Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Cadrul juridic al firmei S.C. ELEVEN IMPEX S.R.L.

economie


Cadrul juridic al firmei   S.C. ELEVEN IMPEX S.R.L.



            Societatea este o persoana juridica româna, având forma juridica unei societati pe actiuni cu raspundere limitata, fiind înregistrata la registrul comertului sub numarul J40/14.2.91 în 1992 si având codul fiscal R 581188. S.C. Eleven Impex S.R.L. este o firma privata, cu un capital social subscris si varsat de 8.720.000 lei, reprezentând 20 parti sociale care au fost împartite între 2 asociati.

Atributiile, responsabilitatile si competentele organismelor participative de managment sunt evidentiate în Statutul firmei si  Regulamentul de organizare si functionare. Toate aspectele privind constituirea, functionarea si inregistrarea societatilor comerciale sunt reglementate prin:

·  Legea 31/1990, modificata si republicata in 1998, privind societatile comerciale;

·  Legea 26/1990, modificata si republicata in 1998, privind Registrul Comertului;

2. Obiectul  de activitate. Relatiile firmei cu furnizori si clienti.

Pe parcursul activitatii sale, societatea a avut mai multe obiecte de activitate înscrise în statutul juridic însa la unele dintre ele s-a renuntat si, actualmente, obietul de activitate îl formeaza:

  • Comert cu ridicata al produselor din ceramica, sticlarie, tapete si a produselor de întretinere (export în comision) care sunt reprezentate în C.A.E.N. prin codul 5144;
  • Comert interior privind aprovizionari de materiale specifice activitatii de sticlarie;

            S.C. Eleven Impex S.R.L. este o societate de dimensiune mica, care are activitati cuprinse în domeniul elaborarii si comercializarii produselor din sticlarie suflata.

Astfel, din activitatea pe care o desfasoara se pot deduce niste concluzii. si anume: societatea încheie contacte cu producatorii de sticlarie, carora (dupa caz) le încheie contracte de livrare de materiale si materie prima; le funizeaza produsele proiectate (desene si diverse grafice); si încheie contracte de vânzare a produselor respective din numele lor cu parteneri din strainatate. Tot societatea efectueaza controlul  calitatii produselor respective înainte de livrare.

            Practic activitatea firmei urmareste produsul de la conceperea lui pâna la livrarea sa distribuitorului, exceptând producerea sa.

            Productia realizata este destinata în special pentru export.

Din gama de produse se remarca: sfesnice, cupe, pahare, salatiere, ulcioare si diverse produse decorative, toate realizate din sticla suflata.

           Eleven Impex S.R.L. are relatii cu diferite societati ce îsi desfasoara activitatea atât pe teritoriul României, cât si în strainatate. Însa, printre firmele date, trebuie de remarcat reletiile speciale de cooperare dintre Eleven Impex S.R.L. si S.C. Rubinul Berca S.A. (din 2002 numita  S.C. Glassrom S.A., Buzau) - care executa cele mai multe comenzi pentru societate si a caror colaborare dureaza de peste 8 ani. Pe langa aceasta societatea mai are relatii si cu alti producatori de sticlarie, ca S.C. Fabrica de sticla Avrig S.A. (Avrig), S.C. Star Glass S.A. (Tg. Jiu);

·        Relatii cu producatorii de cutii de ambalaje pentru sticlarie: S.C. ROMCARTON S.A.(Bucuresti), Tipo Actis S.A.(Bucuresti), Tip Euro Pakages S.R.L.(Bucuresti);

·        Relatii cu societati transportatoare de marfa si mostre pentru export: TRANS ROMANIA International (Bucuresti), S.C. Boreal S.R.L. (Bucuresti), S.C. DHL S.A. (Bucuresti), S.C. Cargus S.R.L. (Bucuresti);

           Clientii sunt firme din strainatate, în special Eleven Impex S.R.L. colaboreaza cu Crystal Trade Co. (Marea Britanie), Party Lite Gifs Inc. (S.U.A.) ca si cu reprezentanta acesteia din Olanda, Princess House Inc. (S.U.A.).

În activitatea sa, S.C. Eleven Impex S.R.L. utilizeaza birourile sale din Splaiul Unirii si mobilierul birotic, un depozit situat în acelasi bloc unde se pastrate unele produse, mostre si unele materiele, patru autoturisme de serviciu care sunt destinate transportarii angajatilor în scopul de serviciu, aparate de telecomunicatii, retea de calculatoare.

3. Subsistemul organizatoric

            În ceea ce priveste organizarea procesuala semnalam existenta a 4 functiuni de baza ale întreprinderii: cercetare - dezvoltare, comercial, personal si financiar contabila si a majoritatii activitatilor ce o compun.

            La nivelul pe compartimente nu sunt delimitate suficient atributiile, responsabilitatile si competentele, în timp ce posturile dispun, în linii generale de sarcini, responsabilitati si competente, chiar daca definirea lor este uneori ambigua.

            Un aspect extrem de importat al acestui domeniu al organizarii firmei îl constituie sistemul categorial de obiective si corelarea diverselor tipuri de obiective cu componentele procesuale (functii, activitati, atributii, sarcini). O asemenea sistem nu se regaseste la Eleven Impex S.R.L.

            Organizarea este evidentiata în documentele de formalizare a structurii organizatorice, respectiv regulamentul de organizare si functionare, organigrama si fisele de post.

Regulamentul de organizare si functionare (ROF) are o structura si un continut preluat dintr-un model mai vechi de prezentare a structurii organizatorice.  Continutul sau este departe ceea ce ar trebui sa evidentieze un astfel de document de formalizare a structurii organizatorice,implicit a sistemului organizatoric. El se opreste la inserarea unor atributii, responsabilitati si competente pentru organismele participative de management. Or, în ceasta privinta, nu putem vorbi de o delimitare si dimensionare organizatorica adecvata a atributiilor, resposabilitatilor si competentelor.

            Organigrama este una piramidala, specifica unei structuri organizatorice de tip ierarhic functional.

            Organigrama corespunde, în general, exigentelor metodologice si de continut impuse de managementul stiintific. Ea este conceputa si realizata plecându-se de la tipul de structura organizatorica ierarhic-funct 212q1617c ionala ce caracterizeaza S.C. Eleven Impex S.R.L. si cuprinde, cei drept slab dezvoltate, dar toate componentele primare: posturi, functii, niveluri ierarhice, ponderi ierarhice, compartimente si relatii organizatorice.

            Firma dispune de 3 compartimente, toate functionale, dupa cum urmeaza:

1.      Comercial - reprezinta compartimentul cel mai important, aici au loc

negocieri, încheieri si desfasurari de contracte, atât din punct de vedere al vânzarii produselor, cât si din cel al aprovizionarii cu materiale speciale (ce dau viitoarelor produse aspect si calitate deosebita). Acest compartiment este condus de un director comercial care are în subordine 3 referenti comerciali.

2.      Economic - reprezinta compartimentul cu cel mai mare volum de

 informatii. Aici se desfasoara activitati de caserie, de evidenta contabila, de personal. Compartimentul este condus de contabilul sef, care are în subordine 2 salariati.

3.      Design si controlul calitatii - reprezinta cel mai nou compartiment, care

presteaza servicii de proiectare si îmbunatatire a viitoarelor produse, prin elaborarea de desene, schite si grafice pentru produse;de asemeni o a doua persoana este responsabila de controlul calitatii la fabrici înainte de livrare. Compartimentul este condus direct de managerul general. 

Ca o concluzie la cele prezentate mai sus remarc existenta majoritatii activitatilor solicitate de realizarea obiectivelor proiectate pentru anii utmatori; din pacate, multe activitati foarte importante în economia firmei lipsesc sau se desfasoara cu intensitati reduse - bugetare, marketing, organizare manageriala. Dar acestea sunt impuse de activitatea restrânsa pe care o desfasoara firma.

            Ţinând cont de faptul ca firma este privata, ca mediul ambiant în care actioneaza este unul foarte concurential si turbulent, este necesara o revitalizare procesuala si structurala a unor componente (functii, activitati, compartimente, etc.), ca premisa a amplificarii variabilitatii economice si manageriale a societatii comerciale.  

            De mentionat ca structura socio-profesionala este foarte bine calificata, 8 din cele 10 persoane au cel putin studii superiore de specialitate, ceea ce este peste media pe tara.

            Pe ansamblu, situatia poate fi considerata ca normala. Semnalam, totusi, ponderea destul de ridicata a economistilor, atât în personalul de specialitate, cât si în personalul cu studii superioare situatie ce conduce la un grad bun de fundamentare economica a deciziilor.

4. Situatia economico-financiara

            Activitatea  de conducere, indiferent de nivelul la care se realizeaza si  domeniu lpe care il vizeaza,  implica cunoasterea temeinica  a situatiei, fapt care se realizeaza prin analiza economico-financiara.

            Ca activitate practica, analiza financiara are un un caracter permanent, ea trebuie sa ofere solutii referitoare la funadamentarea deciziilor. Prin intermediul unei analize retrospective, analiza diagnostic detecteaza simptomele si disfunctionalitatile uni companii, cerceteaza si anlizeaza faptele si responsabilitatile, identifica acuzele care au dus la aparitia disfunctionalitatilor si asigura solutii pentru redresarea sau imbunatatirea performantelor.

            Analiza financiara are ca obiective masurarea renatbilitatii capitalurilor si aprecierea conditiilor de echilibru economic si financiar, pentru a evalua gradul de risc.

            Activitatea finaciara, prin analiza si diagnostic, devine un factor activ in procesul de funadamentare a deciziilor economice.

            Sursele de informatii pe baza carora s-a facut anliza economico-financiara sunt:

  • Bilantul contabil si anexele aferente pe anii 1999, 2000,2001
  • Contul de profit si pierdere

In analiza efectuata, s-au calculat indicatori atat in valoare absoluta, cat si in relativa,

luandu-se in calcul fenomenul inflationist, neglijarea caruia poate crea distorsiuni la nivelul informatiei prezentate.

            Pentru a pune in evidenta marimea reala a indicatorilor si a asigura astfel comparabilitatea, s-au utilizat indicii statistici:

1998/1997

1,59

1999/1998

1,45

2000/1999

1,45

2001/2000

1,34

           

Ca an de referinta, s-a luat anul 1999.

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA DE BILANT

            Analiza finaciara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare a echilibrului pe termen scurt si lung si treptele de acumulare baneasca, derenatbilitatea le activitatii interprinderii.

            Bilantul sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucarare si de iesire pe perioada considerata.

 

 

 

 

Bilantul simplificat  al  SC ELEVEN SRL                                                         -mii lei-                                                                              

 

Activ

1999

2000

2001

Pasiv

1999

2000

2001

Imobilizari

 

234.040

170.622

Capitaluri proprii

5.152

16.864

242.264

Stocuri

 

71.784

89.910

Datorii pe termen lung

9.723

 

 

Furnizori-debitori

 

6.573

97.844

Datorii furnizori

633.711

7.641.624

7.560.463

Clienti

655.384

7.362.411

7.331.918

Alte datorii pe termen scurt

27.854

263.386

609.969

Alte creante

825

219.340

326.482

 

 

 

 

Disponibilitati

20.231

27.456

395.920

 

 

 

 

TOTAL

676.440

7.921.84

8.412.696

TOTAL

676.440

7.921.84

8.412.696

 

 

Ř      Situatia neta= Activ -Datorii totale

                                                                                                - mii lei -

 

1999

2000

2001

Situatia neta

5.152

16.864

242.264

Variatia absoluta

278

11.712

225.400

Variatia relativa

5,75%

227,30%

13

 

            Situatia neta este pozitiva si crescatoare, ca efect aln unei gestiuni economice sanatoase. Cresterea situatiei neta este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari: provizioane reglementate, fonduri etc.

            Comparatiile anterioare sunt facute fara a lua in considerare influentele inflatiei.

Ř      Fondul de rulment= (Capitaluri proprii+Datorii financiare)- Imobilizari nete

                                                                                           -mii lei -

 

1999

2000

2001

Fondul de rulment nominal

14.875

-216.176

71.642

Fondul de rulment real

14.875

-149.056

36.739

Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezinta o alocare

de fonduri banesti. Elementele de activ sunt structurate dupe gradul de lichiditate, in intentia de a obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite.

            Alocarile permanente sunt, in principiu, acoperite din surse permanente. Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat nevoile permanente, cu atat firma dispune de o marja de seciritate, care o pune la adapost de elemente neprevazute.

            Surplusul de resurse  poate fi rulat pentru reinnoirea stocurilor si creantelor, surplus denumit fond de rulment.

            In anul 2000 scaderea  considerabila a fondurilor de rulment s-a datorat efectuarii de noi investitii in imobilizari, ceea ce a cindus la deficitul fondului de rulment, deficit acoperit din datorii pe termen mai mic de 1 an.

Ř      Nevoia de fond de rulment = (Stocuri+Creante)-Datorii din exploatare

 

1999

2000

2001

Nevoia de fond de rulment nominal

-5.336

-244.632

-324.278

Nevoia de fond de rulment real

-5.336

-168.711

-166.296

Analiza NFR arata ca acesta a scazut, in principal, cresterii datoriilor din exploatare, utilizarae resurselor atrase prin aceste datorii neatingand nivelul optim posibil. Exista, deci, o posibilitate de crestere a stocurilor.

Ř      Trezoreria neta= FR-NFR

                                                                                                  - mi lei -

 

1999

2000

2001

Trezoreria neta nominala

20.231

27.456

395.920

Trezoreria neta reala



20.231

18.935

203.035

Modificare procentuala nominala

--

35,70%

13,42

Modificare procentuala reala

--

-6,41%

9,72

Deaorece fondul de rulment este superior nevoii de fond de rulment, excedentul de finantare se regaseste sub forma unei trezorerii nete, concretizata in disponibilitatile banesti in conturi bancare sau in casa.

            Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului financiar general al intreprinderii pe termen lung, cat si pe termen scurt.. trezoreria neta pozitiva arata faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar. Se observa, de asemenea, ca TN a crescut si in termeni reali, fapt favorabil pentru situatia de lichiditate a intreprinderii.

           

            Echilibrul financiar este reprezentat de un sistem de indicatori, care reflecta corelatiile rezultate dintre anumite proprtionalitati stabilite intre diferite fluxuri financiare. Ratele de structura si lichiditate evalueaza echilibrul dintre exigibilitatea pasivelor si lichiditatea activelor, precum si capacitatea de plata a intreprinderii.

Indicator

Mod de calcul

1999

2000

2001

Capital propriu

 

5152

16864

242264

Capital imprumutat

 

9723

--

--

Fond de rulment

 

14875

-217176

71642

Stocuri

 

--

71784

89910

Active circulante

 

676440

7687834

8242074

Active totale

 

676440

7921874

8412696

Datorii

 

671228

7905010

8170432

Creante

 

656209

7588594

7756244

Cifra de afaceri

 

85089

2999796

7855212

Rata autonomiei financiare

Capital propriu/Capital permanent

34,63

100

100

Rata de finantare a stocurilor

FR/Stocuri

--

-3,02

0,79

Rata datoriilor

1-Capitaluri proprii/Active totale

0,9923

0,9978

0,97

Lichiditate generala

Active circulante/Datorii

1,007

0,972

1,008

Lichiditate imediata

(Active circulante-Stocuri)/Datorii

1,007

0,963

0,997

Solvabiliatate

Capital propriu/Total pasiv

0,761

0,212

2,879

Durata de imobilizare a creantelor (zile)

Creante/CA*365

2688

923

360

Durata de innoire a capitalurilor (zile)

Actve totale/CA*365

2771

963

390

Fluxurile financiare cu exteriorul se prezinta astfel:

-         autonomia financiara a avut valoarea maxima in 2000 si 2001, insa in 1999 dependenta de exterior a fost cnsiderabila, in proportie de 65%

-         stocurile nu au fost finantate in totalitate din FR, excedentele de FR regasindu-se in disponibilitatile firmei

-         rata datoriilor maxima indica o dependenta accentuata de capitalul atras

Indicatorii de bonitate au avut urmatoarele niveluri:

-         lichiditatea generala a oscilat in jurul valorii 1 (lichiditatea generala masoara acoperirea datoriilor cu exigibilitatea mare de catre activele cu lichiditate presupus mare si detecteaza starea de echilibru sau dezechilibru financiar). Se considera ca este nevoie de un raport supraunitar, astfel dificultatile de plata vor impune credite pe termen scurt, care accentueaza dependenta financiara de factori externi.

-         lichiditatea imediata a avut un trend oscilant, mentinandu-se subunitar, in jurul valorii de 0,98, indicand cat anume din datoriile pe termen scurt pot fi platite imediat, prin utilizarea disponibilului existent.

-         solvabilitatea patrimoniala sustine raportul mare a datoriilor fata de capitalul propriu, intreprinderea fiind in situatia de a apela la creditare externa.

-         durata de recuperare a creantelor a fost excesiv de mare, insa a evoluat  descendent, ajungand la nivelul unui an in 2001.

-         viteza de  rotatie a capitalului a crescut. Daca in 1999, capitalul se reinnoia in 2771 zile, in 2001 - rotatia capitalului se efectueaza in 390 zile. Cresterea s-a datorat maririi CA intr-un ritm mai mare decat cel al cresterii activelor totale.

ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SAU PIERDERE

            Daca bilantul exprima starea patrimoniala la inchiderea exercitiului, contul de rezultate arata evolutia, deci cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala, evidentiind fluxul de venituri si cheltuieli, care au marcat evolutia intreprinderii in acel an.

            Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici, pornind  de la rentabilitatea activitatii intreprinderii.

                                                    - mii lei-

Indicatori

1999

2000

2001

Vanzari din marfuri

 

470018

1283938

- Costul marfurilor vandute

 

462548

1249090

Marja comerciala

 

7472

34848

Productia vanduta

89085

2529778

6571274

Productia exercitiului

89085

2529778

6571274

Marja comerciala+Productia exercitiului

89085

2537250

6606122

- Consumuri de la terti

66534

1703235

3854173

Valoare adaugata

22551

834015

2751949

- Impozite, taxe si varsaminte asimilate

967

31130

79602

- Cheltuieli cu personalul

 

663215

1894133

Excedent brut de exploatare

21584

139670

778214

+ Alte venituri din exploatare

 

9788

6269

- Amotizari si provizioane calculate

 

13679

86668

Rezultatul exploatarii

21584

135779

703815

+ Venituri financiare

80485

1059980

1043575

- Cheltuieli financiare

71342

1013615

1203278

Rezultat curent

30727

182144

544112

+/- Rezultat exceptional

 

-12000

-15675

- Impozit pe profit

11557

21689

52615




Rezultat net

19170

148455

475822

Interpretatarea indicatorilor pe baza contului de profit si pierdere se prezinta astfel:

-         marja comerciala vizeaza activitatea comerciala a  intreprinderii, care reprezinta excedentul vanzarilor de marfuri in raport de costul de cumparare al acestora, costul incluzand cheltuieli accesorii de cumparare, corectat cu variaitia stocurilor de marfuri. In termeni reali, desi reprezinta o evolutie mai lenta, marja comercial inregistreaza o crestere, ca rezultat al unei gestiuni eficiente a activitatii comerciale.

-         Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie munca si capital peste valoarea materialelor, materiilor prime, energie si a altor consumuri, asociindu-se bogatieie creatae de intreprindere. Ea reprezinta sursa de acumulari banesti, sin care se face emunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea intreprinderii: personal, stat. VA inregistreaza o crester atat in valoare nominala, cat si in termeni reali.

-         EBE  exprima acumularea bruta din activitatea de ezploatare, stiind ca amortizarea si provizioanele sunt numai cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, pana la solicitarile lor pentru investitii sau riscuri, amortizarile si provizioanele calculate se gasesc in acumularile banesti ale intreprinderii.

Pe langa EBE, capacitatea de autofinantare are o relevanta deosebita in aprecierea

capacitatii intreprinderii de a utiliza resursele proprii in procesul finantarii. Astfel, CAF reflecta potentialul financiar de activitate rentabila a intreprinderii la sfarsitul exercitiului, destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa autofinanteze politica de investitii din exercitiile viitoare. CAF este o marime pozitiva, reprezentand o resursa interna l adispozitia intreprinderii.

            Caracterul sigur al acestuia e sustinut de o trezorerie pozitiva.

           

Indicator

1999

2000

2001

CAF nominal

21670

162134

556490

CAF real

21670

111817

285379

ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

Ratele de rentabilitate comerciala pun in evidenta activitatea   comerciala a intreprinderii.

Ř      Rata marjei comerciale      RMC=Marja comerciala/Vanzari de marfuri

 

Rata marjei comerciale

1999

--

2000

1,59%

2001

2,72%

            De la  2000 la 2001, se observa o crestere a RMC, concomitent cu o crestere a CA.  Se poate deduce   ca intreprinderea a promovat o politica de preturi reduse,  astfel incat sa obtina o crestere a CA prin cresterea vanzarilor. Indicatorul manifesta o oscilatie nesemnificativa la nivelul perioadei anlizate.

Ř      Rata excedentului brut de exploatare   REBE=EBE/CA

 

Rata excedentului brut de exploatare

1999

25,37%

2000

4,66%

2001

9,91%

            REBE masoara nivelul rezultatului brut de exploatare, independent de politica financiara, de investitii, de incidenta elementelor exceptionale, indicand aptitudinea intreprinderii de a degaja profit prin intermediul  activitatii de exploatare. Rata scazuta, afectata si de nivelul insemnat al cheltuielilor de exploatare,  indica faptul ca activitatea de exploatare nu are o pondere insemnata in degajarea  profitului. REBE s-a diminuat pe erioda 2000-2001, ca urmare a cresterii CA intr-un ritm mai rapid decat a EBE, influentat de consumuri mai ridicate si cheltuieli mai mari.

Ř      Rata marjei nete de exploatre=Rezultat exploatare/Cifra de afaceri

 

 

Rata marjei nete de exploatare

1999

25,37%

2000

4,53%

2001

8,99%

           

RMN este  o rata ce priveste rentabilitatea exploatarii, punand in evidenta eficienta sub aspect industrial, administrativ , comercial. Indicatorul cu valori reduse se datoreaza acoperirii cheltuielilor de exploatre, care se prezinta intr-o pondere ridicata fata de nivelul vanzarilor.

Ř      Rentabilitatea economica     Rec=EBE/Total activ

Rec  reflecta eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii.

Rentabilitatea economica masoara  aptitudinea capitalului economic de a asigura reinnoirea si remunerarea sa. Rentabilitatea se situeaza la un nivel minim (nu depaseste 25%), intreprinderea nu-si poate recupera integral eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii, deoarece nivelul acesteia este cu mult inferior inflatiei. Ea ar putea fi ameliorata prin cresterea marjei brute de acumulare, perin cresterea vanzarilor si reducerea cheltuielilor platibile sau prin cresterea rotatiei capitalului economic prin CA, prin optimizarea niveluli stocurilor, creantelor.

 

Rentabilitatea economica

1999

3,19%

2000

1,76%

2001

9,25%

Ř      Rentabilitatea finaciara      Rf=Profit net/Capitaluri proprii

 

Rentabilitatea financiara

1999

372,09%

2000

880,31%

2001

196,41%

            Rentabilitatea financiara reflecta capacitatea intreprinderii  de a degaja profit net prin prin capacitatile proprii angajate in activitatea sa. Rentabilitatea  financiara creste de la un la altul, concretizandu-se intr-un profit net, sustinuta de angajarea capacitatilor proprii.

In baza analizei efectuate se pot formula urmatoarele concluzii:

  1. ratele de rentabulitate sunt crescatoare si se situaeza aproximativ la nivelul mediu din ramura respectiva
  2. evolutia veniturilor firmei SC ELEVEL SRL a fost mai puternica decat rata inflatiei, o crestere spectaculoasa s-a produs in 2000 (de 23 ori), an ce corespunde activitatii firmei catre noi clienti din Olanda si Germania
  3. anul 2000 a reprezentat o perioada importanta in evolutia intreprinderii, crescand semnificativ veniturile, activele, capitalurile proprii. Acelasi an se asociaza unei cresteri nefavorabile a datoriilor, marea majoritate fiind de natura comerciala, catre furnizori de materii prime, cu scadenta mai mica decat un an, sub termenul de recuperare a creantelor.
  4. lichiditatea prezinta semne ingrijoratoare, in cazul inregistrarii unei cereri neprevazute de plata din partea furnizorilor, ceea ce ar determina apelarea de credite externe, care ar ridica graul de dependenta financiara a firmei.
  5. NFR este negativa  pe toata perioada analizata, surplus ce ar putea fi utlizat in activitatea de investitii.
  6. intrucat remunerarea prin salarii este mai mare decat media pe economie, iar asociatii firmei detin posturi e conducere in firma, profitul realizat ar putea fi reinvestit pentru crestera capitalurilor proprii si finantarea investitiilor.

5. Modul de organizare a  sistemului informational si contabil

            Sistemul informational presupune analiza si gestiunea unor informatii, fluxuri si circuite informationale, mijloace de tratare a informatiilor si documente specifice utilizate.

        În cardul prezentei lucrari, a fost efectuata o investigatie la nivelul functiunii

 financiar-contabile, în care s-au inventariat documente tipizate care intra si ies din acest sistem (a se vedea  anexa).

În societate mai circula o serie de documente netipizate generate în diferite compartimente catre alt compartiment. Analiza acestora se recomanda sa constituie o preocupare serioasa a societatii, pentru a fi rationalizate si eliminate cu aceasta ocazie informatiile redundante.

            Daca ne referim la subsitemul informational specific activitatilor financiar-contabile, rezulta:

  • majoritatea documentelor si situatiilor informationale se realizeaza pe formulare tipizate, ceea ce denota o anumita preocupare a conducerii pentru reducerea volumului de munca a celor care întocmesc aceste documente si o oarecare standartizare a purtatorilor de informatii;
  • frecventa întocmirii documentelor difera de la caz la caz, însa majoritatea se întocmesc de mai mute ori pe zi atunci, atunci când apare o anumita cerinta;
  • volumul de informatii este de cele mai multe ori mare, însa o pondere mare o au acelea care sunt cu un volum mai redus de informatii care de altfel sunt indispensabile continuarii procesului economic sau luarii unor decizii. Astfel, în cadrul compartimentului comercial redarea facturilor, dispozitiilor de livrare, avizul de expeditie, conformarilor primire comenzi si realizarea calculelor aferente acestor documente cu ajutorul microcalculatorului duce la reducerea timpilor de asteptare a beneficiarilor si la importante economii de efort si timp în celelalte cazuri.
  • un lucru pozitiv observat în cadrul firmei e proiectarea si exploatarea unor documente în cadrul informatic. Însa ponderea este înca mica în comparatie cu cantitatea totala si deci trebuie proiectate toate documentele informationale în viziunea prelucrarii lor în cadrul unui sistem informatic integrat.

Dupa cum este cunoscut, în cadrul noului sistem, contabilitatea este organizata în dublu circuit, si anume: contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. Între contabilitatea financiara si cea de gestiune exista legaturi, ambele au aceeasi sursa de date, si anume operatiunile economico-financiare consemnate în documentele justificative.

            Contabilitatea financiara asigura si gestioneaza informatiile necesare completarii bilantului contabil, contului de rezultate si anexelor la bilant.

            Informatiile obtinute din prelucrarea datelor în contabilitatea de gestiune sunt destinate întreprinzatorului, ca beneficiar intern, preocupat de utilizarea eficienta a resurselor. Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea unitatii patrimoniale, în functie de specificul activitatii si necesitatile proprii. In schimb, contabilitatea financiara este normata, beneficiindde plan de conturi, de instructiuni de aplicare a planului de conturi, de structuri de formulare (inclusiv pentru lucrarile de sinteza).

            Operatiunile economico-financiare sunt consemnate în documentele justificative. Acestea stau la baza înregistrarilor atât pentru contabilitatea financiara cât si pentru contabiliatea de gestiune. În contabilitatea financiara se realizeaza evidenta cronologica (jurnale de înregistrare) si sistematica (fisele conturilor). Ca urmare a prelucrarii datelor în cadrul contabilitatii financiare, la sfârsitul perioadei se întocmeste bilantul contabil.

            În cadrul contabilitatii interne de gestiune, în functie de specificul activitatii unitatii si de cerintele de informare, se realizeaza: gestiunea analitica a stocurilor; calcularea costurilor produselor, serviciilor; previziunea cheltuielilor si veniturilor prin întocmirea de bugete interne; controlul costurilor si bugetelor. Deoarece societatea nu desfasoara o activitate de productie, ponderea contabilitatii de gestiune in prelucrarea datelor este nesemnificativa.

In cadrul societatii lucreaza un contabil, care are urmatoarele atributii:

-         intocmeste zilnic evidenta primara si intocmeste inregistrarile contabile

-         efectueaza inventarul la sfarstul lunii

-         urmareste evidenta relatiilor cu clientii, banca, furnizorii

-         inchide conturile

-         intocmeste declaratia privind impozitul pe profit s.a.

Forma de contabilitate practicata de S.C. Eleven Impex S.R.L. este una

informatica, societatea avand obiectivul de a proiecta si de a implementa in urmatorii ani programul contabil WizCount.

            Activitatea informatica se concretizeaza in utilizarea programelor care se deruleaza sub SO Windows.

            Forma de contabilitate informatica are în vedere, în general, aceleasi formule specifice de înregistrare contabila clasice, pe care le adapteaza posibilitatilor de lucru ale calculatoarelor electronice. Prin Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, se precizeaza ca persoanele fizice si juridice care utilizeaza sisteme de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure respectarea normelor contabile, sa stocheze si sa pastreze informatiile pe suporti tehnici si sa controleze datele înregistrate în contabilitate. Potrivit aceluiasi regulament registrele de contabilitate, precum si documentele justificative care au stat la baza înregistrarii lor în contabilitate, se pastreaza în arhiva unitatilor timp de zece ani, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza timp de cincizeci de ani. Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative, se pastreaza în arhiva, de regula în forma lor originala, grupate în functie de natura operatiilor si în ordine cronologica, în cadrul exercitiului financiar la care se refera.

Forma informatica presupune preluarea in calculator a datelor de intrare, editarea  formulei contabile, pe baza careia se cladeste întregul sistem de stocare si prelucrare a datelor. Evidenta cronologica a tuturor operatiilor economice si financiare înregistrate în conturi se realizeaza cu ajutorul jurnalului de înregistrare. Acesta se editeaza zilnic pentru fiecare gen de operatie în parte, la care se anexeaza documentele justificative.

La sfârsitul lunii, se listeaza cartile mari ale conturilor analitice si sintetice care evidentiaza starea si miscarea zilnica a elementelor patrimoniale.

La sfârsitul perioadei de gestiune, se editeaza balanta de verificare a conturilor analitice si sintetice. Sintetizarea si generalizarea informatiilor financiar-contabile se realizeaza cu ajutorul bilantului contabil prin însumarea si ordonarea acestora pe posturi, capitole si grupe conform structurii reglementate.

Registrele de contabilitate utilizate de catre ELEVEN SRL sunt:

-              registrul jurnal general care cuprinde totalurile lunare din registrele auxiliare respective jurnalul de banca, jurnalul de casa, jurnalul de vinzari, jurnalul de cumparari si jurnalul de operatiunmi diverse.

-              registrul inventar - pentru inventarierea tuturor elementelor patrimoniale de activ si pasiv grupate dupa natura lor potrivit posturilor din bilant.Inregistrarile au la baza listele de inventariere.

-              cartea mare  - cu ajutorul careia se stabileste lunar situatia fiecarui cont respective sold initial, rulaje debitoare, rulaje creditoare si sold final. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare lunara. Aceste registre se completeaza cu mijloace de prelucrare automata a datelor, mai putin registrul inventar care se completeaza manual intr-un singur exemplar. Registrul inventar se numeroteaza, se snuruieste si se parafeaza de organul fiscal: la inceperea activitatii, la incetarea activitatii precum si in cazul deschiderii unui registru nou.

La fiecare inceput de an calendaristic - considerat si an fiscal se face redeschiderea exercitiului prin preluarea soldurilor finale ale anului precedent ca solduri initiale de redeschidere pentru exercitiul financiar curent.

In timpul lunii, pe baza documentelor justificative primite, si a documentelor primite din exteriorul societatii (relatii cu furnizorii, clientii, etc.), se inregistreaza prin articole contabile operatiunile patrimoniale in ordine cronologica dupa data intocmirii documentelor sau dupa data intrarii in unitate in registrele jurnal auxiliare. La sfirsitul lunii, se verifica inregistrarile facute in vederea depistarii eventualelor greseli care se corecteaza fie prin stornare in rosu si inregistrare corecta, fie prin inregistrare in negru a operatiei inverse si apoi inregistrare corecta. Se verifica de asemenea corelatia aritmetica dintre conturile analitice si sintetice.

Se inregistreaza apoi totalul registrelor auxiliare in registrul jurnal general, dupa care se intocmeste cartea mare si balanta de verificare lunara.

       Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar pot fi grupate astfel:

a.      intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere;

b.     inventarierea patrimoniului:

- evaluarea elementelor patrimoniale (stocuri, imobilizari, creante si  datorii). Disponibilitatile in lei nu se evalueaza.

c.      operatiuni de regularizare:

-              inregistrarea diferentelor rezultate la inventariere si evaluare;

-              amortizari;

-              provizioane;

-              delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor

d.     determinarea rezultatului exercitiului;

e.      redactarea bilantului contabil.

O problema importanta pentru conducerea strategica este armonizarea si integrarea sistemelor folosite în compartimente diverse, alegerea si introducerea tehnologiei adecvate de prelucrare a informatiilor. În prezent, sistemele informationale pentru conducere sunt tratate ca o problema de tehnologie informationala, inclusiv alegerea efectiva a hardware-ului si software-ului adecvat. Tehnologia informationala este un factor cheie care determina ce fel de informatii si ce volum de astfel de informatii va putea firma sa prelucreze si sa analizeze.

Societatea Eleven Impex SRL are în dotare calculatoare interconectate într-o retea de lucru; aceasta prezinta avantajul cresterii numarului de utilizatori, a exploatarii intensive a capacitatilor de prelucrare si satisfacerea în timp real a cerintelor tuturor utilizatorilor.

Folositea TI, de asemenea, are scopul major de a sustine personalul specializat in prelucrarea datelor in vederea obtinerii informatiilor, necesare fundamentarii deciziei.

In concluzie, adoptarea formei informatizate prezinta urmatoarele avantaje:

-         gestiunea eficienta a datelor

-         obtinerea, in timp real, printr-un dialog al utilizatorului cu calculatorul a diverselor informatii (grafice, situatii generalizatoare)

-         evidenta unui anumit istoric si o urmarire a evolutiei la intregul ansamblului

-         operativitatea luarii deciziilor

-         asigurarea unei competitivitati in plan concurential

-         posibilitatea eficienta de comunicare

-         sustinerea personalului specializat.

De asemenea, trebuie luat in considerare faptul ca implementarea

presupune costuri de instalare, intretinere, exploatare a bazei de date, costuri de timp necesar pentru pregatirea utilizatorilor la exploatarea curenta a bazei de date.

 Firma ar tebui sa ia in calcul corelatia efort - eficienta, care se traduce prin optimizarea procesului de gestiune, paralel cu suportarea de costuri suplimentare, adica cu incadrarea in bugetul acordat.

            In proiectarea fizica, trebuie sa se evalueze spatiul cerut pentru crearea bazei de date.


Nr.

crt.

Denumire

document

Nr. de

exempl.

Felul

documentului

Frecventa

Emitent

Beneficiar

Volum de

informatie

1

Bilant



2

tipizat

semestrial

comp.financiar

comp. financiara

mare

2

Balanta

1

netipizat

lunar

comp.financiar

dir. economic

mare

3

Dispozitie de plata

2

tipizat

ori decâte ori este nevoie

comp.financiar

comp.financiar

mic

4

Extras de cont

1

netipizat

zilnic

banca

societate

mic

5

Facturi

3

tipizat

aproape zilnic

comp.financiar

pt. beneficiar

mare

6

Ordin de deplasari

2

tipizat

ori decâte ori este nevoie

seful compartimentului

angajat

mediu

7

Nota contabila

1

tipizat

lunar

comp.financiar

comp.financiar

mare

8

Nota de predare

2

tipizat

zilnic

compartimente

comp.financiar

mic

9

Ordin de plata

3

tipizat

zilnic

comp.financiar

furnizori

mediu

10

Registru de casa

1

netipizat

zilnic

comp.financiar

comp. financiar, cenzor

mediu

11

Statele de plata

2

tipizat

bilunar

comp.financiar

comp.financiar

mediu

12

Jurnal client

1

tipizat

lunar

comp.financiar

comp.financiar

mare

13

Jurnal furnizor

1

tipizat

lunar

comp.financiar

comp.financiar

mare

14

Dari de seama stat.

2

tipizat

trimestru

comp.financiar

Directia generala de statistica

mare

15

NIR

2

tipizat

ori decâte ori este nevoie

comp. comercial

comp. comercial

mic

16

Bon de consum

2

tipizat

zilnic

sefii

comp. financiarmic

mic














Document Info


Accesari: 10021
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )