Familiarizarea cu contracte de mandat comercial, comision, consignatie

Recunoasterea pricipalelor tipuri de contracte

Sublinierea trasaturilor caracteristice pentru fiecare tip de contract

Contractul de mandat commercial

Cuvinte cheie

Potrivit art. 374 Cod comercial, mandatul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandantului. Temeiul legal al contractului este art. 1532 si urm. Cod civil.

Mandatul este contractul in temeiul caruia o persoana (mandant) imputerniceste alta persoana (mandatar) sa incheie anumite acte juridice in numele si pe seama mandantului.

Mandatul comercial prezinta urmatoarele caracteristici:

a)     Mandatul comercial, spre deosebire de mandatul civil, are drept obiect afaceri comerciale si nu se presupune a fi gratuit.

b)     Mandatul comercial este un act cu titlu oneros, mandatarul fiind remunerat printr-o suma ferma sau forfetara, ori sub forma unui procent calculat la cifra de afaceri. Chiar daca partile nu au prevazut in contract plata sau modalitatile de plata, mandantul datoreaza remuneratia (art. 374 Cod comercial). In absenta unei stipulatii contractuale, remuneratia este stabilita de instanta de judecata. Mandatul comercial, fiind cu titlu oneros, nu poate fi revocat in mod unilateral;

c)      Mandatul comercial poate fi cu reprezentare, dar si fara reprezentare, aceasta nu este de esenta mandatului ci numai de natura lui;

d)     Mandatul comercial poate fi general, pentru toate afacerile mandantului sau special pentru o anumita afacere.

In cazul mandatului comercial, se confera mandatarului o mai mare libertate de actiune si independenta, potrivit dinamicii activitatii comerciale.

Conditiile de validitate a contractului de mandat comercial

Conditii de fond

Pentru a fi valabil incheiat, contractul de mandat comercial trebuie sa respecte conditiile cerute in art. 948 Cod civil : consimtamantul, capacitatea partilor, obiectul contractului si cauza.

Precizari speciale se impun a fi facute in legatura cu obiectul contractului de mandat comercial. In art. 374 din Codul comercial se arata ca obiectul mandatului comercial 131d39b este 'tratarea de afaceri comerciale'. Deci obiectul contractului de mandat il constituie faptele de comert.

Forma contractului

Forma contractului

Contractul de mandat se incheie prin simplul acord de vointa al partilor ('solo consensu') avand, de regula, caracter consensual. Legea, respectiv Codul civil, nu impune o anumita forma, deoarece, potrivit art. 1533 C. civ., mandatul poate fi acordat in forma scrisa, verbala sau poate fi chiar tacit, deoarece Codul comercial nu prevede reguli derogatorii de la dreptul comun inseamna ca in privinta formei mandatului sunt aplicabile dispozitiile din Codul civil.

In practica, mandatul este exteriorizat, de obicei, printr-un inscris numit procura. Procura are o dubla semnificatie:

in primul rand, procura semnifica operatiunea juridica numita 'negotium' prin care o persoana imputerniceste o alta persoana (mandatar, procurator) sa incheie unul sau mai multe acte juridice in numele si pe seama ei. Din acest punct de vedere, procura este un act juridic unilateral care urmeaza a fi acceptat de catre mandatar prin executarea imputernicirii;

in al doilea rand, procura semnifica mijlocul juridic numit 'instrumentum', care dovedeste existenta si, mai cu seama, continutul mandatului, categoriile de acte juridice care vor fi incheiate si limitele puterilor conferite mandatarului.

Procura poate fi data sub forma inscrisului sub semnatura privata sau sub forma inscrisului autentic.

Forma autentica a procurii este necesara ori de cate ori actul juridic pe care-l va incheia mandatarul (procuratorul) cu terta persoana este intocmit in forma autentica.

Felurile mandatului

In functie de intinderea puterilor conferite mandatarului, mandatul poate fi:

general in cazul in care mandatarul este imputernicit sa incheie orice acte juridice, cu exceptia acelora pentru care legea impune existenta unui mandat

daca mandatarul este imputernicit sa incheie un anumit act juridic sau pentru anumite operatiuni determinate.

Astfel, pentru actele de dispozitie (incheierea unei tranzactii, semnarea actului constitutiv al unei societati comerciale, ipotecarea unui imobil) mandatul trebuie sa fie special. 'Per a contrario', pentru actele de administrare sau de conservare este suficienta o procura generala.

In cazul in care mandatul este redactat in termeni generali (de exemplu, 'mandatul poate sa indeplineasca acte juridice in numele si pe seama mandantului') el va fi valabil doar pentru actele de administrare si de conservare (art. 1536 alin. 1 C. civ.).

Actul cu sine insusi

In practica este posibil ca mandatarul sa aiba in acelasi timp si calitatea de mandant, astfel incat, practic, el incheie un contract cu sine insusi.

Dubla reprezentare (autocontract)

In aceasta situatie (dubla reprezentare) mandatarul il reprezinta atat pe mandant cat si pe terta persoana.

Asemenea operatiuni nu sunt interzise de legiuitor, numai ca, in permanenta trebuie sa se observe in ce masura sunt afectate interesele celor reprezentati. Astfel, mandantul poate cere anularea actelor juridice.

Daca in procura data mandatarului s-a precizat pretul cu care se va vinde bunul care face obiectul actului juridic sau mandantele este de acord ca bunul sa fie vandut chiar mandatarului ori tertei persoane pe care o reprezinta acelasi mandatar, mandatarul nu ar putea sa ceara anularea actului juridic.

Mandatul in interes comun (“procuratio in rem suam”)

Aceasta operatiune juridica este valabila intrucat mandatarul actioneaza in acelasi timp in nume si interes propriu si ca mandatar al altei persoane.

De exemplu, exista mai multi coproprietari ai unui imobil care urmeaza a fi vandut. Unul dintre ei este imputernicit de ceilalti sa vanda imobilul.

Mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul cu titlu oneros, in care mandatarul este si trebuie sa fie remunerat chiar daca actul juridic pe care trebuia sa-l incheie mandatarul nu s-a facut, de exemplu, datorita culpei tertei persoane.

Efectele contractului de mandat comercial

Obligatiile mandatarului

Mandatarul are obligatia sa execute insarcinarea primita cu diligenta unui bun comerciant, ca si cum afacerile ar fi ale sale.

Actele juridice trebuie incheiate in limita imputernicirii conferite. Daca se depasesc aceste limite, mandatarul raspunde personal fata de terti pentru obligatiile asumate. Cu toate acestea, se prezuma ca mandantul a cunoscut si confirmat excesul de mandat, daca in urma instiintarii executarii facute de mandatar, in termen util nu a facut nici o observatie si nu a transmis-o in termenul necesar dupa natura operatiilor efectuate (art. 382 alin. 2 C. com.)

Mandatarul trebuie sa arate tertilor imputernicirea sa (art. 384 C. com.).

Mandantul poate in cazul depasirii mandatului, sa ratifice activitatea mandatarului sau, devenind prin aceasta titularul drepturilor si obligatiilor contractate pe seama sa. Ratificarea tacita decurge din intarzierea raspunsului mandantului la incunostiintarea ce i-a fost facuta de mandatar.

Mandatarul este dator sa incunostiinteze fara intarziere pe mandant despre executarea mandatului.

Mandatarul este obligat sa pastreze destinatia sumelor primite pe socoteala mandantului. In cazul neexecutarii acestei obligatii mandatarul este dator la plata dobanzilor aferente sumei, din ziua primirii acesteia. In caz de dol sau frauda, mandatarul este posibil sa raspunda si penal.

Mandatarul este tinut a plati dobanzi la sumele de bani cuvenite, mandantului, din ziua in care era dator a le trimite sau a le consemna (facandu-se aplicarea normei generale prevazuta in art. 43 C. com.).

Obligatiile mandantului

Mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului (art. 385 C. com.).

Mandantul este tinut de obligatia de plata a remuneratiei convenite.

Spre deosebire de mandatul civil, care se prezuma gratuit, in lipsa unei conventii contrare, mandatul comercial este prezumat cu titlu oneros, chiar daca remuneratia nu este prevazuta in contract. Remuneratia este datorata, neconditionat de reusita afacerii, daca mandatarul nu a fost in culpa. In lipsa unei conventii privind remuneratia, cuantumul se determina de catre instanta de judecata.

Mandatarul are obligatia sa restituie cheltuielile facute de mandatar pentru executarea mandatului.

Mandantele are obligatii si fata de tertele persoane in baza actelor juridice incheiate de mandatar, evident in limitele imputernicirii sale.

Raspunderea mandatarului fata de mandant in cazul substituirii unei terte persoane

Contractul de mandat este, de regula, un contract 'intuitu personae', asa incat mandatarul trebuie sa indeplineasca el insusi imputernicirea data de mandant. Cu toate acestea este posibil ca, in continutul contractului sa se prevada ca mandatarul are posibilitatea sa-si substituie o terta persoana pentru indeplinirea in totalitate sau numai partial a imputernicirii date de mandant.

Mandatarul va raspunde fata de mandant numai in urmatoarele cazuri:

a desemnat o alta persoana (substituit) pentru indeplinirea mandatului fara sa fi avut incuviintarea mandantului;

a desemnat o persoana incapabila a incheia actele juridice cerute de mandant, incapabila (nedestoinica) sau in stare de insolvabilitate notorie (art. 1542 alin. 2 C. Civ

In dreptul civil, potrivit art. 1542 alin. 2 C. civ., mandantul va avea o actiune directa impotriva substituitului pentru orice pretentii in legatura cu indeplinirea mandatului. In schimb, substituitul nu are decat dreptul la actiunea oblica sau subrogatorie (art. 974 C. civ.) impotriva mandantului, cu exceptia cazului cand persoana in cauza a fost desemnata de insusi mandantul, in contractul de mandant.

In cazul existentei unei pluralitati de mandatari, obligatiile acestora vor fi divizibile (conjuncte) cu exceptia cazului cand, in contract s-a prevazut solidaritatea acestora.

Exista pluralitate de mandatari ori de cate ori prin acelasi mandat (imputernicire) au fost desemnate mai multe persoane in aceasta calitate.

Privilegiul mandatarului

Mandatarul beneficiaza de un privilegiu special (drept de retentie) pentru tot ce i se datoreaza din executarea mandatului (art. 386 C. com.). Dreptul mandatarului de a uza de privilegiul creditorului sau fata de mandant subzista si dupa revocarea mandatului, daca lucrurile se gasesc in posesia mandatarului. Creantele mandatarului au prioritate fata de oricare alte creante pe care le are fata mandant. Pentru a exercita acest privilegiu (garantie), mandatarul trebuie sa notifice sumele datorate mandantului, cu somatia de a plati in 5 zile, cu precizarea ca in caz contrar va trece la vanzarea bunurilor. Mandantul poate face opozitie (art. 388 C. com.). Daca termenele de formulare a opozitiei expira, mandatarul poate trece la vanzarea bunurilor.

Incetarea contractului de mandat comercial

Contractul de mandat inceteaza prin indeplinirea functiei sale juridice. Exista si situatii de natura obiectiva sau subiectiva, care duc la stingerea mandatului, respectiv:

Revocarea mandatului in cazuri bine justificate stiut fiind ca mandatul comercial este, de regula, cu titlu oneros. Cu toate acestea, contractul de mandat ramane si in dreptul comercial un contract care se bazeaza pe increderea pe care o are mandantul in persoana mandatarului, asa incat mandatul poate fi revocat in cazuri intemeiate.   

In cazul in care mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate sa-i solicite mandantelui despagubiri daca revocarea sa este intempestiva sau abuziva.

Indeplinirea termenului pentru care a fost incheiat contractul

Renuntarea mandatarului cauza de stingere a mandatului civil. In cazul mandatului comercial, mandatarul este tinut sa-l despagubeasca pe mandant.

Moartea mandatarului sau a mandantelui

Daca mandatarul decedeaza, mostenitorii lui trebuie sa-l incunostiinteze pe mandant si sa continue executarea acestuia pentru a nu cauza vreo paguba mandantului.

Tot astfel daca moare mandantul, mostenitorii acestuia trebuie sa-i comunice mandatarului. Mandatarul va fi obligat sa incheie operatiunea pentru care a primit imputernicire, pentru a nu cauza pagube mostenitorilor mandantului.

Mandatarul trebuie sa dea socoteala mostenitorilor mandantelui despre indeplinirea imputernicirii si sa predea acestora bunurile, inclusiv sumele de bani    ce s-ar fi cuvenit mandantelui.

Incapacitatea, interdictia, falimentul uneia dintre parti au ca efect incetarea mandatului. Aceste cauze se intemeiaza tot pe caracterul 'intuitu personae' al mandatului, pe 'increderea' existenta intre parti dublata de faptul ca, mandatarul trebuie sa fie o persoana 'capabila' sa incheie acte juridice in numele si pe seama mandantelui.

In cazul incetarii mandatului din orice motive, mandatarul este indreptatit la retributie proportional serviciilor prestate. Indiferent de cauza de incetare a mandatului, mandatarul este obligat sa restituie mandantului procura si celelalte inscrisuri, documente sau bunuri primite cu ocazia si in scopul indeplinirii mandatului.

Mandatul fara reprezentare. Contractul de interpunere

In practica este posibil ca mandatarul sa incheie acte juridice in nume propriu, dar, pe seama mandantului. In acest caz, mandatul este fara reprezentare, numit contract de “prete-nom” (imprumut de nume) sau contract de interpunere de persoane. In dreptul comercial mandatul fara reprezentare poate imbraca forma contractului de comision, de consignatie etc.

Interpunerea de persoane (mandatul fara reprezentare) este utilizata in cazul in care mandantul nu vrea sa fie cunoscut de catre terti folosindu-se astfel, de numele mandatarului.

Natura juridica a contractului de interpunere

Indiferent de faptul ca terta persoana a cunoscut simulatia si a acceptat-o sau nu, conventia de prete-nom este o simulatie prin interpunere de persoane, deosebirea consta in regimul juridic aplicabil.

Daca actul aparent a fost simulat si tertul a cunoscut acest lucru el va avea calitatea de parte putand sa invoce simulatia doar daca exista contrainscrisul (actul ascuns).

In cazul in care tertul cocontractant nu a cunoscut simulatia fiind de buna-credinta se va prevala doar de actul aparent.

De regula, conventia de prete-nom nu este ilicita prin ea insasi, cu exceptia cazului cand se apeleaza la aceasta operatiune juridica pentru a se ocoli unele dispozitii de ordin imperativ (de exemplu, mandantul nu avea capacitatea de a incheia actul cu terta persoana).

Intre mandant (ocult) si mandatar se aplica regulile mandatului, iar fata de terti este obligat doar mandatarul care actioneaza in nume propriu.

Test de autoevaluare 1

Care este forma contractului de mandat?

Mandatul poate fi acordat in forma scrisa, verbala sau poate fi chiar tacit;

In ce situatii raspunde mandatarul fata de mandant

Cand a desemnat o alta persoana (substituit) pentru indeplinirea mandatului fara sa fi avut incuviintarea mandantului;

Cand a desemnat o persoana incapabila a incheia actele juridice cerute de mandant, incapabila (nedestoinica) sau in stare de insolvabilitate notorie (art. 1542 alin. 2 C. Civ;

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 15.

2. Contractul de commision

Cuvinte cheie

Potrivit art. 405 C.com., 'comisionul este un contract avand ca obiect tratarea de afaceri comerciale de catre comisionar pe socoteala comitentului'.

Comisionul este una din operatiile juridice cele mai frecvente in practica comerciala. Adeseori el se infatiseaza ca negotii specializate, prin conexiunea normelor proprii cu cele ale activitatilor pe care le inlesneste. Astfel, exista elemente ale comisionului in materie de consignatie, de asigurare, de expeditie, in operatiuni de bursa etc.

Ca operatie de sine statatoare, contractul de comision se caracterizeaza prin faptul ca, intermediarul (comisionarul) are doua categorii de obligatii:

obligatii care izvorasc din relatiile cu tertii;

obligatii fata de comitent.

In raporturile dintre comisionar si comitent se aplica regula mandatului. Desi afacerea incheiata de comisionar profita comitentului totusi acesta din urma neavand raporturi contractuale cu tertii nu poate fi obligat sa execute indatoririle asumate de comisionar.

Contractul de comision prezinta urmatoarele caractere juridice: este un contract bilateral cu titlu oneros, el neputand fi revocat pe cale unilaterala.

Comisionarul este platit pentru serviciile facute comitentului cu o suma de bani, numita comision, care se calculeaza fie sub forma unei sume fixe, fie procentual, calculat la cifra de afaceri pe care o realizeaza comisionarul in raporturile cu tertele persoane (comisionarul beneficiaza ca si mandatarul de privilegiul special si de dreptul de retentie asupra bunurilor comitentului pana la incasarea sumelor de bani ce i se cuvin).

Efectele contractului de comision

Intre partile contractului de comision se nasc obligatii, guvernate de regulile mandatului. Comisionarul se obliga direct si personal fata de terti. Acest tip de contract creeaza doua tipuri de raporturi juridice: intre comitent si comisionar si intre comisionar si tert.   

Obligatiile partilor in contractul de comision

Obligatiile comisionarului:

Totusi, comisionarul se poate indeparta de la imputernicirea primita daca socoteste ca, insusi comitentul ar fi dat incuviintarea pentru afacerea respectiva care-i avantajoasa si care trebuie incheiata cat se poate de urgent.

Pentru incheierea contractului intre comisionar si terti nu se stabilesc raporturi juridice intre comitent si terti si comitentul nu are nici un fel de actiune contra tertilor (art. 406 alin. 2 C. com.) dar actiunile comisionarului catre terti pot fi cedate comitentului. De regula, comisionarul este raspunzator fata de comitent pentru incheierea actelor juridice cu terti, nu si pentru executarea lor, afara de conventie contrara.

Comisionarul, lucrand in nume propriu, este supus tuturor obligatiilor impuse comerciantilor

In art. 408 C. com. se prevede ca 'operatiunile facute cu violarea mandatului sau peste limitele sale raman in sarcina sa si prin urmare:

daca a vandut cu un pret mai mic decat cel hotarat, este dator sa plateasca comitentului diferenta, in cazul in care nu are aprobarea acestuia;

daca a cumparat cu un pret mai mare decat cel hotarat, comitentul poate sa refuze operatiunea;

daca lucrul cumparat nu corespunde cu calitatea, comitentul poate refuza

Legea se refera la cumpararea altei marfi si nu la marfa de o alta clasa sau categorie de calitate.

Daca se nesocoteste aceasta regula, riscurile de insolvabilitate ale tertului vor fi suportate de comisionar.

Riscurile de insolvabilitate a tertului vor fi suportate de comisionar. Cand comisionarul este insarcinat sa vanda sau sa cumpere cambii, obligatiuni sau efecte ale statului, care sunt cotate la bursa ori au un pret curent, comisionarul poate sa procure el pretul curent, ca vanzator, lucrurilor ce trebuie sa le cumpere (art. 411 C. com.).

Daca, dupa indeplinirea insarcinarii sale, comisionarul nu a facut cunoscut comitentului persoana cu care a contactat comisionarul poate sa considere ca vanzarea cumpararea s-a facut pe contul sau si sa ceara comisionarului executarea contractului (art. 411 alin. 2 C. com.).

Comisionarul este platit pentru serviciile sale cu o suma de bani, numita comision, care poate sa fie sub forma unei sume fixe, procentual calculata la cifra de afaceri realizata cu terte persoane.

Comisionarul beneficiaza de un drept de retentie si un privilegiu special asupra comitentului pana la incasarea sumelor de bani ce i se cuvin.

Daca operatiunea de comision are drept obiect o cumparare de marfuri, comisionarul cumpara de la terta persoana pe socoteala comitentului.

In primul caz, comisionarul devine proprietar asupra sumelor de bani incasate de la tert (din vanzare) si ramane obligat ca orice debitor fata de comitent.

In al doilea caz, dreptul de proprietate asupra marfi se transmite direct de la terta persoana, comitentului.

Obligatiile comitentului

In cazul in care comisionarul a efectuat anumite cheltuieli pentru ducerea la indeplinire a mandatului, comitentul trebuie sa restituie cheltuielile care trebuiesc a fi dovedite si tinute in registrele comerciale separat pentru fiecare operatiune comerciala.

Incetarea contractului de comision

Efectele contractului de comision inceteaza in urmatoarele cazuri:

revocarea imputernicirii;

renuntare la imputernicirea primita;

moartea;

interdictia;

insolvabilitatea ori falimentul partilor (art. 1552 Cod civil).

Institutii speciale in materie de comision

Contractul cu sine insusi

Comisionarul incheie, de regula acte juridice cu tertii in nume propriu dar, pe seama comitentului.

Este posibil ca, si in anumite situatii comisionarul sa incheie cu el insusi unele operatii juridice, daca de pilda, a primit ordinul de la comitent sa cumpere o anumita marfa, marfa pe care o are insusi comisionarul.

In acest caz comisionarul este vanzator, in numele sau propriu si pe socoteala sa, si cumparator pe socoteala comitentului.

In principiu, comisionarul nu se poate constitui contra parte in executarea unei insarcinari primite de la comitent, considerandu-se ca nu poate exista obiectivitate absoluta atunci cand intre comitent si comisionar exista interese opuse.

Cu toate acestea, contractul cu sine insusi este admis, potrivit art. 411 C.com. si anume, atunci cand obiectul insarcinarii de a vinde    sau de a cumpara consta in marfuri, titluri de credite etc., cotate la bursa sau avand un curs pe piata. Intr-un asemenea caz, vanzarea sau cumpararea facandu-se pe pretul curent orice abuz devine imposibil.

Conventia 'star del credere'

In mod exceptional in contractul de comision se poate stipula o obligatie de garantie a executantului din partea comisionarului sub forma clauzei 'star del credere' sau 'ducroire' (garantia solvabilitatii).

Prin aceasta clauza, comisionarul se obliga sa raspunda fata de comitent pentru ipoteza in care tertul refuza sa-si indeplineasca obligatiile sau este insolvabil.

In schimbul garantiei executarii obligatiei, comisionarul are dreptul la o remuneratie deosebita, cu comision special, pentru garantii sau 'pentru credit', denumita 'provizion' sau 'proviziune'.

Cat priveste natura juridica a clauzei 'star del credere' aceasta este obiectul unei controverse juridice in doctrina. Fiind considerata clauza de asigurare pentru insolvabilitate, este considerata garantie de sine-statatoare sau cautiune.

Test de autoevaluare 2.

Care sunt obligatiile comisionarului

Comisionarul este obligat sa respecte dispozitiile date de comitent, in limita puterilor conferite

Comisionarul nu poate face operatiuni de vanzare pe credit pe socoteala comitentului

Momentul transmiterii drepturilor de proprietate asupra marfurilor si obiectelor interesate in acest transfer

Comisionarul este obligat sa dea socoteala comitentului asupra indeplinirii mandatului primit

Comisionarul este tinut sa isi indeplineasca obligatiile cu buna-credinta si diligenta unui profesionist

In ce situatii contractul de comision nu-si mai produce efecte

revocarea imputernicirii;

renuntare la imputernicirea primita;

moartea;

interdictia;

insolvabilitatea ori falimentul partilor (art. 1552 Cod civil)

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 16

In loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare nr. 1 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 12

Ce    intelegeti prin conventia 'star del credere'?

Pentru raspunsurile studentilor lasati spatii adecvate intre intrebari.

Raspunsurile testelor de autoevaluare

Raspuns 1

Mandatul poate fi acordat in forma scrisa, verbala sau poate fi chiar tacit;

Cand a desemnat o alta persoana (substituit) pentru indeplinirea mandatului fara sa fi avut incuviintarea mandantului;

Cand a desemnat o persoana incapabila a incheia actele juridice cerute de mandant, incapabila (nedestoinica) sau in stare de insolvabilitate notorie (art. 1542 alin. 2 C. Civ;

Raspuns 2.

Comisionarul este obligat sa respecte dispozitiile date de comitent, in limita puterilor conferite

Comisionarul nu poate face operatiuni de vanzare pe credit pe socoteala comitentului

Momentul transmiterii drepturilor de proprietate asupra marfurilor si obiectelor interesate in acest transfer

Comisionarul este obligat sa dea socoteala comitentului asupra indeplinirii mandatului primit

Comisionarul este tinut sa isi indeplineasca obligatiile cu buna-credinta si diligenta unui profesionist;

revocarea imputernicirii;

renuntare la imputernicirea primita;

moartea;

interdictia;

insolvabilitatea ori falimentul partilor (art. 1552 Cod civil);

Raspuns 3.

consignatarul este obligat sa ia masurile necesare pentru pastrarea si conservarea bunurilor primite,

consignatarul este obligat sa dea socoteala asupra indeplinirii mandatului sau,

consignatarul are obligatia sa execute mandatul dat de consignant,

consignatarul este obligat sa asigure bunurile ce i-au fost incredintate;