CONSECINTELE COMITERII INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL ECONOMIEI SUBTERANE
Consecinte generale
Comiterea infractiunilor din domeniul economiei subterane este strans legata de alte segmente ale vietii sociale si genereaza consecinte generale deosebit de grave:
accentuarea procesului de inegalitate sociala prin imbogatirea rapida si nejustificata a unor astfel de persoane, fenomen care duce implicit la scaderea nivelului de trai al marii majoritati a populatiei;
aparitia unor retele de tip mafiot ca verigi ale retelelor internationale in materia fraudelor financiare;
practicarea pe scara larga a concurentei neloiale, fata de agentii economici onesti, care vor fi sufocati si exclusi de pe piata de cei care obtin venituri ilicite;
acumularea nelegitima a capitalului de catre oameni verosi;
degradarea mediului socio-economic, care intra in colaps din moment ce nu se bazeaza pe o valoare reala;
franarea procesului de reforma economica si sociala in detrimentul marii majoritati a populatiei;
cresterea neincrederii unor segmente importante ale populatiei fata de eficacitatea economiei de piata, autoritatea politica, probitatea morala a institutiilor statale, justitie, cu afectarea grava a principiului democratiei.
Consecinte speciale
- efecte asupra formarii veniturilor statului;
- efecte economice;
2.1 Consecinte asupra formarii veniturilor statului
Evaziunea fiscala duce la diminuarea volumului veniturilor statului, fapt ce determina automat un buget de stat mic, ce nu mai poate oferi fondurile finaciare necesare pentru indeplinirea functiilor sale de baza.
Lipsa acuta de fonduri afecteaza statul, care nu poate adopta decat o singura masura cu efect imediat, adica cresterea cotelor de impunere la impozitele existente sau chiar infiintarea de impozite noi. Efectul acestor masuri duce la cresterea presiunii fiscale, care duce la randul sau la o crestere a rezistentei la impozite si, astfel, la o amplificare a fenomenului de evaziune fiscala.
Un fenomen de evaziune fiscala crescuta ar determina o diminuare si mai accentuata a volumului veniturilor statului, iar ciclul aratat se poate relua cu o amploare si mai mare.
Cercul vicios creat este unul din care nu se poate iesi decat daca se reduce semnificativ fenomenul evaziunii fiscale.
Reducerea fenomenului de evaziune fiscala va determina in mod implicit o crestere a volumului veniturilor statului. Acest lucru se va intampla in conditiile aceluiasi nivel de impozitare si a aceleasi politici fiscale.
Fenomenul de evaziune fiscala influenteaza in mod negativ volumul veniturilor statului prin doua mecanisme:
- direct, privand bugetul de stat de o parte a veniturilor ce i se cuvin in conformitate cu legislatia in vigoare, neplatind obligatiile fiscale;
- indirect, determinand administratia publica centrala sa majoreze cotele de impozitare si astfel, crescand presiunea fiscala, rezistenta la impozite si ponderea fenomenului de evaziune fiscala.
Necolectarea si nevarsarea la termenele legale a sumelor ce se cuvin bugetului de stat afecteaza in mod negativ executia bugetara, producand grave dezechilibre bugetare.
Consecinte economice
Bugetul de stat este un mijloc de asigurare a echilibrului general economic si pentru corectarea unor conjuncturi economice.
Pentru indeplinirea functiilor sale, bugetul de stat necesita un nivel crescut de venituri. Daca venitul preconizat nu se pune in practica, bugetul de stat nu mai detine forta financiara necesara indeplinirii scopurilor propuse.
In ceea ce priveste contribuabilul, acesta respectandu-si obligatiile fiscale, este afectat direct, diminuadu-i-se veniturile necesare pentru consum.
Ingreunarea activitatilor economice determina consecinte negative asupra profitului care va fi mai mic si, implicit, veniturile varsate la bugetul de stat de catre acesti contribuabili vor fi mai mici. Se produce astfel un mecanism prin care veniturile statului se reduc si mai mult, datorita fortei economice a contribuabililor care respecta legea.
Pentru contribuabilul care nu-si plateste obligatiile fiscale, efectele evaziunii fiscale ii vor aduce un venit crescut crea ramane integral la dispozitia lui.
Pentru a nu fi descoperita evaziunea fiscala, acest venit trebuie ascuns, ajungand in anumite conturi bancare camuflate in tara sau in strainatate, sau patrund in economia subterana care se va dezvolta si, odata cu ea, si evaziunea fiscala.
C. c. C. 2.3 Consecinte sociale
Prin sustragerea de la plata impozitelor, statul este lipsit de veniturile sale, iar indeplinirea obiectivelor social-economice prin bugetul de stat nu se va realiza.
Facilitatile fiscale se refera la adoptarea unor masuri menite sa stimuleze anumite activitati economice, sa favorizeze actiuni economice de interes general sau regional sau sa avantajeze anumite categorii sociale. Aceste masuri imbraca forma unor scutiri, reduceri si amanari de impozite pe care autoritatea publica Ie acorda atunci cand urmareste realizarea unor programe guvernamentale sau locale.
Datorita evaziunii fiscale, insa, bugetul de stat se diminueaza, iar aceste programe nu pot fi implementate, afectand acele categorii sociale care necesita sprijinul financiar al statului si care nu mai beneficiaza de respectivele fonduri.
Se ajunge, astfel, la grave consecinte negative, diminuandu-se standardul de viata al acelor categorii sociale, aparand actiuni de protest care pot genera degradarea unor sectoare economice.
Cand un contribuabil onest observa care sunt consecintele unor cote mari de impozitare asupra activitatilor sale economice si asupra veniturilor pe care Ie obtine in final, ca situatia economica a unui alt contribuabil este mai buna decat a sa doar pentru ca nu-si plateste obligatiile fiscale, iar autoritatea fiscala nu este in masura sa il sanctioneze si sa recupereze creantele bugetare, sau daca o face, acest lucru se face cu mare intarziere, poate ajunge la concluzia ca este mai profitabil din punct de vedere economic sa practice si el evaziunea fiscala.
Intr-o societate in care ponderea fenomenului de evaziune fiscala este mare si se resimte acut datorita nivelului de trai deja scazut, apar efecte cum ar fi scaderea drastica a increderii contribuabililor in autoritatea publica si in politica dusa de aceasta.[3]
Trebuie mentionat faptul ca veniturile ramase la contribuabilul care s-a sustras de la plata obligatiilor fiscale catre stat nu sunt de natura a stimula initiativa privata deoarece aceste venituri nu au o provenienta licita si de aceea ei vor fi folositi tot in zona economiei subterane sau vor suferi un proces de «albire», prin asa-numitul proces de spalare a banilor.
Evaziunea fiscala, coroborata cu imposibilitatea autoritatilor statului de a-i face fata, aduce serioase atingeri respectului populatiei fata de munca cinstita, echitate si justitie, cu grave consecinte pe plan psihologic si social.
Astfel, respectul fata de lege va fi mult diminuat, avand ca grava consecinta rezistenta populatiei fata de aplicarea legii si implicit fata de autoritatile care au ca atributii punerea in aplicare a acesteia.
Economia subterana alimentata de fondurile obtinute prin evaziune fiscala poate duce la crearea unor grupuri de presiune puternice care sa incerce chiar influentarea legislativului in elaborarea actelor normative, iar de aici pana la anarhie sociala n-ar mai fi decat un pas.
|
