Francois Quesnay (1694 - 1774), medic si economist francez, intemeietor al scolii fiziocrate, sustinator al politicii economice liber schimbiste. S-a remarcat indeosebi prin asa numitul "tablou economic" si "analiza tabloului economic" - opere principale in care se face o analiza a capitalului, a reproductiei sale, precum si a circulatiei materiale si valorice a capitalului si venitului national. A reusit, deci, sa prezinte, sub forma unei scheme, procesul reproductiei redand dependenta intre compartimente prin corelatii cifrice. Ecoul starnit la timpul respectiv de catre opera sa poate fi sugerat de afirmatia lui Mirabeau in istorie sunt trei inventii care au conferit stabilitate social-politica: scrisul de mana, banii, tabloul economic a lui Quesnay ".
William Petty (1623 - 1687) - intemeietor al economiei politice moderne, inventator intr-o anumita masura a statisticii - a cautat ca prin intermediul numerelor, a masuratorilor, sa descopere regularitati in domeniul fenomenelor sociale. Are de asemenea merite deosebite in demografie datorate cercetarilor sale in vederea stabilirii unei "legi matematice a mortalitatii".
Antoine Cournot (1801 - 1877) - matematician si probabilist francez - a incercat o abordare matematica a economiei politice. Formularea matematica a legii cererii si ofertei reprezinta un fericit exemplu pentru preocuparile sale de introducere a conceptului de functie in cercetarea relatiilor cauza-efect din economie. Lucrarea sa "Recherches sur les principles mathématiques de la théorie des richesses", elaborata in 1838, poate reprezenta un punct de referinta pentru econometrie.
Ernst Engel (1821 - 1896) - statistician si economist german - a cautat sa exprime matematic legitati privind cererea de marfuri. In acest scop a utilizat evidente (bugete de familie) privind veniturile si cheltuielile in familie.
Bowley sir A.L 1869 - 1957) - statistician, matematician, economist si demograf englez. Preocupat indeosebi de statistica atat ca profesor la Londra, cat si ca director al institutului din Oxford, a avut remarcabile contributii in domeniul sondajului statistic, ca si in domeniul dinamicii preturilor si salariilor, estimarii venitului national.
Marshall Alfred (1842 -
1924) - economist englez cu numeroase contributii in domeniul masurarii
relatiilor pret-cerere, pret-oferta (indicatorul elasticitatii cererii ii
apartine).
Contributii
importante in domeniul introducerii rigurozitatii matematicii in economie au
avut de asemenea: von Thünen, Pareto V., R. A. Fisher, L. Walras, iar mai
recent J. Tinbergen, H. Wold, L.R. Klein, W. Leontief, G.Tintner.
In cele ce urmeaza ne propunem sa ne apropiem din ce in ce mai mult
de domeniul de studiu al econometriei, precum si de obiectivele urmarite.
Modelul econometric
reprezinta o imagine simplificata a relatiilor dintre variabilele economice
care priveste atat reprezentarea anatomica a proceselor economice (definirea
variabilelor) cat si descrierea fiziologica (relatii, conditionari, mecanisme
de functionare).
Redam schematic
principalele izvoare care fac posibila elaborarea modelului econometric, precum
si efectele pe care le suscita, la randul sau, utilizarea unui astfel de model
intr-un sistem (macroeconomie, microeconomie) care urmareste modul sa-si
imbunatateasca performantele.
Teoria
Metode Date
economica econometrice statistice
Conditii si
obiective
urmarite
Prezumtii privind
Aplicarea evolutia factorilor
modelului "din afara"
econometric
Puterea de Verificari
influenta Reevaluari
Valori simulate Obtinerea de
Prognoze conditionate noi informatii
Deciziii privind politica
economica pentru viitor
Modelul
econometric prezentat fie sub forma unei scheme vizuale, fie prin ecuatii, reda
ce are esential agregatul economiei limitandu-se la descrierea, deseori globala,
a transformarii cauzelor in efecte ce privesc principalele sectoare din
economie.
Sa exemplificam un astfel de model avand drept punct de
plecare conceptele teoretice, ipotezele, precum si unele considerente rezultate
din practica economica ce privesc consumul, investitiile si veniturile.
Astfel, se considera ca cererea de consum este
conditionata indeosebi de marimea veniturilor, precum si de traditie. In ceea ce priveste investitiile cresterea sau descresterea acestora este
sensibila la rata dobanzii, fata de care se afla intr-un raport invers
proportional. Totodata, s-a constatat ca un volum mare
a investitiilor intr-un an antreneaza investitii de nivel ridicat si in anul
urmator. In ce priveste rata dobanzii, aceasta depinde
de nivelul veniturilor dar si de oferta de bani (masa de bani in circulatie).
In sfarsit masa veniturilor tuturor agentilor economici poate fi obtinuta
insumand cheltuielile populatiei, cheltuielile guvernamentale, valoarea
investitiilor.
Sa redam printr-o
schema vizuala ceea ce este esential din toate aceste informatii
Schema-bloc a modelului econometric
Transcrisa sub forma unor ecuatii liniare schema-bloc devine un model
econometric cu ecuatii simultane de forma:
C = a + a V +a C + u - ecuatia consumului (1.1)
I = b + b D + b I + u - ecuatia investitiilor (1.2)
D = c +c V + c B + u - ecuatia pietii banilor (1.3)
V = C +I +G (G =cheltuieli guvernamentale) (1.4)
Evident, modelul prezentat mai sus (relatiile 1.1-1.4) constituie o redare
extrem de schematica a relatiilor din economie si rolul sau este doar de a
facilita exemplificarea notiunilor si conceptelor specifice econometriei.
Astfel, in modelul prezentat deosebim variabile, parametrii si relatii, formand
impreuna o reprezentare structurala. In ce priveste modelul deosebim:
- variabile predeterminate:
- exogene (independente, de intrare): D , B ,G
- retardate ( cu efect intrziat): C , I
- variabile endogene (efect, dependente, de iesire): C , I ,
D , V
- variabile aleatoare (stochastice, perturbatoare): u1 , u2 , u3
In ce priveste relatiile acestea pot fi:
- relatii functionale (de regresie) de tip
- comportamental
- tehnologic;
- istitutional;
- relatii de identitate (de balanta, de echilibru)
Parametrii, la randul
lor, pot fi particularizati astfel:
- parametrii de regresie a ,a ,a ,b ,b
- estimatori ai parametrilor de regresie (rezultati din calcule asupra datelor
provenite dintr-un sondaj statistic): a ,a ,a ,b^ ;
- parametrul "liber":a ,b ,c
Intr-o forma
concentrata modelul (1.1-1.4) poate aparea astfel:
Φ(y, x, a, u)= 0
unde Φ - un set de ecuatii suficiente pentru a obtine variabilele endogene
(y) daca celelalte elemente (x - variabilele predeterminate, a- parametrii, u -
variabilele perturbatoare) sunt date.
Se pune problema de a
determina pe "a" (de a gasi setul parametrilor "a" in
multimea "A" a deciziilor) care maximizeaza o valoare asteptata in conditii
date.
In afara modelelor de tipul celui prezentat, domeniul econometriei se extinde
si asupra altor aspecte din economie pentru care cuantificarea poate aduce mai
multa rigoare si in general, un plus de cunoastere.
Dar miezul tare al demersului econometric ramane totusi modelul bazat pe zeci
sau sute de ecuatii, in mare majoritate de regresie, prin care se cauta
reproducerea elementelor esentiale din mecanismele de functionare ale
economiei, incepand cu economia casnica, trecand prin economia de firma,
economia nationala (aflata in centrul atentiei econometricienilor) si sfarsind
cu mondoeconomia.
Perspectivele pe care le
deschide modelarea econometrica pot fi redate succint astfel:
- reprezinta o cale de a preintampina surprizele economiei de piata printr-o
evaluare apriorica a comportamentului diversilor agenti economici;
- permite anticiparea efectului unor decizii in vederea alegerii celei mai bune
politici economice (cu efecte benefice maxime si cu implicatii nedorite
minime);
- faciliteaza dezvoltarea teoriei economice, intrucat este greu de acceptat ca
se poate face o teorie economica realista fara a apela la masurari
(cuantificari, evaluari) iar evaluarile (procedeele de masurare) fara o teorie
adecvata nu pot demonstra nimic.
Acest
din urma aspect sugereaza existenta, in orice caz necesitatea, unei relatii de
complementaritate intre econometrie si economie. Pentru o reciproca
avantajare este necesar ca economia sa-si fundamenteze
mai riguros conceptele si categoriile, ceea ce ar avea efecte salutare asupra
preciziei datelor, iar econometria la randul ei, trebuie sa-si perfectioneze
metodele tinand seama de specificul in care evolueaza variabilele in economie
ca si de imposibilitatea experimentelor (controlate statistic) in acest
domeniu. Numai sprijinindu-se reciproc teoria economica si econometria pot face ca economia sa atinga nivelul de rigurozitate al
stiintelor naturale.
Legat de relatia
teorie economica - econometrie si, in ultima instanta, de caracterizarea
econometriei ca o economie de intentie stiintifica, merita toata atentia
parerea econometricianului R.Frisch, la care ne-am referit la inceputul acestui
capitol, conform careia "experienta a aratat ca fiecare din urmatoarele 3
puncte de vedere, al statisticii, al teoriei economice si al matematicii, este
de o conditie necesara, dar nu suficienta pentru o intelegere efectiva a
relatiilor cantitative din economia moderna; unificarea lor este aceea care
asigura eficienta. Econometria este tocmai aceasta
unificare".
|
