Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































COMPORTAMENTUL INVESTITIONAL LA NIVEL MACRO SI MICROECONOMIC

economie


COMPORTAMENTUL INVESTIŢIONAL LA NIVEL MACRO sI MICROECONOMIC

Aplicatia nr.l.

Principalii indicatori ai eficientei investitiilor la nivel macroeconomic



Aplicatia are la baza datele statistice din Anuarul Statistic al României, 2006 (pentru serii de date pe perioada 2002-2005), precum si datele din Raportul Bancii Nationale a României (pentru serii de date pe perioada 2002-2005).

 Sa se analizeze evolutiile si eficienta investitiilor din România.

Rezolvare

Asa cum s-a prezentat în partea de teorie (paragraful 3.2.), analiza eficientei trebuie realizata pentru cele 2 mari categorii de investitii: în piata reala si în piata financiara, dar se va face si o analiza distincta a investitiilor straine în România.

A. INVESTIŢII ÎN ACTIVE REALE

Indicatorii de analiza sunt grupati pe 3 categorii (I,II,III) si se insista pe investitiile economice din principalele ramuri ale economiei nationale.

bI.Comportamentul investitional la nivelul întregii economii nationale este analizat prin mai multi indicatori privind formarea si utilizarea produsului intern brut (PIB).

1) În primul rând, conform cu metoda de productie (PIB = VAB + IP + TV - SP), este importanta analiza evolutiei PIB si a contributiei fiecarei ramuri cu valoare adaugata, conform cu datele din tabelul nr.1.

Tabelul nr. l. mil.RON

    Date

2002

2003

2004

2005

PIB

151475,1

197564,8

246468,8

288047,8

VAB, din care:

135619,2

175401,8

219975,9

254388,8

Agricultura si pescuit

17307,6

22849,2

30589,6

24388,1

Industrie

42609,8

49489,7

60794,9

69350,4

Constructii

8788,9

11483,1

14653,1

18290,0

Servicii

66913,6

91579,8

113938,3

142360,3

ȚPIB a crescut permanent (eliminând din calcul inflatia), astfel: +5,1% în anul 2002 fata de 2001, +5,2% în 2003 fata de 2002, +8,5% în 2004 fata de 2003 si +4,1% în 2005 fata de 2004.

Ponderea valorii adaugate în PIB pe total economie si ponderea principalelor ramuri în total VAB este calculata în tabelul nr.2.

Tabelul nr. 2. %

    Date

2002

2003

2004

2005

VAB/PIB

89,5

88,8

89,3

88,3

VAB total, din care:

100,0

100,0

100,0

100,0

-Agricultura si pescuit

12,8

13,0

13,9

9,5

-Industrie

31,4

28,2

27,6

27,3

-Constructii

6,5

6,5

6,7

7,2

-Servicii

49,3

52,3

51,8

56,0

ȚVAB a avut ponderi relativ constante de 88-89% în total PIB, ceea este un aspect pozitiv.

ȚVAB pe ramuri a avut însa o scadere în agricultura si în industrie, fata de evolutiile din constructii si servicii.

2)În al doilea rând, prin metoda cheltuielilor, structura utilizarii PIB pe perioada 2002-2005 apare în Tabelul nr. 3, pornind de la formula PIB=CF+FBCF+Exn+Vs.

Tabelul nr. 3. mil.RON

    Date

2002

2003

2004

2005

PIB

151475,1

197564,8

246468,8

288047,8

CF (Consum final efectiv)

127269,2

169233,4

210155,4

252431,8

FBCF (Formare bruta de capital fix)

32283,6 

42293,0

53850,3

66503,8

Vs (Variatia stocurilor)

556,1

873,8

4792,6

-1096,3

Exn (Export net)

-8633,8

-14835,4

-22329,5

-29791,5

Calculând ponderea acestor elemente în total PIB rezulta Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4.-%-

           Date

2002

2003

2004

2005

PIB

100

100

100

100

Consum final  efectiv          

84,0

85,6

85,3

87,6

FBCF

21,3

21,4

21,8

23,1

Variatia stocurilor

0,4

0,5

1,9

-0,3

Export net

-5,7

-7,5

-9,0

-10,4

ȚAceste ponderi arata ca FBCF reprezinta în jur 21-22% din totalul PIB, fiind tendinta de crestere, deci exista o activitate inv 949g619j estitionala crescânda. Calculele arata însa si o crestere a ponderii consumului final la 87,6%, dar  pe seama cresterii importurilor fata de exporturi, astfel ca în anul 2005, exportul net negativ a echivalat cu o "iesire" de PIB de 10,4% din total, ceea ce a afectat capacitatea de finantare. Un alt aspect negativ a fost reducerea stocurilor, echivalând cu consumul din rezerve.

Marimea si ponderea investitiilor I în total FBCF este prezentata , de asemenea, pe perioada 2002-2005 în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5.

 

2002

2003

2004

2005

FBCF (mil. RON)

32283,6 

42293,0

53850,3

66503,8

Investitii nete (mil. RON)

27173,5 

35651,2

44869,9

54566,0

% investitii în FBCF

84,1

84,3

83,3

82,0

ȚRezulta ca nu toate bunurile si serviciile cuprinse în FBCF au fost concretizate în investitii, investitiile având o pondere de 82-83%, cu trend descrescator,  diferenta putând fi cheltuieli care nu se mai regasesc în investitii (de exemplu, anumite studii de restructurare sau de privatizare), dar pot fi si resurse irosite.

3) Analiza PIB dupa metoda veniturilor: PIB = R + EBE + AIP - ASP + IP+TV - SP, nu se poate realiza, deoarece nu exista date statistice pe aceasta perioada. Analiza ar fi permis reliefarea corelatiei dintre remunerare si excedentul brut de exploatare si cu fiscalitatea.

bII. Analiza investitiilor dupa principalele criterii de clasificare a cheltuielilor de investitii în anul 2005 are, de asemenea, la baza datele din Anuarul statistic al României, 2006.

a) Clasificarea dupa elementele de structura determina o serie de ponderi în totalul cheltuielilor de investitii pornind de la datele statistice prezentate în Tabelul nr.6 pentru anii 2002-2005 si având în vedere formula I=CM+U+LG+Ac.

Tabelul nr.6 mil.RON

Nr. crt.

Ani

Total investitii nete (I). din care:

Elemente de structura

Constructii (CM)

Utilaje (U)

Lucrari geologice (LG)

Alte cheltuieli de investitii (Ac)

1.

2002

27173,5 

11005,3

14092,6

466,9

1608,7

2.    

2003

35651,2

14220,0

19513,3

445,7

1472,2

3.

2004

44869,9

18314,1

24176,0

555,2

1824,6

4.

2005

54566,0

26482,3

25555,9

438,5

2089,3

Ponderea acestor elemente în totalul cheltuielilor de investitii este prezentata în Tabelul nr.7.

Tabelul nr.7 %

Nr. crt.

Ani

Total investitii nete (I). din care:

Elemente de structura

Constructii (CM)

Utilaje (U)

Lucrari geologice (LG)

Alte cheltuieli de investitii (Ac)

1.

2002

100

40,5

51,9

1,7

5,9

2.    

2003

100

39,9

54,7

1,3

4,1

3.

2004



100

40,8

53,9

1,2

4,1

4.

2005

100

48,5

46,8

0,9

3,8

ȚDatele statistice arata o pondere mai mare a utilajelor (peste 50%), dat fiind faptul ca utilajele (considerate dotari active, specifice fiecarei activitati) contribuie esential atât la desfasurarea activitatilor în domeniile de productie, cât si în cele ale serviciilor. Tendinta de reducere în anul 2005 poate fi datorata declansarii unor importante lucrari de infrastructura, cu o pondere crescuta a elementului Constructii. Ponderea utilajelor este însa mai redusa în România fata de statele cu mare eficienta în folosirea resurselor de investitii. Ponderea constructiilor are o tendinta de crestere, fiind 48,5% în anul 2005, ea aratând o sporire a cheltuielilor cu infrastructura diferitelor activitati si constructii la nivel microeconomic, dar si posibile costuri nejustificate în constructii. Ponderea lucrarilor geologice si a altor cheltuieli s-a redus.

b) Ponderea cheltuielilor de investitii dupa criteriul formei de proprietate este prezentata în Tabelul nr. 8,  pe perioada 2002-2005.

Tabelul nr.8.-%-

 

Total

  Majoritara de stat

   Majoritara privata

2002

100,0

36,6

63,4

2003

100,0

32,0

68,0

2004

100,0

30,0

70,0

2005

100,0

19,6

80,4

ȚInvestitiile din proprietatea publica au o tendinta de reducere, în timp investitiile private au crescut.

c)Structura   investitiilor   dupa   felul   activitatilor   (ramurilor) economiei nationale pentru 2002-2005 este determinata ca ponderi în Tabelul nr.9.

Tabelul nr.9.-%-

Ani

Total investitii în active      reale

 din care în:

Agricultura

Industrie

Constructii

Servicii

2002

100

11,7

38,5

6,5

43,3

2003

100

5,9

37,6

9,6

46,9

2004

100

5,5

40,1

9,3

45,1

2005

100

3,9

32,4

14,5

49,2

ȚCele mai multe resurse investitionale au fost alocate industriei, dar ele au tendinta de scadere, investitiile alocate agriculturii au scazut, cele din constructii s-au dublat, în timp ce serviciile au crescut (concret, investitii în crestere au fost orientate spre transporturi, posta, telecomunicatii, activitatii bancare).

Valorile absolute ale investitiilor repartizate pe ramuri în anii 2004 si 2005 sunt prezentate în tabelul nr. 10.

Tabelul nr.10.mil.RON

 Perioada

Total investitii

 din care în:

Agricultura

Industrie

Constructii

Servicii

2004

44869,9

2468,1

17992,4

4154,7

20254,8

2005

54566,0

2122,3

17702,5

7919,4

26821,8

Aceste date sunt necesare pentru calculele unor indicatori de eficienta.

d)Dupa sursele de finantare, se determina ponderea diverselor surse de finantare. De exemplu, datele pentru anul 2000 si anul 2005, cu aceste ponderi, conform Anuarului Statistic al României sunt prezentate în tabelul nr.11.

Tabelul nr.11.-%-

Anul

Ani

Total surse

Din care:

Surse proprii

Credite interne

Credite externe

Buget national si locale

Capital strain

Alte surse

2000

100

77,5

3,5

12,0

3,4

0,3

3,3

2005

100

75,5

8,7

6,1

4,1

0,6

5,0

Ț Sursele proprii continua sa fie preponderente, ceea ce arata un grad redus de implicare a pietei financiare în finantarea pe termen lung. De asemenea, resursele externe au reprezentat în mai mare masura credite externe, fata de investitii directe, dar tendinta este de orientare spre capital strain (0,6% în 2005, dublu fata de 2000).

bIII.  Indicatori de eficienta,  calculati  ca raport între eforturile investitionale si efectele produse au fost analizati pentru exemplificare având în vedere date  statistice numai pentru anii 2004 si 2005.

a)Sporirea PIB pe total economie în anul 2005 fata de 2004, raportata la investitiile din anul 2004 este considerata un coeficient de eficienta a investitiilor la nivel macroeconomic, notat cu E. PIB si investitiile sunt exprimate în mil. RON, considerând ca investitiile realizate în anul 2004 si-au  produs influenta în anul urmator, 2005.

Deci:

 E =

  Calculul pe baza VAB pe total economie este urmatorul:

 E =

Ț Acest coeficient de eficienta este pozitiv, deci s-a realizat o eficienta, dar el trebuie sa se determine în dinamica pe mai multi pentru a vedea tendintele. De asemenea, se determina  pentru fiecare activitate,  raportând sporul de VAB obtinut de fiecare activitate în 2005 fata de 2004 la  valoarea investitiilor din anul 2004 pe ramuri de activitate.

Astfel, pentru  principalele activitati, calculele pe baza VAB (exprimate în mil. RON), sunt:

1.   pentru agricultura:

        E1 =

2.         pentru industrie:

E2 =

3.         pentru constructii:

E3 =

ȚActivitatile din constructii au coeficientul de eficienta cel mai mare în anul 2005, peste nivelul general pe total economie de 0,78 calculat pe baza VAB. Industria are coeficientul de eficienta mult mai redus decât nivelul total, desi ea a beneficiat de cele mai mari investitii. Situatia agriculturii s-a deteriorat dramatic, neobtinând practic eficienta, ci pierderi de VAB.

Aceasta analiza poate continua pe subactivitati sau subramuri, pentru a trage concluzii cât mai corecte despre eficienta investitiilor alocate acestor domenii.

b)Cresterea gradului de înzestrare tehnica a unui loc de munca poate fi dedusa din faptul ca valoarea imobilizarilor corporale din economia României a crescut pe total economie si pe fiecare ramura, asa cum reiese din tabelul nr.12.

Tabelul nr.12.-mil.RON

 Ani

Total IMC

 din care în:

Agricultura

Industrie

Constructii

Servicii

2004

552622,2

7509,1

165472,9

46975,7

332664,5

2005

624752,8

9043,0

181968,0

50776,2

382965,6

Gradul de înzestrare a muncii va fi apreciat, static, doar la nivelul anului 2005, prin raportarea valorii imobilizarilor corporale din economie (IMC) la populatia ocupata civila (P), pe total economie si pe ramuri.

Indicatorul gradului de înzestrare tehnica (z) pentru anul 2005 este calculat pe total si pe cele 3 ramuri importante, pe baza datelor din Anuarul statistic.

La nivelul economiei, în anul 2005 , Z este:

Z =

-pentru agricultura:

Z1 =

ȚSe poate observa foarte slaba dotare a agriculturii.

-pentru industrie:

Z2 =

ȚGradul de înzestrare tehnica în industrie este mult peste media economiei.

-pentru constructii:

Z3 =

ȚGradul de înzestrare  tehnica în constructii este cel mai ridicat si se datoreaza managementului mai bun generat de privatizarea mai rapida a acestei ramuri, dar si prin patrunderea unor firme straine foarte bine dotate.

c)Cresterea productivitatii muncii sociale pe total si pe ramuri este influentata si de investitiile alocate (în calculele de mai jos ignorând influenta altor factori).

Se considera ca productivitatea muncii sociale poate fi apreciata sintetic prin raportarea VAB la numarul populatiei ocupate (P) pe total si pe ramuri ale economiei.

Calculele pentru 2005:

-pe total economie:

-în agricultura:

-în industrie:

-în constructii:

Deci, ramura constructiilor are cea mai mare productivitate a muncii.

ȚStarea de eficienta este însa cert influentata daca indicele de crestere a productivitatii muncii sociale devanseaza indicele de crestere a gradului de înzestrare tehnica a locurilor de munca. Practic, trebuie calculati w si z pe anii 2004 si comparati cu cei din 2005.

→Indicele z pentru 2004 a fost 67082 RON. (552622,2/8,238).  Deci, raportul z2005/ z2004 este 1,11 (/67082). Cu alte cuvinte, gradul de înzestrare a muncii a crescut cu 11%.

→Indicele w pentru 2004 pe baza VAB a fost 26703 RON (219975,9/8,238). Deci, raportul w2005/w2004 este 1,13 (/26703). Deci, productivitatea muncii a crescut cu 13%, devansând astfel cresterea gradului de înzestrare tehnica care a fost de 11%, ceea ce este un aspect pozitiv.

Analiza trebuie continuata pe ramuri si subramuri de activitate.

d)Cresterea exportului net (notat Ex si calculat ca diferenta export-import) este, de asemenea, legata de eficienta investitiilor.

Calculele pe baza datelor statistice arata o situatie negativa care se perpetueaza pe întreaga perioada 2002-2005, deoarece s-a înregistrat un export net negativ (exportul este, an de an, mai mare decât importul).

Calculul static, prin raportarea exportului net la investitii, în anii 2002-2005 este urmatorul:

Ex(2002) =

Ex(2003) =

Ex(2002)=

Ex(2004)=

Ex(2005)=

ȚCalculele arata o crestere accentuata a dezechilibrului extern între export si import, dar trebuie analizat faptul daca importul se refera la utilaje sau echipamente de productie sau la importul pentru consum.

e)Modificarea gradului de ocupare a populatiei, pe total si pe ramuri de activitate, este influentata de evolutiile din investitii.

. În România, populatia ocupata a continuat sa scada în anul 2005 fata de anul 2004, populatia ocupata fiind de 9147 mii persoane, datorita reducerii demografice si datorita migratiei. Rata somajului a fost de 7,2% (mai redusa fata de anul 2004, când a fost de 8%). Rata somajului este mai ridicata în mediul rural (8,8%) fata de urban (5,2%). De remarcat ca rata somerilor înregistrati este doar de 5,9% în 2005.

.   Populatia ocupata civila a fost de 8390 mii persoane, în crestere fata de 2004, desi populatia activa s-a redus.

.  Structura populatiei  civile ocupate pe forme de proprietate în 2002 era de 18,5% în sectorul majoritar de stat, în scadere, cu cresterea persoanelor ocupate în sectorul majoritar privat (81,5%).

. S-a modificat structura populatiei civile ocupate pe activitati ale economiei nationale, astfel ca în anul 2005 au existat urmatoarele ponderi: 31,9% în agricultura (în scadere);  23,5% în industrie (în scadere);  5,5% în constructii (în crestere); restul de 39,1% în servicii (în crestere).

f) Balanta investitiilor economice se determina conform formulei:

             N1 + Ir = IMC + M + N2

Datele statistice nu permit aplicarea acestui calcul, dar din balanta imobilizarilor corporale se poate observa ca exista ani în care intrarile de imobilizari corporale IMC sunt mult mai mari decât investitiile realizate Ir, ceea ce se explica prin existenta unor lucrari neterminate N1 foarte mari si care sunt finalizate în anul respectiv, marind valoarea IMC (din punct de vedere contabil, lucrarile neterminate fiind imobilizari în curs si care prin finalizare devin imobilizari corporale IMC sau alte tipuri de imobilizari sau chiar pierderi care se pot regasi în M).

Astfel, în anul 2005, IMC intrate în balanta IMC în România au fost de 184961,7 mil.RON, desi volumul Ir în anul 2005 a fost 54566 mil.RON. Deci, intrarile de IMC au fost de 3,4 ori mai mari decât decât Ir.

B.INVESTIŢII FINANCIARE DIN ROMÂNIA

Investitiile financiare pot fi analizate în contextul unor evolutii foarte complexe pe planul pietei financiare, cu segmentele sale legate de piata monetara, piata de capital sau piata derivatelor.

Concret, sistemul financiar românesc deruleaza  plasamente în urmatoarele componente ale institutiilor de intermediere financiara:

-institutiile de credit, cele mai importante fiind bancile comerciale;

-societatile de asigurari;

-fondurile de investitii;

-societatile de investitii financiare;

-societatile de leasing;

-alte societati financiare.

La acestea trebuie adaugate institutiile pietei de capital:

-bursa Bucuresti -BVB

-bursa electronica- RASDAQ

-bursa de la Sibiu-BMFMS

Aceste ultime 3 componente vor fuziona.

Principalele evolutii monetare influenteaza institutiile de credit, iar pentru  anii 2002-2005 sunt prezentate în tabelul nr.13.

Tabelul nr.13.- mil.RON

Indicatori

2002

2003

2004

2005

1. Numerar în afara sistemului bancar

45578,3

57978,4

7 464,6

11 385,5

2. Disponibilitati la vedere

42726,3

55281,4

7 823,5

13 164,9

3. Economii ale populatiei

88894,2

99584,8

13 616,0

16 984,0

3. Depozite în lei pe termen si conditionate

49701,9

76738,0

12 094,1

18 914,2

4. Depozite în valuta ale rezidentilor

146811,7

171158,6

23 463,6

25 883,4

TOTAL masa monetara (M2)

373712,5




460741,3

64 461,7

86 331,9

Sporirea ponderii masei monetare M2 în PIB (30% în anul 2005) arata cresterea gradului de monetizare a economiei, concomitent cu reducerea ponderii masei M1 (reamintind ca primele doua elemente formeaza M1), toate având implicatii pozitive. Totodata, a crescut ponderea creditului neguvernamental în PIB, demonstrând o îmbunatatire a gradului de intermediere financiara. BNR a avut permanent în vedere stapânirea ratei inflatiei înca ridicate (rata medie anuala a inflatiei a scazut de la 22,5% în anul 2002, la 9% în anul 2005).

Aceste masuri legate de agregatele monetare au fost completate cu masuri în domeniul ratei dobânzii. Practic, rata dobânzii s-a redus permanent pe perioada 2002-2005, ceea ce stimuleaza creditarea investitiilor.

Tabelul nr.14.

Anii

Dobânzi active-%

Dobânzi pasive-%

Medii

Clienti nebancari

Operatii interbancare

Medii

Clienti nebancari

Operatii interbancare

2002

28,8

36,6

21,8

18,8

18,7

22,7

2003

20,4

26,2

15,0

11,0

10,8

16,8

2004

20,4

25,8

15,1

11,7

11,3

18,0

2005

12,0

19,2

6,6

6,3

6,2

7,6

            Totusi, evolutia cursului valutar a fost sinuoasa, mai ales în anii 2003-2004, când a avut loc chiar o apreciere a leului fata de dolar si euro, cu consecinte negative pentru exportatorii români. Volumul tranzactiilor pe piata valutara interbancara s-a situat în anii 2002 si 2003 la circa 3 mild. Euro, la care se adauga alte 4-6 mild. Euro. Derulate prin casele de schimb valutar de la banci sau separate.

Alte plasamente financiare sunt legate de piata asigurarilor, si anume:

- în anul 2002 au existat 50 de societati de asigurare, iar în anul 2003 au existat 46 de societati, activitatea fiind supusa unor reguli din ce în ce mai riguroase cerute de Uniunea Europeana;

-activitatea de asigurari este înca restrânsa;

-în anul 2003 s-au încheiat 9,7 milioane contracte, din care 8,5 milioane contracte pentru asigurari generale (88%), restul fiind pentru asigurari de viata;

-primele brute subscrise pentru toate genurile de asigurari au fost în anul 2003 de 650 milioane euro, cu o crestere de aproape 40% fata de 2002;

primele brute subscrise pentru asigurari generale continua sa fie preponderente (499,5 milioane euro), comparativ cu restul care reprezinta prime pentru asigurari de viata.

Evolutiile fondurilor de investitii sunt legate preponderent de fondurile mutuale de investitii. În anul 2003 au fost 22 fonduri (din care 2 au fost închise), dar ca element de noutate au aparut primele 2 fonduri monetare la BRD si BCR si primele 2 fonduri de actiuni (Intercapital si Napoca); unele fonduri au avut câstiguri usor peste dobânzile bancare, dar altele au fost sub aceste dobânzi, considerând ca este vorba de stabilizarea si maturizarea acestor fonduri.

Societatile de investitii financiare- SIF au continuat sa joace un rol important pe piata de capital, ele fiind urmarite în cadrul tuturor evolutiile bursiere la BVB. Concret:

-sunt tranzactionate cele 5 SIF-uri;

-numarul total de societati tranzactionate la bursa a fost de 65, pentru care au existat 19 actiuni la categoria I, apoi 46 la  categoria II, 6 obligatiuni municipale si 67 de societati de valori mobiliare;

-datele sintetice pentru 2000-2003 sunt prezentate în tabelul urmator:

Tabelul nr.15.

Anul

Volumul tranzactiilor

Mild.lei

Capitalizarea

pietei

mild.lei

Indice BET

puncte

Indice BET-C

puncte

Indice BET-FI

puncte

2000

121

11 019

544,7

510,8

1 236,8

2001

289

38 573

754,9

486,1

2 700,7

2002

356

91 580

1 659,1

1 103,1

6 015,2

2003

723

121 866

2 171,9

1 390,4

8 014,2

La RASDAQ, au fost tranzactionabile în anul 2003, 2460 societati, grupate pe 2 categorii RAQ-1 si RAQ-2, iar datele sintetice pentru 2000-2003 sunt prezentate în tabelul urmator:

Tabelul nr.16.

Anul

Volumul tranzactii-lor

Mild.lei

Capitali-zarea

pietei

mild.lei

Indice RASDAQRAQ-C

puncte

Indice RAQ-1

puncte

Indice RAQ-2

puncte

2000

217

20 783

689,0

-

-

2001

245

33 683

829,1

-

-

2002

230

61 074

1 051,9

974,8

1 104,2

2003

165

79 195

1 280,4

1 247,3

1 454,2

                -Tranzactii se mai realizeaza la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), cu indici SIBEX si urmarind evolutiile unor derivate de tip FUTURES, OPTIONS pe evolutiile RON/USA, RON/EURO, EURO/USA sau pe rata dobânzii.

            Analiza investitiilor financiare arata faptul ca piata financiara a  început sa functioneze în economia româneasca, fiind mai dezvoltata piata  monetara (cu tendinte negative de economisire în valuta, dar si cu tendinta  pozitiva de reducere a numerarului din circulatie). Piata de capital este slab  dezvoltata atât pe piata primara (emisiuni de titluri de valoare, astfel ca în anul 2003 au fost doar 8 emisiuni noi de obligatiuni în valoare de 138,5 mild. lei, din care 7 ca obligatiuni municipale), dar cu o activitate în crestere pe  piata secundara (cu tranzactii la bursa si extrabursiera), precum si pe piata asigurarilor, a contractelor si a altor tranzactii financiare modeme.

C.INVESTIŢIILE STRĂINE în România sunt prezentate în tabelul urmator (datele de la pasive externe la finele perioadei).

Tabelul nr.14.- mil.EURO                                            

2002

2003

2004

2005

1.Investitii directe

8 516,6

10 072,3

15 039,9

20 130,4

2.Investitii de por-tofoliu, din care:

3 102,6

3 562,0

3 540,9

4 363,2

-de natura actiunilor

495,0

555,0

643,0

831,8

-de natura obligatiunilor

2 598,6

2 994,9

2 843,8

3 475,7

-instrumente ale pietei  monetare

9,0

12,1

54,1

55,7

3.Alte investitii, din care:

12 863,0

13 564,8

15 958,1

22 267,3

-împrumuturi si credite

12 142,2

12 470,7

14 025,1

19 239,1

Se observa o crestere a volumul investitiilor straine directe mult mai mult decât cresterea investitiilor de portofoliu, iar ca investitii de portofoliu strainii le prefera mai ales pe cele de natura obligatiilor, si mai putin pe cele de natura actiunilor. Starea de tranzitie a determinat orientarea spre plasamente prin piata de credit înca preponderent prin împrumuturi si credite.

 

 

Aplicatia nr.2.

 

Modele structurale utilizate în optimizarea repartizarii investitiilor la nivel macroeconomic

Modelul balantei legaturilor dintre ramuri B.L.R.

Se considera o balanta a legaturilor dintre ramuri (B.L.R.) formata din 2 ramuri R1 -agricultura si silvicultura, iar R2 - industria, pentru care în anul 2005 s-au înregistrat urmatoarele date statistice prezentate în tabloul din Tabelul nr.1.

                                           B.L.R. -2005           Tabelul nr.1. - mild.lei.-

Ramura

Consum intermediar (xij)

Produs

final

(Yi)

Produs

global

(Xi)

Ramura 1

Ramura 2

Ram.1

20

40

40

100

Ram.2

60

240

100

400

Amortizare (aj)

5

20

Salarii (Sj)

10

60

Profit (Pj)

5

40

Produs global (Xj)

100

400

I.-Determinarea produsului final Y atunci când se prevede cresterea produsului global DX.

Pentru anul 2006 se prevede o crestere a produsului global pe ramuri, astfel:

-în ramura 1, o crestere DX1=50 mild. lei.;

-în ramura 2, o crestere DX2=100 mild. lei

Sa se întocmeasca tabloul B.L.R. pentru anul viitor, având în vedere datele din anul de baza si cresterea preconizata pentru cele 2 ramuri.

Rezolvare

Formula de calcul este Y=(E-A)X

Calculele pornesc de la prevederile privind cresterile produselor globale în cele 2 ramuri, astfel ca în anul 2006 se vor înregistra urmatoarele valori:

-          X1= 100+50=150 mild. lei

-          X2=400+100=500 mild. lei

În continuare, pe baza BLR din anul 2005 sunt determinati cei 4 coeficienti, având în vedere formulele lor de calcul:

1)      coeficientii cheltuielilor directe (aij), rezultând matricea A.



Deci, matricea A este:

2)      coeficientii cheltuielilor de amortizare (a0j):


 

3)      coeficientii salariilor (s0j):


4)      coeficientii profiturilor (p0j):

1       1

Deci, pe coloana, suma acestor coeficienti este egala cu 1:

-          pentru R1 :0,2+0,6+0,05+0,1+0,05=1

-          pentru R2:0,1+0,6+0,05+0,15+0,1=1

Semnificatia acestor sume este aceea ca o unitate valorica (1), de exemplu  pentru agricultura cuprinde: 0,2 unitati valorice aprovizionate din agricultura, 0,6 unitati din industrie, 0,05 cheltuieli de amortizare, 0,1 salarii si 0,05 profituri.

Elementele balantei pentru anul 2006 se determina prin aplicarea acestor coeficienti (considerati constanti pentru perioada analizata) la valoarea produsului global prevazut pentru 2006.

Deci, valoarea consumului intermediar xij este:

x11= a11· X1=0,2·150=30                           x12= a12· X2=0,1·500=50

x21= a21· X1=0,6·150=90                           x22= a22· X2=0,6·500=300

Valoarea amortizarii aj este:

a1= a01· X1=0,05·150=7,5                         a2= a02· X2=0,05·500=25

Valoarea salariilor Sj este:

S1= s01· X1=0,1·150=15                           S2= s02· X2=0,15·500=75

Valoarea profiturilor Pj este:


P1= p01· X1=0,05·150=7,5                        P2= p02· X2=0,1·500=50

Marimea produselor finale Y se determina conform formulei :Y=(E-A)X

Mai simplu, calculul lui Y1 se face prin scaderea din produsul global din agricultura X1 a sumei consumurilor intermediare (Σ xij ). Deci:

Y1 = 150- (30+50)=70.

Y2 = 500- (90+300)=110.

Completând aceste elemente în noul tablou al B.L.R. pentru anul 2006 se obtine Tabelul nr.2.

B.L.R. -2006          Tabelul nr.2.- mild.lei.-

Ramura

Consum intermediar (xij)

Produs final

(Yi)

Produs global

(Xi)

Ramura 1

Ramura 2

Ram.1

30

50

70

150

Ram.2

90



300

110

500

Amortizare (aj)

7,5

25

Salarii (Sj)

15

75

Profit (Pj)

7,5

50

Produs global (Xj)

150

500

Din acest tablou se pot observa dezechilibrele, astfel ca  produsul final Y ≠aj+Sj+Pj si anume:

-          pentru agricultura 70 >7,5+15+7,5, deci PIB creat de agricultura este cu ­40 mai mare decât valoarea adaugata;

-          pentru industrie  110 < 25+75+50, deci +40, pe seama salariilor si profiturilor foarte mari.

Deci, cele 40 mild.lei în plus la o ramura se regasesc în  minus la cealalta ramura, respectiv în industrie, iar aici se va observa o reducere a cresterii lui Y în anul 2006 fata de 2005. Aceste dezechilibre au existat deja si în B.L.R. din anul 2005, ele accentuându-se în anul 2006 si trebuie analizate pe termen mai lung pentru a nu se ajunge situatii negative.

II.-Determinarea produsului global X atunci când se prevede cresterea produsului final DY.

Daca se porneste de la aceeasi B.L.R. din anul 2005, dar pentru anul 2006 se prevede o crestere a produsului final pe ramuri, astfel:

-în ramura 1, o crestere DY1=30 mild. lei.;

-în ramura 2, o crestere DY2=10 mild. lei

Sa se întocmeasca tabloul B.L.R. pentru anul 2006, având în vedere datele din anul de baza si cresterea preconizata pentru cele 2 ramuri.

Rezolvare

Formula de calcul este X=(E-A)-1Y

Calculele pornesc de la prevederile privind cresterile produselor finale în cele 2 ramuri, astfel ca în anul 2006 se vor înregistra urmatoarele valori:

Y1= 40+30=70 mild. lei

Y2=100+10=110 mild. lei

În continuare, sunt determinati cei 4 coeficienti, având în vedere formulele lor de calcul (dar având în vedere ca este aceeasi B.L.R., coeficientii sunt aceiasi din Aplicatia I, dupa care se continua rezolvarea).

Dupa determinarea matricei A , trebuie calculata (E-A)-1, pornind de la (E-A):

În continuare se procedeaza la operatiile de inversare a acestei matrici.

-          Se stabileste determinantul matricei (E-A):

D (E-A)= 0,8·0,4 - (-0,1·-0,6) =0,26

-          Se determina (E-A) transpusa:

 

-           Apoi asociata lui (E-A):

-          Ultima operatie determina matricea inversa, prin împartirea elementelor din asociata cu determinantul  D (E-A), rezultând:

Aceasta matrice se mai noteaza si cu B, iar elementele ei sunt bij.

În final, se trece la calcularea produselor globale X, aplicând formula:

Fiind vorba despre aceleasi date statistice ca în Aplicatia I s-au obtinut aceleasi produse globale, iar mai departe, calculele continua cu aplicarea coeficientilor la aceste produse globale, ajungând la aceeasi B.L.R. pentru anul 2006, prezentata în Tabelul nr.2.

III.-Determinarea investitiei specifice totale la nivelul fiecarei ramuri (S1,S2)

Se porneste de la aceeasi B.L.R. din anul 2005, specificând faptul ca din produsele finale Y, cele doua ramuri au stabilit sa aloce ca investitii directe (Id) urmatoarele sume:

-          ramura 1- Id1=10 mild. lei;

-          ramura 2- Id2=40 mild. lei.

Pe seama acestor investitii directe se estimeaza  cresterea produsului global, prezentata în Aplicatia I, astfel:

-în ramura 1, o crestere DX1=50 mild. lei.;

-în ramura 2, o crestere DX2=100 mild. Lei.

Sa se determine care este investitia specifica directa si investitia specifica totala în cele 2 ramuri, stabilind care va fi volumul total de investitii ca urmare a legaturilor dintre ramuri.

Rezolvare

Formula de calcul pentru investitia specifica totala este bazata pe investitia specifica directa si matricea cheltuielilor totale:

ST= eT · (E-A)-1.

Mai întâi se determina investitia specifica directa:

-          Matricea (E-A)-1 este aceeasi din aplicatia precedenta-Apl.II.

-          Investitia specifica totala va fi:

Daca s-ar avea în vedere doar investitiile specifice directe, investitiile necesare pentru cresterea produsului global în cele 2 ramuri se obtin prin aplicarea coeficientilor investitiilor directe e la crestere DX:

-în ramura 1: 0,2 x 50   = 10 mild.lei

-în ramura 2: 0,4 x 100 = 40 mild.lei.

                             Total = 50 mild.lei

În realitate, trebuie luati în seama coeficientii investitiilor totale. Deci:

-în agricultura ar fi nevoie nu doar de 0,2 lei investitii la 1 leu crestere de produs global, ci de 1, 23 lei investitii totale;

-în industrie, ar fi nevoie nu doar de 0,4 lei investitii la 1 leu crestere de produs global, ci de 1, 23 lei investitii.

Rezulta ca investitiile totale necesare pentru cresterea produsului global în cele 2 ramuri ar fi:

-în ramura 1: 1,23 x 50   =   61,5 mild.lei

-în ramura 2: 1,31 x 100 = 131 mild.lei.

                               Total = 191,5 mii mild.lei

Deci, investitiile specifice totale sunt mult mai mari decât cele directe, diferenta dintre ele reprezentând investitii specifice indirecte (sau conexe), determinate de legaturile dintre ramuri. Deci:

-în agricultura:1,23-0,2=1,03 lei sunt investitii indirecte sau conexe;

-în industrie:1,31-0,4=0,91 lei investitii indirecte.

            Dupa cum se observa, aceste investitii sunt de câteva ori mai mari decât cele indirecte, demonstrând deficiente de corelare între ramurile economiei nationale. De exemplu, investitiile directe prevazute de ramura turismului genereaza necesitati cu mult mai mari pentru rezolvarea unor probleme de infrastructura si de productie agro-alimentara.

IV. -Repartizarea unui fond de investitii suplimentar având în vedere o ramura prioritara

Pornind de la aceeasi B.L.R. din anul 2005 si pe baza investitiilor specifice totale din Aplicatia III se considera ca economia nationala va beneficia de un fond de investitii de un organism financiar international în valoare de 60 mild.lei, care va fi repartizat ramurii care are investitia specifica totala cea mai redusa, considerata ca fiind ramura prioritara.

Rezolvare

Formula de calcul este:

În exemplul dat, agricultura are investitia specifica totala cea mai mica, S=1,23, iar daca ea ar primi întregul fond de investitii de 60 mild.lei, s-ar obtine:

Concret, aplicând formula de calcul, se înmulteste vectorul lui ej cu prima coloana din matricea B, corespunzatoare primei ramuri considerata prioritara si rezulta:

 Deci, 15+45=60 mii mild.lei

Datorita legaturilor dintre ramuri, fondul de investitii trebuie repartizat nu doar în agricultura, ci o parte trebuie alocat si industriei pentru respectarea unor relatii de interdependenta, deoarece industria trebuie sa realizeze unele investitii pentru producerea de masini agricole, produse chimice etc.

Deci, pentru reabilitarea agriculturii apare ca fiind necesara mai întâi crearea unor utilaje sau alte servicii oferite de industrie pentru agricultura.


 

Aplicatia nr. 3.

 Modelul dinamic al lui O.Lange

Datele statistice la nivel macroeconomic pentru anul ,,t" 2005, sunt aceleasi prezentate în tabelul sintetizat al  B.L.R. de la Aplicatia 2 (fara specificarea amortizarii, salariilor si a profitului), cu 2 ramuri de activitate:

.

Tabelul nr.3-anul ,,t" =2005                           - mild.lei

Ramura

Consum intermediar

xij

Produs final pentru

investitii Yi2

Repartizare

pe ramuri (Yij)

Produs final pentru investitii

Yi2

Produs final pentru consum

Yi1

Pro-dus

final

Yi

Produs global

Xi

R1

R 2

R1

R2

R1

20

40

8

4

12

28

40

100

R2

60

240

15

37

52

48

100

400

..

..

..

..

..

Produs global Xj

100

400

t+1/ t

50

100

Sa se determine cresterea produsului global în anul ,,t+1"(2006) pe baza formulei lui O.Lange.

Rezolvare

Formula de calcul este:

Se determina matricea coeficientilor investitiilor D, pe baza coeficientilor dij.

 

Deci, se inverseaza matricea D (la fel ca la matricea A).

Matricea D-1  este:

Vectorul  Y2i(t) este cel din tabelul BLR nr.3 prezentat, adica:

Cresterea produsului global pentru anul 2005 se obtine prin  înmultirea matricii D-1  cu coloana produsului final pentru investitii Y2i(t):

 

Aceste cresteri se adauga la produsul global din anul 2005, astfel ca în anul 2006, produsul global va înregistra urmatoarele valori:

-          X1= 100+50=150 mii mild. lei

-          X2=400+100=500 mii mild. lei

Aplicând coeficientii aij, se va completa balanta pentru anul 2006 pentru elementele xij, obtinând tabelul BLR nr.4 (în care xij si produsul final se determina similar cu Aplicatia I):

-          Y1= 150-(30+50)=70 mild. lei

-          Y2=500-(90+300)=110 mild. lei

Tabelul nr.4-anul ,,t+1,, 2006                       - mild.lei

Ramura

Consum intermediar

xij

Produs final pentru investitii

Yi2

Produs final pentru consum

Yi1

Produs

final

Yi

Produs global

Xi

Ram. 1

Ram. 1

Ram.1

30

50

?

?

70

150

Ram.2

90

300

?

?

110

500

..

..

..

Produs global Xj

150

500

Cea mai importanta este acum repartizarea acestui  produs final pentru consum si pentru investitii, punând cele 2 restrictii.

. O restrictie este ca :

Se ajunge la practic la 2 inecuatii în care necunoscutele sunt produsele finale destinate investitiilor pe cele doua ramuri. Rezolvarea impune decizia ca o ramura sa fie considerata prioritara, astfel ca cealalta ramura va primi practic restul de investitii conform unei relatii stabilite matematic prin rezolvarea sistemului de inecuatii.

În acest exemplu, se considera ca ramura 1 este prioritara, deci se vor da valori pentru Y12, astfel ca se ajunge la limitele între care trebuie stabilit Y22.

7,8389·Y12 - 0,8474·Y22 0, deci 7,8389·Y12 0,8474·Y22

-6,3559·Y12+3,3898·Y22 0, deci 3,3898·Y226,3559·Y12

Rezulta ca:  sau:

Aceasta relatie, la fel ca si matricea D, alaturi de matricea A si de ceilalti coeficienti se considera constante, pe baza carora se pot construi scenarii de evolutii pe mai multi ani.

. Desigur, atunci când se stabilesc valori pentru investitiile din ramura 1 se tine seama de cealalta restrictie, si anume: , deci valoarea investitiei nu poate depasi marimea produsului final al ramurii respective.

            Revenind la exemplul dat, din Tabelul nr.4. se va considera ca în anul 2006, investitiile Y12 =20 mild.lei (produsul final fiind 70 mild.lei).  Înlocuind în relatia , rezulta : .

Deci: . Având în vedere marimea produsului final total  în ramura a 2-a (110 mild.lei) si proportiile normale dintre investitii si consum se va stabili Y22 =40 mild.lei. Prin scaderea produsului final pentru investitii din total produs final se stabilesc valorile pentru consum, completând necunoscutele din tabelul nr.4 si stabilind noul tabel nr.5.

Tabelul nr.5-anul ,,t+1" 2006                       - mii mild.lei

Ramura

Consum intermediar

xij

Produs final pentru investitii

Yi2

Produs final pentru consum

Yi1

Produs

final

Yi

Produs global

Xi

Ram. 1

Ram. 1

Ram.1

30

50

20

50

70

150

Ram.2

90

300

40

70

110

500

..

..

..

Produs global Xj

150

500

            Determinarea cresterii economice pentru anul ,,t+2,,                    2007 se face revenind la metodologia prezentata pentru anul 2006, dar cu investitiile din anul 2006 (coloana),  adica:

 

Se observa ca ambele ramuri au obtinut o crestere, dar pastrarea vechilor corelatii arata ca industria are tendinta de restrângere a cresterii, deoarece fie aloca prea putine resurse pentru investitii, fie eficienta lor este mult mai redusa comparativ cu agricultura.













Document Info


Accesari: 2578
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )