Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Conceptul de economie mondiala

economie












ALTE DOCUMENTE

PROGRAMUL PHARE 2004 COEZIUNE ECONOMICĂ sI SOCIALĂ
INFLATIA
GRILĂ – UNIT-LINKED (I)
STUDIUL PIETEI
Tranzitia la economia de piata
9 motive pentru care scaderea preturilor la case este un lucru bun
Regimuri vamale suspensive
Strategii, tactici si tehnici de negociere
Types of Contracts/ Tipuri de contracte
Surse de finantare, structura si eficienta cheltuielilor pentru actiunile social-culturale

Conceptul de economie mondiala

EM reprezinta ansamblul format din totalitatea



agentilor economici si a interactiunilor

(raporturilor economice) dintre acestia la scara

globala

Economia mondiala este acel stadiu al schimbului

reciproc de activitati când este implicata

majoritatea agentilor economici de pe glob.

(Sterian Dumitrescu)

Ansamblul interdependentelor economice, 525m1212f

politice, comerciale si financiar valutare dintre

economiile nationale, structurile supranationale si

societatile transnationale privite si analizate în

mod dinamic si evolutiv. (Ioan Bari)

Trasaturi ale Economie Mondiale

Celulele de baza sunt înca economiile nationale

Economia mondiala este un sistem de

interdependente

Economiei mondiale îi este propice concurenta între

agenti economici. Concurenta duce la o selectie

naturala a agentilor economici → progres economic

Se remarca în diferite zone alternarea a fazelor de

expansiune si a celor de recesiune. Rezultanta pe

termen lung este însa pozitiva (PIB creste).

Provocari majore: învingerea saraciei, problema

Mediului

Economia mondiala este eterogena. Diferente de

dezvoltare de sisteme economice.

Multipolarizarea marcata de rolul de lider jucat de

SUA

Procesele de regionalizare si globalizare

Continuare

Multipolarizarea marcata de rolul de lider jucat de SUA;

Procesele de globalizare si regionalizare;

Cele doua procese presupun atât oportunitati cât si

riscuri;

Comentati definitii ale globalizarii: cresterea fara

precedent interdependentelor dintre agentii

economici dintre economiile nationale, generând

implicati vaste si uneori imprevizibile asupra

principalelor piete internationale sau, “proces în care

lumi diferite se întâlnesc spre a deveni una singura”;

Regionalizare: “proces de intensificare a relatiilor

economice între economiile nationale si/sau agentii

economici dintr-o anumita regiune”;

2. Componentele sistemului EM

Componente fundamentale:

economiile nationale

companiile (Societatile Transnationale)

organizatiile economice internationale

conectate prin elementele de conexiune:

relatiile economice internationale

bazate pe diviziunea mondiala a muncii

care duce la formarea pietelor internationale

A. Economiile nationale

Economia nationala este o entitate rezultata din

dezvoltarea schimbului reciproc de activitati

între membri unei comunitati umane pe teritoriul

unui stat national

Câteva precizari

Influenta populatiei asupra economiei nationale este dubla:

furnizeaza cel mai important factor de productie (care trebuie

sa fie de calitate)

contribuie, prin cererea de consum la dezvoltarea pietei

interne.

Rolul populatiei este amplificat prin implicare în ramuri

legate de progresul tehnic (unde productivitatea muncii

este ridicata);

Teritoriul national este spatiul delimitat de frontiere, asupra

caruia se exercita suveranitatea statului national

Structura economiei nationale

Ramuri - ramura = ansamblul de activitati organizate într-un

mod specific si desfasurate în scopul producerii aceleiasi

categorii de bunuri sau servicii

Sectoare, spre deosebire de ramuri, sectoarele sunt

compartimente mai cuprinzatoare:

Sectorul primar cuprinde:

Agricultura

Silvicultura

Industria extractiva

Sectorul secundar:

Ramurile industriei prelucratoare

Constructiile

Sectorul tertiar

Serviciile

Caracteristici

La momentul actual ramurile economiei

nationale se dezvolta pe baza progresului

tehnologic

Sectorul serviciilor cunoaste o dezvoltare

fara precedent în tarile occidentale. Pe lânga

ramurile tertiare propriu zise, si productia

agricola sau cea industriala presupun

activitati de servicii;

Are loc fenomenul de tertiarizare a

economiilor dezvoltate.

Perspective ale EN

Procesul de formare al economiilor nationale

nu s-a încheiat. Apar si acum noi economii.

Da-ti câteva exemple.

Mai ales în regiunile dezvoltate are loc

integrarea economilor nationale. Statele

renunta la unele prerogative în favoare unor

institutii supranationale. Aceste fenomene au

un impact important la nivelul economiei

mondiale

Evaluarea performantelor economiilor

nationale

A. Potentialul economic – poate fi exprimat

dupa:

1. Marimea populatiei

Ce ne arata numarul populatiei populatiei, de ce

este importanta?

2. Specializarea în productie

Industriale

Cu orientare industriala

Cu orientare primara (predominant agrare)

3. Dimensiunea absoluta a PIB

Comparatie PIB în valoare absoluta -

2006

GDP

Mld. $

SUA 13201,8

JAPONIA 4,340.1

GERMANIA 2,906.7

CHINA 2,668.1

ROMÂNIA 121.6

B. Nivelul de dezvoltare

Performante economice/ nr. locuitori.

Cel mai utilizat indicator este PIB/locuitor. BM foloseste GNI

(Gross National Income) si clasifica tarile în urmatoarele

categorii:

Ţari cu venituri reduse (low income – 735 $)

Ţari cu venituri medii joase (lower middle income – 736-2935)

Ţari cu venituri medii ridicate (upper-middle income 2936-9075)

Ţari cu venituri ridicate (higher income 9075$)

În cazul altor institutii este utilizata si urmatoare clasificare mai

larga

Dezvoltate, cu economie de piata

În dezvoltare

PNUD calculeaza un indice al dezvoltarii umane care mai

include:

Speranta de viata,

Aportul zilnic de calorii,

Rata alfabetizarii

Comparatii internationale

Sunt utilizate în cercetare pentru a stabili masura

dezvoltarii:

Care este prima conditie pentru a putea face

comparatii internationale?

Utilizarea unei monede etalon; (Convertirea

indicatorilor într-o moneda comuna).

La ce rata de schimb?

Rata medie pe piata

Rata la paritatea puterii de cumparare

Exemplu: PIB/loc. de 4.500 RON

La cursul pietei 1 $ = 3 RON → 1.500$

La PPC → 1 $ = 1 RON → 4.500$

B Companiile

Produc pentru schimburile mondiale. Pot fi private

sau de stat. Se remarca societatile transnationale.

Harvard o STN este o întreprindere cu activitati

de productie si alte activitati peste hotare, care

poseda un patrimoniu comun, elaboreaza o

strategie internationala condusa de o echipa

internationala si apara interesele actionarilor

indiferent de interesele nationale.

O STN este o firma care si-a extins activitatea

economico-financiara dincolo de granitele tarii. Este

formata dintr-o societate principala, firma mama si

un numar de filiale implantate în diverse tari.

C Organizatiile economice

Trasatura a economiei mondiale postbelice - raspuns la

problemele complexe carenu pot si nu trebuie sa fie rezolvate

numai de state.

ONU este o organizatie cu vocatie universala

Impactul cel mai mare pentru economia mondiala îl au însa

organizatiile integrationiste . Exista diferite forme de integrare:

Zona de liber schimb – o zona în care barierele din calea

comertului sunt eliminate partial sau total, statele membre

pastrându-si autonomia în relatiile cu tertii;

Uniunea vamala – aduce în plus fata de zona de liber schimb

adoptarea unui tarif vamal comun al statelor membre fata de

statele nemembre;

Piata comuna – reprezinta în primul rând o uniune vamala

completa, prin asigurarea libertatii factorilor de productie;

Uniunea Economica si Monetara – reprezinta stadiul cel mai

avansat de integrare economica. Presupune armonizarea

politicilor economice si sociale si introducerea unei monede

unice;

Organizatiile integrationiste trebuie sa aiba un

efect multiplicator, sa produca mai multe

beneficii decât costuri. Acest deziderat nu

poate fi realizat daca între statele candidate

exista mari decalaje economice.

Indiferent de forma lor este esential ca

acestea sa nu se transforme în grupari

închise, care sa promoveze discriminarea în

relatiile cu tertii

A Relatiile economice internationale

REI reprezinta legaturile dintre economiile nationale, dintre

agentii economici de pe glob, legaturi care se formeaza în

virtutea diviziunii mondiale a muncii.

Se desfasoara într-un cadru economico-juridic determinat

Interventia statelor consta în încheierea de acorduri comerciale,

înfiintarea de reprezentante;

Bilateralism sau multilateralism? Multilateralismul este o

trasatura a REI postbelice

Ansamblu de raporturi simultane, coordonate, la scara

subregionala, regionala sau mondiala, între state

independente;

De ce multilateralism?

Unele raspunsuri

Accentuarea interdependentelor dintre economiile

nationale

Rezolvarea problemelor globale (monetara, a



datoriilor externe, alimentara a mediului,

subdezvoltarea)

Fata de bilateralism, introduce mai multa stabilitate

(este mai greu sa iesi dintr-un acord cu mai multe

tari decât dintr-un acord cu o tara), reduce riscul

confruntarilor;

Multilateralismul se bazeaza pe bilateralism. Ele

sunt compatibile atât timp cât sunt respectate

principiile dreptului international;

Fluxuri în economia mondiala

Ce tipuri de fluxuri se dezvolta ca urmare a REI?

Prin flux international se întelege miscarea unor

valori materiale, banesti sau spirituale de la o

tara la alta;

Fluxuri comerciale (bunuri sau servicii) (primul flux)

Fluxuri financiare (de capital)

Forta de munca

Tehnologie (cunostinte stiintifico tehnice)

În cadrul acestor tipuri generale exista diversificare,

fiecare componenta având particularitati privind

cererea si oferta , formarea preturilor

2.B Piata mondiala

Piata mondiala nu este o notiune

geografica, ci una economica.

reprezinta ansamblul tranzactiilor care au

loc între agentii economici de pe glob.

Pe aceste piete preturile se formeaza în

functie de mai multi factori (economici, sociali

politici);

1. Locul în economia mondiala

Ce înseamna tara dezvoltata?

Nu exista o definitie exacta, dar cel mai adesea se face

referire la tarile OCDE

Oficial 30 state; 23 în Europa, 3 în America de Nord,

câte 2 în Asia si Oceania;

În cadrul acestora se evidentiaza cele mai puternice,

membre G7

De retinut!

Sunt economii de piata bazate pe proprietate privata

Se foloseste des termenul de „Occident” sau ”Nord”

Domina economia mondiala

PIB – 80%

Exporturi mondiale 65%

ISD – 68%

Populatie – 15%

Posibile clasificari:

Potential economic

Nivel de dezvoltare

(GNI/loc este superior mediei mondial; sunt tari cu venituri

ridicate sau mediu ridicat conform clasificarii BM)

2. Elemente caracteristice

Sunt tari industriale, acest fapt aflându-se la baza avansului

economic. Factorii intensivi ai dezvoltarii au trecut pe primul plan;

Structura economica: ponderea superioara a sectorului secundar

si tertiar fata de primar.

Datorita revolutiei manageriale economiile ating un nivel ridicat

de eficienta si productivitate;

Nivelul de trai este cel mai ridicat din lume; cererea de consum

marcata de cresterea ponderii produselor de folosinta

îndelungata; calitatea produselor ridicata;

La export predomina marfuri cu un înalt grad de prelucrare;

Sunt cele mai importante tari de origine si tari gazda ale celor

mai puternice STN;

Calitatea vietii este ridicata, estimata pe baza

IDU sau HDI

(http://hdr.undp.org/hdr2006/statistics/):

Speranta de viata (70 de ani)

Starea de sanatate (acces 100%)

Accesul la cunostinte, informatie, educatie

Norvegia 1, Japonia 7, SUA 10, Rom 60

Exista si unele probleme: somaj, poluare,

supraproductie; Puteti adauga si altele?

3. Modele de dezvoltare

3.1 Modelul american

SUA se afla în fruntea grupului marilor tari

industrializate; Potential economic si militar

ridicat. Este singura superputere

Caracteristici ale modelului american

Vast teritoriu si resurse naturale

Faptul ca nu au cunoscut feudalismul si au trecut

direct la capitalism. S-a format astfel societatea

civila deschisa

Poporul american este un popor de emigranti, au

atras si atrag specialisti de valoare

SUA – Economie, REI

PIB – 13.201 mld. USD

Populatie – 299 milioane

Crestere economica – 3,3%

Indice preturi – 2,9%

somaj – 4,7% (sept 2007)

Structura (Agr. 1,2% - Ind. 24,2% - Serv.74,6%)

Timp lansare afacere – 5 zile

Exporturi (B+S)/PIB – 11,2%

Comert exterior/PIB – 22,4%

Intrari ISD – 109,8 mld (2005)

Crearea unei piete uriase. Cu toate ca este cel

mai mare exportator mondial ponderea

exporturilor în PIB este redusa.

Acordarea diverselor drepturilor direct indivizilor si

crearea institutiilor care sa le ocroteasca.

Sistemul educational orientat spre rezultate

practice si spre cerintele pietei.

Orientarea spre piata se observa si prin faptul ca

SUA s-a extins prin cumpararea unor noi teritorii.

3.2 Modelul japonez

Japonia a cunoscut perioada feudala;Traditiile joaca un rol

important (angajarea pe viata), spiritul de economisire si al

rezultatelor de perspectiva;

În Japonia statul se implica în viata ec.(MITI);

Un sistem specific de organizare a firmelor – Keiretsu,

participatii încrucisate

Bancile domina viata economica, nu bursa

Daca pentru americani întreprinderea reprezinta comert,

pentru japonezi, ea reprezinta o comunitate

Salariul in SUA este stabilit în functie de piata; în modelul

japonez el depinde de vechime, calificare sau experienta

Exista grija pentru salariat. Locuintele sunt realizate din

initiativa publica, pe când în modelul american problema

este de ordin comercial

Rolul important al statului în sectorul sanitar si al

asigurarilor sociale

3.3 Modelul Renan - Economia sociala

de piata

Modelul este bazat pe proprietate privata;

Recunoasterea limitelor pietei si acceptarea

interventiei statului pentru corectarea acestora;

Respectarea principiilor securitatii sociale, a egalitatii

sociale;

Sistem financiar bazat pe banci;

Accent pe stabilitate monetara;

Difera de cel american prin:

Acordarea pozitiei de partener de discutie pentru angajat

Asigurarea securitatii sociale reprezinta un obiectiv

Rol important acordat economisirii (ca si în cazul modelului

japonez)

Modelul Suedez

Este interesat deoarece a fost catalogat ca A treia

cale, între socialism si capitalism, cunoscând evolutii

economice pozitive.

Caracteristici:

Statut de neutralitate (WW II, NATO)

Economie de piata cu un rol ridicat acordat statului si

sindicatelor;

Protectie sociala ridicata dar pe baza unor impozite

foarte mari;

Stabilirea salariului la nivel central si nu pe baza de

competente;

În anii 80 modelul îsi arata limitele:

Absenteism în procesul muncii, scadere a productivitatii,

crestere a deficitelor bugetare.

Factori care întaresc pozitia SUA

SUA poseda resurse;

Avantaj tehnologic;

Rolul international al dolarului;

Potentialul militar;

Extinderea utilizarii limbii engleze;

UE nu este si o Uniune politica, SUA

competitivitate mai mare, productivitate mai mare,

rolul international al dolarului fata de euro;

Dar China? (perspective 2020)

4. Forme de asociere si cooperare

OCDE organizatie interguvernamentala care are în

vedere::

Formularea si implementarea de politici destinate cresterii

economice si mentinerii stabilitatii financiare în tarile membre

Stimularea integrarii statelor membre

Armonizarea eforturilor în acordarea de asistenta tarilor în

dezvoltare

Stimularea comertului international pe baze nediscriminatorii

G7 G8 (din considerente politice)

Statele membre sunt cele mai puternice din lume, cele care

determina raportul de forte. OEM

coordonarea politicilor macroeconomice si în special a politicii

ratelor de schimb

Rezolvarea unor probleme globale

Organizatii integrationiste (mai complexe)

UE (mai mult decât o forma de cooperare –

institutii si politici comune)

NAFTA (SUA, Mexic si Canada)

1. Conceptul de STN

Se utilizeaza termenii “Societate“ sau “Corporatie“

Definitii multiple

În principiu multinational = transnational

Se folosesc unele criterii pt. definire

Exemple:

Alan Shapiro: “O companie angajata în producerea si

vânzarea de bunuri si servicii în mai mult de o tara, fiind

formata în general, dintr-o firma mama localizata în tara

de origine si din 5 sau 6 filiale aflate în strainatate,

având de obicei un grad ridicat de interactiune

strategica între componentele sale”

2. Forme ale investitiilor straine

Investitiile de portofoliu si investitiile directe (ISD)

IP înseamna plasamentul de capital în strainatate

cu scopul obtinerii de profit fara ca investitorul sa

se implice activ într-o activitate economica (Se

realizeaza prin achizitionarea unor titluri, valori

mobiliare - actiuni obligatiuni, titluri de stat - prin

plasarea de capital în depozite bancare etc.)

ISD (sau IDE) constau în realizarea unor

plasamente în strainatate cu implicarea activa a

investitorului. Se realizeaza prin achizitionarea unui

pachet important de actiuni (limita de 10%),

cumpararea unor firme straine, construirea pe loc gol

a întreprinderilor, împrumuturi acordate filialelor de

societatea mama.

Diferenta dintre IP si ISD

1. ISD si IP difera prin gradul de control al capitalului




IP asigura de obicei capital financiar (prin achizitia de actiuni)

fara implicare în conducerea companiilor. (sub 10%)

2. Termenul: IP sunt de obicei investitii pe termen scurt

(uneori de câteva saptamâni sau luni) putându-se

extinde însa la durate mai lungi;

3. Tipul investitorului

În cazul ISD investitorii sunt firme angajate în productia de

bunuri si servicii, iar în cazul IP investitorii sunt de obicei institutii

financiare (fonduri mutuale, fonduri de pensii, societati de

asigurari) sau persoane individuale interesate numai de profit.

Dificultati în diferentiere

Nivelul detinerii capitalului utilizat de obicei

pentru a delimita ISP de ISD (este arbitrar).

O investitie este în mod normal considerata directa atunci

când investitorul detine cel putin 10% din capitalul unei

societati.

Chiar si în cazul detinerii sub 10% putem vorbi de implicare

în management sau interes de durata.

Rolul investitorilor de capital de risc. Acestia

furnizeaza capital pentru firme tinere si sunt de obicei

implicati în managementul acestora. Cu toate

investitorii urmaresc obtinerea unui câstig de capital,

foarte des asteapta câtiva ani pâna îsi vând actiunile

Constrângeri statistice. Doar câteva tari

înregistreaza separat în balanta de plati fluxurile de

ISD si ISP

3. Determinantii investitiilor

straine directe

A. Cadrul politicii economice

B. Determinanti economici

Atractia reprezentata de piete

Atractia reprezentata de resursele si valorile

locale

Atractia reprezentata de eficienta

C. Facilitati pentru afaceri

A. Cadrul politicii economice

Stabilitatea economica si politica

Regulile privind intrarea si operatiunile

firmelor straine

Tratamentul filialelor straine

Politica concurentiala (M&A Policy)

Acordurile internationale referitoare la

comert si investitii

Politica de privatizare

Politica comerciala

Politica fiscala

B1. Atractia reprezentata de piete

Marimea pietei si venitul pe locuitor

Potentialul de crestere a pietei

Accesul la piete regionale si globale

Comportamentul si preferintele

consumatorilor

Structura pietelor

B2. Atractia reprezentata de resursele

si valorile locale

Materii prime

Forta de munca necalificata ieftina

Calitatea fortei de munca

Tehnologii, inovatii sau alte valori locale

(marci de comert)

Infrastructura (porturi, drumuri,

telecomunicatii)

B3. Eficienta

Costul redus al resurselor si valorilor

prezentate anterior

Alte costuri cum ar fi transporturile si

comunicatiile, produse intermediare

C. Facilitati pentru afaceri

Promovarea investitiilor – existenta

unor structuri specifice

Stimulente pentru investitii

Costuri de adaptare – legate de

coruptie, eficienta administratiei,

birocratie

Aspecte sociale (existenta scolilor

bilingve, calitatea vietii)

Servicii post investitii

1. Caracteristici (WIR 2007)

Evolutia ISD 2006 (masurate da intrari)

1306 miliarde USD

Crestere de 38%, fata 29% în 2005, si 27% în 2004

Se apropie de nivelul record din 2000 – 1400 mld USD

Ţarile dezvoltate: 65% inflows, 84% outflows

Inflows: SUA, Marea Britanie, Franta

Activitatea STN

78.000 de STN, cu 780.000 de filiale

Productie = 10% din PIB global, export = 1/3 din export global

În 2006 STN - valoare adaugata de 4800 mld, 726 milioane

angajati, valoarea exporturilor 4700 mld. USD

SUA, Japonia si UE – tari de provenienta pentru 84 STN din top

100

Industrii dominante: automobile, petrol, echipamente electrice si

electronice, farmaceutice, telecomunicatii, utilitati

ISD în România

surse www.bnr.ro, http://www.arisinvest.ro

ISD în 2005 5,2 miliarde euro

ISD în 2006 9,06 miliarde euro (crestere de 74%)

2007, primele opt luni 4,139 miliarde Euro. (sub

nivelul de anul trecut)

Componente

“participatii la capital” - 46% din total ISD.

“profit reinvestit” - 30% din total ISD

“credit net primit de la investitorii straini” (împrumuturi

acordate de compania mama structurilor afiliate din

România) - 24% din total ISD;

2. Piata STN si pretul de transfer

O firma Transnationala se manifesta concomitent pe

trei spatii

Autohton - în cazul societatii mama

Cel strain în cazul filialelor

International – în schimbul dintre filiale sau dintre acestea

si alte unitati

Se formeaza o piata proprie a STN, schimb între

filiale, sau dintre acestea si societatea mama.

Pretul de transfer utilizat pentru maximizarea

profitului la scara întregii societati.

Pretul de transfer se formeaza în functie de:

Fiscalitate

Politica comerciala (taxe vamale)

Ratele dobânzii

Exemplu – pret de transfer

În tara A se produce un semifabricat cu cost de

10$. Pret de vânzare normal 12$.

În tara B el este incorporat (ca principal component)

cu costuri suplimentare de 1$ într-un produs vândut

cu 15 $.

Filiala A vinde produsul filialei B la pretul de 10 $,

facând ca profitul sa se înregistreze numai la filiala

B (profit brut 4 $).

De ce?

În tara A impozitul pe profit este 50%, iar în tara B 10%.

În tara B impozit 0,4$ → profitul net 3,6

Daca A ar fi vândut cu 12 $ atunci avem:

În tara A profit 2 $, impozit (50%) un dolar, ramâne 1$

În tara B profit 2$, impozit (10%) 0,2, ramâne 1,80

Profitul total 2,80$ (fata de 3,60$)

3. Gradul de transnationalizare

Indicele transnationalitatii (prin raportarea activitatii realizate în

strainatate la activitatea totala)

IT se calculeaza pe baza mediei a 3 raporturi:

As/At (Active straine/active totale)

CAs/CAt (Cifra de afaceri)

Ls/Lt (Angajati)

Întâlnim doua tipuri de STN

Structura introvertita – presupune o activitate orientata în

principal spre interior. STN din tari mari. (Indice redus 24, Wal

Mart)

Structura extravertita – se formeaza în conditiile unui accent

sporit pus pe activitatea externa. STN din tari mici cu piete de

dimensiuni reduse (IT de valori mari chiar apropiate de 100)

Nestle 93,5, Thomson – Canada 97)

4. Strategii de expansiune

Tipurile investitiilor straine directe

( diferentiate dupa contributia la dezvoltarea si înnoirea

activelor economice în tara primitoare de ISD)

Greenfield: înfiintarea si dezvoltarea de întreprinderi

de catre sau împreuna cu investitori straini, sub forma

unor investitii pornite de la zero;

Brownfield - Fuziuni si achizitii : preluarea integrala

sau partiala de întreprinderi de catre investitori straini

de la rezidenti si dezvoltarea acestora.

Directii de concentrare

Concentrarea internationala pe verticala

înseamna cresterea taliei firmei prin achizitionarea

sau construirea de întreprinderi situate în amonte

sau în aval fata de activitatea societatii mama;

Concentrarea internationala pe orizontala se

realizeaza prin cresterea numarului de filiale din

strainatate în aceeasi ramura ca si societatea mama

Cresterea prin conglomerare internationala

reprezinta uniunea unor firme din diferite tari care nu

au nici o legatura pe linie tehnologica. Motivatia este

strict financiara, realizarea de profit

1. Sisteme monetare nationale si SMI

Definitii: un sistem monetar reprezinta un

anumit mod de organizare si

reglementare a circulatiei monetare

dintr-o tara, pe baza unor legi speciale

ale statului respectiv.

Costin Kiritescu: “ansamblul normelor

legale si al institutiilor care reglementeaza,

organizeaza si supravegheaza relatiile

banesti dintr-un stat”

Tipuri de sisteme monetare nationale

Sisteme metaliste

Bimetalist (aur-argint)

Mono metalist; (Gold Standard sau Silver Standard)

etalon aur moneda (Gold Specie Standard) – abolit pâna în

1914, cu exceptia SUA. (dupa 1914 circulatie exclusiva a

bancnotelor)

etalon aur lingouri (Gold Bullion Standard) –

convertibilitatea bancnotelor în aur lingouri (suma depinde

de valoarea unui lingou)

etalon aur-devize (Gold Exchange Standard - GES)

Sisteme nemetaliste (etalonul puterea de

cumparare, aurul este eliminat din definitia

unitatii monetare)

SMI si relatiile monetare

În primul rând trebuie sa definim relatiile monetare

internationale: raporturi banesti care se formeaza

între state sau agenti economici din tari diferite, ca

urmare a participarii acestora la REI.

Relatii monetare înseamna utilizarea unor mijloace

de plata între tari diferite.

În acest sens este clar ca, în conditiile utilizarii



internationale unor monede nationale, este

necesara existenta unui sistem monetar

international.

CE înseamna SMI?

SMI se bazeaza pe reguli care provin în mod direct din

practicile comerciale impuse de state. Aceste reguli trebuie

sa defineasca:

Un regim de schimb constând în principii care asigura

convertibilitatea între monede;

Aprovizionarea cu lichiditati în cantitate suficienta pentru a

face fata progresului CI

Un sistem de rezerve care confera membrilor, mijl. de

plata necesare sustinerii dezechilibrelor valutare temporare

Mecanisme de reajustare în caz de dezechilibre ale

balantei tranzactiilor curente (componenta de baza a BPE

Balanta de Plati Externe - BoP)

BPE este instrumentul care înregistreaza miscarile de

fonduri între state, furnizând informatii esentiale despre

starea unei economii.

Caracteristici

Pâna la cel de-al doilea razboi mondial RE

preponderent bilaterale; nu se poate vorbi de

un SMI în adevaratul sens al cuvântului

De ce? Tipul de sistem ce a functionat atunci

a fost creat ad-hoc, pe baza faptului ca

monedele erau convertibile în aur, si puteau fi

convertite între ele

Primul SMI autentic este cel creat dupa

razboi, prin conferinta de la Bretton-Woods

Regimuri de curs de schimb

Regimuri de cursuri fixe

Fixitate rigida

Fixitate ajustabila

(Autoritatile fixeaza cursul si iau masurile necesare în economie pentru a

mentine continuitatea acelor cursuri; moneda este revalorizata sau

devalorizata)

Regimuri de cursuri fluctuante (flotante)

Flotare administrata sau impura

Flotare libera, independenta sau pura

(Cursul se formeaza pe piata conform cererii si ofertei; apreciere depreciere)

FMI foloseste o clasificare mai detaliata

Ce regim aleg statele?

Nu exista un regim valabil pentru toate tarile.

Au nevoie economiile de evolutia cursului valutar?

Uneori datorita unor diferente între economii, cursul valutar

preia tensiunile care exista si realizeaza ajustarile necesara.

Imposibila trinitate (“trilema”): statele nu pot avea în

acelasi timp:

Curs fix

Libera circulatie a capitalurilor

Politici independente (preferinte diferite pentru

obiective economice, rate ale dobânzii diferite)

2.Evolutia SMI –

2.a Sistemul etalon aur

A functionat SMI ad hoc pâna în 1914, când

majoritatea tarilor l-au abandonat

Se bazeaza pe sistemele nationale

Etalon aur moneda (Gold Specie Standard)

Etalon aur-lingouri (Gold Bullion Standard)

Era un sistem de cursuri fixe, bazat pe legatura fiecarei

monede de aur

Ex. 1 uncie de aur = 4 lire 1Ł = Ľ uncii

1 uncie de aur = 20 dolari 1$ = 1/20 uncii

 1 lira = 5 dolari

Principala moneda a fluxurilor internationale a fost lira sterlina,

ceea ce a dus la denumirea neoficiala a sistemului: sterling

based gold standard

2.b SMI Bretton Woods

Economia mondiala avea nevoie de un mediu

stabil care sa promoveze pacea si

prosperitatea

Înainte de încheierea razboiului, liderii a 44

de tari s-au întâlnit la Bretton Woods, pentru

a stabili coordonatele noului sistem monetar

financiar international

S-a decis înfiintarea a doua institutii: BIRD

(BM) si FMI, si crearea primului Sistem

Monetar International autentic, denumit aurdevize

(în realitate aur-dolar)

Principii ale sistemului

Etalonului aur-dolar (uncia de aur 35$, sau

1$=0,888671 grame de aur). Detinatorii de dolari

putea sa ceara oricând convertirea în aur

Fixitatea cursului de schimb; definirea valorii paritare,

fluctuatie de maxim 1%, modificarea permisa numai în

cazul unor dezechilibre prin devalorizare sau

revalorizare. Autoritati - masuri pentru mentinerea

paritatii

Convertibilitatea monetara (dolar în aur si celelalte

monede în dolar)

Crearea rezervelor oficiale si asigurarea lichiditatii

internationale (rezerve la nivelul statelor si al FMI)

Criza sistemului

15 aug 1971 are loc suspendarea convertibilitatii

dolarului în aur (datorita dezechilibrele balantei

americane si reducerea rezervelor de aur).

Urmeaza Acordul de la Washington (18 dec 1971) în

urma caruia are loc devalorizarea dolarului si largirea

marjelor de fluctuatie (2,25%).

Dupa 1973 cursurile fluctueaza liber (bancile centrale

au decis).

Acordul de la Kingston (1976) oficializeaza flotarea

libera (mai exact dreptul fiecarei tari de a-si stabili

regimul de schimb) si decide totodata demonetizarea

aurului (acesta pierde statutul de etalon monetar)

Dupa prabusirea SMI BW a urmat o perioada de

dezordine monetara.

Cauze

Scaderea rezervelor de aur ale SUA

Politici monetare si fiscale, inconsistente cu

rate fixe, ale unor tari cheie. În special SUA

(finantarea razboiului din Vietnam)

Integrarea financiara si eliminarea restrictiilor

în calea circulatiei capitalurilor;

2c. SMI actual

Tip de sistem: bazat în general pe flotare; de

fapt fiecare tara îsi alege regimul, dar respecta

statutul FMI si poate coopera cu alte tari în

probleme monetare.

Caracteristici

În prezent tarile dezvoltate se îndreapta spre

extreme: flexibilitate sau Uniune Monetara.

Regimurile intermediare - tari în dezvoltare

Flotarea este în principiu libera

În anumite momente bancile centrale au intervenit

concertat pt. a corecta niveluri extreme ale

cursurilor

S-a observat un anumit grad de corelare a

masurilor de politica monetara (ratele

dobânzii)

Au aparut anumite aranjamente monetare

regionale (SME)

Cu toate ca statutul FMI interzice

devalorizarea, uneori cursul de schimb a fost

folosit ca factor de avantaj competitiv.

Valente ale diferitelor sisteme

Cea mai mare stabilitate a ratelor de schimb a fost

regasita în Gold Standard si Bretton Woods. Cea

mai mare instabilitate în tipul razboaielor si în

perioada interbelica. Volatilitate moderata în

sistemul actual.

Inflatia : cea mai redusa în gold standard si BW, si

cea mai mare în timpul razboaielor

În anii 70 si începutul 80 se regaseste cea mai mare inflatie

pe timp de pace

La mijlocul anilor 80 aceasta se reduce demonstrând

importanta ancorelor nominale (ca aur înainte de 1914, aur

si dolar la BW, sau tintirea inflatiei, tintirea cursului etc.)

1. Formarea cursului valutar

Cursul de schimb este pretul la care se vând sau se

cumpara valutele pe o piata valutara locala sau

internationala.

În regimurile flotante cursul se formeaza pe piata (în

celelalte regimuri autoritatile stabilesc paritatea);

Piata valutara se aseamana cu o piata a bunurilor; spot

si forward.

Spot. Cursul monedelor se apreciaza sau se

depreciaza; aprecierea unei monede înseamna

deprecierea monedei pereche.

Ex. ianuarie 1999 – 1 EURO = 1,15 $,

Octombrie 2000 – 1 EURO = 0,85 $.

Depreciere euro - 0.30 $ sau 0,30/1,15  26%,

Aprecierea dolarului: 0,871,176 € = 35%

Aceasta înseamna ca pentru a recupera o scadere de 26%,

euro trebuie sa creasca cu 35%!

2. Factori de influenta

Teoretic

Legea pretului unic (sau paritatea puterii de

cumparare); (=nivelul cursului la care preturile se

egalizeaza). Teoria PPC în varianta absoluta

Teoria PPC în varianta relativa;

Totusi de ce nu explica teoria nivelul actual al

cursului?

Teoria mizeaza pe ipoteza ca bunurile sunt identice iar

costurile de transport zero. E adevarat? pentru ce bunuri?

Comercializabile si necomercializabile (case, terenuri,

servicii)

Factori fundamentali cu influente pe termen lung

Diferentialul de inflatie;

Preferinta pentru bunuri nationale sau straine (Balanta

comerciala, cont curent, mai extins BPE)

Diferentialul de crestere economica

Diferentialul de productivitate

Situatia bugetara

Pe termen scurt

Masa monetara si rata dobânzii (dobânda reala, inflatia)

Evolutiile financiare (indicii bursieri)

Factori aditionali (pe termen scurt)

Factori politici, psihologici, militari

Comportamentul speculativ al operatorilor

3. Implicatii asupra economiei

Deprecierea monedei nationale ieftineste marfurile

exportate, si le scumpeste pe cele straine

(importate);

Aprecierea monedei nationale scumpeste marfurile

exportate, si le ieftineste pe cele straine (importate);

Implicatii asupra fluxurilor de investitii

Evolutia cursului are implicatii importante pt.

stabilitatea preturilor; stabilitate macroeconomica

Care este efectul evolutiei EURO

1 € = 1,17$

1 € = 0,85$

1 € = 1,25$

1 € = 1,40$

4. Studiu de caz – Beer puzzle

Mexic

1 Peso = 100 centavos

1 bere = 10 cv

1$ = 90 centavos (0,9 P)

1P= 1bere (10cv) + 90 cv

1P = 1 bere + 1$

SUA

1$= 100 centi

1 Bere = 10 c

1P = 90 centi (0,9 $)

1$= 1bere (10c) + 90 c

1$ = 1 bere + 1P

Întrebari

1. Cine plateste pentru bere?

2. Ar putea exista o asemenea situatie? Daca da atunci

ce conditie trebuie îndeplinita pentru ca ea sa se

mentina?

3. Daca ati avea 1 milion de dolari ati putea face profit?

Ce conditie ar trebui îndeplinita pentru a putea face

operatiuni de asemenea natura (arbitraj între piete)?

4. Ce se întâmpla cu cursul valutar în cazul în care cât

mai multi operatori fac operatiuni de arbitraj?

5. Ce implicatii ar avea o asemenea situatie pentru

comertul dintre cele doua tari?












Document Info


Accesari: 6200
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )