor precursoare

c)      metoda scenariilor

d)      metoda arborilor de pertinenta

e)      metoda comparatiilor internationale

f)        metoda sondajelor.

Metodele curente utilizate in previziune sunt:

1)      Metoda normarii

2)      Metoda balantelor

Metodele economico-matematice utilizate sunt:

1)      analiza input-output(BLR- balanta legaturilor dintre ramuri)

2)      modelul previzionar de simulare

3)      functiile deproductie.

30. METODE FUNDAMENTALE DE PREVIZIONARE.ANALIZA SI SINTEZA; INTERPRETAREA SISTEMICA.

            Metodele fundamentale orienteaza modul de abordare si interpretare a problemelor si fenomenelor studiate.

             Metoda analizei si sintezei

Analiza fenomenelor economice consta in:

·        observarea fenomenelor sau proceselor economice;



·        descompunerea acestora in partile lor componente si studierea fiecarei separat;

·        comensurarea actiunii fiecarui factor

·        determinarea legaturilor cauzale dintre factori;

·        gruparea fenomenelor si proceselor ce actioneaza in economia nationala

·        compararea cu alte fenomene si procese similare din tara si de peste hotare;

·        stabilirea concluziilor, a masurilor ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sinteza consta in recompunerea intregului din elementele analizate obtinandu-se , prin generalizarea aspectelor particulare, analitice, simple ale activitatii, aspectele generale, agregate, complexe ale acestei activitati.

            Metoda interpretarii sistemice

Metoda are la baza ideea de sistem, de prezentare ordonata a unei multimi de elemente.Interpretarea sistemica a organismului economico-social are menirea de a servi la elaborarea de strategii fundamentate pe cerintele optimului economico-social.In acest scop, analiza sau interpretarea sistemica apeleaza atat la procese informationale cat si la procese decizionale.Utilizarea metodei interpretarii sistemice in previziune reprezinta o necesitate determinata de caracterul de sistem al organismului economico-social, precum si de necesitatea orientarii acestuia.

31. UTILIZAREA METODELOR INTUITIVE IN PREVIZIONARE.METODA ANCHETELOR ITERATIVE(DELPHI).DEZBATERILE EURISTICE.

            Metoda Delphi consta in consultarea specialistilor prin intermediul unor chestionare asupra unui set de probleme. Acestea se transmit in mai multe etape succesive pornindu-se de la aspectele generale catre aprofundarea investigatiilor.Specialisti vor fi alesi din organisme care sa aiba o legatura directa cu problema pusa in discutie.Numarul specialistilor nu trebuie sa fie prea mare, ei neavand posibilitatea comunicarii intre ei, iar importanta este formarea unui colectiv care conduce aceasta ancheta care elaboreaza chestionarele, centralizeaza si prelucreaza datele primite, elaboreaza concluzii.Secventele chestionarii pot continua la infinit dar practica arata ca acest proces secvential se incheie dupa 3-4 runde.Metoda este ieftina, rapida si eficienta.In discutiile intre specialisti pot exista retineri sau influente si din acest motiv chestionarele sunt individuale, in scris exprimarea fiind mai libera.

            Metoda Brainstorming( a dezbaterilor euristice)

Aceasta are drept scop stimularea gandirii unui grup de specialisti pentru gasirea unor solutii la problemele aparute in activitatea curenta si are o larga aplicare la nivel microeconomic.Ideile specilistilor exprimate intr-un climat de colaborare, intelegere reciproca, apreciere, se pot imbina si se pot completa unele pe altele.Se urmareste ca pe baza unor rezultate partiale sa se poata formula concluzii pentru intrega colectivitate.

32.METODE DE ECHILIBRU UTILIZATE IN PREVIZIUNE.SCHEMA DE PRINCIPIU A INEI BALANTE DE MATERIALE SI PRINCIPALELE CAI DE ECHILIBRARE.

            Economia de piata implica atat realizarea si pastrarea unor anumite echilibre la nivel macroeconomic, la nivelul ramurilor si ag economici, cat si dezvoltarea in conditii de eficienta.Instrumentarul principal cu ajutorul caruia se realizeaza echilibrele il constituie balanta.Aceasta e utilizata in realizarea unor echilibre intre resurse si necesitati, intre venituri si cheltuieli, intre productie si consum, intre cerere si oferta.

            Balantele au doua parti: resursele sau posibilitatile, pe de-o parte, si necesitatile sau cerintele, pe de alta parte.De regula, balantele trebuie sa fie echilibrate, adica necesitatile sa fie acoperite cu resurse.

            Balantele materiale sunt instrumente care permit fundamentarea echilibrelor materiale.Schema generala a unei balante materiale are urmatorul continut:

Necesitati                                                Cantitati

Resurse                                   Cantitati

1.      Pentru activitatea de productie si exploatare

2.      pentru investitii

3.      Pentru fondul pietei

4.      Pentru export

5.      Pentru rezerve de stat

6.      Pentru rezerve de plan

7.      stocul de la sfarsitul perioadei

8.      Alte destinatii

1.      Stocul de la inceputul perioadei

2.      Din productie

3.      Produse recuperabile

4.      Din rezerva de plan

5.      Import

6.      Deblocari din rezerva de stat

Total necesar

Total necesar

 O balanta materiala este echilibrata pe urmatoarele cai:

a) micsorarea necesitatilor, prin eventuala reducere a normelor de consum care trebuie sa aiba la baza reproiectarea produselor, imbunatatirea tehnologiilor de fabricatie, utilizarea de materii prime de calitate superioara, utilizarea de inlocuitori, imbunatatirea aprovizionarii tehnico-materiale, etc.

b) cresterea resurselor prin sporirea productiei fie ca urmare a imbunatatirii utilizarii capacitatilor de productie existente, fie prin crearea de noi capacitati, prin cresterea importului.

33.METODE DE ECHILIBRU UTILIZATE IN PREVIZIUNE.BALANTELE VALORICE. BALANTA FINANCIARA.

            Balantele valorice reflecta in expresie baneasca o serie de proportii sintetice din economia nationala. Balantele financiare permit realizarea unor echilibre financiare: bugetul de stat, balanta de venituri si cheltuieli banesti a populatiei, planul de casa si planul de credit al Bancii Nationale; balantele valutare servesc la infaptuirea echilibrului valutar: balanta comerciala, balanta de plati externe, balanta de conturi. Ele servesc totodata la fundamentarea previziunilor relatiilor economice externe.

34. METODA DE EXTRAPOLARE.METODA INTERPOLARII

            Extrapolarea este o metoda exploartiva, folosita in special in prognozele cantitative.In cadrul acestei metode viitorul apare ca o prelungire a evolutiei constatate in trecut, presupunandu-se ca in evolutia fenomenului analizat nu vor apare mutatii fundamentale.

            Extrapolarea mecanica consta intr-o singura prelungire in viitor a tendintelor manifestate in trecut.

            Extrapolarea euristica este o metoda prin care, pornindu-se de la analiza perioadei precedente, se introduc anumite corecturi in curba de evolutie viitoare a fenomenului, in functie , fie de modificarile previzibile ce pot aparea, fie de optiuni ale factorului de decizie.

            Extrapolarea analitica porneste de la o serie de date care sunt prelucrate, estimandu-se comportarea ulterioara a fenomenului studiat.

a)      Extrapolarea cu ajutorul sporului mediu annual:

Formula

Acesta in cazul unei extrapolari simple mecanice.In cazul unei extrapolari euristice avem in vedere un coeficient "k" care indica estimarile specialistilor referitoare la modificarea tendintei evolutiei fenomenului analizat.Acest coeficient poate fi mai mare sau mai mic decat 1( daca K mai mic ca 1 sporul mediu annual se va diminua, daca K e mai mare ca 1 sporul mediu annual va careste fata de valoarea initial estimata).

b)      Extrapolarea cu ajutorul ritmului mediu se aplica pentru fenomenele care au tendinta de a evolua in progresie geometrice.

Formula!!!!

            Extrapolarea fenomenologica porneste de la oserie de caracteristici globale ale fenomenului, metoda avand in vedere identificarea unor legi care caracterizeaza fenomenul previzionat si descrierea evolutiei sale pe baza acestor legi.

            Extrapolarea cu ajutorul curbei infasuratoare, reuneste mai multe modele ce incearca sa explice dinamica unor procese complexe formate din mai multe elemente ce intervin succesiv in evolutia de ansamblu a procesului.

METODA INTERPOLARII

O alta metoda des utilizata in previziune este interpolarea seriilor dinamice.Interpolarea consta in stabilirea marimilor intermediare din interiorul unei serii de date, intre nivelul anului de baza si nivelul termenului prevazut pentru anul final.Interpolarea se poate realiza cu ajutorul sporului mediu absolut, sau pe baza ritmurilor medii.

a. interpolarea cu ajutorul sporului mediu absolute....formula

b.interpolarea pe baza ritmurilor medii.....formula

35. UTILIZAREA FUNCTIILOR DE PRODUCTIE IN PREVIZIUNE.MODELE DE SIMULARE SI MODELE DE OPTIMIZARE.

            Functiile de productie reprezinta legatura exprimata functional dintre rezultatul unei activitati de productie si factorii care o determina.Cobb si Douglas au formulat productia in functie de munca si capital.Pe baza functiei de productie Cobb- Douglas se pot calcula urmatorii indicatori de mare utilitate in analiza macroeconomica:

·        Productivitatea medie sau randamentul mediu

·        Productivitatea marginala

·        Elasticitatea productiei in raport cu factorii care o determina

·        Rata marginala de substitutie intre factori

·        Elasticitatea ratei marginale de substitutie intre factori, etc.

Modelul previzionar de simulare consta in costructia de structuri matematice care reprezinta prin analogie caracteristicile esentiale ale fenomenului sau procesului investigat, inlesnind testarea unui numar infinit de variante prin modificarea unor parametri de decizie.Acesta este aplicat pana cand se obtine solutia cea mai convenabila.Este un sistem matematic realizat prin analogie cu fenomenul analizat.

Modelele de optimizare......

36.UTILIZAREA MODELULUI INPUT-OUTPUT.CONINUTUL BALANTEI LEGATURILOR DINTRE RAMURI.

            Metodele interramuri ocupa un loc important in cadrul metodei economico-matematice de previziune, modelele bazate pe analiza input-output, cunoscute sub denumirea de balanta legaturilor dintre ramuri.

            Balanta legaturilor dintre ramuri-BLR- este un model matematic de structura ce oglindeste trasaturile esentiale ale reproductiei, reflecta dezvoltarea economiei nationale pe ansamblu si separat pe ramurile acesteia, conexiunile existente in economie, evidentiaza fluxurile de bunuri ce au loc in procesul reproductiei ca urmare a legaturilor dintre ramuri, proportiile ce se formeaza in economia nationala.

            Preocupat de problema echilibrului economic in contextul crizei mondiale, economistul Wassily Leontief a inceput in anul 1931 activitatea de cercetare a legaturilor de productie dintre ramurile economiei americane.El divizeaza economia nationala pe ramuri pe care le pune fata in fata( pe de o parte producatoare iar pe de alta parte consumatoare) oferind astfel posibilitatea relevarii interdependentelor dintre ele.

            Modelul static al BLR reflecta legaturile liniare dintre volumul cheltuielilor facute si productie, fara a tine seama de evolutia  in timp a proceselor economice, reflecta corelatiile ce se formeaza in decursul unui an.

            Modelul dinamic al BLR reflecta productia largita; arata cum este corelata productia pe un sir de ani; ia in considerare investtiile brute productive; ia in consideratie evolutia cheltuielilor materiale directe.

            Continutul cadranelor BLR

Cadranul I: reprezinta consumul intermediar al ramurilor.Cuprinde relatiile de interdependenta ce se formeaza intre ramurile si subramurile productiei materiale ca urmare a livrarilor reciproce de obiecte ale muncii, adica dependentele tehnologice dintre ramuri.

Cadranul II; cuprinde valoarea bunurilor si serviciilor materiale din sfera productiei , respectiv structura produsului social final si utilizarea sa finala .

Cadranul III: grupeaza intrarile primare absorbite in sfera productiva din restul sistemului economic si care apar in balanta ca elemente ale valorii adaugate, adica amortizarea fondurilor fixe productive si productia neta a ramurii.

Cadranul IV: reflecta procesul de redistribuire cuprinzand veniturile itreprinderilor, institutiilor si lucratorilor din sfera neproductiva.Face legatura intre veniturile primare din cadranul III si consumul final din cadranul II.

37.ECUATIILE BALANTEI LEGATURILOR DINTRE RAMURI.

38. METODE SI TEHNICI DE PREVIZIUNE TEHNOLOGICA(METODE STRUCTURALE):PREVIZIUNI PRIN ANALOGIE, EVENIMENTE PRECURSOARE,SCENARII, SONDAJE, COMPARATII INTERNATIONALE.

            Metoda de previziune prin analogie consta in descoperirea unei situatii care a avut loc intr-o perioada anterioara, intr-o amplsare diferita, intr-o societate diferita sau cu o tehnologie diferita, dar care are multe trasaturi comune cu situatia analizata.Studiul situatiilor similare pot conduce la rezultate bune pentru fenomenul studiat.

            Metoda evenimentelor precursoare sau a tendintei stabileste evenimentele cauzale intre doua sau mai multe tendinte si determina gradul de invariabilitate in scopul definirii finale a tendintei conducatoare pentru evolutia viitoare. Se porneste de la premiza ca legaturile anterioare vor evolua la fel si in viitor.

            Metoda scenariilor consta in constructia unei succesiuni de evenimente pe care, pornind de la prezent, se construieste pas cu pas viitorul.Pornind de la anul de baza se apreciaza care vor fi directiile posibile de evolutie a fenomenului, directiile dorite de evolutie a acestora, mijloacele necesare pentru dezvoltare.

            Metoda sondajelor consta in consultarea unor colectivitati umane de catre persoane specializate folosindu-se chestionare.Consultarea se realizeaza prin sondaje, selectionandu-se un esantion de persoane  reprezentativ pentru fenomenul urmarit. Este deci o metoda selectiva.

            Metoda comparatiilor internationale.

Comparatiile in timp si in spatiu sunt utilizate in intreaga activitate previzionala insa impreuna cu alte metode de previziune.Metoda e considerata de sine statatoare daca este utilizata in vederea unei proiectari analogice.Pentru a se obtine rezultate este necesara compararea cu tari comparabile cu tara care face obiectul previziunii.

39.METODA ARBORILOR DE PERTINENTA.

            Este una din metodele de prognoza des utilizata in domeniul tehnologiei.Consta in elaborarea tuturor variantelor care conduc la atingerea unor obiective dinainte fixate.Acest lucru se realizeaza prin realizarea unei retele arborescente de elemente ce conditioneaza realizarea unui obiectiv, ierarhizata sub forma de grafic( arbori orizontali sau verticali)

            Principalele componente sunt:

1)      O- obiectivul principal urmarit

2)      Ci- caile de urmat

3)      M- mijloacele ce trebuiesc folosite.

Tuturor subdiviziunilor care deriva din O li se acorda coeficienti de importanta pe fiecare treapta, suma lor fiind egala cu 1.In final se acorda nota de pertinenta care ilustreaza ponderea cu care contribuie fiecare element la realizarea obiectivului urmarit.Constructia arborilor de pertinenta are urmatoarele etape:

1)      Stabilirea necesitatilor viitoare

2)      Determinarea obiectivelor viitoare

3)      Elaborarea variantelor

4)      Evaluarea acestora si determinarea variantei optime de program.

40. UTILIZAREA METODEI NORMARII IN ACTIVITATEA DE PREVIZIUNE.CLASIFICAREA NORMELOR.

            Metoda normarii este principala metoda utilizata in comensurarea eforturilor umane, materiale si financiare pe care le face un agent economic sau intreaga societate pentru obtinerea unui efest determinat.Acesta din urma fiind determinat, rezulta ca metoda nu se limiteaza la comensurarea eforturilor facute, ci reprezinta un instrument de reglare a utilizarii acestora.Normarea implica determinarea cantitatii de munca vie si materializata care urmeaza a fi cheltuita  in perioada de previziune in conformitate cu obiectivele stabilite, cu tehnica utilizata, cu resursele de munca disponibile in acea perioada.

            Rezulta ca distingem:

·        Norme de munca;

·        Norme de utilizare a mijloacelor de munca;

·        Norme de consum de obiecte ale muncii.

In aceste conditii normele exprima limite maxim admisibile a fi utilizate in perioada de previziune, insa ele pot exprima si limitele minim admisibile atunci cand se refera la efectele pe care ag economici isi propun sa le obtina.Metoda exprima deci eficienta economica realizata sau de realizat.

Fara 37 si 41













Document Info


Accesari: 3845
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )