Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Economia deschisa si comertul international

economie










ALTE DOCUMENTE

STRUCTURA PIETEI DE CAPITAL. PIATA PRIMARA SI SECUNDARA
Cererea
Redactarea corecta a unui contract
O INTRODUCERE IN DREPT SI ECONOMIE
DEFINIREA PIETEI
Proiect de practica: Hotel Brasov
STUDIU DE CAZ:
ECONOMIA MONDIALA. CONCEPTE SI STRUCTURI
ARIILE DE UTILIZARE ALE PACHERELOR TIP BAKER
Satul romanesc in conditiile acquis-ului comunitar

Economia deschisa si comertul international.

1. Comertul extern.

2Balanta de plati extern. Balanta comerciala si structura ei.

3. Eficienta exporturilor si importurilor.

4. Rezerve valutare si rolul lor.

5. Efectele politicilor economice īn economii cu rate de schimb fixate si cu rate de schimb flexibile.

2. Comertul extern.

Comertul extern sau international reprezinta o cale prin care economiile nationale se pot specializa, pot realiza cresterea productivitatii factorilor economici de care dispun si , īn general, pot realiza productii mai mari fata de situatia cānd nu participa la schimburile economice internationale.

Comertul international cuprinde ansamblul tranzactiilor de export si de import de bunuri economice, realizate īntre agentii economici din tari diferite, īn schimbul unei sume dintr-o valuta convertibila.

Obiectul comertului poate fi: bunurile materiale, tehnologii, capital , valu 13213d322n ta etc.

Operatiunile de comert cuprind: import si export marfar, turism international, prestari si servicii internationale.

Principalele criterii care stau la baza participarii tarilor la comert international sunt:

v     Criteriul avantajului absolut- specializarea tarilor din cauza costurilor absolute mai mici;

v     Criteriul avantajului comparativ- specializarea īn baza costului de oportunitate mai mic;

v     Criteriul dotarii cu factori de productie

v     Criteriul productivitatii

v     Criteriul efectului de antrenare specializarea dupa ramurile care produc un efect īnalt de antrenare, adica care contribuie la dezvoltarea si celorlalte ramuri sau domenii de activitate;

v     Criteriul dinamicii si structurii cererii internationale de bunuri si servicii.

Participarea fiecarii economii internationale la comertul international este reflectat prin balanta comerciala si balanta de plati.

2.Balanta de plati externe si Balanta comerciala si structura ei.

  Ca instrument economic, valutar financiar, folosit pentru evidenta, analiza si controlul interdependentelor externe ale unor tari, unrol deosebit are balanta de plati externe.

Balanta de plati externe (BPE) reprezinta un document statistic īn care se īnscriu si se compara platile si īncasarile īn valuta straina, care rezulta din tranzactiile economico - financiare ale economiei date cu alte state.

 Balanta de plati vizeaza toate fluxurile economice ale unei tari, respectiv:

-  importurile si exporturile de marfuri;

-  comertul international cu servicii si transporturile internationale;

-  plasamentele internationale de capital pe termen lung;

-  plasamente internationale de capital pe termen scurt sub forma de credite comerciale.

Balanta de plati se descompune īn urmatoarele structuri:

I.                   balanta comerciala                                formeaza balanta de plati

II.                balanīa serviciilor (invizibilelor)                    curente.

III.             balanta capitalurilor pe termen lung        formeaza balanta

IV.              balanta capitalurilor pe termen scurt           capitalurilor.

Balanta de plati poate fi la rīndul ei:

-  balanta de plati echilibrata, atunci cīnd īncasarile sunt egale cu platile;

-  balanta de plati excedentara (activa), atunci cīnd īncasarile sunt mai mari decīt preturile. Īn cazul dat avem o activitate economica eficienta, permitīnd cresterea rezervelor valutare ale tarii si efectuarea unor investitii internationale de capital.

-  balanta de plati deficitara (pasiva), atunci cind platile (datoriile) sunt mai mari decīt īncasarile. Reflecta o situatie negativa, o ineficienta a economiei nationale si poate fi acoperita prin urmatoarele cai:

# export de metale pretioase

# export de marfuri

# export de valute si devize (cambii, cecuri, obligatiuni) convertibile

# īmprumuturi si credite din strainatate.

  Prin participarea economiilor nationale la schimbul international de valori, la operatiunile de comert international, acestea īsi rezolva urmatoarele probleme:

a) se asigura factorii de productie si bunurile de consum de care economiile nationale nu dispun, sau cantitatile disponibile sunt insuficiente;

b) asigura realizarea restructurarii, modernizarii retehnologizarii si dezvoltarii productiei;

c) se asigura acele bunuri economice care nu pot fi produse īn tara;

d) amplifica concurenta la nivelul pietelor interne.

Balanta comerciala este tabloul statistico-economic, care cuprinde valoarea totala si pe grupe de marfuri a exportului si importului. Balanta comerciala este o parte a balantei de plati.

Balanta comerciala urmareste echilibru īntre valoarea marfurilor exportate si celor importate.

Balanta comerciala poate fi:

  1. balanta comerciala echilibrata (soldata)- cānd valoarea exportului este egala cu a importului, o balanta pur teoretica;
  2. balanta comercila excedentara (activa)- valoarea exportului depaseste valoare importului, arata de obicei ca tara are un excedent de valuta īn urma vānzarilor peste hotare, este un obiectiv pentru tarile care au datorii externe sau care se pregatesc sa treaca la  convertibilitatea valutei nationale;
  3. balanta comerciala deficitara (pasiva)- exportul este mai mic ca importul ca valoare, o situatie negativa care determina statul sa diminueze, pentru a acoperi dificitul, rezervele valutare, fie sa apeleze la credite externe .

Īn functie de aria relatiilor comerciale balanta comerciala se clasifica īn:

  1. balanta comerciala generala atunci cānd se analizeaza tot spectru de relatii comerciale ale unei tari;
  2. balanta comerciala partiala- cānd se abordeaza relatiile doar cu o anumita tara sau un grup restrāns de tari.

3. Eficienta exporturilor si importurilor.

Efecienta comertului exterior este o latura a eficientei economice nationale, care exprima raportul dintre efectele obtinute si eforturile depude īn realizarea operatiunilor de comert exterior si cooperare economica internationala.

Efectele comertului exterior sunt reflectate, pe de o parte, de veniturile obtinute din export, iar pe de alta parte, de bunurile si serviciile obtinute din import.

Eforturile sunt cheltuielile īn moneda nationala pentru realizarea exportului si cheltuilile pentru realizarea importului.

Eficienta comertului exterior va fi atunci mai mare cānd cu cāt importul va fi asigurat īn schimbul exportului.

Eficienta comertului influienteaza cresterea economica, modifica structura materiala a produsului national brut, ritmul de crestere a produsului national net.

Eficienta comertului exterior este caracterizat de urmatorii indicatori:

1.      Cursul de revenire brut la import (Cri)-reprezinta cantitatea de moneda nationala obtinuta prin vīnzarea pe piata interna a marfurilor importate cu o unitate valutara.

Cri=(Pi-Ti)/Piv>=έ; unde Pi-pretul marfii pe piata interna īn lei;




                                          Ti-taxele de import īn lei;

                                                 Piv-pretul īn valuta straina de import;

                                                 έ-cursul de schimb valutar.

Pentru ca comertul exterior sa fie eficient Cri trebuie sa fie mai mare sau egal cu cursul de schimb valutar.

2.      Cursul derevenire brut la export(Cre)-reprezinta cheltuielile interneefectuate pentru a obtine o unitate valutara.

Cre=(Pi+Cc)/Pev<=έ; unde Pi-pretul marfii pe piata interna;

                                             Cc-cheltuielile de circulatie;

                                             Pev-pretul de export īn valuta straina.

Pentru ca comertul exterior sa fie eficient, coificientul dat trebuie sa fie mai mare sau egal cu cursul de schimb valutar.

  Caile de crestere a comertului exterior:

# crestere calitatii bunurilor si serviciilor exportate;

# cresterea gradului de prelucrare a marfurilor;

# specializare productiei destinate exportului;

# reducerea cheltuielilor de productie;

# modernizarea prezentarii bunurilor, publicitatii.

3.      Rezerve valutare si rolul lor.

  Un capitol important de discutie īn cadrul BPE este constituit de rezervele internationale, sau valutare, care constituie un tampon īntre dezechilibru extern si implicatiile sale īn spatiul national.

  Rezervele internationale  reprezinta mijloace de plata de care dispune o tara pentru a-si plati datoriile fata de strainatate, de a-si echilibra balanta de plati externe, sustinerea monedei nationale, garantarea solvabilitatii externe. Ele se compun din aur, active, devize, creante emise de FMI(DST) etc.

Rezervele au destinatie speciala, ele īndeplinesc functia:

1.      de asigurare a stabilitatii īn relatiile  economice,

2.      stabilrea capacitatii tranzactiilor de catre stat,

3.      stabilrea capacitatii de stingere a unor obligatii valutare īn context international,

4.      finantarea deficitelor pe operatiunile curente,

5.       interventiei pe piata valutara, īn vederea preīntāmpinarii cererii de moneda.

  Sursa principala de obtinere a rezervei valutare este  Balanta de plati  excidentare :

I.Contul Curent:

(1) Balanta comerciala

          - exporturi (+)

          - importuri (-)

     (2) Comertul invizibil: turism si alte activitati

     (3) Transferuri

II. Contul de Capital si Financiar:

    (4) Investitii externe (+;-)

    (5) Credite si Creante Externe

    (6) Rezerve internationale (+;-)

III. Erori si omisiuni.

Pentru echilibrarea balantei de plati ,deseori, se recurge la piata financiara internationala, īmprumuturi externe si acordurile cu institutiile financiare internationale.

Rezervele valutare ale BNM au depasit 400 milioane de dolari .

Activele oficiale de rezerva ale Bancii Nationale au constituit, la sfīrsitul lunii noiembrie 2006, 405,9 milioane USD, fiind cel mai īnalt nivel īnregistrat de la introducerea īn circulatie, la 29 noiembrie 1993, a leului moldovenesc. La 31 decembrie 2003 rezervele valutare au fost estimate la 302,2 milioane USD.

Īn conditiile unei oferte semnificative de valuta pe piata valutara interna, generata īn mare parte de transferurile efectuate de rezidentii Republicii Moldova aflati la munca īn afara tarii, Banca Nationala a cumparat peste 240 milioane USD, totodata aceasta a avut de rambursat credite primite de la Fondul Monetar International, iar īn mai a acordat Guvernului un īmprumut īn lei moldovenesti echivalent cu circa 50 milioane USD pentru rascumpararea cambiilor de la concernul rus "Gazprom".

BNM a reusit sa restabileasca rezervele valutare la cota dinaintea crizei financiare ruse din anul 1998 care a afectat īntreaga regiune, inclusiv Republica Moldova si a condus la micsorarea rezervelor valutare, de circa 2,5 ori, pīna la nivelul de 143 milioane USD. Potrivit analistilor economici independenti, probabil ca BNM īncearca sa-si refaca un stoc considerat normal de rezerve valutare cu scopul ca Moldova sa aiba mai multa credibilitate (sa-si refaca imaginea) atīt pe pietele internationale de capital, cīt si īn fata finantatorilor externi.

5.Efectele politicilor economice īn economii cu rate de schimb fixate si cu rate de schimb flexibile.

P.Mundell si M Fleming au determinat ca politica monetar-creditara si cea fical-bugetara au influente diferentiate asupra echilibrului economic, īn conditiile economiilor cu rata de schimb fixa si economiilor cu rata de schimb flexibila.

Rate de schimb fixe

Rate de schimb flexibile

# sunt eficiente īn cazul īn care banca centrala a tarii dispune de rezerve valutare considerabile

# sunt eficiente īn economiile stabile cu multiple relatii comerciale externe, cu o politica fiscala si monetara previzibila

# sunt eficiente īn cazul cīnd lipsesc socuri imprevizibile ale preturilor

# sunt eficiente īn cazul hiperinflatiei

# sunt ineficiente īn conditiile de criza a balantei de plati deoarece ajustarile macroeconomice devin inevitabile

# Sunt eficiente pentru a regla criza balantei de plati

# īn asa caz politica fiscala e mai eficienta ca cea monetara. Efectul modificarii masei monetare se reflecta doar īn mentinerea ratei de schimb la un anumit nivel fara a afecta nivelul de productie

# īn asa caz politica monetara este mai eficienta ca cea financiara


loading...


Document Info


Accesari: 2552
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )