Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















ECONOMIA, ORGANIZATIA SI MANAGEMENTUL BAZATE PE CUNOSTINTE

economie



loading...








ALTE DOCUMENTE

Ghidul Comercial al Bucurestiului
Intreaga viata a unui produs
Raport de activitate2
sOMAJUL
ORGANIZAREA INTREPRINDERII
Contractul de asigurare sub aspect juridic este un contract:
Analiza pietei financiare in Romania
Analiza situatiei financiar-patrimoniale a firmei
Banii si semnificatia lor socio-economica
FUNDAMENTE TEORETICE SI PRAGMATICE ALE INTEGRARII EUROPENE


  

                      ECONOMIA, ORGANIZAŢIA sI MANAGEMENTUL

                                      BAZATE PE CUNOsTINŢE

                             - provocarea majora a secolului XXI -

               REZUMAT.

        ,, S-a conturat - spune reputatul specialist īn management, Ovidiu Nicolescu-  

la nivelul cvasitotalitatii celor mai cunoscute universitati, centre de cercetare si consultanta si a specialistilor din economie si management din tarile dezvoltate, convingerea ca omenirea se īndreapta rapid spre un nou tip de economie si implicit de firma si management", iar potrivit opiniei Domniei Sale, si nu numai, acest nou tip ar trebui sa poarte denumirea de Economia, Organizatia si Managementul bazate pe cunostinte, abordare pe care o sustinem si noi, fara rezerve.

         Caracteristica fundamentala a noului concept consta īn asimilarea cuceririlor de vārf ale stiintei si tehnicii si, prin utilizare, transformarea lor īn avantaj competitiv. ,,Bogatia si puterea īn secolul XXI - sustin specialistii īn domeniu - vor decurge, cu prioritate, din resursele intangibile, din capitalul de cunostinte".

         Īn Statele Unite ale Americii, la un dolar vānzari, īn ultimii 10 ani, ponderea capitalului de cunostinte, īn economia generala a capitalurilor, a crescut cu 20 %. La noi, si īn general īntr-o mare parte a lumii contemporane, conceptul noii economii si cerintele cu care vine, nu sunt cunoscute, sau se cunosc ne permis de putin, si, ca urmare, sunt si mai putin operationalizate īn activitatea practica. Cunoasterii, si mai cu seama  utilitatii  practice a acestui concept, am gāndit sa dedicam comunicarea stiintifica de fata.

                                   DEZVOLTAREA TEMEI.

          ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOsTINŢE : CONCEPT, TRĂSĂTURI, CERINŢE.

 

                    CONCEPT.

          Autorii conceptului au considerat ca termenii utilizati pentru a defini mutatiile previzibile īn lumea contemporana: economia digitala, economia electronica, noua economie , economia bazata pe cunoastere, societatea cunoasterii, etc, nu acopera profunzimea si amploarea acestor  deveniri, argumente care au impus noul concept, acela de economia bazata pe cunostinte.

         Economia bazata pe cunostinte este rezultatul revolutiei cunostintelor, care, īn esenta, īnseamna evolutia de la economia bazata predominant pe resurse fizice, la economia bazata predominant pe cunostinte. Trecerea de la resurse fizice tangibile, la economia dominata de cunostinte, genereaza schimbari de esenta, analoage cu cele produse de revolutia industriala. Economia bazata pe cunostinte fiind rezultatul revolutiei cunostintelor, revolutia trebuie sa se produca, īn primul rānd, īn mintea receptorilor de cunostinte, performanta de care depinde valoarea pe care o poate genera cunostintele respective. Numai asa, valoarea capitalului de cunostinte poate sa devanseze, īn evolutie, capitalurile tangibile.

        Īn perimetrul acestor consideratii, OCDE defineste economia bazata pe cunostinte, ca fiind ,, economia bazata īn mod direct pe productia, distributia si utilizarea cunostintelor si informatiilor", iar capabilitatile receptorilor, prin ,, sa stii cine ( know - who)", ,, sa stii ce ( know - what)",  ,, sa  stii cum ( know - how)" ,, sa stii de ce ( know - whi)".

             TRĂSĂTURILE DEFINITORII ALE ECONOMIEI BAZATE PE CUNOsTINŢE.

          Īncercam, mai jos, sa realizam o sinteza, cāt mai concentrata posibil, a acestor trasaturi:

-       primordialitatea cunostintelor, cea ce   īnseamna ca acestea sa aiba un input mai important decāt capitalul tangibil;

-       activitatea  se concentreaza pe tratarea informatiilor si pe producerea de bunuri

cunostinte;

-       fundamentarea activitatii economice  se face  pe resurse intangibile;

-       asimilarea capitalului intangibil ca pe un capital special, care, de regula, nu se

poate poseda īn exclusivitate si care poate fi preluat si reutilizat;

-       preponderenta echipamentelor si produselor simbolice ( ca, de pilda, cardurile,

comertul electronic, pachetele de programe pentru calculator, etc);

-       cresterea ponderii serviciilor si a formelor de asociere, precum si multiplicarea

colaborarilor cu īntreprinderile mici;

-       disparitia treptata a frontierelor si diminuarea impactului distantelor geografice;

-       comprimarea timpului de inovare, transformarea inovatiei ,, dintr-o strafulgerare

de idei", īntr-o activitate continua de producere de idei;

-       reconsiderarea locului si rolului posesorilor de cunostinte, acestia urmānd sa fie

tratati ca fiind valoarea cea mai mare etc.

              CERINŢE.

           Īn general, ele transpar din simpla lectura a trasaturilor, cea ce facem noi este doar o sistematizare:

-       identificarea, cāt mai deplina, a acestor trasaturi si constientizarea oamenilor ca

ele daca  nu sunt īnca  prezente, aparitia  lor este iminenta;

-       modelarea culturii organizationale spre asimilarea, implementarea si

transformarea lor īn avantaj competitiv;

-       reevaluarea personalului īn aceasta perspectiva si crearea cadrului organizational

si motivational pentru a transforma valorile existente īn avantaj competitiv;

  -    regāndirea si remodelarea strategiilor si obiectivelor strategice catre aceste tinte, etc.

          ORGANIZAŢIA BAZATĂ PE CUNOsTINŢE : CONCEPT, TRĂSĂTURI, CERINŢE.

               CONCEPT.

         Īn esenta, este organizatia care a parcurs etapele cresterii si utilizarii, ca avantaj competitiv, a cunostintelor. Este, de asemenea, o organizatie care are functiuni noi, īn plus fata de cele traditionale, si anume: coordonarea, protectia si integrarea cunostintelor. Are, apoi, o tipologie noua de manageri, managerii de cunostinte.

 

           ALTE TRĂSĂTURI SPECIFICE .

         Este o organizatie care īnvata, care se caracterizeaza prin ,, īnvatarea schimbarii", ,, prin a īnvata sa īnveti" si prin ,, īnvatarea permanenta, continua".

       Se caracterizeaza, apoi, prin accentuarea externalizarii activitatilor specializate explicit, cu ajutorul firmelor mici si internalizarea activitatilor īnalt specializate.

        Afirmarea organizatiei bazate pe cunostinte, sustenabile, care, pe baza abordarii  echilibrate din punct de vedere economic, ecologic si social, valorifica la nivel superior cunostintele si celelalte resurse de care dispune si pe care le atrage, generānd pentru perioade īndelungate, eficienta si performanta, multidimensionala, validate de piata si recunoscute de societate.

       Redimensionarea resurselor si activitatilor, īn sensul restrāngerii celor traditionale, bazate pe resurse fizice si maximizarii celor bazate pe resurse intelectuale, intangibile, pe un alt tip de relatii cu clientii, furnizorii si resursele umane externe.

       Adopta un nou mod de organizare, cu retele mai putin structurate, cu echipe semiautonome, cu o mai mare mobilitate si initiativa, prin simplificarea nivelelor ierarhice.

      Diminuarea barierelor dintre diferite categorii de resurse umane, dintre munca de la firma si munca de acasa, dintre individ si organizatie, etc.

     Regāndirea activitatilor de training, īn sensul directionarii cunostintelor catre nivelele de vārf si mai putin la periferie, cele de la periferie urmānd sa se pregateasca prin forte proprii, toate acestea dublate de  o remodelare a sistemelor de motivare, cu o polarizare expresa a motivarii globale si a celei personale, etc.

                      CERINŢE.

 

        Pe acest fond si īntr-o asemenea perspectiva, vom asista la o tipologie de organizatii, tot mai complexa, menita sa ofere solutii de adaptare la cerintele economiei bazate pe cunostinte, care trebuie adoptata si adaptata nevoilor specifice,  īn functie de oameni, cunostinte si oportunitati. Deci, nu o firma ideala, ci o combinatie de avantaje oferite de īntreprinderea inteligenta, īntreprinderea flexibila, organizatia circulara, organizatia reconfigurabila, organizatia policelulara, organizatia virtuala,  organizatia privita ca organism viu, organizatia de tip satelit, organizatiile front - back, ambidextra, sau sense - and - respond, etc.  

                      

                    MANAGEMENTUL BAZAT PE CUNOsTINŢE : CONCEPT, TRĂSĂTURI, CERINŢE,

                                                                   FUNCŢII NOI.

 

                        CONCEPT.

        Economia si organizatia bazate pe cunostinte, sunt construite din sisteme si, firesc, trebuie sa fie abordate, īn continuare, sistemic. Or, este cunoscut si recunoscut faptul ca principala caracteristica a sistemelor este ca se autoregleaza, iar autoreglarea se realizeaza prin management. Este, deci, indubitabil, ca sunt de ne abordat, economia si organizatia bazate pe cunostinte, fara un management bazat pe cunostinte. Definirea, conceptuala, a acestui nou tip de management, īnsa, este mult mai complicata si mai dificila, cumulānd dificultatile din abordarea celor doua concepte noi, mentionate ( economia si organizatia bazate pe cunostinte) si din  acumularile de pāna acum si din mutatiile previzibile īn managementul organizatiei, pornind de la acceptiunea larg īnsusita īn zilele noastre, respectiv de la  faptul ca managementul a devenit principala cale de crestere economica.

        Asistam, deja,  deci,  la abordari multiple si din unghiuri de vedere diferite, a managementului  bazat pe cunostinte. De pilda, īn abordarea informatica, managementul bazat  pe cunostinte este un proces cheie, prin care, īn cadrul firmelor, industriilor si, īn ultima instanta, tarilor, se obtine performanta economica superioara pentru populatia implicata, prin valorificarea deplina a cāstigurilor potentiale ale transformarilor generate de tehnologiile digitale si internet, prin difuzarea cunostintelor si prin inovare.

      Specialistii īn management definesc managementul bazat pe cunostinte ca fiind dedicarea organizatiilor pentru a dezvolta productia si fluxul de cunostinte, de a transmite si utiliza cunostintele pentru a crea valoare economica.

     Distinsul nostru specialist īn domeniu, Ovidiu Nicolescu, abordeaza mai larg si mai profund problematica managementului bazat pe cunostinte, definindu-l, firesc, īn primul rānd, ca stiinta, apoi ca activitate practica, ca obiect,  functii si principii si ca implicatii īn componentele sistemului de management al organizatiei.

     Managementul bazat pe cunostinte, ca stiinta, īn acceptiunea mentionata ,, consta īn studierea proceselor si relatiilor manageriale bazate pe cunostinte, īn descoperirea legitatilor care le guverneaza si īn conceperea de noi sisteme, metode, tehnici, etc, īn vederea cresterii performantelor si functionalitatii organizatiilor, valorificānd marile

valori ale cunostintelor".

      Managementul bazat pe cunostinte, ca practica, īn aceiasi acceptiune,  ,,consta īn utilizarea cunostintelor, prin care se asigura o valorificare superioara, comparativ cu perioada precedenta, cu multiple valente ale cunostintelor". Īn acelasi timp, a formulat 14 principii noi ale managementului bazat pe cunostinte, dintre care exemplificam:

-       ,,  tratarea cunostintelor ca element determinant al functionalitatii si performantei organizatiei";

-       ,, cunostintele reprezinta sursa principala  de putere pentru indivizi si organizatii;

-       ,, managementul bazat pe cunostinte este scump, dar asa este si ignorarea acestuia;

-       ,, accesarea cunostintelor este numai īnceputul tratarii cunostintelor;                      

-       ,, managementul bazat pe cunostinte necesita manageri si organisme manageriale specializate īn acest domeniu";

-       ,, transformarea firmei īntr-o organizatie care īnvata permanent".

Din aceiasi sursa, enumeram si principalele procese de tratare a cunostintelor:

-       evaluarea cunostintelor disponibile si accesibile firmei;

-       previzionarea necesitatilor si surselor de cunostinte;

-       obtinerea cunostintelor necesare;

-       gestionarea, utilizarea si dezvoltarea cunostintelor;

-       valorificarea cunostintelor.

                   T MANAGERII - MANAGERII MANAGEMENTUL BAZAT PE CUNOsTINŢE.

             Managementul bazat pe cunostinte are nevoie virtuala de astfel de manageri, care :

-       sa participe  la difuzarea cunostintelor la cei interesati si capabili sa asigure succesul afacerii ( T= partea orizontala);

-       sa-si exercite atributiile de conducere directa a subordonatilor ( T = partea  verticala).

           Rolul T managerilor devine important prin modul īn care actioneaza, pentru:

-       transferul celor mai bune practici īn cadrul organizatiei;

-       cresterea calitatii deciziilor, prin transferul de cunostinte si experiente de la  managerii aflati pe posturi ierarhice similare;

-         folosirea experientelor specialistilor din alte compartimente;

-       generarea de oportunitati de afaceri si de utilizarea cunostintelor prin contributia

,, īncrucisata "a specialistilor din alte compartimente.

                                    ALTE  CERINŢE.

           Promovarea inovarii reprezinta cheia de bolta a edificiului managementul bazat pe cunostinte. Inovarea īnseamna, firesc, cunostinte noi si mai valoroase. Inovarea are, īn amonte, managementul stimularii creativitatii oamenilor si īn aval managementul valorificarii noilor cunostinte generate prin inovare.

         Pragmatismul managementului american a conturat unele reguli capabile sa dinamizeze procesul de inovare, dintre care enumeram:

             - reguli de stimularea creativitatii:

-       asumarea riscului, respectiv acceptarea posibilitatii esecului;

-       recompensare schimbarilor ( mai cu seama īncurajarea schimbarii benefice a individului);

-       ,, deschiderea umana", respectiv fluidizarea comunicatiilor si a transferului informatiilor, un nou mod de ascultare a opiniilor si de stimularea lor, īncurajarea gāndirii colaterale īn raport cu profilul obiectului oficial, o mai atenta luare īn seama a opiniilor clientilor, temperarea reactiilor adverse, etc.

             -  reguli pentru implementarea creativitatii :                                                          -  stabilirea de obiective comune, māndria  de a apartine colectivului, flexibilitatea īn posturi, conducerea interdependentelor, construirea consensului, respectul si īncrederea reciproca, etc;

 -  autonomia decizionala si operationala, descentralizare decizii si proceduri, libertate de actiune, delegare de competente si responsabilitati, sublinierea rolului fiecaruia īn demersurile īntreprinse si derulate, diminuare birocratie, etc;

- focalizarea pe actiune, furnizarea numai a  detaliile care se cer, accentul pe rezultate, consecventa īn promisiuni, aprecierea la timp si convingator a lucrului bine facut, accentul permanent pe calitate, etc. 

                            FUNCŢIILE NOI ALE MANAGEMENTULUI BAZAT PE CUNOsTINŢE.

            Consideram ca se pot constitui īn functii noi ale managementului bazat pe cunostinte, urmatoarele:

-       previzionarea necesarului de cunostinte si a surselor disponibile pentru organizatie;

-       dobāndirea sau obtinerea cunostintelor necesare;

-       crearea de noi cunostinte;

-       dezvoltarea si consolidarea cunostintelor;

-       utilizarea si valorificarea cunostintelor.

         Este necesar un efort de cercetare stiintifica pentru a se defini continutul fiecarei functii si instrumentarul de realizare, precum si modul de integrare a lor  cu celelalte functii, īn sistemul de functii al managementului organizatiilor moderne.

                   ALTE CONCEPTE sI CERINŢE REFERITOARE LA CUNOsTINŢE, IMPLICATE                   

                                                       ĪN MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIILOR MODERNE.

  

              Revolutia industriala s-a bazat preponderent pe puterea aburului, forta fizica a omului si capitalul banesc. Deci, pe factorii de productie traditionali - materiali, umani, banesti - predominant de natura fizica. De aceia, necesitatea de a avea cunostinte era limitata.

          Acum, ne aflam īn primele etape ale revolutiei cunostintelor.

          Pe acest drum, apare necesitatea de a delimita si defini mai exact conceptele de cunostinte si de informatii.   Dupa unele opinii informatiile se deosebesc de cunostinte prin dimensiune, natura, derulare si inteligenta īncorporata. Argumente utilizate:

-       informatiile sunt mai mici decāt cunostintele, ele reprezentānd componente ale acestora, īn mod similar reperelor  sau pieselor care alcatuiesc un produs;

-       cunostintele contin īntotdeauna ,, expertiza ", elemente care sunt aplicabile, generatoare de solutii si de substanta economica;

-       manifestarea ,,  expertizei " proprii cunostintelor implica o derularea īn timp, conferind acestora caracter procesual ( de regula, cunostintele au o viata mai lunga decāt informatiile, uneori chiar nelimitata);

-       cunostintele confera obiectelor īn care sunt īncorporate mai multa ,, inteligenta", iar nu  rareori le reduce dimensiunile sau le face mai usoare ( se da exemplu  telefoanele mobile).

           Autorii opiniilor, īnsa, recunosc ca, īn practica,  separarea informatiilor de cunostinte, nu este  usoara, mai ales cānd sunt mai multe persoane care interactioneaza. Sunt situatii īn care cea ce pentru unii este o informatie, pentru altii, cu alta capacitate, sau cu un alt rol, constituie o cunostinta. De aci, necesitatea de a se face  aceasta delimitare contextual, tinānd seama de cadrul existentei si folosirii lor, de factorii implicati si de finalitatea rezultata. O abordare mai realista, este aceia deja prezentata si anume, cunostintele sunt stocuri cumulative de informatii si abilitati generate de utilizarea informatiilor de catre receptor. Capacitatea intelectuala a unui receptor si cunostintele pe care le poseda īntr-un anumit domeniu, fac ca unele date si informatii sa se transforme īn cunostinte deosebit de valoroase, sau - īn  situatii extreme - sa nu genereze cunostinte.

           Īn concluzie, īntotdeauna cunostintele īncorporeaza informatii ce constituie atāt input pentru dezvoltarea cunostintelor, cāt si forma principala prin care acestea circula si,  de regula, sunt complementare. Īntotdeauna, īnsa, cunostintele se deosebesc de informatii prin capacitatea lor de a genera , prin utilizare, valoare adaugata. Cānd aceasta lipseste, avem de a face cu date sau informatii. De asemenea, cunostintele au īntotdeauna doua dimensiuni : una umana si una economica.

            Trebuie facute, apoi  si precizarile ca crearea si dobāndirea cunostintelor se poate realiza numai prin īnvatare, iar capitalul de cunostinta nu exclude celelalte forme de capital, care ramān complementare, iar īn prima parte a revolutiei cunostintelor, ele sunt preponderente, īn foarte multe organizatii .

 

                                                          X

                                                     X         X

                Ne-am referit la o problematica de certa actualitate si importanta pentru economia si societatea romāneasca.

                Nu ne atribuim contributii determinante la formularea conceptelor respective, ci am urmarit sa  sensibilizam plaja larga a celor interesati, inclusiv si poate mai ales din īnvatamāntul superior si doctoral, asupra necesitati identificarii cu profunzimea, importanta si actualitatea lor si mai cu seama, pentru a se actiona īn sensul pregatirii  si implementarii lor īn activitatea practica, ca o modalitate de aplatisare a decalajelor care ne despart de tarile catre care mergem, sau, ca un avertisment, ca , īn caz contrar, decalajele se vor amplifica.

                  Referirile noastre, tinānd seama de cadrul īn care se fac, sunt  sintetice, o sinteza personala a unei bogate literaturi de specialitate, din care mentionam:

-       Ovidiu Nicolescu ( coordonator general) : Abordari moderne īn managementul si economia organizatiei, Editura Economica, Buc.2004, volumele I - IV;

-       Ovidiu Nicolescu si Luminita Nicolescu: Economia, firma si managementul bazate pe cunostinte, Editura Economica, Buc., 2005;

-       Fundatia Drucker :  Organizatia viitorului, Editura Teora, Buc.2000;

-       Peter Drucker : Management strategic, Editura Teora, Buc,. 2001;

-       Peter Drucker : Realitatile lumii de māine, Editura Teora, Buc., 1999;

-       Peter Drucker : Managementul viitorului, Editura ASAB, Buc., 2004.      

       

          

                                                                 Prof.univ. dr. Ioan Bogdan

                                                         Universitatea Romāno - Americana 


Document Info


Accesari: 6707
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

Anica-33912
De ce nu pot sa descarc documentul?

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )