Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload







ECONOMIA, ORGANIZATIA SI MANAGEMENTUL BAZATE PE CUNOSTINTE

economie






loading...




ALTE DOCUMENTE

Ghidul Comercial al Bucurestiului
Intreaga viata a unui produs
Raport de activitate2
sOMAJUL
ORGANIZAREA INTREPRINDERII
Contractul de asigurare sub aspect juridic este un contract:
Analiza pietei financiare in Romania
Analiza situatiei financiar-patrimoniale a firmei
Banii si semnificatia lor socio-economica
FUNDAMENTE TEORETICE SI PRAGMATICE ALE INTEGRARII EUROPENE

  

                      ECONOMIA, ORGANIZAŢIA sI MANAGEMENTUL

                                      BAZATE PE CUNOsTINŢE

                             - provocarea majora a secolului XXI -

               REZUMAT.

        ,, S-a conturat - spune reputatul specialist în management, Ovidiu Nicolescu-  

la nivelul cvasitotalitatii celor mai cunoscute universitati, centre de cercetare si consultanta si a specialistilor din economie si management din tarile dezvoltate, convingerea ca omenirea se îndreapta rapid spre un nou tip de economie si implicit de firma si management", iar potrivit opiniei Domniei Sale, si nu numai, acest nou tip ar trebui sa poarte denumirea de Economia, Organizatia si Managementul bazate pe cunostinte, abordare pe care o sustinem si noi, fara rezerve.

         Caracteristica fundamentala a noului concept consta în asimilarea cuceririlor de vârf ale stiintei si tehnicii si, prin utilizare, transformarea lor în avantaj competitiv. ,,Bogatia si puterea în secolul XXI - sustin specialistii în domeniu - vor decurge, cu prioritate, din resursele intangibile, din capitalul de cunostinte".

         În Statele Unite ale Americii, la un dolar vânzari, în ultimii 10 ani, ponderea capitalului de cunostinte, în economia generala a capitalurilor, a crescut cu 20 %. La noi, si în general într-o mare parte a lumii contemporane, conceptul noii economii si cerintele cu care vine, nu sunt cunoscute, sau se cunosc ne permis de putin, si, ca urmare, sunt si mai putin operationalizate în activitatea practica. Cunoasterii, si mai cu seama  utilitatii  practice a acestui concept, am gândit sa dedicam comunicarea stiintifica de fata.

                                   DEZVOLTAREA TEMEI.

          ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOsTINŢE : CONCEPT, TRĂSĂTURI, CERINŢE.

 

                    CONCEPT.

          Autorii conceptului au considerat ca termenii utilizati pentru a defini mutatiile previzibile în lumea contemporana: economia digitala, economia electronica, noua economie , economia bazata pe cunoastere, societatea cunoasterii, etc, nu acopera profunzimea si amploarea acestor  deveniri, argumente care au impus noul concept, acela de economia bazata pe cunostinte.

         Economia bazata pe cunostinte este rezultatul revolutiei cunostintelor, care, în esenta, înseamna evolutia de la economia bazata predominant pe resurse fizice, la economia bazata predominant pe cunostinte. Trecerea de la resurse fizice tangibile, la economia dominata de cunostinte, genereaza schimbari de esenta, analoage cu cele produse de revolutia industriala. Economia bazata pe cunostinte fiind rezultatul revolutiei cunostintelor, revolutia trebuie sa se produca, în primul rând, în mintea receptorilor de cunostinte, performanta de care depinde valoarea pe care o poate genera cunostintele respective. Numai asa, valoarea capitalului de cunostinte poate sa devanseze, în evolutie, capitalurile tangibile.

        În perimetrul acestor consideratii, OCDE defineste economia bazata pe cunostinte, ca fiind ,, economia bazata în mod direct pe productia, distributia si utilizarea cunostintelor si informatiilor", iar capabilitatile receptorilor, prin ,, sa stii cine ( know - who)", ,, sa stii ce ( know - what)",  ,, sa  stii cum ( know - how)" ,, sa stii de ce ( know - whi)".

             TRĂSĂTURILE DEFINITORII ALE ECONOMIEI BAZATE PE CUNOsTINŢE.

          Încercam, mai jos, sa realizam o sinteza, cât mai concentrata posibil, a acestor trasaturi:

-       primordialitatea cunostintelor, cea ce   înseamna ca acestea sa aiba un input mai important decât capitalul tangibil;

-       activitatea  se concentreaza pe tratarea informatiilor si pe producerea de bunuri

cunostinte;

-       fundamentarea activitatii economice  se face  pe resurse intangibile;

-       asimilarea capitalului intangibil ca pe un capital special, care, de regula, nu se

poate poseda în exclusivitate si care poate fi preluat si reutilizat;

-       preponderenta echipamentelor si produselor simbolice ( ca, de pilda, cardurile,

comertul electronic, pachetele de programe pentru calculator, etc);

-       cresterea ponderii serviciilor si a formelor de asociere, precum si multiplicarea

colaborarilor cu întreprinderile mici;

-       disparitia treptata a frontierelor si diminuarea impactului distantelor geografice;

-       comprimarea timpului de inovare, transformarea inovatiei ,, dintr-o strafulgerare

de idei", într-o activitate continua de producere de idei;

-       reconsiderarea locului si rolului posesorilor de cunostinte, acestia urmând sa fie

tratati ca fiind valoarea cea mai mare etc.

              CERINŢE.

           În general, ele transpar din simpla lectura a trasaturilor, cea ce facem noi este doar o sistematizare:

-       identificarea, cât mai deplina, a acestor trasaturi si constientizarea oamenilor ca

ele daca  nu sunt înca  prezente, aparitia  lor este iminenta;

-       modelarea culturii organizationale spre asimilarea, implementarea si

transformarea lor în avantaj competitiv;

-       reevaluarea personalului în aceasta perspectiva si crearea cadrului organizational

si motivational pentru a transforma valorile existente în avantaj competitiv;

  -    regândirea si remodelarea strategiilor si obiectivelor strategice catre aceste tinte, etc.

          ORGANIZAŢIA BAZATĂ PE CUNOsTINŢE : CONCEPT, TRĂSĂTURI, CERINŢE.

               CONCEPT.

         În esenta, este organizatia care a parcurs etapele cresterii si utilizarii, ca avantaj competitiv, a cunostintelor. Este, de asemenea, o organizatie care are functiuni noi, în plus fata de cele traditionale, si anume: coordonarea, protectia si integrarea cunostintelor. Are, apoi, o tipologie noua de manageri, managerii de cunostinte.

 

           ALTE TRĂSĂTURI SPECIFICE .

         Este o organizatie care învata, care se caracterizeaza prin ,, învatarea schimbarii", ,, prin a învata sa înveti" si prin ,, învatarea permanenta, continua".

       Se caracterizeaza, apoi, prin accentuarea externalizarii activitatilor specializate explicit, cu ajutorul firmelor mici si internalizarea activitatilor înalt specializate.

        Afirmarea organizatiei bazate pe cunostinte, sustenabile, care, pe baza abordarii  echilibrate din punct de vedere economic, ecologic si social, valorifica la nivel superior cunostintele si celelalte resurse de care dispune si pe care le atrage, generând pentru perioade îndelungate, eficienta si performanta, multidimensionala, validate de piata si recunoscute de societate.

       Redimensionarea resurselor si activitatilor, în sensul restrângerii celor traditionale, bazate pe resurse fizice si maximizarii celor bazate pe resurse intelectuale, intangibile, pe un alt tip de relatii cu clientii, furnizorii si resursele umane externe.

       Adopta un nou mod de organizare, cu retele mai putin structurate, cu echipe semiautonome, cu o mai mare mobilitate si initiativa, prin simplificarea nivelelor ierarhice.

      Diminuarea barierelor dintre diferite categorii de resurse umane, dintre munca de la firma si munca de acasa, dintre individ si organizatie, etc.

     Regândirea activitatilor de training, în sensul directionarii cunostintelor catre nivelele de vârf si mai putin la periferie, cele de la periferie urmând sa se pregateasca prin forte proprii, toate acestea dublate de  o remodelare a sistemelor de motivare, cu o polarizare expresa a motivarii globale si a celei personale, etc.

                      CERINŢE.

 

        Pe acest fond si într-o asemenea perspectiva, vom asista la o tipologie de organizatii, tot mai complexa, menita sa ofere solutii de adaptare la cerintele economiei bazate pe cunostinte, care trebuie adoptata si adaptata nevoilor specifice,  în functie de oameni, cunostinte si oportunitati. Deci, nu o firma ideala, ci o combinatie de avantaje oferite de întreprinderea inteligenta, întreprinderea flexibila, organizatia circulara, organizatia reconfigurabila, organizatia policelulara, organizatia virtuala,  organizatia privita ca organism viu, organizatia de tip satelit, organizatiile front - back, ambidextra, sau sense - and - respond, etc.  

                      

                    MANAGEMENTUL BAZAT PE CUNOsTINŢE : CONCEPT, TRĂSĂTURI, CERINŢE,

                                                                   FUNCŢII NOI.

 

                        CONCEPT.

        Economia si organizatia bazate pe cunostinte, sunt construite din sisteme si, firesc, trebuie sa fie abordate, în continuare, sistemic. Or, este cunoscut si recunoscut faptul ca principala caracteristica a sistemelor este ca se autoregleaza, iar autoreglarea se realizeaza prin management. Este, deci, indubitabil, ca sunt de ne abordat, economia si organizatia bazate pe cunostinte, fara un management bazat pe cunostinte. Definirea, conceptuala, a acestui nou tip de management, însa, este mult mai complicata si mai dificila, cumulând dificultatile din abordarea celor doua concepte noi, mentionate ( economia si organizatia bazate pe cunostinte) si din  acumularile de pâna acum si din mutatiile previzibile în managementul organizatiei, pornind de la acceptiunea larg însusita în zilele noastre, respectiv de la  faptul ca managementul a devenit principala cale de crestere economica.

        Asistam, deja,  deci,  la abordari multiple si din unghiuri de vedere diferite, a managementului  bazat pe cunostinte. De pilda, în abordarea informatica, managementul bazat  pe cunostinte este un proces cheie, prin care, în cadrul firmelor, industriilor si, în ultima instanta, tarilor, se obtine performanta economica superioara pentru populatia implicata, prin valorificarea deplina a câstigurilor potentiale ale transformarilor generate de tehnologiile digitale si internet, prin difuzarea cunostintelor si prin inovare.

      Specialistii în management definesc managementul bazat pe cunostinte ca fiind dedicarea organizatiilor pentru a dezvolta productia si fluxul de cunostinte, de a transmite si utiliza cunostintele pentru a crea valoare economica.

     Distinsul nostru specialist în domeniu, Ovidiu Nicolescu, abordeaza mai larg si mai profund problematica managementului bazat pe cunostinte, definindu-l, firesc, în primul rând, ca stiinta, apoi ca activitate practica, ca obiect,  functii si principii si ca implicatii în componentele sistemului de management al organizatiei.

     Managementul bazat pe cunostinte, ca stiinta, în acceptiunea mentionata ,, consta în studierea proceselor si relatiilor manageriale bazate pe cunostinte, în descoperirea legitatilor care le guverneaza si în conceperea de noi sisteme, metode, tehnici, etc, în vederea cresterii performantelor si functionalitatii organizatiilor, valorificând marile

valori ale cunostintelor".

      Managementul bazat pe cunostinte, ca practica, în aceiasi acceptiune,  ,,consta în utilizarea cunostintelor, prin care se asigura o valorificare superioara, comparativ cu perioada precedenta, cu multiple valente ale cunostintelor". În acelasi timp, a formulat 14 principii noi ale managementului bazat pe cunostinte, dintre care exemplificam:

-       ,,  tratarea cunostintelor ca element determinant al functionalitatii si performantei organizatiei";

-       ,, cunostintele reprezinta sursa principala  de putere pentru indivizi si organizatii;

-       ,, managementul bazat pe cunostinte este scump, dar asa este si ignorarea acestuia;

-       ,, accesarea cunostintelor este numai începutul tratarii cunostintelor;                      




-       ,, managementul bazat pe cunostinte necesita manageri si organisme manageriale specializate în acest domeniu";

-       ,, transformarea firmei într-o organizatie care învata permanent".

Din aceiasi sursa, enumeram si principalele procese de tratare a cunostintelor:

-       evaluarea cunostintelor disponibile si accesibile firmei;

-       previzionarea necesitatilor si surselor de cunostinte;

-       obtinerea cunostintelor necesare;

-       gestionarea, utilizarea si dezvoltarea cunostintelor;

-       valorificarea cunostintelor.

                   T MANAGERII - MANAGERII MANAGEMENTUL BAZAT PE CUNOsTINŢE.

             Managementul bazat pe cunostinte are nevoie virtuala de astfel de manageri, care :

-       sa participe  la difuzarea cunostintelor la cei interesati si capabili sa asigure succesul afacerii ( T= partea orizontala);

-       sa-si exercite atributiile de conducere directa a subordonatilor ( T = partea  verticala).

           Rolul T managerilor devine important prin modul în care actioneaza, pentru:

-       transferul celor mai bune practici în cadrul organizatiei;

-       cresterea calitatii deciziilor, prin transferul de cunostinte si experiente de la  managerii aflati pe posturi ierarhice similare;

-         folosirea experientelor specialistilor din alte compartimente;

-       generarea de oportunitati de afaceri si de utilizarea cunostintelor prin contributia

,, încrucisata "a specialistilor din alte compartimente.

                                    ALTE  CERINŢE.

           Promovarea inovarii reprezinta cheia de bolta a edificiului managementul bazat pe cunostinte. Inovarea înseamna, firesc, cunostinte noi si mai valoroase. Inovarea are, în amonte, managementul stimularii creativitatii oamenilor si în aval managementul valorificarii noilor cunostinte generate prin inovare.

         Pragmatismul managementului american a conturat unele reguli capabile sa dinamizeze procesul de inovare, dintre care enumeram:

             - reguli de stimularea creativitatii:

-       asumarea riscului, respectiv acceptarea posibilitatii esecului;

-       recompensare schimbarilor ( mai cu seama încurajarea schimbarii benefice a individului);

-       ,, deschiderea umana", respectiv fluidizarea comunicatiilor si a transferului informatiilor, un nou mod de ascultare a opiniilor si de stimularea lor, încurajarea gândirii colaterale în raport cu profilul obiectului oficial, o mai atenta luare în seama a opiniilor clientilor, temperarea reactiilor adverse, etc.

             -  reguli pentru implementarea creativitatii :                                                          -  stabilirea de obiective comune, mândria  de a apartine colectivului, flexibilitatea în posturi, conducerea interdependentelor, construirea consensului, respectul si încrederea reciproca, etc;

 -  autonomia decizionala si operationala, descentralizare decizii si proceduri, libertate de actiune, delegare de competente si responsabilitati, sublinierea rolului fiecaruia în demersurile întreprinse si derulate, diminuare birocratie, etc;

- focalizarea pe actiune, furnizarea numai a  detaliile care se cer, accentul pe rezultate, consecventa în promisiuni, aprecierea la timp si convingator a lucrului bine facut, accentul permanent pe calitate, etc. 

                            FUNCŢIILE NOI ALE MANAGEMENTULUI BAZAT PE CUNOsTINŢE.

            Consideram ca se pot constitui în functii noi ale managementului bazat pe cunostinte, urmatoarele:

-       previzionarea necesarului de cunostinte si a surselor disponibile pentru organizatie;

-       dobândirea sau obtinerea cunostintelor necesare;

-       crearea de noi cunostinte;

-       dezvoltarea si consolidarea cunostintelor;

-       utilizarea si valorificarea cunostintelor.

         Este necesar un efort de cercetare stiintifica pentru a se defini continutul fiecarei functii si instrumentarul de realizare, precum si modul de integrare a lor  cu celelalte functii, în sistemul de functii al managementului organizatiilor moderne.

                   ALTE CONCEPTE sI CERINŢE REFERITOARE LA CUNOsTINŢE, IMPLICATE                   

                                                       ÎN MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIILOR MODERNE.

  

              Revolutia industriala s-a bazat preponderent pe puterea aburului, forta fizica a omului si capitalul banesc. Deci, pe factorii de productie traditionali - materiali, umani, banesti - predominant de natura fizica. De aceia, necesitatea de a avea cunostinte era limitata.

          Acum, ne aflam în primele etape ale revolutiei cunostintelor.

          Pe acest drum, apare necesitatea de a delimita si defini mai exact conceptele de cunostinte si de informatii.   Dupa unele opinii informatiile se deosebesc de cunostinte prin dimensiune, natura, derulare si inteligenta încorporata. Argumente utilizate:

-       informatiile sunt mai mici decât cunostintele, ele reprezentând componente ale acestora, în mod similar reperelor  sau pieselor care alcatuiesc un produs;

-       cunostintele contin întotdeauna ,, expertiza ", elemente care sunt aplicabile, generatoare de solutii si de substanta economica;

-       manifestarea ,,  expertizei " proprii cunostintelor implica o derularea în timp, conferind acestora caracter procesual ( de regula, cunostintele au o viata mai lunga decât informatiile, uneori chiar nelimitata);

-       cunostintele confera obiectelor în care sunt încorporate mai multa ,, inteligenta", iar nu  rareori le reduce dimensiunile sau le face mai usoare ( se da exemplu  telefoanele mobile).

           Autorii opiniilor, însa, recunosc ca, în practica,  separarea informatiilor de cunostinte, nu este  usoara, mai ales când sunt mai multe persoane care interactioneaza. Sunt situatii în care cea ce pentru unii este o informatie, pentru altii, cu alta capacitate, sau cu un alt rol, constituie o cunostinta. De aci, necesitatea de a se face  aceasta delimitare contextual, tinând seama de cadrul existentei si folosirii lor, de factorii implicati si de finalitatea rezultata. O abordare mai realista, este aceia deja prezentata si anume, cunostintele sunt stocuri cumulative de informatii si abilitati generate de utilizarea informatiilor de catre receptor. Capacitatea intelectuala a unui receptor si cunostintele pe care le poseda într-un anumit domeniu, fac ca unele date si informatii sa se transforme în cunostinte deosebit de valoroase, sau - în  situatii extreme - sa nu genereze cunostinte.

           În concluzie, întotdeauna cunostintele încorporeaza informatii ce constituie atât input pentru dezvoltarea cunostintelor, cât si forma principala prin care acestea circula si,  de regula, sunt complementare. Întotdeauna, însa, cunostintele se deosebesc de informatii prin capacitatea lor de a genera , prin utilizare, valoare adaugata. Când aceasta lipseste, avem de a face cu date sau informatii. De asemenea, cunostintele au întotdeauna doua dimensiuni : una umana si una economica.

            Trebuie facute, apoi  si precizarile ca crearea si dobândirea cunostintelor se poate realiza numai prin învatare, iar capitalul de cunostinta nu exclude celelalte forme de capital, care ramân complementare, iar în prima parte a revolutiei cunostintelor, ele sunt preponderente, în foarte multe organizatii .

 

                                                          X

                                                     X         X

                Ne-am referit la o problematica de certa actualitate si importanta pentru economia si societatea româneasca.

                Nu ne atribuim contributii determinante la formularea conceptelor respective, ci am urmarit sa  sensibilizam plaja larga a celor interesati, inclusiv si poate mai ales din învatamântul superior si doctoral, asupra necesitati identificarii cu profunzimea, importanta si actualitatea lor si mai cu seama, pentru a se actiona în sensul pregatirii  si implementarii lor în activitatea practica, ca o modalitate de aplatisare a decalajelor care ne despart de tarile catre care mergem, sau, ca un avertisment, ca , în caz contrar, decalajele se vor amplifica.

                  Referirile noastre, tinând seama de cadrul în care se fac, sunt  sintetice, o sinteza personala a unei bogate literaturi de specialitate, din care mentionam:

-       Ovidiu Nicolescu ( coordonator general) : Abordari moderne în managementul si economia organizatiei, Editura Economica, Buc.2004, volumele I - IV;

-       Ovidiu Nicolescu si Luminita Nicolescu: Economia, firma si managementul bazate pe cunostinte, Editura Economica, Buc., 2005;

-       Fundatia Drucker :  Organizatia viitorului, Editura Teora, Buc.2000;

-       Peter Drucker : Management strategic, Editura Teora, Buc,. 2001;

-       Peter Drucker : Realitatile lumii de mâine, Editura Teora, Buc., 1999;

-       Peter Drucker : Managementul viitorului, Editura ASAB, Buc., 2004.      

       

          

                                                                 Prof.univ. dr. Ioan Bogdan

                                                         Universitatea Româno - Americana 




Document Info


Accesari: 8101
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2016 )