Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ECONOMIE INTERNATIONALA

economie












ALTE DOCUMENTE

Oferta
STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL. PIATA PRIMARA SI SECUNDARA
FUNCTIA DE MOTIVARE - ANTRENARE
FACTORII DE PRODUCTIE
Lasati in pace... capra vecinului!
Scopul esential al bursei de valori
Industria Basarabiei in Perioada anilor
ANALIZĂ DIAGNOSTIC
CONTRACT DE ANTREPRIZĂ - CONTRAT D'ENTREPRISE
De ce reusesc agentii noi

ECONOMIE INTERNATIONALA

RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE



TRUE/FALSE

           1.           Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea unilaterala bazata pe "monoproductie"

ANS:  T

           2.           Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.

ANS:  F

           3.           Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara, valutara etc.

ANS:  T

           4.           Tarifele vamale simple sunt cele mai utilizate pe plan international, fiind folosite de aproape toate categoriile tarilor lumii, sunt prevazute cu mai multe coloane de taxe vamale (conventionale, preferentiale sau autonome), fiecare aplicandu-se marfurilor provenite din anumite tari.

ANS:  F

           5.           Tarifele vamale complexe sau compuse se folosesc cu precadere de catre tarile in curs de dezvoltare, fiind prevazute cu o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent  de unde provin.

ANS:  F

           6.           Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor se realizeaza prin intermediul urmatoarelor parghii principale:

- creditul de export;

- creditul cumparator;

- creditul furnizor

- etc.

ANS:  F

           7.           Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor sunt formate din: subventiile directe de export, care sunt reprezentate de alocarile de la buget in contul ramurilor ce prezinta interes pentru economia nationala pentru a le rentabiliza exporturile atunci cand preturile marfurilor similare de pe piata mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri.

ANS:  T

           8.           Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea competitivitatii exporturilor datorita reducerii sau eliminarii taxelor si impozitelor care intra in costul de productie

ANS:  T

           9.           Masurile de natura valutara de stimulare a exporturilor imbraca urmatoarele forme:

- facilitati fiscale acordate exportatorilor;

- facilitati fiscale pentru marfurile exportate;

- drawback.

ANS:  F

           10.         Rolul comertului invizibil se manifesta prin potentarea efectelor celorlalte fluxuri, respectiv comert cu marfuri, cooperare economica internationala in diverse domenii, relatiile financiar-valutare si prin contributia la cresterea si dezvoltarea economica a tarilor.

ANS:  T

           11.         Circuitul economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor economice internationale, legate intre ele si privite ca procese continue si fluente.

ANS:  T

           12.         Comertul mondial cu marfuri comparativ cu celelalte fluxuri are o dinamica mai lenta.

ANS:  T

           13.         Structura geografica a comertului international cu marfuri reflecta locul si ponderea tarilor dezvoltate in schimburile comerciale internationale.

ANS:  F

           14.         Fiecare flux economic international isi are propriul sau segment al pietei mondiale si actioneaza independent de celelalte fluxuri.

ANS:  F

           15.         Serviciile sunt cuprinse in tarifele vamale si asupra lor se aplica taxe vamale.

ANS:  F

           16.        

Produsul turistic este o componenta a cererii turistice si reprezinta rezultatul asocierilor,  interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii.

ANS:  F

           17.         Posibilitatea deplasarii marfurilor din zonele unde se afla īn abundenta īn zonele cu deficit, tinde sa creeze o inegalitate intre preturile acestora.

ANS:  F

           18.         Emigratia reprezinta deplasarea populatiei īntre resedinta (tara de origine) si locul de munca (tara de primire).

ANS:  T

           19.         Adoptarea etalonului aur-devize-dolar SUA este un principiu al sistemului monetar actual.

ANS:  F

           20.         Resursele de finantare a dezvoltarii reprezinta principalul factor de progres economic si social.

ANS:  T

           21.         Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile īn curs de dezvoltare provin din: investitii directe; īmprumuturi bancare externe; īmprumuturi pe baza de emisiuni si obligatiuni.

ANS:  T

           22.        

Cooperarea economica reprezinta relatiile unilaterale dintre state sau agentii economici din tari diferite vizānd realizarea, prin eforturi conjugate si pe baze contractuale, a unor activitati conexe, esalonate īn timp, īn scopul obtinerii unor rezultate comune, superioare celor singulare.

ANS:  F

           23.         Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari in productie pentru export.

ANS:  F

           24.         Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea multilaterala bazata pe ,,monoproductie".

ANS:  F

           25.         Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari in productie pentru export.

ANS:  F

fals

           26.         Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea multilaterala bazata pe ,,monoproductie".

ANS:  F

fals

           27.         Teoria costurilor absolute compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productie a produselor care au costurile de productie cele mai scazute.

ANS:  T

adevarat

           28.         Tariful vamal se prezinta sub forma unui catalog care include nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si impozitele si accizele percepute asupra fiecarui bun de lux sau fiecarei grupe de produse  considerate ca fiind deficitare pe piata tarii respective.

ANS:  F

fals

           29.         Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in comertul international.

ANS:  F

fals

           30.         Combustibilii constituie grupa cu cea mai redusa pondere in comertul international.

ANS:  F

fals

           31.         Totalitatea marfurilor transportate cu diferite mijloace de transport  intr-o anumita perioada de timp poarta denumirea de trafic de marfuri.

ANS:  T

adevarat

           32.         Formele migratiei internationale a fortei de munca sunt:

a. migratia nord-sud;

b. migratia est-vest.

ANS:  F

fals

           33.         Decizia de a emigra rezulta din interactiunea a doua grupe de factori:

a. factorii de atractie;

b. factorii de impuls.

ANS:  T

adevarat

           34.         Imigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie, temporar sau definitiv.

ANS:  T

adevarat

           35.         Sistemul monetar international reprezinta ordinea monetar - financiara in domeniul activitatilor de schimb international.

ANS:  F

fals

           36.         Structura fizica a comertului reprezinta compozitia marfara , adica structura pe marfuri clasificate in clase, grupe si subgrupe de marfuri dupa destinatia produselor, dupa stadiul de prelucrare sau dupa natura de provenienta a materialelor.

ANS:  T

adevarat

           37.         Rata de economisire este diferita de la o tara la alta.

ANS:  T

adevarat

           38.         Tarile in tranzitie trebuie sa fie principala sursa de finantare a propriei lor dezvoltari.

ANS:  T

adevarat

           39.         Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.

ANS:  F

           40.         Amploarea si structura circuitului economic mondial contem-poran infirma teza dupa care dezvoltarea industriala intensa si multila-terala a economiilor nationale ar d&# 13313i86n 259;una complementaritatii economice si desfasurarii schimburilor economice reciproce

ANS:  T

           41.         Diviziunea internationala a muncii este una din componentele de baza ale economiei internationale si reprezinta un sistem de specializari in productie pentru export.

ANS:  T

           42.         Nivelul si complexitatea dezvoltarii fortelor de productie si potentialul economic al statelor nu influenteaza locul ocupat de acestea in domeniul diviziunii internationale.

ANS:  F

           43.         Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu bunuri materiale.

ANS:  T

           44.         Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu servicii.

ANS:  F

           45.         Liberalizarea schimburilor economice internationale are un efect multiplicator asupra comertului international.

ANS:  T

           46.         Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.

ANS:  F

           47.         Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.

ANS:  T

           48.         Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international, de aceea schimburile comerciale au loc cu precadere intre tarile in curs de dezvoltare.

ANS:  F

           49.         Reglementarile economice internationale si gradul ridicat de institutionalizare restrang libera circulatie a marfurilor, capitalului si fortei de munca.

ANS:  F

           50.         Investitiile externe directe si investitiile de portofoliu sunt fluxuri economice internationale.

ANS:  T

           51.         Taxele vamale reprezinta o sursa de venit pentru bugetul statului.

ANS:  T

           52.         Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale cu caracter protectionist.

ANS:  F

           53.         Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale de raspuns sau de retorsiune.

ANS:  T

           54.         Pentru statele mici, cu o putere economica redusa, taxele vamale nu au efecte negative si nu influenteaza negativ nivelul general de bunastare al marii mase de consumatori deoarece aceste state au o pondere nesemnificativa in cadrul comertului international.

ANS:  F

           55.         Tarifele vamale pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.

ANS:  T

           56.         Tarifele vamale, fara exceptie nu pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.

ANS:  F

           57.         Taxele vamale autonome sau generale au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.

ANS:  T

           58.         Taxele vamale cu caracter fiscal au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.

ANS:  F

           59.         Exista uneori situatii in care teritoriul vamal al unui stat nu coincide cu teritoriul sau national, teritoriul vamal putandu-se extinde sau restrange.

ANS:  T

           60.         Taxele antidumping si compensatorii au o dubla natura ele fiind in acelasi timp atat bariere tarifare cat si bariere netarifare.

ANS:  T

           61.         Comertul de stat din tarile nesocialiste si achizitiile guvernamentale pe piata publica pot fi  bariere netarifare.

ANS:  T

           62.         Barierele de ordin netarifar pot deveni uneori discriminatorii.

ANS:  T

           63.         Deprecierea monedei nationale stimuleaza exporturile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.

ANS:  T

           64.         Deprecierea monedei nationale stimuleaza importurile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.

ANS:  F

           65.         Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa conditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.

ANS:  F

           66.         Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa neconditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.

ANS:  T

           67.         Controlarea politicilor comerciale nationale si rezolvarea diferendelor comerciale sunt doua dintre functiile principale ale Organizatiei Mondiale a Comertului.

ANS:  T

           68.         Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate restrange teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau national.

ANS:  T

           69.         Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate extinde teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau national.

ANS:  F

           70.         Nivelul si evolutia productivitatii reprezinta un factor decisiv in evolutia preturilor.

ANS:  T

           71.         Fenomene precum seceta, inundatii, accidente de mediu pot influenta semnificativ evolutia preturilor internationale.

ANS:  T

           72.         Riscuri cum ar fi: riscul de pret,  riscul de curs valutar sau chiar riscul de neplata sunt o caracteristica a oricarei economii de piata.

ANS:  T

           73.         Serviciile sunt "invizibile" din punct de vedere al taxelor vamale.

ANS:  T

           74.         Serviciile internationale, nefiind activitati productive, sunt strict consumatoare de fonduri valutare.

ANS:  F

           75.         Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de crestere mai rapida.

ANS:  T

           76.         In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la sporirea celorlalte fluxuri.

ANS:  T

           77.         In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la reducerea  celorlalte fluxuri economice.

ANS:  F

           78.         Brevetul de inventie, licenta, know-how-ul si marca sunt cateva din canalele transferului de tehnologii.

ANS:  T

           79.         Transportul terestru (rutier, feroviar si prin conducte sau cablu), asigura circa 75-80% din totalul traficului mondial de marfuri.

ANS:  F

           80.         In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian.

ANS:  F

           81.         In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale.

ANS:  F

           82.         Consecintele migratiei internationale se analizeaza din punct de vedere al efectelor asupra finantelor publice si din punct de vedere al efectelor externe.

ANS:  T

           83.         Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt curente migratorii.

ANS:  T

           84.         Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt forme ale migratiei internationale.

ANS:  F

           85.         Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt trei dintre tipurile circulatiei internationale a fortei de munca.

ANS:  F

           86.         Mecanismele monetar- financiare, institutiile financiar- bancare si normele de drept si uzantele internationale sunt trei dintre functiile  sistemului monetar-financiar international.

ANS:  F

           87.         Normele de drept si uzantele internationale sunt componente ale sistemului monetar-financiar international.

ANS:  T

MULTIPLE CHOICE

           1.           Locul ocupat de diferite state in domeniul diviziunii internationale a muncii este conditionat de:

a.

nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, dezvoltarea industriala, politica lor economica, relatiile economice internationale, conditiile naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.

b.

nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, situarea geografica, conditiile naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.

c.

nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, transferul de tehnologie, dezvoltarea echilibrata a sectoarelor economice, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.

d.

nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, mecanismele economice, circuitul economic international, fluxurile comerciale internationale, ordinea internationala.

ANS:  B

           2.           Acest tip de specializare internationala se realizeaza intre tarile care prezinta, atat o simetrie a sectoarelor economice, cat si o simetrie a ramurilor si subramurilor.

a.

specializarea intersectoriala

b.

specializarea interramura prelucratoare

c.

specializarea intraramura prelucratoare

d.

specializarea organologica

ANS:  B

           3.           Factorii determinanti de care depinde gradul in care statele participa la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial sunt:

a.

nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate  si complexitate a productiei, volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale,dimensiunile pietei interne, mijloacele de comunicatie si factorii de politica economica.

b.

nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate  si complexitate a productiei, volumul exportului ,dimensiunile pietei interne, mijloacele de comunicatie si factorii de politica economica.

c.

nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate  si complexitate a productiei, volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale, volumul exportului, mijloacele de comunicatie, gradul de participare la cooperarea economica internationala si factorii de politica economica.

d.

nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate  si complexitate a productiei, volumul exportului, gradul de participare la cooperarea economica internationala, cresterea ponderii comertului cu marfuri si factorii de politica economica.

ANS:  A

           4.           Obiectivul principal pe termen lung urmarit de state prin intermediul instrumentelor si masurilor de politica comerciala il constituie

a.

promovarea exporturilor, infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale, cresterea rezervelor valutare.

b.

reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata, dezvoltarea schimburilor comerciale cu statele lumii, protejarea economiei nationale de o eventuala concurenta externa.

c.

impulsionarea dezvoltarii economiei economiei nationale, a exporturilor, reglementarea importurilor.

d.

promovarea exporturilor, limitarea importurilor, cresterea rezervelor valutare.

ANS:  A

           5.           Care categorie de instrumente si masuri de politica comerciala vizeaza cu preponderenta exportul?

a.

instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala

b.

instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara

c.

instrumente si masuri de natura promotionala

ANS:  C

           6.           Cel mai vechi si raspandit tip de taxa vamala cunoscut si folosit in comertul mondial, care se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective.

a.

taxa vamala specifica

b.

taxa vamala compusa

c.

taxa vamala contractuala

d.

taxa vamala ad-valorem

ANS:  D

           7.           Cel mai des utilizat, pe plan mondial, tip de taxa vamala se practica pe perioade lungi de timp si este perceput la marfurile importate atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, el protejand astfel produsele nationale fata de concurenta produselor straine importate.

a.

taxe vamale cu caracter protectionist

b.

taxe vamale cu caracter fiscal

c.

taxe vamale de import

d.

taxe vamale de export

ANS:  C

           8.           Acest tip de taxe vamale se percepe la un nivel ridicat si urmareste, in principal, protejarea pietei interne de concurenta straina, reducand forta concurentiala a marfurilor importate.

a.

taxe vamale cu caracter protectionist

b.

taxe vamale cu caracter fiscal

c.

taxe vamale contractuale

d.

taxe vamale de import

ANS:  A

           9.           Acest tip de taxe are un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe de catre state in mod independent pentru acele marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale bi sau multilaterale.

a.

taxe vamale de retorsiune

b.

taxe vamale de import

c.

taxe vamale generale sau autonome

d.

taxe vamale specifice

ANS:  C

           10.         Acest tip de taxe vamale se percepe de catre stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica comerciala neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.

a.

taxe vamale preferentiale

b.

taxe vamale autonome

c.

taxe vamale cu caracter protectionist

d.

taxe vamale de raspuns sau de retorsiune

ANS:  D

           11.         Prohibitiile sau interdictiile la import, temporare sau selective sunt:

a.

bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export

b.

bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor

c.

bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

d.

bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale

ANS:  A

           12.         Contingentele de import sunt:

a.

bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export       

b.

bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor

c.

bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

d.

bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale

ANS:  A

           13.         Limitarile voluntare sau autolimitarile la export sunt:

a.

bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export                   

b.

bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor     

c.

bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

d.

bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale



ANS:  A

           14.         Taxele de prelevare variabila la import sunt

a.

bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export                               

b.

bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor     

c.

bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

d.

bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale

ANS:  B

           15.         Taxele antidumping si compensatorii sunt:

a.

bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export                               

b.

bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor

c.

bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

d.

bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale

ANS:  B

           16.         Depozitele prealabile in valuta la import sunt:

a.

bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export                               

b.

bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor

c.

bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

d.

bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale

ANS:  B

           17.         Monopolul de stat asupra importului anumitor produse este o categorie ce face parte din:

a.

bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export                               

b.

bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor

c.

bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

d.

bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale

ANS:  D

           18.         Achizitiile guvernamentale de pe piata publica sunt:

a.

bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export                               

b.

bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor

c.

bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

d.

bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale

ANS:  D

           19.         Formalitatile si documentele suplimentare cerute la import sau la export sunt:

a.

bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export                               

b.

bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor

c.

bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile

d.

bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale

ANS:  C

           20.         Participarea la targuri si expozitii internationale si organizarea de astfel de manifestari si pe teritoriulu national, cu participare internationala sunt:

a.

masuri de stimulare a exporturilor

b.

masuri cu caracter netarifar

c.

masuri antidumping

d.

masuri promotionale

ANS:  D

           21.         Care dintre clauzele de natura sa favorizeze schimburile comerciale are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor tarilor terte in domeniulrelatiilor comerciale.

a.

clauza natiunii celei mai favorizate, forma conditionata

b.

clauza natiunii celei mai favorizate, forma neconditionata

c.

clauza regimului national

ANS:  B

           22.         Ce factori determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor actioneaza in sferele cercetarii stiintifice, productiei, consumului, transporturilor  si comercializarii produselor?

a.

factorii economici

b.

factorii conjuncturali

c.

factorii sezonieri

d.

factorii sociali

ANS:  A

           23.         Ce categorie de preturi internationale existente la anumite produse este impusa de unele societati transnationale care concentreaza o mare parte din oferta sau cererea mondiala?

a.

preturile de licitatie

b.

preturile de acord

c.

preturile de monopol sau oligopol

d.

preturile de tranzactie sau contractuale

ANS:  C

           24.         Ce categorie de preturi internationale se stabileste prin negocieri directe intre exportatori si importatori?

a.

preturile de licitatie

b.

preturile de monopol

c.

preturile de acord

d.

preturile de tranzactie sau contractuale

ANS:  D

           25.         Prima forma de manifestare a creativitatii umane care inglobeaza realizarile tehnice din toate ramurile economiei, stiintei si culturii, reprezentand un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale, perfectionarile tehnice sau organizatorice aduse in procesul muncii si care reprezinta o noutate, o schimbare, un progres, procedeele si tehnicile nebrevetate, consultanta de specialitate s.a.

a.

propietate industriala

b.

propietate intelectuala

c.

inteligenta economica

d.

creativitate

ANS:  A

           26.         Ce canal al transferului de tehnologii confera  titularului sau, pe o durata limitata de timp, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze.

a.

licenta

b.

brevetul de inventie

c.

know-how-ul

d.

transferul international de tehnologie sub forma marcilor

ANS:  B

           27.         Ce canal al transferului de tehnologii reprezinta ansamblul de notiuni si de experienta, de operatiuni si procedee necesare fabricarii unui produs sau executarii unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate.

a.

brevetul de inventie

b.

licenta

c.

know-how-ul

d.

transferul international de tehnologii sub forma exporturilor complexe

ANS:  C

           28.         In cadrul carui tip de specializare partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetarii tehnico-stiintifice ?

a.

specializarea intersectoriala

b.

specializarea intraramura prelucratoare

c.

specializarea tehnologica

d.

specializarea organologica

ANS:  C

           29.         Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare internationala sunt multiple si au evoluat in ultimul secol. Care dintre aceste teori cuprinde o corelatie in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei insasi ?

a.

teoria costurilor absolute

b.

teoria dotarii natiunilor cu factori de productie

c.

teoria seriilor mari de fabricatie

d.

teoria costurilor comparative

ANS:  C

           30.         Ponderea principala in circuitul economic mondial o detine:

a.

comertul international cu marfuri

b.

comertul invizibil

c.

relatiile valutar-financiare internationale

d.

cooperarea economica internationala

ANS:  A

           31.         Un element specific etapei actuale a pietei mondiale consta in aceea ca "actorii" principali de pe piata sunt:

a.

exportatorii

b.

societatile transnationale

c.

intermediarii

d.

comerciantii

ANS:  B

           32.         Segmentul cel mai avansat din punct de vedere al comunicarii si tehnicii de comunicatii internationale sunt:

a.

tranzactiile comerciale

b.

tranzactiile valutare

c.

investitiile externe directe

d.

investitiile de portofoliu

ANS:  B

           33.         Tarile cu deficite comerciale constante sunt:

a.

SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia

b.

Franta, Japonia, Germania, Italia

c.

China, Arabia Saudita, Olanda, Canada

d.

Tarile exportatoare de petol

ANS:  A

           34.         Ansamblul bunurilor si serviciilor prestate īn timpul deplasarii īn scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup, pe baza unui program prestabilit, oferit de o forma specializata, reprezinta:

a.

turismul international

b.

aranjamentul turistic

c.

circuitul turistic

d.

turismul unitar

ANS:  B

           35.         In functie de natura marfurilor si modul lor de prezentare, modalitatile de transport se clasifica in:

a.

expeditii fara transbordare, efectuate cu ajutorul unui singur mijloc de transport; expeditii cu transbordare, efectuate cu mai multe mijloace de transport.

b.

transporturi de marfuri de masa; transporturi de marfuri generale; transporturi de marfuri speciale.

c.

transport maritim, transport fluvial, transport feroviar, transport rutier, transport aerian.

d.

trafic international de export, de import, de tranzit.

ANS:  B

           36.         Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala, migratia intraregionala sunt:

a.

Curente migratorii

b.

Formele migratiei internationale

c.

  Tipuri ale circulatiei internationale a fortei de munca

d.

Transfer invers de competente

ANS:  A

           37.         Impunerea vamala indeplineste trei functii:

a.

vamala, de plata a taxelor vamale, de restrictionare         

b.

tarifara, de reglementare vamala, de plata a accizelor si taxelor   

c.

fiscala, de negociere, protectionista

ANS:  C

           38.         Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:

a.

sunt supuse taxelor, impozitelor si accizelor;

b.

sunt marfuri ce reprezinta o sursa de venit pentru tara respectiva;

c.

trec granitele vamale a le tarii respective;

d.

ies din tara respectiva pentru a fi exportate

ANS:  C

           39.         Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:

a.

taxelor vamale, a impozitelor si accizelor percepute la intrarea in tara a marfurilor;

b.

tranzitului de marfuri la nivel international;

c.

comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori

ANS:  C

           40.         Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :

a.

zona comerciala

b.

zona de liber schimb

c.

teritoriu vamal

ANS:  C

           41.         Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :

a.

depozite de marfuri

b.

antrepozite vamale

c.

depozite de tranzit vamal

ANS:  B

           42.         Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?

a.

indicele Reuter; indicii O.N.U.;  indicele Moody; indicele HWWY.

b.

indicii O.N.U.; indicele HWWA; indicele Reuter; indicele Moody.

c.

indicele Moody; indicele Reuter; indicii O.M.C.; indicele HWWA.

ANS:  B

           43.         Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:

a.

microeconomic si macroeconomic;

b.

microeconomic;

c.

macroeconomic.

ANS:  A

           44.         Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:

a.

factorii economici, conjuncturali, sezonieri, sectoriali, politici sau militari

b.

factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari

c.

factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari, sociali

ANS:  B

           45.         Politica comerciala, prin continutul si reglementarile sale, indeplineste patru functii esentiale, si anume:

a.

1. liberalizarea schimburilor comerciale externe;

2. cresterea obiectivelor economice pe termen lung;

3. promovarea importurilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu strainatatea;

4. marirea cotei de export.

b.

1. promovarea exporturilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu strainatatea;

2. infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale si de plati externe;

3. reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata;

4. cresterea rezervelor valutare nationale.

ANS:  B

           46.         In cadrul politicii comerciale se utilizeaza trei mari categorii de instrumente si masuri:

a.

1. instrumente sau masuri de natura extratarifara;

2. instrumente sau masuri de natura paravamala;

3. instrumente si masuri de natura promotionala si de promovare a importurilor.

b.

1. instrumente si masuri de natura promotionala, de promovare si de stimulare a exporturilor;

2. instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala;

3. instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara.

ANS:  B

           47.         Instrumentele de realizare a politicii vamale sunt:

a.

1. tarifele vamale;

2. legislatia protectionista;

3. reglementarile de natura tarifara;

4. politica fiscala.

b.

1. codurile vamale;

2. legile vamale;

3. reglementarile vamale;

4. tarifele vamale.

ANS:  B

           48.         Impunerea vamala indeplineste trei functii:

 

a.

vamala, de plata a taxelor vamale, de restrictionare

b.

tarifara, de reglementare vamala, de plata a accizelor si taxelor

c.

fiscala, de negociere, protectionista

ANS:  C

           49.         Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:

a.

sunt supuse taxelor, impozitelor si accizelor;

b.

sunt marfuri ce reprezinta o sursa de venit pentru tara respectiva;

c.

trec granitele vamale a le tarii respective;

d.

ies din tara respectiva pentru a fi exportate

ANS:  C

           50.         Taxele vamale de import sunt percepute la marfurile importate atunci cind acestea:

a.

sunt supuse controlului de rutina la patrunderea in tara importatoare

b.

trec granitele vamale ale tarii importatoare

ANS:  B

           51.         Dupa scopul impunerii , taxele vamale se pot clasifica in :

a.

taxe vamale de import si taxe vamale de export

b.

taxe vamale cu caracter fiscal si taxe fiscale cu caracter protectionist

ANS:  B

           52.         Efectul benefic al taxelor vamale pentru un stat consta in principal in :

a.

impulsionarea exporturilor

b.

aducerea de venituri la bugetul statului

ANS:  B

           53.         Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :

a.

zona comerciala

b.

zona de liber schimb

c.

teritoriu vamal

ANS:  C

           54.         Care este sistemul de criterii ce sta la baza specializarii internationale?

a.

1. eficienta economica maxima a productiei si schimburilor

2. valorificarea complexa si superioara a resurselor proprii

3. sporirea dotarii economiei nationale cu resurse deficitare

4. progresul tehnic

5. echilibrul economiei nationale si al relatiilor economice externe

b.

1. progresul tehnologic

2. dotarea cu factori de productie

3. imbinarea ramurilor producatoare

4. valorificarea superioara a factorilor de productie

5. eficienta economica a schimburilor

ANS:  A

           55.         Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:

a.

taxelor vamale, a impozitelor si accizelor percepute la intrarea in tara a marfurilor

b.

tranzitului de marfuri la nivel international

c.

comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori

ANS:  C

           56.         Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de:

a.

zona comerciala

b.

zona de liber schimb

c.

teritoriu vamal

ANS:  C

           57.         Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :

a.

depozite de marfuri

b.

antrepozite vamale

c.

depozite de tranzit vamal

ANS:  B




           58.         Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?

a.

indicele Reuter; indicii O.N.U.;  indicele Moody; indicele HWWY.

b.

indicii O.N.U.; indicele HWWA; indicele Reuter; indicele Moody.

c.

indicele Moody; indicele Reuter; indicii O.M.C.; indicele HWWA.

ANS:  B

           59.         Piata mondiala actuala este un sistem de piete format din :

a.

1. piata creditului international;

2. piata comerciala internationala;

3. piata valutara internationala;

4. piata serviciilor internationale;

5. piata capitalului international.

b.

1. piata internationala a actiunilor;

2. piata fortei de munca;

3. piata resurselor financiare;

4. piata valutara;

5. piata fluxurilor de capital.

ANS:  A

           60.         Care sunt factorii determinanti ai dinamicii comertului international?

a.

1. mutatiile dinamice si structurale din cadrul diviziunii internationale a muncii;

2. fluxul valutar-financiar international;

3. revolutia stiintifica si tehnica contemporana;

4. aparitia si dezvoltarea cooperarii economice in productie;

5. aportul societatilor transnationale in dinamizarea comertului international;

6. liberalizarea schimburilor economice internationale.

b.

1. cresterea preturilor internationale la produsele de baza;

2. structura pe marfuri clasificate in grupe si subgrupe de marfuri;

3. realizarea comparatiilor internationale si a cercetarilor de piata;

4. destinatia tehnologiilor de fabricatie;

5. interesele tarilor dezvoltate;

6. conditiile climaterice si de mediu.

ANS:  A

           61.         Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:

a.

microeconomic si macroeconomic;

b.

microeconomic;

c.

macroeconomic.

ANS:  A

           62.         Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:

a.

factorii economici, conjuncturali, sezonieri, sectoriali, politici sau militari

b.

factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari

c.

factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari, sociali

ANS:  B

           63.         Care sunt principalele categorii de preturi internationale:

a.

cotatiile sau preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol; preturile de licitatie; preturile de tranzactie; preturile de acord.

b.

preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol; preturile de contract; preturile de depozit; preturile de fabricatie.

c.

preturile la bursa; preturile de licitatie; preturile de monopol sau oligopol; preturile de negociere; preturile pietei libere.

ANS:  A

           64.         Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin:

a.

pozitia de monopol;

b.

pozitia de oligopol;

c.

pozotia de monopol si oligopol.

ANS:  C

           65.         Formele de comercializare ale brevetului de inventie sunt:

a.

1. cesiunea brevetelor de inventie;

2. locutiunea inventiilor brevetate;

3. licentierea brevetelor de inventie;

4. inchirierea pe o perioada limitata a brevetului de inventie.

b.

1. licentierea brevetelor de inventie;

2. cesiunea brevetelor de inventie;

3. aportului unui brevet de inventie la constituirea capitalului social al unei societati economice mixte;

4. locutiunea inventiilor brevetate.

ANS:  B

           66.         Principalele functii ale marcii de fabrica sunt:

a.

1.functia de protectie a consumatorului;

2. functia de monopol;

3. functia de diferentiere a produselor;

4. functia de reclama;

5. functia de organizare a pietei;

5. functia de calitate sau de garantie a calitatii.

b.

1. functia de diferentiere a produselor;

2. functia de oligopol;

3. functia de promovare  a produsului;

4. functia de stimulare a pietei;

5. functia de asigurare a calitatii;

6. functia de promovare a produselor.

ANS:  A

           67.         Transmiterea dreptului de marca individual se poate face, total sau partial, in urmatoarele modalitati:

a.

1. aportul unei marci la constituirea capitalului social;

2. operatiuni de franchising;

3. licentierea dreptului de marca;

4. cesiunea marcilor de fabrica, de comert sau de serviciu.

b.

1. cesiunea marcilor de fabrica;

2. operatiuni de leasing;

3. aportul unei marci la constituirea unui capital social;

4. operatiuni de vinzare-cumparare.

ANS:  A

           68.         Trasaturile principale ale cererii turistice mondiale sunt:

a.

1. este o cerere concentrata in tarile si regiunile cu atractiile cele mai mari;

2. este o cerere ce aduce venituri mari la bugetul statului primitor;

3. este o cerere cu caracter fluctuant;

4. este o cerere internationala;

5. este o cerere de tip subiectiv.

b.

1. este o cerere nationala;

2. este o cerere prioritar intraregionala;

3. este o cerere cu o sezonalitate accentuata si rigida;

4. este o cerere deosebit de dinamica;

5. este o cerere concentrata in tarile si regiunile dezvoltate pe plan economic.

ANS:  B

           69.         Principalele grupe de factori care modeleaza nivelul, dinamica si structura cererii turistice sunt:

a.

1. factorii sociali;

2. organizarea si promovarea;

3. factorii economici;

4. disponibilitatea de timp liber;

5. factorii demografici.

b.

1. factorii financiari;

2. factorii climaterici;

3. factorii economici;

4. factorii demografici;

5. factorii de sezonalitate.

ANS:  A

           70.         Consumul turistic este format, in principal , din :

a.

consumul turistic national

b.

consumul turistic international

c.

consumul turistic national si exterior

ANS:  C

           71.         Intre oferta turistica si productia turistica exista o relatie strinsa, care, comparativ cu aceeasi relatie de pe piata bunurilor fizice, este marcata de urmatoarele particularitati:

a.

1. oferta turistica exista si independent de productia turistica;

2. oferta turistica este ferma;

3. productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta turistica;

4. structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei respective.

b.

1. structura ofertei turistice este intotdeauna identica structurii productiei respective;

2. oferta turistica este interdependenta productiei turistice;

3. productia turistica depaseste intotdeauna oferta turistica;

4. oferta turistica este fluctuanta in timp si spatiu.

ANS:  A

           72.         In oferta turistica se inregistreaza o tendinta de concentrare a productiei prin trei modalitati:

a.

1. concentrarea verticala;

2. concentrarea orizontala;

3. conglomeratele turistice.

b.

1. conglomeratele turistice;

2. lanturile turistice;

3. asociatiile turistice.

ANS:  A

           73.         Componentele produsului turistic pot fi grupate in urmatoarele categorii:

a.

elemente financiare si elemente atractive

b.

elemente functionale si elemente atractive

ANS:  B

           74.         Producatorii -ofertanti din domeniul turismului sunt specializati in urmatoarele categorii de prestatii turistice:

a.

cazare; retea de restaurante; agentii de turism; constructii; excursii; croaziere;organizarea unor evenimente speciale de catre touroperatori

b.

proiectarea si organizarea derularii diverselor tipuri de calatorii de catre touroperatori; transport; cazare; restaurare; animatie; agremet; informare.

ANS:  B

           75.         Dupa criteriul operatiunilor de comert exterior, traficul international se clasifica in :

a.

1. traficul cu marfuri de masa;

2. traficul cu marfuri generale;

3. traficul cu marfuri speciale.

b.

1. trafic international de import;

2. trafic international de export;

3. trafic international de tranzit.

ANS:  B

           76.         In cadrul pietei mondiale actuale, moneda - sub diferitele sale forme - indeplineste mai multe functii, si anume:

a.

1. mijloc de circulatie a valorii;

2. masura a valorii marfurilor si serviciilor ce fac obiectul schimburilor internationale;

3. mijloc de rezerva a valorii;

4. mijloc de plata in cadrul tranzactiei comerciale.

b.

1. mijloc de stabilire a datoriilor de plata catre terti;

2. mijloc de plata a transporturilor internationale de marfuri;

3. mijloc de evaluare a bunurilor mobile si imobile ce fac obiectul schimburilor internationale;

4. mijloc de transfer banesc intre societatile comerciale de comert exterior.

ANS:  A

           77.         Sistemul monetar international constituie o unitate a trei componente de baza:

a.

1. institutiile financiar-bancare;

2. mecanismele valutar-financiare internationale;

3. normele de drept sau uzantele internationale in domeniul platilor internationale.

b.

1. institutiile financiare si de creditare internationale;

2. normativele privind sistemul bancar international;

3. mecanismele de reglementare a pietei financiar-bancare internationale.

ANS:  A

           78.         Dupa modalitatea de plasare internationala  a fondurilor valutar-financiare, distingem urmatoarele circuite ale fluxului valutar-financiar:

a.

1. creditul international;

2. investitiile straine directe;

3. transferurile valutar-financiare unilaterale;

4. depozitele financiare de trezorerie;

5. investitiile straine de portofoliu;

6. veniturile rezultate din plasamentele financiare externe.

b.

1. imprumuturile pe termene diferite si sub diferite forme;

2. investitiile straine imobiliare;

3. investitiile straine in bunuri mobile;

4. depozitele de trezorerie pe termen lung;

5. taxele, impozitele, accizele;

6. venituri provenite din alte activitati auxiliare.

ANS:  A

           79.         Balanta de plati externe poate cunoaste trei ipostaze diferite:

a.

1. balanta de marfuri;

2. balanta de servicii;

3. balanta de capital.

b.

1. balanta deficitara;

2. balanta excedentara;

3. balanta echilibrata.

ANS:  B

           80.         Factorii determinanti de care depinde gradul īn care statele participa la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial sunt multipli, cum ar fi:

a.

specializarea intersectoriala, specializarea interramuri prelucratoare, specializarea intraramuri prelucratoare, specializarea tehnologica si specializarea organologica

b.

comertul cu marfuri, comertul cu servicii, relatiile valutar-financiare internationale si cooperarea economica internationala.

c.

nivelul dezvoltarii economice si tehnice; gradul de diversificare a economiei; nivelul de tehnicitate si complexitate al productiei; volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale; dimensiunile pietei interne; mijloacele de comunicatie, precum si factorii de politica economica.

d.

fluxul international de marfuri; fluxul international de investitii; fluxul monetar (valutar) international; fluxul international al cunostintelor tehnico-stiintifice; fluxul international turistic; fluxul international al fortei de munca si fluxul cooperarii economice internationale.

ANS:  C

           81.         Despre o piata mondiala putem vorbi īncepānd doar din a doua jumatate a secolului

a.

XVII

b.

XIX

c.

XV

d.

XVIII

ANS:  B

           82.         Pentru a evita riscul de a ramāne cu marfa nevānduta, producatorii-exportatori sunt nevoiti sa:

a.

 practice concurenta neloaiala

b.

 reduca pretul produselor

c.

respecte standardele de calitate

d.

organizeze productia īntr-o conceptie de marketing

ANS:  D

           83.         O mare parte din schimburile economice de pe piata mondiala reprezinta rezultatul unei cooperari economice si financiare internationale sub cele mai diverse forme:

a.

investitii straine directe, coproductie, subproductie, societati mixte (comune)

b.

investitii de portofoliu, coproductie, subproductie, societati mixte (comune)

c.

investitii straine directe, transfer de tehnologie, societati mixte (comune)

d.

investitii de portofoliu, coproductie, subproductie, joint-venture

ANS:  A

           84.         Comertul international cu bunuri si servicii este format din bunuri materiale  īn proportie de :

a.

60%

b.

20%

c.

50%

d.

80%

ANS:  D

           85.         Comertul international cu bunuri si servicii este format din servicii īn proportie de:

a.

20%

b.

40%

c.

60%

d.

80%

ANS:  A

           86.         Unul dintre cele mai dinamice segmente ale pietei internationale prin care investitorul strain obtine pachetul de control asupra unei īntreprinderi sau societati sunt:

a.

investitiile de portofoliu

b.

investitiile externe directe

c.

tranzactiile valutare

d.

joint-venture

ANS:  B

           87.         O  caracteristica a comertului international consta īn aceea ca dinamica sa devanseaza dinamica

a.

factorilor de productie

b.

productiei

c.

PIB

d.

fortei de munca

ANS:  B

           88.        

Din punct de vedere economic si stiintific, structura fizica a comertului international arata evolutia comertului international al unei tari, al unei grupe de tari sau a comertului mondial, care reflecta mutatiile īn:

a.

schimburile economice internationale

b.

dezvoltarea economica a unei tari sau grup de tari

c.

productia mondiala si diviziunea internationala a muncii.

d.

aparitia si dezvoltarea societatilor transnationale

ANS:  C

           89.         Cea mai mare pondere īn comertul international, reflectānd aportul specializarilor inter si intraramura din industria prelucratoare, dar si progresele īn procesele de industrializare din multe tari īn curs de dezvoltare, o detin:

a.

Combustibilii

b.

Produsele agricole

c.

Minereurile si metalele

d.

Produsele manufacturate

ANS:  D

           90.         Unele tari detin deficite comerciale constante, cum sunt:

a.

SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia si tarile īn curs de dezvoltare neexportatoare de petrol

b.

Iran, Iraq Afganistan si tarile īn curs de dezvoltare exportatoare de petrol

c.

Japonia, Germania, Italia si, deseori, Franta

d.

Tarile in curs de dezvoltare si tarile slab dezvoltate

ANS:  A

           91.         Unele tari īsi acopera deficitele comerciale cu prisosinta din soldul activ al comertului cu servicii, cum ar fi transporturile, turismul sau serviciile bancare

a.

SUA, Franta, Marea Britanie

b.

Germania, Japonia, China

c.

Grecia, Elvetia, Spania

d.

Italia, Austria, Belgia

ANS:  C

           92.        

Aceasta structura a comertului international reflecta mutatiile din productia mondiala si diviziunea internationala a muncii. Ponderea principala īn comertul international cu marfuri (cca 70%) o detin produsele manufacturate.

a.

fizica

b.

geografica

ANS:  A

           93.        

Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt de natura diferita si actioneaza īn multiple stadii de viata ale produsu-lui si īn diferite sfere ale activitatii sociale, dupa cum urmeaza:

a.

factorii economici, factorii conjuncturali, factorii sezonieri, factorii sociali, factorii politici sau militari

b.

factori economici, factori monetari, factori sociali, factori demografici, factorii sociali, factorii politici sau militari

c.

factorii economici, factori tehnici, factorii sociali, factorii politici sau militari, factorii conjuncturali

d.

factorii economici, factorii conjuncturali, factori demografici, factorii sezonieri, factori monetari

ANS:  A

           94.         Preturile la titei au crescut puternic īn anii:

a.

1955-1956, 1989-1990 si 2004

b.

1963-1964, 1992-1993 si 2004

c.

1969-1971, 1991-1992 si 2004

d.

1973-1974, 1979-1980 si 2004

ANS:  D

COMPLETION

           1.           Clauza de rectificare a preturilor contractuale se realizeaza dupa urmatoarea formula:

ANS: 

           2.           Indicele raportului de schimb se calculeaza dupa formula urmatoare:

ANS: 

           3.           Indicele raportului de schimb se calculeaza dupa formula urmatoare:

ANS: 

MATCHING

Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare internationala sunt multiple si au evoluat īn ultimul secol.

a.

compara costurile de productie ale aceluiasi produs īn diferite tari si opteaza pentru specializarea īn productie a produselor īn tarile care au costurile de productie cele mai scazute.

b.

apreciaza ca specializarea īn produsele pentru export trebuie sa puna īn valoare acei factori de productie de care un stat sau altul dispune din abundenta

c.

cuprinde o corelatie importanta īn ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei īnsasi, cu deosebire īn ceea ce priveste elementele cheltuielilor constante de fabricatie.

d.

se bazeaza pe avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea potentialului pietelor de desfacere si cresterea competitivitatii īntre ofertanti.

e.

analizeaza comparativ costurile de productie a doua sau mai multor produse provenind din aceeasi tara din care se selecteaza produsul sau produsele care au costurile comparative cele mai reduse si care au, deci, eficienta īn specializarea īn productie si la exportul lor.

           1.           Teoria dotarii natiunilor cu factori de productie

           2.           Teoria integrarii economice



           3.           Teoria costurilor absolute

           4.           Teoria costurilor comparative

           5.           Teoria seriilor mari de fabricatie

           1.                    ANS:  B

           2.                    ANS:  D

           3.                    ANS:  A

           4.                    ANS:  E

           5.                    ANS:  C

Diviziunea internationala a muncii a evoluat foarte mult de-a lungul istoriei, ultimii 60 de ani fiind deosebit de elocventi sub aspectul varietatii modalitatilor de specializare internationala. Īn prezent, putem distinge cinci tipuri de specializare internationala care coexista īn economia internationala

a.

 este primul tip de diviziune internationala a muncii, cunoscut īnca din secolele trecute. Ea contribuie la īmpartirea lumii īn tari industriale si tari agrare, īn tari cu industrie prelucratoare si tari care au functia de anexe de materii prime.

b.

 este un tip de specializare internationala, istoric mai evoluat, care se dezvolta īn conditiile revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, cu deosebire īntre tarile dezvoltate, cu industrie diversificata. Acest tip de specializare se realizeaza īntre tari care prezinta nu numai o simetrie a sectoarelor economice, dar si o simetrie a ramurilor si subramurilor.

c.

este un tip de specializare internationala īn care partenerii fac schimb de produse ale aceleiasi ramuri, deosebindu-se īnsa prin tipo-dimensiuni, gabarite, profile, caracteristici de functionalitate īn raport cu mediul de exploatare, cu procedeele tehnice folosite īn functie de modele, de estetica, de gust etc.

d.

este un tip ultramodern de specializare īn care partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetarii tehnico-stiintifice, generānd comertul cu brevete, licente, tehnologii, know-how, asistenta tehnica, acordarea de consultatii ingineresti, cooperarea īn domeniul cercetarii, asimilarii si comercializarii unor produse īn care creativitatea tehnico-stiintifica formeaza substanta schimburilor economice.

e.

 reprezinta acel tip de specializare īn care partenerii exporta subansamble, organe de masini, detalii, parti de instalatii care se īncorporeaza īntr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.

           6.           Specializarea interramura prelucratoare

           7.           Specializarea intraramura prelucratoare

           8.           Specializarea intersectoriala

           9.           Specializarea organologica

           10.         Specializarea tehnologica

           6.                    ANS:  B

           7.                    ANS:  C

           8.                    ANS:  A

           9.                    ANS:  E

           10.                  ANS:  D

Fiecare dintre tipurile de specializare cunoaste variate modele de realizare care pot oferi conditii de comple-mentaritate economica si de avantaj reciproc pentru statele partenere

a.

Este modelul de schimburi care mult timp a fost specific īn raporturile economice dintre tarile īn curs de dezvoltare si tarile dezvoltate, model care cunoaste doua variante. Prima varianta este aceea īn care materiile prime minerale ocupa un loc preponderent īn exporturile unei tari īn curs de dezvoltare, iar produsele prelucrate importate de ea sunt īn principal bunuri de consum pentru o patura privilegiata, a caror valoare nu acopera īntreaga valoare a materiilor prime exportate, diferenta constituind scurgere fara echivalent de venit national īn exterior. A doua varianta a modelului mentionat (materii prime minerale - produse prelucrate) este īntālnita īn tarile dezvoltate, īn exportul carora figureaza materii prime minerale, ce au īnsa o pondere modesta īn comparatie cu produsele prelucrate.

b.

Este un model al specializarii intersectoriale relativ nou si care are sanse sa se impuna īn perspectiva dezvoltarii concomitente a crizei de materii prime si crizei agroalimentare. Dupa cum se stie, unele tari posesoare de resurse minerale se confrunta cu criza de resurse agroalimentare, iar alte tari care dispun sau pot dezvolta productia de resurse agroalimentare se confrunta cu urmarile crizei de materii prime si resurse energetice.

c.

Este un model de specializare intersectoriala complex care a aparut ca urmare a dezvoltarii constructiilor īn strainatate. Executarea de constructii civile sau industriale īn alte tari ofera posibilitatea ca, pe lānga exportul traditional de masini, instalatii si materiale de constructii, sa se efectueze studii si proiecte pentru obiective construite - īn diferite forme de cooperare - īn antrepriza.

d.

Este un model al specializarii intersectoriale cunoscut de unele tari dezvoltate de foarte mult timp, dar care īn ultima vreme si-a diversificat variantele realizarii lui. Astfel, serviciile de transport maritime, serviciile de credit si cele bancare sau serviciile de asigurari au constituit īntotdeauna o sursa importanta de venit pentru Marea Britanie. Flota comerciala i-a consacrat pe armatorii greci drept "carausi ai marilor".

e.

Este un model al specializarii intersectoriale care, astazi, nu mai are aproape nimic comun cu modelul aparent asemanator din vremea cānd tarile slab dezvoltate exportau produse agroalimentare pentru metropole sau pentru tarile dezvoltate.

           11.        

Modelul de specializare: materii prime minerale - produse prelucrate

           12.        

Modelul de specializare: servicii - produse de baza sau prelucrate

           13.        

Modelul de specializare: constructii industriale sau civile - produse industriale de baza

           14.        

Modelul de specializare: produse agroalimentare - produse prelucrate

           15.         Modelul de specializare: materii prime minerale - produse agroalimentare

           11.                  ANS:  A

           12.                  ANS:  D

           13.                  ANS:  C

           14.                  ANS:  E

           15.                  ANS:  B

Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara, valutara etc. cu scopul de a impulsiona sau a li-mita schimburile comerciale externe cu alte state si de a proteja propria economie de o eventuala concurenta provenita din exterior

a.

reglementari adoptate de stat, care vizeaza intrarea sau iesirea īn / din tara a marfurilor si care impun controlul marfurilor si mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat, precum si īndeplinirea formalitatilor vamale si plata taxelor vamale sau impunerea vamala.

b.

sunt un instrument important al politicii comerciale de natura fiscala, constituindu-se din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cānd acestea trec granitele vamale ale tarii respective

c.

sunt instrumente de politica comerciala admise de catre OMC, cu ajutorul carora se protejeaza piata interna de concurenta straina, cu conditia sa nu fie prohibitive

d.

Spatiul geografic īn interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala

e.

totalitatea masurilor si reglementarilor de politica comerciala (publice sau private) care au ca scop principal frānarea sau limitarea fluxului international de bunuri si servicii pentru apararea pietei interne de concurenta straina, dar si pentru echilibrarea balantei de plati externe

           16.         Politici vamale

           17.         Teritoriu vamal

           18.         Taxele vamale

           19.         Masurile si instrumentele cu caracter netarifar denumite generic bariere netarifare

           20.         Tarifele vamale

           16.                  ANS:  A

           17.                  ANS:  D

           18.                  ANS:  B

           19.                  ANS:  E

           20.                  ANS:  C

Taxele vamale sunt un instrument important al politicii comerciale de natura fiscala, constituindu-se din impozitele indirecte perce-pute de catre stat asupra marfurilor atunci cānd acestea trec granitele vamale ale tarii respective. Pentru bugetul statului, ele reprezinta o sursa de venit.

a.

sunt percepute la marfurile importate atunci cānd acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, ele protejānd astfel produsele nationale fata de concurenta produselor straine importate

b.

se percep de catre stat asupra marfurilor indigene atunci cānd acestea sunt exportate

c.

se percep de catre stat asupra marfurilor straine care traverseaza (tranziteaza) teritoriul sau vamal

d.

sunt, īn general, percepute la un nivel ridicat si urmaresc, īn principal, protejarea pietei interne de concurenta straina, reducānd forta concurentiala a marfurilor importate.

e.

cel mai vechi si raspāndit tip de taxa cunoscut si folosit īn comertul pe plan mondial, se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective (de exemplu: 15% din valoarea vamala a unei tone de carbune, a unui tractor, a unui automobil etc.).

f.

se exprima sub forma unei sume (cifre absolute) īn moneda tarii respective (de exemplu: 1000 u.m. - USD, EUR, JPY, RON etc. - pentru o masina importata, pentru o tona de orez importata, pentru fiecare tona de petrol importata s.a.m.d.) si este perceputa de catre stat asupra unei unitati fizice (m2, m3, vagon, tona, bucata etc.) din produsul importat sau exportat, indiferent de pretul acestuia.

g.

este o combinatie īntre taxa specifica si taxa ad-valorem, percepāndu-se atunci cānd primele doua nu sunt suficient de eficiente ca mijloc de protectie

h.

se percep de catre stat asupra marfurilor provenind din tarile care īsi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate, convenita prin acordurile bi sau multilaterale īncheiate, taxe care sunt mult mai reduse si care au facut īn prealabil obiectul unor negocieri tarifare īn cadrul GATT sau OMC.

i.

se percep de catre stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica comerciala neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.

j.

au proliferat īn perioada postbelica si se mai percep si astazi. Ele sunt foarte reduse, uneori chiar nule, si se stabilesc pe baza unui regim de favoare īntre anumite tari, neputāndu-se extinde si la celelalte state. Ele se aplica asupra tuturor sau numai asupra anumitor marfuri importate din anu-mite tari cu regim de favoare, de regula, tari īn curs de dezvoltare

k.

au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv; ele se percep si se stabilesc de catre state īn mod independent pentru acele marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are īncheiate acorduri comerciale bi sau multilaterale, īn relatiile cu aceste state neaplicāndu-se clauza natiunii celei mai favorizate. Acest tip de taxe reprezinta o bariera destul de puternica īn calea schimburilor comerciale dintre state.

           21.         Taxele vamale de tranzit

           22.         Taxa vamala ad-valorem

           23.         Taxele vamale de import

           24.         Taxa vamala compusa sau mixta

           25.         Taxele vamale de export

           26.         Taxele vamale conventionale sau contractuale

           27.         Taxele vamale de raspuns sau de retorsiune

           28.         Taxa vamala specifica

           29.         Taxele vamale cu caracter protectionist

           30.         Taxele vamale autonome sau generale

           31.         Taxele vamale preferentiale sau de favoare

           21.                  ANS:  C

           22.                  ANS:  E

           23.                  ANS:  A

           24.                  ANS:  G

           25.                  ANS:  B

           26.                  ANS:  H

           27.                  ANS:  I

           28.                  ANS:  F

           29.                  ANS:  D

           30.                  ANS:  K

           31.                  ANS:  J

Preturile internationale s-au impus īn comertul international prin mecanismele formarii lor, ceea ce ne permite sa  identificam existenta mai multor categorii de preturi.

a.

constituie acea categorie de preturi care se formeaza la produsele de masa, fungibile, ce se comercializeaza īn parte la bursele de marfuri.

b.

reprezinta preturile adjudecate īn sedintele de licitatie de ofertantul care ofera importatorului cele mai avantajoase conditii din punct de vedere tehnic, comercial si financiar.

c.

sunt preturile existente la anumite produse impuse de unele societati transnationale care concentreaza o mare parte din oferta sau cererea mondiala.

d.

reprezinta preturi care se stabilesc nu unilateral, ca īn cazul preturilor de monopol, ci prin īntelegerea dintre principalii exportatori si importatori ai diferitelor categorii de produse.

e.

constituie acele preturi ce se stabilesc prin negocieri directe īntre exportatori si importatori. Ele depind de natura produselor si caracteristicile lor tehnice si comerciale, de conjunctura economica, de puterea de negociere a participantilor, chiar si pentru produsele la care exista sau nu preturi de bursa, de licitatie, de acord sau de monopol.

           32.         Preturile de licitatie

           33.         Preturile de monopol sau oligopol

           34.         Cotatiile sau preturile la bursa

           35.         Preturile de tranzactie sau contractuale

           36.         Preturile de acord

           32.                  ANS:  B

           33.                  ANS:  C

           34.                  ANS:  A

           35.                  ANS:  E

           36.                  ANS:  D

Indicii preturilor internationale consacrati īn practica si literatura comerciala internationala sunt multipli si variati.

a.

ai preturilor internationale sunt cei mai larg fundamentati. Ei se refera la o varietate mare de produse si grupe de   produse, cuprind toate tarile, iar indicele preturilor īncepe din anul 1950 si ajunge pāna la zi, fiind publicati periodic.

b.

al preturilor internationale este un indice american, care are seria statistica cea mai veche (1931), īnsa pentru un grup restrāns de produse de baza. Astfel, el include 15 produse, din care 6 produse detin 50% din totalul cosului de produse (grāu, bumbac, porumb, zahar si lāna). El se publica aproape zilnic, īntrucāt se bazeaza īn mare parte pe cotatiile de bursa

c.

al preturilor internationale se calculeaza din anul 1931 pentru un cos de 17 produse, din care 4 produse detin 50% din totalul produselor la care se calculeaza indicele (grāu, bumbac, cafea si lāna). De asemenea, el se publica zilnic.

d.

este calculat de Institutul de Economie Mondiala din Hamburg, iar seria lui  statistica īncepe din 1952. El se publica saptamānal  pentru un numar mult mai mare de produse si grupe de produse

           37.         Indicii ONU

           38.         Indicele Reuter

           39.         Indicele german HWWA (Hamburgisch Weltwirtschaft Arhiv)

           40.         Indicele MOODY

           37.                  ANS:  A

           38.                  ANS:  C

           39.                  ANS:  D

           40.                  ANS:  B

OTHER

           1.           Care sunt tipurile de specializare internationala?

a. organologica

b. intraramura prelucratoare

c. tehnica

d. prelucratoare

e. intersectoriala

f. interorganologica

g. organica

h. interramura prelucratoare

i. sectoriala

j. tehnologica

ANS: 

a,b,e,h,j

           2.           Care sunt modelele de specializare internationala intersectoriala?

a. constructii industriale sau civile - produse industriale sau de baza

b. subansamble - produs finit

c. materii prime minerale - produse prelucrate

d. licenta - subansamble

e. produse agroalimentare - produse prelucrate

f. masini - masini

g. servicii - produse industriale de baza

h. subansamle-subansamble

i. licenta - servicii

j. materii prime minerale - produse agroalimentare

ANS: 

a,c,e,g,j

           3.           Segmentele pietei mondiale sunt:

a. comertul cu bunuri materiale

b. tranzactiile valutare si operatiunile de vinzare-cumparare de valute

c. fluxul de capital propriu si imprumutat

d. comertul cu servicii sau invizibil

e. comertul cu produse textile

f. circuitul economic mondial

g.  investitiile externe directe

ANS: 

a,b,d,g

           4.           Taxele vamale, din punct de vedere al obiectului impunerii, pot lua urmatoarele forme:

a. de tranzit;

b. de vamuire;

c. de import;

d. de preferinta;

e. de export.

ANS: 

a,c,e.

           5.           Teoria integrarii economice se bazeaza pe: 

a.         avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce  

b.         sporirea potentialului pietelor de desfacere         

c.         cresterea competitivitatii intre ofertanti   

d.         simetria ramurilor de productie  

e.         dezvoltarea industriala a economiilor nationale

ANS: 

a,b,c,d.

           6.           Identificati barierele netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export:

a. limitarile voluntare la export;

b. contingentele de export;

c. restrictia de prelevare variabila la import;

d. licentele de import;

e. prohibirile sau interdictiile la import.

ANS: 

a,b,d,e

           7.           Masurile si instrumentele folosite pentru impulsionarea exporturilor pot avea urmatoarele forme:

a. masuri de contracarare a efectelor negative;

b. masuri promotionale;

c. masuri de stimulare;

d. masuri de promovare a marketingului.

ANS: 

b,c.

           8.           Masurile de stimularea a exporturilor la nivel macroeconomic se pot grupa in :

a. masuri de natura fiscala;

b. masuri de natura vamala;

c. masuri de natura valutara;

d. masuri de natura bugetara;

e. masuri de natura financiar-bancara.

ANS: 

a,c,d,e.

           9.           Masurile de stimularea a exporturilor la nivel macroeconomic se pot grupa in :

a. masuri de natura fiscala;

b. masuri de natura vamala;

c. masuri de natura valutara;

d. masuri de natura bugetara;

e. masuri de natura financiar-bancara.

ANS: 

a,c,d,e.

           10.         O.M.C. indeplineste urmatoarele functii principale:

a. dialogul si cooperarea cu celelalte institutii internationale pentru crearea politicilor economice la scara mondiala;

b. crearea accesului la pietele tarilor cu economie in tranzitie;

c. controlarea politicilor comerciale nationale

d. tinerea sub administrare si punerea in executie a acordurilor comerciale incheiate intre state;

e. rezolvarea diferendelor comerciale.

ANS: 

a,c,d,e.

           11.         Componentele de baza ale comertului invizibil sunt:

a. dobinzile, dividendele, profiturile;

b. transporturile internationale;

c. comertul cu brevete , licente, know-how si alte forme de tehnologii moderne;

d. turismul international;

e.  imprumuturile internationale de la bancile regionale.

ANS: 

a, b ,c, d.

           12.         Principalii factori care contribuie la dezvoltarea comertului invizibil sunt:

a. amplificarea factorilor de atractie specifici tarilor in dezvoltare;

b. diversificarea si amplificarea serviciilor;

c. aparitia a noi forme de comercializare;

d. dezvoltarea legaturilor economice, tehnico-stiintifice, cultural-artistice si de alta natura dintre state;

e. deplasarea internationala a factorilor de productie.

ANS: 

b,c,d,e.

           13.         Care sunt cele mai importante forme ale transferului de tehnologii?

a. forma interdependenta;

b. cooperarea tehnico-stiintifica;

c. serviciile legate de produs;

d. forma independenta;

e. inteligenta incorporata in produs.

ANS: 

b,c,d,e.

           14.         Care sunt principalele elemente componente ale know-how-ului?

a. cunostintele tehnice;

b. secretul de fabricatie;

c. experienta tehnica;

d. procedeele, metodele, mijloacele;

e. abilitatea tehnica.

ANS: 

a,c,d,e.

           15.         Engineering-ul complex cuprinde:

a. consulting - engineering-ul

b. contractarea generala

c. engineering-ul de proces sau procedeu

d. consulting-ul de perfectionare

e. engineering-ul de consultatie

ANS: 

a,b,c.

           16.         Care sunt modalitatile practice de centralizare ale ,,industriei hoteliere"?

a. asociatia profesionala;

b. lanturile voluntare;

c. fransiza in turism;

d. conglomeratele de lux;

e. leasingul in turism.

ANS: 

a,b,c.

           17.         Fluxul international al fortei de munca se realizeaza sub urmatoarele forme:

a. migratia internationala;

b. imigratia internationala a fortei de munca;

c. actiunile multilaterale de atragere a fortei de munca;

d. actiunile de cooperare internationala.

ANS: 

a,d.

           18.         Pentru o balanta de plati deficitara exista mai multe modalitati de corectare ori masuri de echilibrare, si anume:

a. reglementarea;

b. compensarea;

c. corectarea;

d. finantarea;

e. creditarea;

f. leasingul;

g. fransiza;

h. imprumuturile pe termen lung.

ANS: 

a,b,c,d.

           19.         Ca surse de finantare a dezvoltarii unui stat , cele mai importante sunt:

a. asistenta publica pentru dezvoltare;

b. atragerea de resurse externe;

c. asistenta financiara externa;

d. apelarea la imprumuturile pe termen scurt;

e. efortul propriu;

f. apelarea la bonurile de tezaur;

ANS: 

a, b, c, e.

           20.         Formele de asistenta financiara externa sunt, in principal, urmatoarele:

a. imprumuturile pentru ajutoare;

b. investitiile straine directe;

c. investitiile straine de portofoliu;

d. donatiile;

e. ajutoarele;

f. alte contributii ale sectorului public.

ANS: 

a,d,e,f.

           21.         Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile in tranzitie provin din :

a. investitii straine directe;

b. emisiuni de bonuri de tezaur;

c. imprumuturi bancare externe;

d. emisiuni de actiuni ale firmelor prospere;

e. imprumuturi pe baza de emisiuni de obligatiuni.

ANS: 

a,c,e.

           22.        

Locul ocupat de diferite state īn domeniul diviziunii internationale este conditionat de:

a - nivelul si complexitatea dezvoltarii fortelor de productie

b - potentialul economic al statelor

c - politica lor economica

d - situarea geografica

e - conditiile naturale

f - particularitatile istorice nationale

g - ordinea internationala

h - marimea populatiei

i - echilibrul cererii si ofertei

j - evolutia fluxurilor economice internationale

k - comertul international

ANS: 

a;b;c;d;e;f;g

           23.         Circuitul economic mondial cunoaste, sub influenta mutatiilor ce au loc īn economia internationala, o serie de tendinte fundamentale.

a - circuitul economic mondial cunoaste o puternica diversificare a formelor legaturilor economice

b - elaborarea de multiple reglementari economice internationale, dar - spre deosebire de trecut - acestea nu urmaresc protejarea autarhiei nationale a exportatorilor sau importatorilor, ci libera circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalului si fortei de munca, cu obstacolele si efectele pozitive sau mai putin pozitive pe care le cunoaste acest proces.

c - legaturile economice internationale capata tot mai mult caracterul de stabilitate, de continuitate, adica de fluxuri economice internationale.

d - se adānceste interdependenta fluxurilor īn cadrul circuitului economic mondial

e - o mare parte din schimburile economice de pe piata mondiala reprezinta rezultatul unei cooperari eco-nomice si financiare internationale sub cele mai diverse forme: investitii straine directe, coproductie, subproductie, societati mixte (comune).

f - fluxurile economice internationale se deruleaza īn forme generate de diversificarea conditiilor concrete ale schimburilor economice internationale, de calitatile noi ale bunurilor si serviciilor care fac obiectul schimburilor, de particularitatile apartinānd partenerilor la schimburi etc.

g - gradul ridicat de institutionalizare a schimburilor economice internationale ca urmare a aparitiei unui numar

īnsemnat de organizatii, asociatii, uniuni ale statelor, producatorilor, exportatorilor si importatorilor, create īn scopul promovarii libere a relatiilor economice internationale

ANS: 

a;c;d;f

           24.        

Dinamica īnalta a comertului international este rezultatul actiunii unor multipli factori determinanti:

a -mutatiile dinamice si structurale din cadrul diviziunii internationale a muncii

b -revolutia stiintifica si tehnica contemporana

c -aportul societatilor transnationale īn

d -dinamizarea comertului international

e -liberalizarea schimburilor economice internationale

f -fluxul valutar-financiar internationala

g -aparitia si dezvoltarea cooperarii economice īn productie

h -preturile si cursul de schimb valutar al dolarului

ANS: 

a;b;c;d;e;f;g

           25.        

Politica comerciala, prin continutul si reglementarile sale, īndeplineste patru functii esentiale, si anume:

a -convertibilitatea deplina sau  de cont curent a monedelor

b -dezvoltarea pietei eurovalutare si a creditelor financiare si comerciale

c -cooperarea economica īn productie, stiinta si tehnologie a accelerat comertul international cu marfuri

d -cresterea preturilor internationale 

e -promovarea exporturilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu strainatatea;

f -reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata;

g -īnfaptuirea unui echilibru al balantei comerciale si de plati externe;

h -cresterea rezervelor valutare nationale.

ANS: 

e;f;g;h

           26.         Preturile se formeaza pe baza multor cerinte generate de actiunea unor legi eco-omice obiective, cum sunt

a -legea valorii

b -legea cererii si oferte

c -legea concurentei

d -legea cresterii productivitatii muncii

e -legea economiei de timp

f -legea reproductiei

g -legea rentei

h -legea determinarii ratei profitului

ANS: 

a;b;c












Document Info


Accesari: 2696
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )