Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































COMPONENTA ESENTIALA A CONDUCERII ECONOMICO SOCIALE

economie












ALTE DOCUMENTE

EMISIUNEA DE ACTIUNI PENTRU ACTIONARII EXISTENTI
Cultivarea ciupercilor comestibile - o afacere profitabila cu sprijin
FIsA DE ÎNSCRIERE LA CONCURSUL DE ADMITERE SESIUNEA IULIE 2008
VANZAREA BENEFICIILOR
Rezultate financiare la data 30.06.2004
Analiza riscului
A survey on e-commerce
Tratati tema cu titlul \"Procese de productie\"
DISCIPLINA ECONOMIE POLITICA II
CONSUM, ECONOMISIRE, INVESTITII

1.PREVIZIUNEA COMPONENTA ESENTIALA A CONDUCERII ECONOMICO SOCIALE.

Economia nationala moderna constituie un mecanism complex, format dintr-o multitudine de unitati economice, ramuri si subramuri, unitati administrative-teritoriale intre care exista stranse legaturi de interdependenta ca rezultat al diviziunii sociale a muncii.

Pentru ca o intreprindere sau o ramura sa-si poata desfasura activitatea in conditii normale este necesar ca alte unitati economice sau alte ramuri sa-i furnizeze mijloacele de productie necesare sis a-i absoarba produsele, realizandu-se astfel circuitul continuu al reproductiei. Tot astfel, activitatile economice din diferite judete,localitati, sunt legate intre ele prin stranse relatii de schimb, integrandu-se astfel intr-un proces complex ce cuprinde intreaga tara. Existenta acestor legaturi determina caracterul complex al economiei si impune cu necesitate asigurarea unor orientari, a unor ordonari a fluxurilor economice la nivelul economiei.




Necesitatile societatii sunt mari si in continua crestere in timp ce resursele sunt limitate si epuizabile. Daca in aceste resurse vor fi alocate unei activitati dintr-o ramura mai mult decat este nevoia ei reala, aceasta se va dezvolta mai repede, iar peste o perioada va produce mai mult decat este nevoie,asfel incat putem spune ca o parte din resurse au fost cheltuite inutil.Pe de alta parte daca unei ramuri ii este alocata o cantitate de resurse mai mica decat nevoia ei reala, aceasta se va dezvolta intr-un ritm mai putin rapid, va produce mai putin decat este nevoia sociala, producand perturbari pe linia aprovizionarii tehnico-materiale.

In concluzie a utiliza resursele in cea mai adecvata forma, a concepe si realiza un model eficient al raportului dintre resurse si nevoi, a prognoza evolutia acestui raport si a gasi caile optimizarii lui este o stiinta, stiinta economica.


2.STIINTA CONDUCERII. DELIMITARI CONCEPTUALE. NECESITATEA APARITEI STIINTEI CONDUCERII

Stiinta conducerii identifica si cerceteaza principiile generale ce stau la baza indrumarii, orientarii activitatii economice si sociale, elaboreaza un sistem de metode si tehnici de lucru care sa 717y246h permita utilizarea in practica a acestor functii si principii. Ea a aparut din necesitatea de a se identifica functiile si principiile de desfasurare a unei activitati economice cat mai eficiente.

Conducerea a devenit o cerinta obiectiva in lumea contemporana care decurge din insasi conditiile materiale ale productiei moderne:

Aceste raporturi ii pot asigura agentului economic fie o activitate rntabila, fie il pot face sa inregistreze pierderi, mai mari sau mai mici , inclusive faliment.Piata reuseste sad ea o serie de indicatii producatorului si cumparatorului, insa de multe ori acestea sunt insuficiente si tardive. In aceste imprejurari s-a pus problema ca pe langa autoreglare sa functioneze si un element de reglare constienta a proceselor economice, in stare sa micsoreze amplitudinea oscilatiilor, sa realizeze o stabilitate mai mare a sistemului.S-au instituit diverse forme de ghidare, de previzionare a economiei in ansamblul ei, sau numai a unor parti ale acesteia, care reusesc sa evite discrepantele prea mari dintre cerere si oferta, dintre costuri si preturi, dintre preturi si puterea de cumparare

Cele doua mecanisme de reglare:

Cercetarea stiintifica reprezinta activitatea desfasurata in scopul largirii limitelor cunoasterii umane printr-o munca sistematica, teoretica si experimentala, orientate spre un anumit scop.Ea este de mai multe feluri:

Progresul tehnic potenteaza posibilitatile economiei, atat prin cresterea rezultatului activitatii cu acelasi consum de factori, cat si prin reducerea consumului unuia, sau a mai multor factori de productie pe unitatea de produs.




22. PREVIZIONAREA CERCETARII STIINTIFICE.DEZVOLTARI TEHNOLOGICE SI INTRODUCEREA PROGRESULUI TEHNIC ELABORAREA SI FUNDAMENTAREA ACESTOR PREVIZIUNI.

Previziunile referitoare la cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si introducerea progresului tehnic, prin planuri, prognoze, programe, reprezinta elementul de fundamentare a tuturor celorlalte previziuni. Fundamentarea previziunilor in acest domeniu inseamna stabilirea obiectivelor si a implicatiilor economico-sociale ale acestei activitati in perspectiva, activitatea urmarind largirea limitelor cunoasterii umane, in general, printr-o munca sistematica, teoretica si practica, orientata spre un anumit scop.

Indicatorii de baza ai activitatii de cercetare dezvoltare pot fi:

numarul de descoperiri stiintifice;

numarul de brevete

numarul de inventii;

numarul de publicatii de specialitate, etc

In principiu, previziunile activitatii de cercetare-dezvoltare cuprind:

obiectivele stabilite prin teme de cerctare;

termene de realizare;

potentialul de cercetare stiintifica;

eforturile financiare necesare;

efectele economico-sociale scontate,

eficienta economica activitatii.

Prognozele nationale, care fundamenteaza strategia tarii in domeniul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice se elaboreaza in mai multe variante, fiecare dintre acestea precizand domeniile de cercetare, termenele de realizare a obiectivelor propuse , dezvoltarea potentialului tehnico-stiintific, efectele scontate, cresterea eficientei activitatii.Programele de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica se elaboreaza, in general, pentru ramuri si domenii de activitate.Pentru unele domenii ce prezinta un interes deosebit la un moment dat, se elaboreaza programe prioritare pentru protectia mediului inconjurator, resurse energetice si de materii prime, dezvoltare tehnologica, informatizare,etc.


23.PREVIZIONAREA CERCETARII STIINTIFICE. DEZVOLTARI TEHNOLOGICE SI INTRODUCEREA PROGRESULUI TEHNIC.PROGRESUL TEHNIC IN CONDITIILE ECONOMIEI DE PIATA.METODE UTILIZATE PENTRU CUANTIFICAREA EFICIENTEI PROGRESULUI TEHNIC.

Reglarea economica a progresului etnic o face piata si aceasta deoarece este marcat de 2 tendinte:

pe de o parte de accelerare, ilustrata prin reucerea timpului de la momentul initierii unei cercetari pana la finalizarea sa si punerea in practica, si

cresterea cheltuielilor pentru activitatea de cercetare.

Acest dinurma aspect ii elimina su ii marginalizeaza pe cei ce nu fac fata cheltuielilor, fie ii oblige sa se asocieze.Cracterul tot mai costisitor al cercetarii au determinat implicarea statului.Principalele elemente componente care alcatuiesc conceptual de progress ethnic se refera la:

a)      ridicarea nivelului ethnic al mijloacelor de munca, tehnologiilor, produselor;

b)      perfectionarea formelor de organizare a productiei;

c)      valorificarea superioara a resurselor;

d)      progresul tehnic ca latura a progresului social;

e)      optimizarea raportului om-natura;

f)        sporirea efectelor progresului tehnic prin dezvoltarea cantitativa si calitativa a rezultatelor productiei.

Eficienta progresului tehnic poate fi exprimata ca raport intre cheltuieli si efectele lor utile sau raportul intre consumul de munca vie si trecuta si rezultatele obtinute.La nivel macroeconomic aceasta se cuantifica cu ajutorul functiilor de productie.Functia de productie reprezinta legatura exprimata functional dintre rezultatul unei activitati de productie si factorii care o determina.Cobb si Douglas au formulat productia in functie de doi factori: munca si capital.


24.PREVIZIONAREA TERITORIALA.CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PROBLEMELOR REPARTIZARII FACTORILOR DE PRODUCTIE PE TERITORIU.METODE DE FUNDAMENTARE AA PREVIZIUNILOR REGIONALE

Teoria economica a repartizarii teritoriale a productiei isi are radacinile in secolul XIX, insa la inceputul secolului XX teoriile capitaliste privind focalizarea industriei au fost sintetizate de Alfred Weber, care se plaseaza pe pozitiile unei abordari microeconomice si stabileste o schema metodologica de amplasare a unei intreprinderi industriale luind drept criteriu fundamental minimizarea costurilor de productie data de unii factori, dintre care:

costul transportului materiilor prime ca factor de baza,

cheltuieli cu forta de munca,

concentrarea productiei atunci cand aceasta conduce la economii mari.

Conceptia lui Weber a fost completata de pe o noua pozitie- aceea de maximizare a profitului- adaugand noi factori ca piata si preturile.Mai tarziu insa a fost introdus un nou factor: minimizarea cheltuielilor de transport pana la consummator.

In perioada postbelica asistam pe plan mondial la o largire considerabila a preocuparilor teoretice si practice pentru problemele repartizarii teritoriale a fortelor de productie, care vizeaza in ultima instanta rezolvarea unor probleme economice si sociale actuale.S-a observat de-a lungul timpului ca interesele intreprinzatorilor nu coincide intotdeauna si in totalitate cu cele sociale, iar pentru evitarea unor framantari de ordin social statele se vad nevoite sa stimuleze interesul particular pentru dezvoltarea regiunilor si zonelor ramase in urma.

Printr-o repartizare 260


25.CRITERII DE AMPLASARE PE TERITORIUA NOILOR OBIECTIVE DE INVESTITII

Aparute inca din perioada depresiunii economice din 1927-1933, criteriile abordarii de pe pozitii macroeconomice a problemei amplasarii economice au in vedere o serie de conditii contemporane,iar intr-o lucrare a ONU (1967) se atesta atat actualitatea acuta a problemei pentru toate tarile cat si dezvoltarea preocuparilor in acest domeniu.Factorii de amplasare cei mai intalniti sunt:

a)      indicatorii tehnico-economici ai intreprinderii proiectate;

b)      baza de aprovizionare cu materii prime, energie, combustibil, apa,legaturi de trnsport;

c)      piata de desfacere a produselor finite;

d)      modul de asigurare a fortei de munca;

e)      apropierea de alte intreprinderi cu care poate colabora;

f)        modul de evacuare a deseurilor, modul de rezolvare a problemelor legate de poluare.

Pornind de la premisa valorificarii resurselor umane si materiale existente in fiecare zona a tarii, repartizarea pe teritoriu a obiectivelor se va face cu respectare unor criterii economice si sociale.

In cadrul criteriilor economice pot fi amintite:

1.amplasarea unitatilor in apropierea surselor de materii prime sau a centrelor de consum;

2. amplasarea in apropierea resurselor de energie si combustibili;

3. asigurarea necesarului de apa potabila si industriala in anumite cantitati, de o anumita calitate si in debite constante;

4.sa asigure forta de munca necesara;

5. relieful, respectiv necesarul de teren si calitatea acestuia;

6.protectia mediului inconjurator.

In ceea ce priveste criteriile sociale acestea urmaresc sa asigure ridicarea treptata a judetelor si localitatilor mai putin dezvoltate, realizarea unui echilibru regional privind veniturile populatiei, restrangerea in anumite limite a somajului, cresterea nivelului de trai,etc.


26. PREVIZIONAREA RESURSELOR UMANE.METODE UTILIZATE IN PROGNOZA DEMOGRAFICA

Stiinta economica insemna administrarea unor resurse limitate.Factorii de productie reprezinta partea din resursele disponibile atrase si utilizate in activitatea de productie, dintre care face parte si munca. Munca reprezinta factorul activ si determinant al productiei, in munca afirmandu-se capacitatea de anticipare si de transformare a omului, de utilizare si combinare eficienta a celorlalti factori.Din punct de vedere cantitativ munca trebuie analizata in primul rand cu factorul demografic, populatia prezentandu-se atat ca suport al factorului de munca, cat si ca destinatar al rezultatelor productiei.

Evolutia populatiei, caracterizata de indicatorul sporul natural al populatiei, calculat ca diferenta intre natalitate si mortalitate, depine de o serie de factori cum ar fi :

a)      Extrapolarea cu ajutorul sporului mediu annual:

Formula

Acesta in cazul unei extrapolari simple mecanice.In cazul unei extrapolari euristice avem in vedere un coeficient "k" care indica estimarile specialistilor referitoare la modificarea tendintei evolutiei fenomenului analizat.Acest coeficient poate fi mai mare sau mai mic decat 1( daca K mai mic ca 1 sporul mediu annual se va diminua, daca K e mai mare ca 1 sporul mediu annual va careste fata de valoarea initial estimata).

b)      Extrapolarea cu ajutorul ritmului mediu se aplica pentru fenomenele care au tendinta de a evolua in progresie geometrice.

Formula!!!!


Extrapolarea fenomenologica porneste de la oserie de caracteristici globale ale fenomenului, metoda avand in vedere identificarea unor legi care caracterizeaza fenomenul previzionat si descrierea evolutiei sale pe baza acestor legi.

Extrapolarea cu ajutorul curbei infasuratoare, reuneste mai multe modele ce incearca sa explice dinamica unor procese complexe formate din mai multe elemente ce intervin succesiv in evolutia de ansamblu a procesului.

METODA INTERPOLARII

O alta metoda des utilizata in previziune este interpolarea seriilor dinamice.Interpolarea consta in stabilirea marimilor intermediare din interiorul unei serii de date, intre nivelul anului de baza si nivelul termenului prevazut pentru anul final.Interpolarea se poate realiza cu ajutorul sporului mediu absolut, sau pe baza ritmurilor medii.

a. interpolarea cu ajutorul sporului mediu absolute....formula

b.interpolarea pe baza ritmurilor medii.....formula


35. UTILIZAREA FUNCTIILOR DE PRODUCTIE IN PREVIZIUNE.MODELE DE SIMULARE SI MODELE DE OPTIMIZARE.

Functiile de productie reprezinta legatura exprimata functional dintre rezultatul unei activitati de productie si factorii care o determina.Cobb si Douglas au formulat productia in functie de munca si capital.Pe baza functiei de productie Cobb- Douglas se pot calcula urmatorii indicatori de mare utilitate in analiza macroeconomica:

Productivitatea medie sau randamentul mediu

Productivitatea marginala

Elasticitatea productiei in raport cu factorii care o determina

Rata marginala de substitutie intre factori

Elasticitatea ratei marginale de substitutie intre factori, etc.

Modelul previzionar de simulare consta in costructia de structuri matematice care reprezinta prin analogie caracteristicile esentiale ale fenomenului sau procesului investigat, inlesnind testarea unui numar infinit de variante prin modificarea unor parametri de decizie.Acesta este aplicat pana cand se obtine solutia cea mai convenabila.Este un sistem matematic realizat prin analogie cu fenomenul analizat.

Modelele de optimizare......


36.UTILIZAREA MODELULUI INPUT-OUTPUT.CONINUTUL BALANTEI LEGATURILOR DINTRE RAMURI.

Metodele interramuri ocupa un loc important in cadrul metodei economico-matematice de previziune, modelele bazate pe analiza input-output, cunoscute sub denumirea de balanta legaturilor dintre ramuri.

Balanta legaturilor dintre ramuri-BLR- este un model matematic de structura ce oglindeste trasaturile esentiale ale reproductiei, reflecta dezvoltarea economiei nationale pe ansamblu si separat pe ramurile acesteia, conexiunile existente in economie, evidentiaza fluxurile de bunuri ce au loc in procesul reproductiei ca urmare a legaturilor dintre ramuri, proportiile ce se formeaza in economia nationala.

Preocupat de problema echilibrului economic in contextul crizei mondiale, economistul Wassily Leontief a inceput in anul 1931 activitatea de cercetare a legaturilor de productie dintre ramurile economiei americane.El divizeaza economia nationala pe ramuri pe care le pune fata in fata( pe de o parte producatoare iar pe de alta parte consumatoare) oferind astfel posibilitatea relevarii interdependentelor dintre ele.

Modelul static al BLR reflecta legaturile liniare dintre volumul cheltuielilor facute si productie, fara a tine seama de evolutia in timp a proceselor economice, reflecta corelatiile ce se formeaza in decursul unui an.

Modelul dinamic al BLR reflecta productia largita; arata cum este corelata productia pe un sir de ani; ia in considerare investtiile brute productive; ia in consideratie evolutia cheltuielilor materiale directe.

Continutul cadranelor BLR

Cadranul I: reprezinta consumul intermediar al ramurilor.Cuprinde relatiile de interdependenta ce se formeaza intre ramurile si subramurile productiei materiale ca urmare a livrarilor reciproce de obiecte ale muncii, adica dependentele tehnologice dintre ramuri.

Cadranul II; cuprinde valoarea bunurilor si serviciilor materiale din sfera productiei , respectiv structura produsului social final si utilizarea sa finala .

Cadranul III: grupeaza intrarile primare absorbite in sfera productiva din restul sistemului economic si care apar in balanta ca elemente ale valorii adaugate, adica amortizarea fondurilor fixe productive si productia neta a ramurii.

Cadranul IV: reflecta procesul de redistribuire cuprinzand veniturile itreprinderilor, institutiilor si lucratorilor din sfera neproductiva.Face legatura intre veniturile primare din cadranul III si consumul final din cadranul II.


37.ECUATIILE BALANTEI LEGATURILOR DINTRE RAMURI.


38. METODE SI TEHNICI DE PREVIZIUNE TEHNOLOGICA(METODE STRUCTURALE):PREVIZIUNI PRIN ANALOGIE, EVENIMENTE PRECURSOARE,SCENARII, SONDAJE, COMPARATII INTERNATIONALE.

Metoda de previziune prin analogie consta in descoperirea unei situatii care a avut loc intr-o perioada anterioara, intr-o amplsare diferita, intr-o societate diferita sau cu o tehnologie diferita, dar care are multe trasaturi comune cu situatia analizata.Studiul situatiilor similare pot conduce la rezultate bune pentru fenomenul studiat.

Metoda evenimentelor precursoare sau a tendintei stabileste evenimentele cauzale intre doua sau mai multe tendinte si determina gradul de invariabilitate in scopul definirii finale a tendintei conducatoare pentru evolutia viitoare. Se porneste de la premiza ca legaturile anterioare vor evolua la fel si in viitor.

Metoda scenariilor consta in constructia unei succesiuni de evenimente pe care, pornind de la prezent, se construieste pas cu pas viitorul.Pornind de la anul de baza se apreciaza care vor fi directiile posibile de evolutie a fenomenului, directiile dorite de evolutie a acestora, mijloacele necesare pentru dezvoltare.

Metoda sondajelor consta in consultarea unor colectivitati umane de catre persoane specializate folosindu-se chestionare.Consultarea se realizeaza prin sondaje, selectionandu-se un esantion de persoane reprezentativ pentru fenomenul urmarit. Este deci o metoda selectiva.

Metoda comparatiilor internationale.

Comparatiile in timp si in spatiu sunt utilizate in intreaga activitate previzionala insa impreuna cu alte metode de previziune.Metoda e considerata de sine statatoare daca este utilizata in vederea unei proiectari analogice.Pentru a se obtine rezultate este necesara compararea cu tari comparabile cu tara care face obiectul previziunii.


39.METODA ARBORILOR DE PERTINENTA.

Este una din metodele de prognoza des utilizata in domeniul tehnologiei.Consta in elaborarea tuturor variantelor care conduc la atingerea unor obiective dinainte fixate.Acest lucru se realizeaza prin realizarea unei retele arborescente de elemente ce conditioneaza realizarea unui obiectiv, ierarhizata sub forma de grafic( arbori orizontali sau verticali)

Principalele componente sunt:

O- obiectivul principal urmarit

Ci- caile de urmat

M- mijloacele ce trebuiesc folosite.

Tuturor subdiviziunilor care deriva din O li se acorda coeficienti de importanta pe fiecare treapta, suma lor fiind egala cu 1.In final se acorda nota de pertinenta care ilustreaza ponderea cu care contribuie fiecare element la realizarea obiectivului urmarit.Constructia arborilor de pertinenta are urmatoarele etape:

Stabilirea necesitatilor viitoare

Determinarea obiectivelor viitoare

Elaborarea variantelor

Evaluarea acestora si determinarea variantei optime de program.


40. UTILIZAREA METODEI NORMARII IN ACTIVITATEA DE PREVIZIUNE.CLASIFICAREA NORMELOR.

Metoda normarii este principala metoda utilizata in comensurarea eforturilor umane, materiale si financiare pe care le face un agent economic sau intreaga societate pentru obtinerea unui efest determinat.Acesta din urma fiind determinat, rezulta ca metoda nu se limiteaza la comensurarea eforturilor facute, ci reprezinta un instrument de reglare a utilizarii acestora.Normarea implica determinarea cantitatii de munca vie si materializata care urmeaza a fi cheltuita in perioada de previziune in conformitate cu obiectivele stabilite, cu tehnica utilizata, cu resursele de munca disponibile in acea perioada.

Rezulta ca distingem:

Norme de munca;

Norme de utilizare a mijloacelor de munca;

Norme de consum de obiecte ale muncii.


In aceste conditii normele exprima limite maxim admisibile a fi utilizate in perioada de previziune, insa ele pot exprima si limitele minim admisibile atunci cand se refera la efectele pe care ag economici isi propun sa le obtina.Metoda exprima deci eficienta economica realizata sau de realizat.


Fara 37 si 41



loading...










Document Info


Accesari: 3945
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )