Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ECONOMIE POLITICA

economie












ALTE DOCUMENTE

SWOT
CONTRACT DE VANZARE - CUMPARARE A UNUI AUTOTURISM
Uniunea Vamala
METODOLOGIA CONTROLULUI FINANCIAR-CONTABIL
PROCES VERBAL DE PREDARE - PRIMIRE AMPLASAMENT
Comportamentul consumatorului industrial
INDICATORI STRUCTURALI SATATISTICI DE BAZA PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE LA LISABONA (EU 15+12)
Investitiile si rolul lor in economia de piata
PROBLEME ACTUALE ALE ECONOMIEI ROMANESTI
Alte aspecte ale economiei sectorului public

ECONOMIE POLITICA

1.ABORDARI POZITIVE SI NORMATIVE IN ECOMOMIE.ROLUL ECONOMISTULUI.



AT CAND SCOPUL CERCETARII EC. ESTE EXPLICATIV, TEORETIC EC. POL. ARE UN CARACTER POZITIV.AFIRMATIILE POZITIVESE REFERA LA CEEA CE ESTE DE FAPT SAU LA CEEA CE VA FI. ELE SUSTIN SI DESCRIU REALITATI EVIDENTE DIN UNIVERSUL IN CARE TRAIM. EC.POL.ARE UN CARACT. NORMATIV IN SIT. IN CARE ISI PROPUNE SA ARATE CUM TREBUIE SA SE MODIFICE UNA SAU MAI MULTE VARIABILE EXOGENE PT A OBT. O SCHIMBARE DORITA A UNEI VARIABILE ANDOGENE.

INTRE CARACTERUL POZITIV SI CEL NORMATIV EXISTA O STRANSA INTERDEPENDENTA, ELE SUPRAPUNANDU-SE RECIPROC. EC.POL., ALATURI DE CELELALTE DISCIPLINE ECONOMICE, ASIGURA ECONOMISTILOR FUNDAMENTELE CUNOASTERII ECONOMICE STIINTIFICE. ECONOMISTUL POATE INFLUENTA POZITIV ECONOMIA, EL FIIND CU PRIORITATE CONFRUNTAT CU PROBLEME DE ALEGERE RATIONALA IN CADRUL UNOR ACTIVITATI REGLATE PRIN MECANISMELE CONCURENTE. ECONOMISTUL ANALIZEAZA FENOMENELE SI PROCESELE ECONOMICE, TENDINTELE LOR CAUTA MODALITATI SI MIJLOACE DE RIDICARE A EFICIENTEI ECONOMICE, URMARESTE PROGNOZAREA SI OPTIMIZAREA RAPORTULUI RESURSE-NEVOI, ASTFEL INCAT NEVOILE NELIMITATE SA FIE SATISFACUTE CAT MAI BINE CU AJUTORUL RESURSELOR LIMITATE. ECONOMISTUL TRE SA PARTICIPE LA FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A DECIZIILOR ECONOMICE CARE SA CONTRIBUIE LA O EVOLUTIE FAVORABILA A VIETII ECONOMICE. O IMP. DEOSEBITA PT BUNA DESF A ACT. ECONOM. ARE PREGATIREA ECONOMICA SUPERIOARA A CADRELOR.. ECONOMISTULUI II REVINE UN ROL DEOSEBIT IN CUNOASTEREA MECANISMULUI ECONOMIC DE PIATA, IAR CUNOASTEREA IMPLICA O INFORMARE CONTINUA. ECONOMISTII TRE SA STUDIEZE MECANISMUL ECONOMIEI DE PIATA, SA-I DESCOPERE VITRTUTILE, DAR SI DEFICIENTELE PT A LE INLATURA PE ACESTEA DIN URMA SI A VALORIFICA AVANTAJELE LUI. INDEPLINIREA ROLULUI CARE REVINE ECONOMISTULUI PP DEPASIREA UNOR GREUTATI LEGATE DE INSUFICIENTA RESURSELOR, BIROCRATIA, INDISCIPLINA, INSUFICIENTEI LEGISLATIVE.PRIN DEPASIREA LOR, PRINTR-O SOLUTIONARE FRUCTUOASA A PROBLEMELOR, ECOMONISTII AU PRILEJUL DE A ARATA VALOARE SI IMPORTANTA SOCIALA A MUNCII PE CARE O DESF. EI TRE SA GASEASCA SOLUTII EFICIENTE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, SOCIAL SI ECOLOGIC, CARE SA STEA LA BAZA CRESTERII EC. PT A EVITA CONSECINTELE NEGATIVE, OAMENII TRE SA ACTIONEZE IN CONCORDANTA CU LEGILE NATURII, DEOAREC 22322q1619w E ORICE PROCES ECONOMIC ARE UN CARACTER ENTROPIC. IN PLAN ECONOMIC, ENTROPIA INSEAMNA PROCESUL DE DEGRADARE A RESURSELOR NATURALE SI ENERGETICE CARE ARE LOC IN CADRUL VIETII ECONOMICO-SOCIALE.

2. FUZIONARI SI CUMP DE FIRME.

FIRMA ESTE O UNITATE IN CARE SE IAU DECIZII LEGATE DE PRODUCEREA SI VANZAREA DE BUNURI ECONOMICE SI DE OBT DE PROFIT. INTR-O ECONOM.DE PIATA RESIRSELE SUNT ALOCATE PRIN INTERMEDIUL PIETELOR PE CARE ACTIONEAZA CELE 2 FORTE, CEREREA SI OFERTA. INTRE FIRMELE DE DIVERSE TIPURI SI MARIMI POT AVEA LOC VZ SAU CUMP. O FUZIONARE INSEAMNA REUNIREA A 2 SAU MAI MULTE FIRME. O CUMP. INSEAMNA ACHIZITIONAREA UNEI FIRME DE CATRE UN GRUP DE INVESTITORI. SE DISTING 3 TIPURI DE FUZIONARI SAU CUMP.: ORIZONTATALE, VERTICALE SI CONGLOMERATE. 1.ORIZONTALE-AU LOC INTRE FIRME CARE PRODUC BUNURI ECONOMICE SIMILARE; 2.VERTICALE-AU LOC INTRE FIRME CARE PARTICIPA IN ETAPE DIFERITE LA UN PROCES DE PRODUCTIE.ELE POT FI IN AMONTE SAU IN AVAL. INAVAL INSEAMNA UNIREA CU FIRME AFLATE MAI APROAPE DE PIATA PE CARE E VANDUT PRODUSUL IAR IN AMONTE INSEAMNA UNIREA CU O FIRMA DE LA CARE O ALTA FIRMA SE APROVIZIONEAZA CU ANUMITE COMPONENTE.3. CONGLOMERATE- ARE LOC INTRE FIRME IN CARE NU EXISTA INTERESE COMUNE CLARE DE PRODUCTIE.

FUZIONARILE SI CUMP URMARESC CRESTEREA EFICIENTEI ACTIVITATII ECONOMICE DATORITA AVANTAJELOR OFERITE DE O ACTIVITATE MAI EXTINSA SI MAI DIVERSIFICATA. ACESTE AVANTAJE SUNT:1.POSIBILITATEA PRACTICARII UNUI MANAGEMENT MAI EFICIENT, CARE SA ADUCA PROFIT MAI MARE DATORITA UNOR CONDITII FAVORABILE.2.ASIGURAREA DE FONDURI PE CARE FIRMA TINTA NU LE-A OBT PANA IN MOM FUZIUNII.3.ASIGURAREA ACCESULUI PE NOI PIETE.4.DETINEREA AVANTAJELOR DE SCARA. REALITATEA DOVEDESTE CA UNELE FUZIONARI AU CONDUS LA CRESTEREA PROFITULUI, IAR ALTELE LA SCADEREA LUI. DE-A LUNGUL TIMPULUI FUZIONARILE DE SUCES SE CONSOLIDEAZA, IAR CELE SOLDATE CU ESEC SUNT ABANDONATE.FUZIONARILE DE SUCCES DE TIP CONGLOMERAT AU AVUT LA BAZA CAUZE , CUM SUNT:1.DISPERSIA RISCULUI, IN CAZUL IN CARE O FIRMA ARE ACTIVITATI IN RAMURI ALE ECONOMIEI DIFERITE.2.OBTINEREA UNOR AVANTAJE, CUM SUNT:a). POSIBILITATEA DE A TRANSFERA BANI DE LA O FIRMA LA ALTA IN CAZUL ACELEIASI STRUCTURI ORGANIZATORICE; b) POSIBILITATI SPORITE DE A OBTINE CREDITE, POSIBILITATEA IMPARTASIRII RECIPROCE A REZULTATELOR BUNE OBTINUTE IN ACTIVITATEA DE MARKETING DE CATRE UNITATILE COMPONENTE. UNELE FUZIUNI DIN TARI CU ECONOMIE DE PIATA CONSOLIDATA (MAREA BRITANIE, SUA)NU S-AU SOLDAT CU REZULTATE SCONTATE, DAT UNOR CAUZE CUM SUNT:1.PRACTICAREA UNUI MANAGEMENT MAI PUTIN INSPIRAT.2.NEREALIZAREA ECONOMIILOR DE SCARA.3. INSUFICIENTA ACTIVITATILOR DE MARKETING SI EXPERTIZA FINANCIARA CARE SUNT SPECIFICE UNUI DOMENIU ECONOMIC....IN CAZUL IN CARE INEFICIENTA UNEI FIRME ESTE GENERATA DE UN MANAGEMENT GRESIT SAU DE O ORGANIZARE PROASTA. INVESTITORII ISCUSITI POT CUMPARA FIRME LA VALOARE CURENTA, O POT EFICIENTIZA SI APOI O VAND LA O VALOARE MAI MARE, OBT CASTIGURI SUBSTANTIALE.

3.NOUA ECONOMIE

NOUA ECON. ESTE UN FENOMEN REAL SI SUSTENABIL.TRECEREA LA "NOUA EC"ARE LOC IN COND IN CARE IMPORTANTA INFORMATIILOR PRIVITE ATAT CA"INTRARI",. CAT SI CA"IESIRI"A CRESCUT IN TOATE SECTOARELE ECONOMIILOR NATIONALE..SCHIMBARILE STRUCTURALE DIN EC. CONSTAU IN:1.DEZV RAPIDA A RAMURILOR EC.IN CARE SE FOLOSESC TEHNOLOGOO MODERNE DE INFORMATII SI COMUNICATII.2.SPORIREA INTENSITATII CU CARE SUNT FOLOSITE INFORMATIILE IN ECONOMIE.3.REALIZAREA UNOR BUNURI ECONOMICE CU UN CONTINUT BOGAT DE INFORMATII.4.RESTRUCTURAREA FUNDAMENTALA A PRODUSELOR SI A TEHNOLOGIILOR DE PRODUCTIE PE ANSAMBLUL ECONOMIEI.5.TRECEREA DE LA MODUL DE PRODUCTIE DOMINATDE CAPITALUL FIX LA MODUL DE PRODUCTIE ORIENTAT CU PRECADERE SPRE CAPITALUL UMAN.6.FOLOSIREA PE O SCARA DIN CE IN CE MAI MARE A INTERNETULUI CA MEDIU DE INFORMATII SI DE TRANZACTII ECONOMICE.FOLOSIREA SPORITA A INTERNETULUI PT INITIEREA SI DERULAREA TRANZACTIILOR ECONOMICE ARE CONSECINTE PRECUM:1.SE DIMINUEAZA COSTUL TRANZACTIILOR ECONOMICE FACUTE DE LA DISTANTA PRIN FOLOSIREA INFORMATIILOR.2.PRETURILE POT FI COMPARATE FARA PIEDERE DE TIMP SI EFFORT.3.SE EXTINDE PIATA PE PLAN NATIONAL SI INTERNATIONAL.4.SE ACCENTUEAZA SI SE EXTINDE CONCURENTA.

O TRASATURA DE BAZA A :NOII EC"ESTE UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR, INFORMATIEI SI COMUNICATIEI INTRE PARTENERII DE AFACERISEPARATI SUB ASPECT GEOGRAFIC IN CADRUL ASA NUMITULUI"COMERT ELECTRONIC". COMERTUL PRIN INTERNET CONSTA IN TRANZACTII IN CADRUL CARORA FAZELE TRANZACTIEI DINTRE VANZATOR SI CUMP SE REALIZEAZA PE CALE ELECTRONICA. COMERTUL ELECTRONIC REPREZINTA SI O ALTERNATIVA LA CANALELE TRADITIONALE DE DESFACERE DIN SFERA COMERTULUI CU AMANUNTUL. O ALTA TRASATURA ESTE CRESTEREA PONDERII PRODUCTIEI SI CONSUMULUI DE SERVICII....NOILE TEHNOLOGII DIN DOM INFORMATICII SI COMUNICATIILOR AU CONDUS LA:1.REDUCEREA COSTURILOR DE TRANZACTIONARE.2.IMBUNATATIREA ALOCARII RESURSELOR.3.IMBUNATATIREA COMPETITIVITATII FIRMELOR.4.OBTINERE DE ECONOMII DE SCARA. O TRASATURA DE BAZA A "NOII EC"CONSTA IN CRESTEREA PRODUCTIVITATII MUNCII SI EXTINDEREA POSIBILITATILOR DE CRESTERE EC...NOILE TEHNOLOGII ALE INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR PERMIT CRESTEREA PRODUCTIVITATII MUNCII IN DIVERSELE ECONOMII NATIONAE, INDEOSEBI IN DOMENIUL SERVICIILOR.

4.CAPITALUL- FACTOR DE PRODUCTIE

CAPITALUL- TOTALITATEA BUNURILOR MATERIALE FOLOSITE DE OM PT PRODUCEREA BUNURILOR EC. CAPITALUL POATE FI FIX SI CIRCULANT. CAPITALUL FIX ESTE FOLOSIT IN MAI MULTE CICLURI DE PRODUCTIE, SE CONSUMA TREPTAT SI SE INLOCUIESTE DUPA MAI MULTI ANI DE UTILIZARE. ESTE FORMAT DIN :MASINI, MAGAZINE, HALE, UTILAJE, ETC. CAPITALUL CIRCULANT ESTE FOLOSIT IN CICLU DE PRODUCTIE IN CADRUL CARUIA SE CONSUMA IN INTREGIME SI SE INLOCUIESTE DUPA FIECARE CICLU. CAP. FIX SE UZEAZA, ADICA ARE LOC O DEPRECIERE A CARACTERISTICILOR TEHNICE. ECONOMICE SI FUNCTIONALE.POATE FI UZURA FIZICA SI MORALA. EXPRESIA BANEASCA A UZURII REPREZINTA AMORTIZAREA. NORMELE DE AMORTIZARE POT FI, IN FUNCTIE DE MODUL CUM INFLUENTEAZA FONDUL DE AMORTIZARE:1.PROPORTIONALE-GENEREAZA UN FOND DE AMORTIZARE EGAL DE LA UN AN LA ALTUL SI AFECTEAZA IN MOD EGAL COSTURILE ANUALE.2.DESCRESCATOARE SAU ACCELERATE-SUNT DESCRESCATOARE DE LA UN AN LA ALTUL SI GENEREAZA FONDURI DE AMORTIZARE CARE DESCRESC SI ELE ANUAL. AVANTAJE: 1.MENTINEREA UNEI CONCORDANTE INTRE FONDUL DE AMORTIZARE SI STAREA TEHNICA A ELEMENTULUI DE CAPITAL FIX.2.PROCURAREA MAI RAPIDA A RESURSELOR FINANCIARE NECESARE INVESTITIILOR.3.DIMINUAREA PIERDERILOR CAUZATE DE UZURA MORALA.4.MICSORAREA VALORII RAMASE DE AMORTIZAT IN CAZUL SCOATERII PREMATURE DIN UZ A ELEMENTULUI DE CAPITAL FIX. DEZAVANTAJE:1.AMPLIFICAREA CORTULUI SI DIMINUAREA BENEFICIULUI IN PRIMA PARTE A DURATEI DE FUNCTIONARE.2.COMPLICAREA ACTIVITATII DE CALCUL SI URMARIRE A AMORTIZARII.3.GENERAREA UNOR DIFERENTE MARI INTRE UZURA REALA SI FONDUL DE AMORTIZARE., CEEA CE NU PERMITE CUNOASTEREA VALORII REALE, LA UN MOM DAT, A ELEMENTULUI DE CAPITAL FIX. 3.CRESCATOARE- CRESC DE LA UN AN LA ALTUL SI GENEREAZA FONDURI DE AMORTIZARE ANUALE DIN CE IN CE MAI MARI. DEZAVANTAJE:INTARZIEREA FORMARII UNUI FOND DE AMORTIZARE SUBSTANTIAL;CRESTEREA ANUALA A AMORTIZARII INCLUSE IN COSTURI SI REDUCEREA ANUALA A PROFITULUI;NEREFLECTAREA DIMINUARII RANDAMENTULUI ELEMENTELOR DE CAPITAL FIX.



TIPURILE DE NORME DE AMORTIZARE UTILIZATE GENEREAZA METODE SPECIFICE DE AMORTIZARE. AMORTIZAREA LINEARA ESTE GENERATA DE FOLOSIREA NORMELOR PROPORTIONALE DE AMORTIZARE. AMORTIZAREA ACCELERATA ESTE GENERATA DE FOLOSIREA NORMELOR DESCRESCATOARE DE AMORTIZARE.AMORTIZAREA PROGRESIVA ESTE GENERATA DE FOLOSIREA UNOR METODE DE AMORTIZARE CRESCATOARE. AMORTIZAREA UNITARA SE DETERMINA PRIN RAPORTAREA AMORTIZARII ANUALE LA CANTITATEA DE PRODUSE DETINUTE IN ANUL RESPECTIV CU ELEMENTE DE CAPITAL FIX FOLOSITE. AMORTIZAREA INDEPLINESTE UN ROL IMPORTANT CARE CONSTA IN:1.EVIDENTIEREA VALORICA A DEPRECIERII ACTIVELOR FIXE, CEEA CE PERIMTE REPARTIZAREA SI INCLUDEREA EI IN COSTURI.2.ELIBERAREA RESURSELOR DE FINANTARE PT REINNOIREA ACTIVELOR FIXE. INDEPLINIREA ROLULUI AMORTIZARII NECESITA STABILIREA CORECTA A VALORII ELEMENTELOR DE CAPITAL FIX. IN EVIDENTA FIRMEI, ELEM DE CAPITA FIX SUNT INREGISTRATE LA VAL DE INVENTAR, CARE POATE FI INITIALA SAU O VAL ACTUALIZATA. VAL INITIALA REPREZ CH FACUTE DE FIRMA PT ACHIZITIONAREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A ELEMENTULUI DE CAPITAL FIX. VAL DE INLOCUIRE REPREZ TOTALITATEA CH NECESARE UNEI FIRME PT INLOCUIREA UNUI ELEM DE CAPITAL FIX CU ALTUL IDENTIC SAU ECHIVALENT.

5. 1.COMBINAREA FACT DE PRODUCTIE. 2. SEMNIFICATIA ECONOMICA A PRINCIPIULUI SUBSTITUIRII FACTORILOR DE PRODUCTIE

5.1..UNIREA CANTITATIVA, STRUCTURALA SI CALITATIVA A FACTORULUI UMAN CU FACTORII MATERIALI AI PRODUCTIEI IN VEDEREA PRODUCERII DE BUNURI ECONOMICE IN CONDITII CAT MAI PROFITABILE REPREZINTA COMBINAREA FACT DE PRODUCTIE. LA BAZA COMBINARII FACT DE PRODUCTIE SE AFLA DIVIZIBILITATEA SI SUBSTITUIBILITATEA FACTORILOR. DIVIZIBILITATEA DESEMNEAZA POSIBILITATEA DIVIZARII FACTORILOR DE PRODUCTIE FARA A SE AFECTA PARTILE REZULTATE. SUBSTITUIBILITATEA DESEMNEAZA POSIBILITATEA INLOCUIRII UNEI UNITATI DINTR-UN FACTOR CU UNA SAU MAI MULTE UNITATI DIN ALT FACTOR, IN CONDITIILE MENTINERII CONSTANTE A PRODUCTIEI. COMBINAREA FACT DE PRODUCTIE ESTE INFLUENTATA DE FACT CUM SUNT:1.NATURA ACTIVITATII.2.CEREREA DE BUNURI ECONOMICE.3.CONDITII TEHNICE DE PRODUCTIE.4.ABILITATEA INTREPRINZATORULUI.5.MANAGENETUL SI MARKETINGUL ACTIVITATII.

5.2.PRETUL LA CARE UN FACTOR DE PRODUCTIE SE VINDE PE O PIATA LIBERA REFLECTA ABUNDENTA SAU DEFICITUL OFERTEI IN RAPORT CU CEREREA.CAND FACTORUL EXISTA DIN ABUNDENTA ARE UN PRET SCAZUT, IAR CAND ESTE DEFICITAR ARE UN PRET RIDICAT.FIRMELE, PT A DESFASURA O ACTIVITATE CAT MAI RENTABILA, UTILIZEAZA MAI MULT DIN FACTORII ABUNDENTI SI MAI PUTIN DIN FACTORII DEFICITARI. METODELE DE DETINERE A UNUI PRODUS TREBUIE SA SE BAZEZE PE FOLOSIREA FACT DE PRODUCTIE CARE POT FI PROCURATI LA PRETURI MAI MICI, PT A FI CAT MAI PROFITABILE.DIN ACEST MOTIV,METODELE DE OBTINERE A UNUI PRODUS DIFERA PE TARI. INTR-O TARA DIN VESTUL EUROPEI, IN CARE FORTA DE MUNCA ESTE EXTREM DE CALIFICATA SI REMUNERATA CU SALARII MARI SI CARE DISPUNE DE ELEMENTE DE CAPITAL FIX MODERNE, PROCESUL DE PRODUCTIE VA FI INTENSIV DIN PUNCTUL DE VEDERE AL FACTORULUI MUNCA SI EXTENSIV DIN PUNCT DE VEDERE AL FACTORULUI CAPITAL. INTR-O TARA DIN ESTUL EUROPEI, IN CARE FORTA DE MUNCA EXISTA DIN ABUNDENTA, IAR CAPITALUL FIX ESTE DEFICITAR, PROCESUL DE PRODUCTIE VA FI EXTENSIV D.P.D.V. AL FACTORULUI MUNCA SI INTENSIV D.P.D.V. AL FACTORULUI CAPITAL. ORICE TARA CARE ESTE INTERESATA SA UTILIZEZE CAT MAI EFICIENT RESURSELE SALE TREBUIE SA ALEAGA ACELE METODE DE PRODUCERE A UNUI BUN CARE SE BAZEAZA PE FOLOSIREA FACTORULOR ABUNDENTI IN MOD EXTENSIV SI A CELOR DEFICITARI IN MOD INTENSIV.PRETURILE PRACTICATE IN RESPECTIVA TARA TIN CONT DE ABUNDENTA SAU RARITATEA OFERTEI DE RESURSE IN RAPORT CU CEREREA.

6.FORMAREA PRETURILOR IN ECONOMIA REALA

MAJORITATEA PRODUSELOR DIFERENTIATE ALE FIRMELOR CARE ACTIONEAZA PE O PIATA IMPERFECTA COMPETITIVA SUNT VANDUTE LA PRETURI ADMINISTRATE, DISTINCTE.PRETUL ESTE STABILIR DE CATRE FIRMA, POATE FI NEGOCIAT, MAI ALES IN CAZUL VZ CU AMANUNTUL, DAR NIVELUL NEGOCIAT TRE SA SE INCADREZE INTRE LIMITELE FIZATE DE FIRMA. EVOLUTIA FORTELOR PIETEIINFLUENTEAZA NIVELUL PRETULUI. DE REGULA,IN ECONOMIA REALA, PRETURILE PRODUSELOR DIFERENTIATE SE SCHIMBA CU O FRECVENTA MAI REDUSA IN RAPORT CU SCHIMBARILE INTERVENITE IN CEREREA SI OFERTA LOR.CAUZELE SUNT:1.COSTURILE DE TIPARIRE A NOILOR PRETURI.2.DIFICULTATILE EVIDENTIERII INCASARILOR IN DOCUMENTELE FIRMEI DATORATE DE O SCHIMBARE PERMANATA A PRETURILOR.3.POSIBILITATEA INDEPARTARII CLIENTILOR DATORITA INCERTITUDINII PRIVIND NIVELUL PRETULUI. SCHIMBAREA PRETURILOR SE FACEAT CAND VENITUL CARE AR FI PIEDUT PRIN NESCHIMBARE DEPASESTE COSTUL OPERATIUNII. STABILIREA PRETULUI UNUI BUN EC NECESITA GASIREA UNUI NIVEL APROXIMATIV, CARE SA FIE UN PUNCT DE PLECARE IN DETERMINAREA PRETULUI. STABILIREA "NIVELULUI APROXIMATIV", PE BAZA CERERII SE FACE CU AJUTORUL UNOR METODE CUM SUNT:1.METODA "CREMEI" CONSTA IN FIXAREA UNUI PRET INITIAL MAI RIDICAT ATUNCI CAND APARE UN PRODUS NOU PE CARE CLIENTII CARE DORESC VOR CONSIMTII SA-L PLATEASCA. DUPA CE AU FOST SATISFACUTE CERINTELE CLIENTILOR PRETUL SCADE PT A ATRAGE CLIENTII MAI SENSIBILI LA PRETURI.2.METODA "PRETULUI DE PENETRARE" CONSTA IN STABILIREA UNUI PRET INITIAL MAI SCAZUT CAND APARE UN PRODUS NOU, PT A ATREAGE CAT MAI MULTI CLIENTI.3.METODA "LINIEI DE PRETURI" CONSTA IN DIFERENTIEREA PRETURILOR UNOR PRODUSE DE UN ANUMIT TIP IN FUNCTIE DE CULOARE, STIL, CERERE.4. METODA"PRETULUI DE PRESTIGIU" CONSTA IN PRACTICAREA UNOR PRETURIRIDICATE PT ANUMITE PRODUSE, A CAROR CERERE SCADE ATUNCI CAND SCADE PRETUL LOR.5.METODA PRETULUI DE BAZA"PRAGUL PSIHOLOGIC" PP STABILIREA LUI CU O UNITATE SUB O VALOARE ROTUNDA(199 IN LOC DE 200).6.METODA"PRETURILOR PACHET" CONSTA IN EVALUAREA INTR-UN SG PRET A 2 SAU MAI MULTE PRODUSE PE CARE CLIENTUL LE APRECIAZA MAI MULT DACA LE CUMPARA IMPREUNA DECAT DACA LE-AR LUA SEPARAT.

PRETUL DE VZ ESTE UN IMPORTANT INSTRUMENT DE CONCURENTA.PT SPORIREA VZ SI A BENEFICIA DE IMPLICATIILE AFERENTE, FIRMELE CAUTA SA ATRAGA CLIENTI DE LA FIRMELE CONCURENTE PRIN RECLAMA, OFERETE, GARANTII, REDUCERI(PT CANTITATE, DE SEZON, PT SERVICIILE DE MARKETING, CU PLATA IN NUMERAR)

DISCRIMINAREA PRIN PRET A CLIENTILOR ARE LOC AT CAND ACELASI PRODUS, DE ACEEASI CALITATE, CANTITATE SI MAGAZIN ,SE VINDE LA PRETURI DIFERITE LA 2 SAU MAI MULTI CLIENTI. DIFERENTELE DE PRETURI CARE SUNT CAUZATE DE DIFERENTELE DE COSTURI NU REPREZINTA DISCRIMINAREA PRIN PRET.UN PRODUS POATE AVEA RETURI DIFERITE DACA SE VINDE IN SEZOANE DIFERITE SAU IN MOM DIFERITE ALE ZILEI.

7.SISTEMUL DE SALARIZARE. DISCRIMINAREA SALARIALA.

SISTEMUL DE SALARIZARE ESTE UN ANSAMBLU DE ELEMENTE SI MODALITATI PRIN CARE SE DETERMINA MARIMEA SI DINAMICA SALARIULUI. PE BAZA LUI SE DIFERENTIAZA VENITURILE OBT DE ANGAJATII UNEI FIRME SAU INSTITUTII. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE UNUI SISTEM DE SALARIZARE SUNT:1.RESTRICTIA TARIFARA-SE STABILESTE PE BAZA RETELELOR TARIFARE SI A LISTELOR DE FUNCTII PT MUNCITORI SI PERSONALUL OPERATIV SI PE BAZA NOMENCLATOARELOR DE FUNCTII PT PERSONALUL TEHNICO-ECONOMIC, ADMINISTRATIV SI DE ALTA SPECIALITATE. 2. FORMELE DE SALARIZARE PRACTICATE IN FUNCTIE DE NATURA ACTIVITATII POT FI: a)SALARIZARE DUPA TIMPUL LUCRAT-ASIGURA ANGAJATULUI UN VENIT IN FUNCTIE DE TIMPUL LUCRAT, FARA A FI PRECIZAT EXPRES CANTITATEA DE MUNCA PE CARE EL TREBUIE SA O DEPUNA INTR-O UNITATE DE TIMP.b) SALARIZARE IN ACORD- CONSTA IN ACORDAREA VENITULUI UNUI SALARIAT IN FUNCTIE DE OPERATIILE, ACTIVITATILE SI CANTITATILE DE PRODUSE REALIZATE. IN FUNCTIE DE MODALITATILE DE STABILIRE A MARIMII SALARIULUI, ACORDUL POATE FI: ACORD DIRECT, ACORD GLOBAL, ACORD PROGRESIV, ACORD REGRESIV, ACORD INDIRECT. SALARIZAREA IN ACORD DIRECT PP CA MARIMEA SALARIULUI SA FIE DIRECT PROPORTIONALA CU CANTITATEA DE BUNURI ECONOMICE REALIZATE. SALARIZAREA IN ACORD GLOBAL CONSTA IN ACORDAREA UNUI FOND DE SALARII UNEI FORMATII DE LUCRU PE BAZA UNUI CONTRACT CARE CONTINE:1.LUCRARI CARE TRE EXECUTATE.2.TERMENUL DE FINALIZARE A LUCRARILOR, CONDITIILE TEHNICO-ORGANIZATORICE, CONSUMURILE SPECIFICE, TARIFELE UNITARE CU MANOPERA. SALARIZAREA IN ACORD PROGRESIV SE CARACTERIZEAZA PRIN CRESTEREA TARIFULUI UNITAR DUPA REALIZAREA VOLUMULUI NORMAL DE PRODUCTIE. SALARIZAREA IN ACORD REGRESIV SE CARACT PRIN SCADEREA TARIFULUI UNITAR DUPA REALIZAREA VOLUMULUI NORMAL DE PRODUCTIE. SALARIZAREA IN ACORD INDIRECT CONSTA IN SALARIZAREA UNOR LUCRATORI CARE DESERVESC DIRECT MUNCITORII SALARIATI IN ACORD DIRECT PE BAZA INDICELUI DE SALARIZAREMEDIU, CARE REFLECTA PROPORTIA INDEPLINIRII NORMELOR DE CATRE ACORDANTII DIRECTI. 3.SISTEMUL PREMIAL.4. SISTEMUL DE SPORURI.5. SISTEMUL DE NORMARE A MUNCII.

DISCRIMINAREA SALARIALA EXISTA AT CAND O PERSOANA PRIMESTE UN SALARIU DE LA ANGAJATOR CARE ESTE MAI MIC DECAT CEL OFERIT ALTOR SALARIATI, CARE AU ACEEASI PREGATIRE, EXPERIENTA SI CARE LUCREAZA CU ACEEASI PRODUCTIVITATE A MUNCII. O CATEG DE PERSOANE CARE POATE FI DISCRIMINATA SUNT FEMEILE .DISCRIMINAREA POATE AFECTA FEMEILE IN 2 MODURI:1.POT OBTINE UN SLARIU MAI MIC DECAT AL BARBATILOR IN CONDITIILE IN CARE INDEPLINESC ACELEASI SARCINI LA LOCUL DE MUNCA.2.POT FI OBLIGATE SA DESFASOARE ACTIVITATI CARE SUNT MAI PROST REMUNERATE IN RAPORT CU REMUNERAREA DE LA LOCURILE DE MUNCA LA CARE NU ARE ACCES.




NU ORICE DIFERENTA SALARIALA EXPRIMA O DISCRIMINARE. DIFERENTIERI SALARIALE NEDISCRIMINATORII APAR AT CAND SUNT DETERMINATE DE O PREGATIRE SI O EXPERIENTA DIFERITA A FEMEILOR FATA DE BARBATI.

DACA O PERS FEMININA DISPUNE DE CAPUTAL GENERAL SI DE CAPITAL SPECIFIC LOCULUI DE MUNCA, DAR ESTE IMPIEDICATA SA OBT SLUJBA CORESPUNZATOARE, INSEAMNA CA EXISTA DISCRIMINARE.

8.FUNCTIA OBIECTIV DE MAXIMIZARE A PROFITULUI DE CATRE FIRMA.

SCOPUL PRINCIPAL AL INVESTIRII INTR-O ACTIVITATE SAU FUNCTIA OBIECTIV A ACTIVITATII UNEI FIRME ESTE MAXIMIZAREA PROFITULUI. RATIONAMENTUL ESTE VALABIL DACA AVEM IN VEDERE O PER MAI MARE DE TIMP SI CUM SE COMPORTA, IN MEDIE, FIRMELE. PT O PER MAI SCURTA DE TIMP SAU PT ANUMITE FIRME, OBIECTIVUL PRINCIPAL POATE FI ALTUL. DACA INSA FIRMELE AR ABANDONA OBIECTIVUL MAXIMIZARII PROFITULUI PE PER MAI MARI DE TIMP, ALE AR AJUNGE TREPTAT IN SIT DE A FI ELIMINATE DE PE PIATA. IN TEORIA ECONOMICA AU APARUT PUNCTE DE VEDERE CARE SUSTIN CA FUNCTIA OBIECTIV DE MAXIMIZARE A PROFITULUI DE CATRE FIRMA NU ESTE VALABILA IN ECONOMIA REALA, PREZENTA. IN ACEST SCOP SE ADUC DIVERSE ARGUMENTE, CUM SUNT:1.EXISTENTA MAI MULTOR OAMENI DE AFACERI CARE NU URMARESC OBT UNUI PROFIT CAT MAI MARE.UNII DINTRE EI URMARESC ATINGEREA UNOR TELURI POLITICE, ALTII SUNT ANIMATI DE SCOPURI FILANTROPICE.2. EXISTENTA UNOR FIRME AL CAROR CAPITAL SOCIAL APRTINE UNUI NUMAR MARE DE ACTIONARI SI A UNOR MANAGERI CARE NU SUNT SI PATRONII FIRMEI. IN PER DE INCEPUT A DEZVOLTARII INDUSTRIALE, DE REGULA, PATRONUL FIRMEI ESTE IMPLICAT IN CONDUCEREA EI. IN PREZENT, IN SOCIETATILE COMERCIALE MARI, PERSONALUL ESTE SEPARAT DE CONDUCEREA FIRMEIIN MOD FRECVENT, IAR INTERESELE MANAGERILOR SI ALE PATRONILOR POT SA NU FIE CONCORDANTE.

IN TEORIA ECONOMICA AU APARUT TEORII ALTERNATIVE PRIVINT FUNCTIA OBIECTIV DE MAXIMIZARE A PROFITULUI, CARE SUSTIN CA FIRMELE NU URMARESC MAXIMIZAREA PROFITULUI. UN ARGUMENT FOLOSIT CONSTA IN OBSERVATIA CA OAMENII DE AFACERI NU CALCULEAZA INDICATORII NECESARI PT A LUA DECIZII CARE SA CONDUCA LA OBTINEREA UNOR PROFITURI CAT MAI MARI. ACESTI INDICATORI SUNT COSTUL MARGINAL SI VENITUL MARGINAL. UN ALT ARGUMENT CONSTA IN OBSERVATIA CA LA NIVELUL FIRMEI NU EXISTA INFORMATIILE NECESARE PT A SE LUA DECIZII CONFORM TEORIEI ECONOMICE. ASTFEL, LA NIVELUL FIRMELOR:1.NU SE URMARESC SCOPUL ECONOMIC, PROFITUL ECONOMIC, CI NUMAI COSTUL CONTABIL, PROFITUL CONTABIL, IAR DECIZIILE SE IAU PE BAZA CONCEPTELOR CONTABILE.2.EXISTA UN DECALAJ IN TIMP INTRE ACUMULARILE DE DATE SI PRELUCRAREA LOR, CEEA CE FACE CA MULTE DECIZII IMPORTANTE SA SE IA PE BAZA UNOR INFORMATII PROGNOZATE SI PARTIAL IESITE DIN UZ.3.NU SE POT STRANGE ATATEA INFORMATII CATE SUNT CERUTE DE TEORIE. UN ALT ARGUMENT PT A CRITICA TEORIA MAXIMIZARII PROFITULUI ESTE CA FIRMELE NU FOLOSESC PRETURILE CARE MAXIMIZEAZA PROFITUL. PRETURILE LA CARE SUNT VANDUTE PRODUSELE SE STABILESC DE CATRE FIRMA SI SUNT "AJUSTATE" DE RAPORTUL CERERE-OFERTA. FIRMELE ISI MODIFICA PRETURILE IN URM CONDITII:SCHIMBAREA ADAOSULUI COMERCIAL, SCHIMBAREA PRETULUI UNOR MATERII PRIME DE BAZA, SCHIMBAREA CTR DE MUNCA, ETC. CU TOATE ACESTEA, FIRMELE POT MAXIMIZA PROFITUL DACA REALIZEAZA PRODUCTIA LA UN NIVEL SI IN CONDITIILE IN CARE COSTUL UNITAR ESTE MINIM, IAR PROFITUL UNITAR ESTE MAXIM. UN ALT ARGUMENT FOLOSIT PT CRITICAREA MAXIMIZARII PROFITURILOR IL CONSTITUIE FAPTUL CA FIRMELE TB SA ACTIVEZE INTR-UN MEDIU NESIGUR.

9. CONCURENTA. GLOBALIZAREA PRODUCTIEI SI CONCURENTEI.

CONCURENTA REPREZ UN COMPORTAMENT SPECIFIC SUBIECTILOR ECONOMICI CARE URMARESC SA OBTINARECOMPENSE ECONOMICE SUPERIOARE. ASTFEL, INTRE AG.EC. PRODUCATORI ARE LOC O CONFRUNTARE PT A ATRAGE CUMARATAORII DE PARTEA LOR, A SPORII VOLUMUL AFACERILOR SI A PROFITULRILOR.

INTRE CONSUMATORI ARE LOC O CONFRUNTARE SPECIFICA, FIECARE URMARIND SATISFACEREA NEVOILOR DE BUNURI PROCURATE LA PRETURI CAT MAI MICI. CONCURENTA SE DUCE CU INSTRUMENTE ECONOMICE SI EXTRAECONOMICE . PRINTRE INSTRUMENTELE ECONOMICE ALE CONCURENTEI SE AFLA:1.REDUCEREA COSTURILOR CU CARE SUNT PRODUSE BUNURILE IN RAPORT CU COSTURILE CONCURENTILOR DIRECT.2.REDUCEREA TEMPORATA A PRETURILOR PT A ATRAGE CLIENTII SI, APOI, CRESTEREA PRETURILOR PT A OBTINE PROFITURI MAI MARI.3.CREAREA UNOR CONDITII ATRACTIVE PT CLIENTI, CUM SUNT ASIGURAREA UNOR SERVICE-URI LA BUNURILE DE FOLOSINTA INDELUNGATA, VZ LOR IN RATE, ETC..

PRINTRE INSTRUMENTELE EXPRAECONOMICE SE AFLA: 1.EFECTUAREA UNOR PRESIUNI MORALE SAU POLITICE ASUPRA FIRMELOR CONCURENTE.2.FURTUL SECRETELOR DE FABRICATIE SI BANCARE.3.CREAREA UNOR SIT ARTFICIALE PE PIATA SI OBTINEREA UNOR CASTIGURI DE PE URMA LOR.

AVANTAJELE CONCURENTEI:1.DETERMINA RIDICAREA EFICIENTEI ACTIVITATII ECONOMICE.2.INCURAJEAZA REALIZAREA INOVATIILOR CARE POT REDUCE COSTURILE PE TERMEN LUNG.3.MARESC POSIBILITATILE CONSUMATORILOR DE A BENEFICIA DE DIVERSE BUNURI DE CALITATE SUPERIOARA.4.OFERA POSIBILITATI FIRMELOR COMPETITIVE SI LUCRATORILOR MAI BUNI DE A OBTINE VENITURI MAI MARI.

CONCURENTA POATE FI LOIALA SI NELOIALA. CONCURENTA LOIALA PP RESPECTAREA REGULILOR STABILITE IN MOD DEMOCRATIC. EA SE CARACTERIZEAZA PRIN FOLOSIREA NEDISCRIMINATORIE DE CATRE SUBIECTII ECONOMICI A INSTRUMENTELOR DE CONCURENTA, PRIN ACCES LIBER PE PIATA SI LA SURSELE DE INFORMATII.CONCURENTA NELOIALA SE MANIFESTA IN CONDITIILE NERESPECTARII REGULILOR DE CONCURENTA.EA SE CARACT PRIN SPORIREA ARTIFICIALA A COMPETITIVITATII PRODUSELOR, PRIN ACORDAREA UNOR STIMULENTE CLIENTILOR, PRIN UNOR MIJLOACE EXTRAECONOMICE DE PATRUNDERE PE PIATA.

IN ULTIMELE DECENII A AVUT LOC O GLOBALIZARE A CONCURENTEI EC. AC. TRASATURA A ECON. MONDIALE A FOST DETERMINATA DE PROGRESELE INREGISTRATE IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR SI TELECOMUNICATIILOR. REVOLUTIA COMUNICATIILOR A AVUT O CONTRIBUTIE MAJORA LA GLOBALIZAREA PRODUCTIEI SI CONCURENTEI. EA A PERMIS CORPORATIILOR TRANSNATIONALE SA-SI DESCENTRALIZEZE PROCESELE DE PRODUCTIE. ACESTE MARI COMPANII REALIZEAZA UNELE PRODUSE IN TARILE UNDE COSTURILE SUNT MAI MICI, PT CA IN FINAL PIESELE COMPONENTE SA FIE ASAMBLATE INTR-O UNITATE DINTR-O ANUMITA TARA, UNDE ESTE "FABRICAT" BUNUL ECONOMIC. GLOBALIZAREA PRODUCTIEI A CREAT LOCURI DE MUNCA SI A OFERIT SALARII MAI MARI LUCRATORILOR DIN TARILE MAI PUTIN DEZV., ACCENTUAND COMPETITIA DINTRE OFERTANTII FACTORULUI MUNCA. REVOLUTIA TELECOMUNICATIILOR A DETERMINAT GLOBALIZAREA CONCURENTEI ECONOMICE, PIETELE NATIONALE NEMAIPUTAND FI PROTEJATE PRIN COSTURILE MARI ALE TRANSPORTURILOR SAU PRIN BLOCAREA ACCESULUI FIRMELOR STRAINE. GLOBALIZAREA CONCURENTEI ESTE AVANTAJOASA PT CONSUMATORI CARE AU POSIBILITATEA DE A ALEGE DINTR-O GAMA VARIATA DE BUNURI DE CALITATE. FIRMELE AUTOHTONE SE CONFRUNTA CU AGENTI ECONOMICI CARE PROVIN DIN TOATE COLTURILE LUMII PT A SUPRAVIETUI, FIIND NEVOIE SA-SI RIDICE EFICIENTA ECONOMICA SI SA SE ADAPTEZE RAPID LA CERINTELE PIETEI.

10.CRESTEREA ECONOMICA, DEZV ECONOMICA SI PROGRESUL ECONOMIC. FACTORI SI TIPURI DE CRESTERE ECON.

CRESTEREA ECONOMICA DESEMNEAZA O EVOLUTIE POZITIVA, ASCENDENTA A ECON. NATIONALE PE TERMEN MEDIU SI LUNG, CARE NU EXCLUDE OSCCILATII CONJUNCTURALE SI CHIAR REGRESE ECONOMICE TEMPORARE.EA SE DESF. INTR-UN ANUMIT CADRU SPATIAL SI TEMPORAL. CRESTEREA ECON POATE FI INVESTIGATA CU AJUTORUL UNOR CONCEPTE CUM SUNT:1.CRESTEREA ECONOMICA"ZERO" SEMNIFICA SIT IN CARE REZULTATELE MACROECONOMICE ABSOLUTE SI POPULATIA TOTALA SPORESC IN ACELASI RITM, NIVELUL REZULTATELOR PE LOCUITOR RAMANAND CONSTANT.

2. CRESTEREA ECON NEGATIVA EXPRIMA SIT IN CARE, PT UN ANUMIT TIMP, REZULTATELE MACROECONOMICE PE LOCUITOR AU O TENDINTA DE SCADERE, METINANDU-SE SUB CONTROL O SERIE DE CORELATII FUNDAMENTALE DE ECHILIBRU, CEEA CE PP COMPROMISURI REZONABILE PE PLANUL EFICIENTEI ECONOMICE SI AL BUNASTARII SOCIALE.

3. CRESTEREA ECON EXCLUSIV NOMINALA ESTE CEA IN CARE PRODUCTIA DE BUNURI ECONOMICE PE LOCUITOR NU SPORESTE DIN PCT DE VERERE FIZIC, DAR CRESTE D.P.D.V. VALORIC, DATORITA SPORIRII PRETURILOR.

DEZV ECONOMICA SURPRINDE SIMULTAN ASPECTE CANTITATIVE, STRUCTURALE SI CALITATIVE ALE EVOLUTIEI ECONOMICE IN CORELATIE CU EVOLUTIA ECHILIBRULUI ECOLOGIC, CU EVOLUTIA DEMOGRAFICA SI PROBLEMATICA GENERALA A OMULUI.



PROGRESUL ECONOMIC CONSTA IN SCHIMBAREA CALITATIVA A CONTINUTULUI FACTORILOR DE PRODUCTIE SI AL RELATIILOR DIN VIATA ECONOMICA PT A ADAPTA ECONOMIA EXIGENTELOR PROGRESULUI SOCIAL, INTR-O ANUMITA ETAPA ISTORICA SI INTR-O ANUMITA TARA, SAU PE PLAN MONDIAL.

FACTORI SI TIPURI DE CRESTERE EC.

CRESTEREA ECON ESTE INFLUENTATA DE UN ANSAMBLU DE FACTORI CU ACTIUNE DIRECTA SI INDIRECTA. PRINCIPALII FACT CU INFLUENTA DIRECTA ASUPRA CRESTERII ECONOMICE SUNT: 1. FACTORUL UMAN INTERVINE IN PROCESUL CRESTERII EC PRIN: SPORIREA VOLUMULUI MUNCII PRESTATE LA SCARA ECON NATIONALE;RIDICAREA CALITATII RESURSELOR DE MUNCA , REFLECATTA DE PRODUCTIVITATEA MUNCII.2. CAPITALUL INTERVINE IN PROCESULM CRESTERII EC PRIN:SUB ASPECT CANTITATIV, PRIN SPORIREA VOLUMULUI DE CAPITAL IN FUNCTIUNE; SUB ASPECT CALITATIV, PRIN CRESTEREA RANDAMENTULUI CAPITALULUI CA URMARE A PERFECTIONARII TEHNOLOGIILOR, IMBUNATATIRII ORGANIZARII.3.INOVAREA TEHNOLOGICA ESTE REPREZENTATA DE PROGRESUL TEHNIC INCORPORAT IN NOI BUNURI DE CAPITAL, TEHNOLOGII DE FABRICATIE, METODE MODERNE DE ORGANIZARE,ETC.

FACT CU INFLUENTA INDIRECTA: RATA INVESTITIILOR, CHELTUIELILE DE CERCETARE-DEZVOLTARE, POLITICILE FINANCIARE9MONETARA, BUGETARA, FISCALA), CAPACITATEA DE ABSORTIE A PIETEI INTERNE, SCHIMBURILE INTERNATIONALE, POLITICA ECOLOGICA.

FIECARE FACTOR DE CRESTERE EC ACTIONEAZA CONCOMITENT PRIN 3 DIMENSIUNI:1.DIMENSIUNEA CANTITATIVA INSEAMNA VOLUMUL GLOBAL AL FIECARUL FACTOR.2.DIMENSIUNEA CALITATIVA EXPRIMA RANDAMENTUL UTILIZARII FACT DE PRODUCTIE.3. DIMENSIUNEA STRUCTURALA VIZEAZA PROPORTIILE IN CARE SE COMBINA DIFERITELE CATEGORII DE FACTORI.

IN FUNCT DE APORTUL LATURII CANTITATIVE SAU CALITATIVE A FACTORILOR DE CRESTERE EC, DISTINGEM: CRESTERE EXTENSIVA, CAND SPORIREA PRODUCTIEI SE FACE, IN PRINCIPAL, PRIN MARIREA VOLUMULUI FACTORILOR FOLOSITI. CRESTERE INTENSIVA , CAND SPORIREA PRODUCTIEI ARE LOC PREPONDERENT PRIN FOLOSIREA MAI EFICIENTA A FACTORILOR DE PRODUCTIE.

CRESTEREA ECONOMICA REALIZATA IN CONDITIILE ASIGURARII IN DINAMICA A COMPATIBILITATII CRITERIILOR ECONOMICE DIRECTE, IMPUSE DE PIATA, CU CELE DE EFICIENTA SOCIAL-UMANA, ECOLOGICA, IMPUSE DE NECESITATEA CREARII PERMANENTE A CONDITIILOR PT AGALITATEA SANSELOR GENERATIILOR IN SUCCESIUNEA LOR, ESTE NUMITA CRESTERE ECONOMICA CONSOLIDATA.

IN MOD FRECVENT, INDICATORUL FOLOSIT PT A MASURA FORTA ECONOMICA A UNUI STAT ESTE PIB.

11.FACTORI RESTRICTIVI AI CRESTERII ECONOMICE

1.UTILIZAREA INEFICIENTA A RESURSELOR NATURALE SI LIPSA MULTOR RESURSE NECESARE DEZVOLTARII - POATE SA INSEMNE: FOLOSIREA FACTORILOR DE PRODUCTIE PT PRODUCEREA BUNURILOR ECONOMICE INTR-O COMBINATIE INEFICIENTA, CEEA CE INSEAMNA PREA MULTE BUNURI DE UN ANUMIT TIP SI PREA PUTINE DE UN ALT TIP; FALOSIREA FACTORILOR DE PRODUCTIE IN COMBINATII INEFICIENTE, CEEA CE INSEAMNA CA PRIN MODIFICAREA COMBINARII CRESTE EFICIENTA ACTIVITATII ECONOMICE.2.DEZVOLTAREA UNEI AGRICULTURI INEFICIENTE SAU CU O EFICIENTA REDUSA NU POATE ASIGURA CRESTEREA VENITURILOR LUCRATORILOR RURALI, REDUCEREA PRETULUI PRODUSELOR ALIMENTARE, REALIZAREA UNUI SURPLUS CAT MAI MARE DE PRODUSE AGRICOLE CARE SA FIE EXPORTAT PT A SE OBTINE O PARTE DIN VALUTA NECESARA PT SATISFACEREA NEVOILOR DE IMPORTURI ALE TARII IN CAUZA.3.CRESTREA RAPIDA A POPULATIEI. IMPORTANTA CRESTERII POP PT STANDARDUL DE VIATA DINTR-O TARA A FOST ANALIZATA DE CATRE THOMAS MALTHUS. EL A CONSIDERAT CA PRODUCTIA DE HRANA TINDE SA CREASCA INTR-O PROGRESIE ARITMETICA, IAR POP TINDE SA CRESCA INTR-O PROGRESIE GEOMETRICA. CA REZULTAT AL ACESTOR RELATII, .MALTHUS APRECIA CA SPORIREA POP VA TINDE INTOTDEAUNA SA DEPASEASCA CRESTEREA OFERTEI DE HRANA.4.LIPSA UNOR RESURSE UMANE CU O CALIFICARE INALTA IN CONCORDANTA CU CERINTELE PROGRESULUI TEHNICO-STIINTIFIC .5. EXISTENTA UNOR ATITUDINI CULTURALE SI COMPORTAMENTALE TRADITIONALE, CARE NU STIMULEAZA CRESTREA PRODUCTIVITATII MUNCII. CRESTREA ECON POATE FI STIMULATA AT CAND OAMENII PRETUIESC SOCIETATEA IN CARE RESURSELE SUNT AUTO-GESTIONATE. TB CA POLITICA ECON SA TINA SEAMA DE VALORILE CULTURALE LOCALE PT A DETERMINA UN RASPUNS FAVORABIL AL POP LOCALE.6. LIPSA UNUI SISTEM ADECVAT DE INSTITUTII FINANCIARE . O SURSA IMP DE FONDURI PT INVESTITII O CONSTITUE ECONOMIILE POP SI ALE FIRMELOR. DACA BANCILE SI ALTE INSTITUTII FINANCIARE NU FUNCTIONEAZA BINE, ESTE DIFICILA CRESTEREA FONDURILOR PT INVESTITII, DEOARECE LEGATURA DINTRE SUMELE ECONOMISITE SI INVESTITII NU SE REALIZEAZA. O FUNCTIONARE PRECARA A SISTEMULUI BUGETAR INGREUNEAZA CRESTEREA EC.7. FORMAREA UNUI VOLUM REDUS DE ECONOMISIRI INTERNE. FINANTAREA FORMARII SI DEZV FIRMELOR INTERNE NECESITA STIMULAREA ECONOMISIRILOR INTERNE SI, IMPLICIT, ELIMINAREA RESURSELOR DESTINATE COMERTULUI CURENT. ACEASTA INSEAMNA REDUCEREA STANDARDULUI DE VIATA PREZENT.DACA NUVELUL DE TRAI SE AFLA LA PRAGUL DE SUBZISTENTA SAU SUB ACESTA, PT ACHIZITIONAREA DE BUNURI DE CAPITAL SE POT ALOCA UN VOLUM MIC DE RESURSE.8.LIPSA UNEI INFRASTRUCTURI DEZVOLTATE INGREUNEAZA DEZV ECON. INFRASTRUCTURA ESTE RETEAUA DE TRANSPORTURI SI COMUNICATII DE CARE DISPUNE O TARA. EA ESTE STRICT NECESARA UNEI ECONOMII EFICIENTE. 9.ACUMULAREA UNOR DATORII EXTERNE DE PROPORTII, CARE NU AU FOST FOLOSITE PT SUSTINEREA CRESTERII ECON.

12.ESECUL PIETELOR.EXTERNALITATI SI BUNURI PUBLICE.

TERMENUL DE ESEC DE PIATA EXPRIMA O PERFORMANTA A PIETEI CARE ESTE MAI PUTIN BUNADECAT CEA MAI BUNA PERFIRMANTA POSIBILA. EL INSEAMNA CA CEL MAI BUN REZULTAT POSIBIL AP PIETEI NU A FOST OBTINUT.

O IMPERFECTIUNE A PIETEI ESTE SOMAJUL. PT CORECTAREA IMPERFECTIUNILOR PIETEI, D.P.D.V. AL SOMAJULUI, AUTORITATILE POT ACTIONA PE CAI, CUM SUNT:1.SUBVENTIONAREA DIRECTA A FORTEI DE MUNCA DIN UNELE DOMENII, IN VEDEREA REDUCERII COSTURILOR SALARIALE.2.STIMULAREA CERERII AGREGATE DIN ECONOMIE PRIN SPORIREA CHELTUIELILOR PUBLICE, REDUCEREA IMPOZITELOR.

UNUL DIN FACTORII CE GENEREAZA REZULTATE DE PIATA INEFICIENTE, SUNT BUNURILE PUBLICE. UN BUN PUBLIC ARE UN COST TOTAL DE PRODUCTIE CARE NU CRESTE PE MASURA CE NUMARUL TOTAL DE CONSUMATORI CRESTE. IN CATEG BUNURI PUBICE INTRA:ARMATA NATIONALA, POLITIA, ANUMITE INFORMATII (EX: METEOROLOGICE), REZERVA DE AER CURAT, CENTRALELE ELECTRICE, CONCERTELE IN AER LIBER.

BUNURILE PUBLICE AU 2 CARACTERISTICI FUNDAMENTALE: 1.NONEXCLUSIVITATEA-ESTE IMPOSIBILITATEA SAU DIFICULTATEA DE A EXCLUDE DE LA UTILIZARE VREUN UTILIZATOR POTENTIAL, IMEDIAT CE BUNUL A FOST PRODUS.

2. NONRIVALIATEA- INSEAMNA LIPSA DE RIVALITATE INTRE UTILIZATORI, IN CEEA CE PROVESTE CONSUMUL DE BUNURI, ADICA UN NOU CONSUMATOR NU MODIFICA OFERTA DISPONIBILA PT CEILALTI.

RIVALITATEA ESTE O TRASATURA A BUNURILOR PRIVATE IN SENSUL CA, DACA O PERS CONSUMA O ANUMITA CANTITATE DIN ELE, ACEA CANTITATE NU MAI ESTE DISPONIBILA PT CONSUMUL ALTCUIVA.

BUNURILE CARE AU IN DEPLINATATEA LOR CELE 2 CARACT FUNDAMENTALE SUNT BUNURI PUBLICE PURE. BUNURILE CARE NU AU DELOC CELE 2 TRASATURI SUNT BUNURI PRIVATE PURE.

PRICIPALALE INSTRUMENTE FOLOSITE DE ADMINISTRATIA PUBLICA PT A INTERVENII CAND APARE ESECUL DE PIATA SUNT:1.REGULILE SI REGLEMENTARILE SUNT UTILIZATE ATAT PT A FIXA CADRUL IN CARE OPEREAZA FORTELE DE PIATA, CAT SI PT A MODIFICA FUNCTIONAREA PIETELOR LIBERE.2.PROPRIETATEA PUBLICA ESTE UN INSTRUMENT PT EXERCITAREA CONTROLULUI ASUPRA PRODUCTIEI SI DISTRIBUTIEI UNOR BUNURI.3.UNELE CHELTUIELI GUVERNAMENTALE SUNT DETREMINATE DE PROMOVAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE FOLOSITI LA PRODUCEREA BUNURILOR SI SERVICIILOR IN SECTORUL PUBLIC DE ECONOMIE. AC CHELT SUNT FACUTE PT REDUCEREA BUNURILOR CARE NU SUNT FURNIZATE DE PIATA LIBERA(APARAREA NATIONALA, SIST JURIDIC) IMPOZITELE AU O IMP MAJORA PT REALIZAREA MULTOR POLITICI GUVERNAMENTALE. ELE FURNIZEAZA FONDURILE NECESARE FINANTARII CHELTUIELILOR. EXTERNALITATILE REPREZ COSTURI SAU BENEFICII GENERATE DE O TRANZACTIE DE CARE PARTICIPANTII PRIMARI AI TRANZACTIEI NU TIN CONT SI CARE SUNT SUPORTATE SAU DE CARE BENEFICIAZA ALTI PARTICIPANTI.ELE POT FI NEGATIVE, AT CAND AFECTEAZA PE UTILIZATORI PRIN COSTURILE NETE PE CARE LE DETERMINA SI POZITIVE, CAND GENEREAZA BENEFICII NETE. EXTERNALITATILE POZITIVE SUNT GENERATE DE DOMENII CA:INVATAMANTUL, CERCETAREA STIINTIFICA, DEZV TEHNOLOGICA) AC ACTIVITATI SUNT FIE SUBVENTIONATE DE GUVERN , FIE FINANTATE DIRECT.












Document Info


Accesari: 2690
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )