Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Contractul de societate

economie


Contractul de societate

Principalele obiective ale unitatii de invatare Nr. 6 sunt:



Intelegerea notiunilor de contract de societate, capital social, aport la capital social

Familiarizarea cu capacitatea juridica a partilor din contract

Recunoasterea pricipalelor tipuri de aport la capital


Notiune. Caractere. Conditii de fond. Capacitatea juridica partilor

Cuvinte cheie












Notiune. Caractere. Conditii de fond. Capacitatea juridica partilor


Contractul de societate este un acord de vointa prin care doua sau mai multe persoane convin sa constituie un fond comun din aporturile individuale, pentru a desfasura o activitate comerciala in urma careia sa obtina un profit pe care sa-l imparta intre ei, de regula, in functie de valoarea aportului adus de fiecare la constituirea fondului comun (capitalul social).

Ceea ce este specific contractului de societate este prezenta elementului subiectiv, care consta in intentia, fiecarui asociat de a afecta societatii aportul sau individual, in schimbul impartirii beneficiului realizat de societate ca urmare a desfasurarii activitatii in comun.

Caracterele juridice ale contractului de societate

Contractul de societate este un contract cu titlu oneros, comutativ si formal.

Contractul de societate trebuie sa indeplineasca conditiile generale de fond, comune tuturor contractelor (cele prevazute in art. 948-968 C. civ., respectiv capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul si cauza).

In plus, in contractele de societate trebuie sa fie avute in vedere si aspectele referitoare la aporturile la capitalul social, participarea asociatilor la beneficii si pierderi, precum si concretizarea conditiilor referitoare la 'affectio societatis”.

Capacitatea juridica a partilor

Orice act juridic, deci si contractul de societate comerciala se incheie in mod valabil daca subiectele participante au capacitate juridica civila. Asociatul – persoana fizica sau juridica – trebuie sa aiba capacitate de folosinta si de exercitiu deplina.

Consimtamantul

Consimtamantul    este o latura a vointei asociatilor de a se asocia si de a desfasura in comun o activitate comerciala in scopul obtinerii unui profit pe care sa-l imparta.

Vointa asociatilor trebuie sa fie constienta si liber exprimata, cu scopul de a produce efecte juridice, si sa nu fie afectata de vreun viciu de consimtamant, respectiv de eroare, dol sau violenta.

Ø    Eroarea presupune o falsa reprezentare a realitatii cu privire la persoana sau persoanele    cu care se asociaza cel al carui consimtamant se afla in eroare sau cu privire la identitatea obiectului contractului sau la calitatile esentiale ale acestuia.

Practic, avand in vedere faptul ca in cazul societatilor de persoane, contractul de societate este un contract „intuitu persoane”, relevanta majora are eroarea cu privire la persoana cocontractanta.

Ø    Dolul reprezinta o eroare provocata de asociati, prin folosirea unor mijloace dolosive, frauduloase.

S-ar putea pune problema existentei dolului in cazul subscrierii de actiuni pe baza unui bilant fals, intocmit astfel cu intentia de a induce in eroare un asociat si a-l determina sa subscrie la capitalul social.

Ø    Violenta se manifesta ca o forma de constrangere datorata unei amenintari cu un rau fizic sau psihic.

Acest viciu de consimtamant poate fi analizat insa, doar din punct de vedere teoretic. Practic, este greu de imaginat ca o persoana consimte sa se asocieze cu o alta persoana care a folosit constrangerea fizica sau morala pentru a o determina sa-si exprime consimtamantul.

In toate situatiile cand se constata existenta vreunui viciu de consimtamant sanctiunea va fi nulitatea relativa, a contractului astfel incheiat.

Test de autoevaluare 1.

Enumerati viciile de consimtamant?




Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 9.


Obiectul contractului. Scopul contractului

Cuvinte cheie















Obiectivul contractului, Cauza (scopul) contractului


Obiectul contractului - nu se confunda cu obiectul societatii

Obiectul contractului de societate comerciala consta in prestatiile la care s-au obligat partile contractante, in timp ce obiectul societatii consta in activitatile pe care urmeaza sa le realizeze societatea, respectiv: productie, comert, import-export, prestare de servicii, executare de lucrari.

Ca in cazul oricarui contract, si in contractul de societate comerciala, obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil, sa constea intr-o prestatie a celui ce se obliga, sa fie real, posibil, licit, moral si sa nu contravina regulilor d convietuire sociala.

Obiectul este ilicit ori de cate ori se prevad activitati, operatiuni contrare legii sau daca este inserata in contract asa-numita 'clauza leonina', prin care se prevede, fie ca una din parti participa la incasarea beneficiilor in totalitatea lor, fie ca un asociat nu va fi obligat sa suporte eventualele pierderi (ceea ce inseamna ca acesta va participa numai la profit nu si la pierderi).

In principiu, obiectul contractului de societate se concretizeaza in obligatia de aport a asociatilor.

Daca obiectul contractului de societate comerciala lipseste, este ilicit sau imoral sau contravine regulilor de convietuire sociala, sanctiunea va fi nulitatea absoluta a contractului.

Este de observat ca solutia nulitatii absolute functioneaza chiar daca, in cuprinsul art. 56 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, intre cauzele care conduc la nulitatea unei societati comerciale este enumerata numai lipsa actului constitutiv sau nerespectarea conditiilor prevazute de lege cu privire la forma actului constitutiv.

Nulitatea contractului de societate, are drept efect desfiintarea actului constitutiv. In aceste conditii, se poate aprecia ca actul constitutiv lipseste, or conform art. 56 lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, lipsa actului constitutiv poate avea ca efect nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului, in baza hotararii tribunalului.

Cauza (scopul) contractului

Motivatia incheierii contractului de societate consta in crearea unei comunitati de bunuri afectate realizarii activitatii de comert, cu scopul obtinerii unui profit care urmeaza a fi impartit intre asociati, fie in functie de cota de participare la capitalul social, fie in functie de intelegerea asociatilor care pot stabili un alt procent de participare a fiecaruia la impartirea beneficiilor.

Cauza contractului de societate trebuie sa fie reala, licita, morala si in concordanta cu regulile de convietuire sociala. Nerespectarea acestor conditii are drept consecinta nulitatea absoluta a contractului de societate incheiat, asociatii fiind repusi in situatia anterioara realizarii acordului de vointa.

Daca desfiintarea contractului, ca efect al constatarii nulitatii, se produce dupa inceperea activitatii, asociatii vor fi indreptatiti atat la restituirea aportului fiecaruia la capitalul social cat si la repartizarea beneficiilor si, eventual, a pierderilor inregistrate pana la momentul desfiintarii.



Test de autoevaluare 2.

Cum trebuie sa fie cauza contractului de societate




Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 9


Capitalul social. Aportul la capitalul social

Cuvinte cheie













Capitalul social, Aportul la capitalul social, Obiectul obligatiei de aportare

Capitalul social

Suma aporturilor asociatilor, mai putin aportul in munca formeaza capitalul social.

Bunurile care compun capitalul social au un regim juridic diferit de cel aplicabil celorlalte bunuri care se afla in patrimoniul societatii.

Capitalul social prezinta un dublu interes: juridic si contabil.

Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezinta gajul creditorilor sociali.

Capitalul social poate fi majorat din noi aporturi, fie din dividende, sau din rezervele societatii. Capitalul social prezinta interes si pentru asociati deoarece dreptul la dividende si la conducerea societatii (adoptarea deciziilor) depinde de procentul pe care il detine fiecare asociat din capitalul social.

Din punct de vedere contabil, capitalul se distinge de activul patrimonial. In momentul constituirii societatii, activul patrimonial se identifica cu capitalul social. Disocierea intre capital si patrimoniu apare imediat dupa inregistrarea in contabilitate a primelor datorii ale societatii, respectiv cele care izvorasc din cheltuielile ocazionate cu infiintarea societatii. Ulterior, in masura in care societatea obtine beneficii (profit), activul patrimonial creste, depasind capitalul social.

Capitalul social nominal se delimiteaza de fondurile proprii.Fondurile proprii cuprind capitalul si rezervele. Acestea sunt sumele investite de asociati spre deosebire de sursele exterioare de finantare (imprumuturile).



Aportul la capitalul social - conditie de fond speciala a contractului de societate comerciala

In sensul art. 1492 alin. 2 C. civ., aportul consta in aducerea in comun a unui bun. Se poate aporta fie dreptul de proprietate asupra bunului, fie numai folosinta asupra acestuia. Desi formularea cuprinsa in textul de lege este imprecisa, totusi este evident ca prin aport se intelege transmiterea unui drept din patrimoniul celui care aporteaza in patrimoniul societatii comerciale sau chiar prestarea unui serviciu. In contraprestatie, asociatul va primi una sau mai multe parti sociale sau actiuni.

Termenul „aport” are un dublu sens:

aport in sens de obligatie de aportare;

aport in sens de bunuri care formeaza obiectul raportului obligational de aportare.

Aporturile formeaza patrimoniul initial al societatii (capitalul social).

Operatiunea juridica de aportare se prezinta sub forma unui contract cu titlu oneros si translativ de drepturi.

Daca aportul consta in transmiterea dreptului de proprietate, aportatorul are aceleasi obligatii ca vanzatorul, inclusiv obligatia de garantie pentru vicii si pentru evictiune.

Societatea comerciala, este, la randul ei, obligata sa atribuie asociatului parti sociale sau actiuni care confera titularului drepturi patrimoniale de creanta cu privire la dividende, precum si drepturi nepatrimoniale (respectiv, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale societatii).

Diferenta intre 'vanzare' si 'aportare' consta in faptul ca, in cazul vanzarii, partile contractante cunosc existenta si intinderea prestatiilor, in timp ce in cazul aportarii asociatul cunoaste numai valoarea bunurilor pe care le aporteaza primind in contraprestatie parti sociale sau actiuni, dar nu cunoaste cu certitudine daca va incasa beneficii. Obtinerea de beneficii depinde de activitatea societatii, care este influentata de asa numitele 'riscuri in afaceri'.

Daca obligatia de aportare se refera la transmiterea dreptului de folosinta, asociatul are aceleasi obligatii ca si locatorul din contractul de locatiune.

Aporturile care formeaza patrimoniul initial al societatii pot fi inegale si de natura diferita. In toate cazurile aporturile trebuie sa fie efective. Absenta aporturilor sau fictivitatea unui aport poate sa antreneze nulitatea absoluta a contractului de societate.


Obiectul obligatiei de aportare

Ø Aportul in numerar

Aportul in numerar este aportul in bani (lichiditati) si este cel mai utilizat.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata, aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.

Aportul in numerar nu trebuie confundat cu finantarea societatii, prin efectuarea unor depuneri de bani de catre asociati. Conform art. 68 din Legea nr. 31/1990, republicata, aportul la capitalul social nu este purtator de dobanzi.

Ø Aportul in natura

Aportul in natura poate sa constea in: bunuri imobile, mobile, fond de comert, brevete de inventie, in general orice bunuri care sunt in circuitul comercial si pot fi transmise in patrimoniul unei societati comerciale.

Aportul in natura este posibil la orice forma de societate comerciala.

Evaluarea aportului in natura se poate face conventional sau de catre experti.

Ø Aportul in creante

Aportul in creante este posibil numai in cazul societatilor de persoane.

In legislatia romana, legiuitorul ocrotind-o pe cesionara (respectiv societatea comerciala) a dispus prin art. 84 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, ca cedentul (asociatul) sa raspunda in mod solidar cu debitorul cedat pentru efectuarea platii creantelor cedate. Cedentul dispune insa de acel beneficiu de discutiune in sensul ca poate sa pretinda societatii cesionare sa-l urmareasca pe debitorul cedat si numai daca acesta este insovabil cedentul sa fie obligat la plata.

Ø Aportul in munca (industrie)

Aportul in munca consta in angajamentul pe care si-l asuma asociatul de a desfasura o activitate in societate punand la dispozitia acesteia cunostinte, tehnici profesionale, deci de a efectua o munca in contul societatii sau de a presta un serviciu, inclusiv diligentele sau demersurile facute de fondatori in timpul constituirii societatii.

Aportul in munca (industrie) are urmatoarele trasaturi:

reprezinta o prestatie cu caracter succesiv si pentru viitor;

Potrivit art. 16 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, republicata, prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. Aporturile in munca nu fac parte din capitalul social pentru ca ele nu pot servi drept garantie (gaj) pentru creditori, dar sunt socotite aporturi in societate in patrimoniul social.

aportul in munca nu confera asociatului dreptul la parti sociale ci doar dreptul de a participa la beneficii si la impartirea activului social, ramanand obligat sa participe la pierderi.

evaluarea aportului in munca se poate face conventional si, in lipsa vreunei stipulatiuni, se aplica art. 1511 alin. 2 C. civ. potrivit caruia, aportul in munca reprezinta partea cea mai mica in numerar sau in natura adusa de un alt asociat.

Aportul in munca este exclus in cazul societatilor cu raspundere limitata si admisibil doar la societatile de persoane.















Test de autoevaluare 3.

Este posibil aportul in natura la orice societate


Cum este aportul in numerar la orice societate



Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 9.






In loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare nr. 1 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.



Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 6


Care este forma juridica a operatiunii de aportare la capitalul social?











Pentru raspunsurile studentilor lasati spatii adecvate intre intrebari.





Raspunsurile testelor de autoevaluare

Raspuns 1

Consimtamantul, Eroarea, Dolul, Violenta

Raspuns 2.

Reala, licita, morala si in concordanta cu regulile de convietuire sociala.

Raspuns 3.

Este posibil la orice societate;

Obligatoriu;



Bibliografie unitate de invatare nr. 6

Miff A., Paun C., Dreptul afacerilor, Ed. Imprimeriei Ardealul, 200

Miff A., Business Law. Volume I. Introduction to business law, Ed. Sfera juridica, 2007.

David M., Dreptul afacerilor, Ed. Europolis, 2005

Turcu I.,Tratat teoretic si practic de drept comercial-vol. II, Ed. CH Beck, 2009







Document Info


Accesari: 9325
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )