Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































INFLATIA

economie












ALTE DOCUMENTE

Salarii, impozite si prestatii
NAVLUL
ORGANIZAREA FLOTEI MARITIME MONDIALE
Supermarket Manager Vision
Formular de aplicare E-Finantat
Abatorul Elisiria comimpex
FUNCTIA DE MOTIVARE - ANTRENARE
Piata bursiera romaneasca
IDEE DE AFACERE

                                      

INFLATIA

" Inflatia este proces de crestere

a nivelului general al preturilor de consum,



mecanism care provoaca variatii multiple de

lunga durata, generalizeaza el insusi cauzele

permanentei sale si exprima prin majoritatea

cea mai mare parte a preturilor".

      Termen larg folosit pretutindeni, inflatia continua sa ramana insuficient conturata. Procesul inflationist a aparut, este unananim acceptat acest punct de vedere, cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, anainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care le-au imbracat banii.

      Initial s-a manifestat sub forma dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase, acest proces fiind cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie monetaro-baneasca  .Elementele definitorii ale acestei inflatii sunt :separarea  continutului nominal al monedelor metalice (mai mare )de continutul lor real (mai mic); transformarea existentei - aur a monedei in aparerenta -aur; aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina ; scaderea puterei de cumparare a monedelor falsificate.

       Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de de-a 2-a forma  de inflatie. In perioada formarii economiei de piata  in Europa, tinerele state au fost preucupate de lichidarea haosului monetar specific epocii feudale tarzii, haos ce atins cote inalte in sec. XVI-lea. S-a actionat pentru sisteme banesti stabile si o circulatie monetara sanatoasa ( normala ) acestea bazandu-se pe etalonul aur.  Cand banii  de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor - aur cu valoare deplina. De altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur. Corespunzator, cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care  acesti bani il reprezentau in circaulatie. In aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de desfasurare.             

     Dar, relativ repede, canalele circulatiei banesti au inceput sa se aglomereze . Intr-o anumita perioada, acestea s-a datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. Daca banii de hartie intreceau propria lor masura (daca ei depaseau cantitatea monedelor de aur cu aceeasi denumire ce ar fi trebui sa circule), acesestia se discreditau in fata agentilor economici . Scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur (o cantitate de aur ce era asezata la baza unei unitati banesti)

      Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie -inflatia banilor de hartie  neconvenabil in aur. Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea materiala. Ca urmare, in conditiile cand singurile elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea  populatiei in buna lor functionare, inflatia poate sa apara ca un proces ce "iese" din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta un excedent de bani.

  O asemenea inflatie face obiectul acestui capitol. Aceasta  delimitare istorica nu inseamna nicidecum ca sarcina noastra se simplifica foarte mult. Formele pe care le-a cunoscut inflatia banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general au fost si sunt destul de diferite in timp si spatiu. Ele s-au diversificat si mai mult pe seama realitatilor din tarile foste socialiste. Ca urmare, problema naturii inflatiei ramane actuala si complexa.

Punctele de vedere cu privire la natura inflatiei.

In literatura de specialitate se utilizeaza diferite criterii de delimitare a formelor inflatiei.Din punct de vedere al intensitatii intalnim:

-inflatia moderata caracterizata printr-o crestere medie anuala a preturilor si serviciilor de 3%-4% care duce la deprecierea lenta si progresiva a banilor , fara zguduiri economice

-inflatia deschisa in care cresterea anuala a preturilor este intre 5% si 10% si este insotita de cresteri economice mai reduse sau chiar stagnari

-inflatia declarata , in care preturile cresc anual cu 10%-15%

-inflatia galopanta , in care preturile si tarifele cresc annual cu mai mult de 15% , provocand mari dezechilibre economice si sociale

-hiperinflatia , forma cea mai periculoasa si excesiva a inflatiei la care preturile cresc la intervale scurte de timp  , antrenand dezechilibre generale in economia nationala

-dezinflatia se manifesta prin incetinirea durabila si autointretinuta a ritmului de crestere  a nivelului general al preturilor

-cresterea economica neinflationista este o inflatie moderata insotita de o crestere economica mai mare decat inflatia

-cresterea economica inflationista releva un ritm pozitiv de crestere a productiei nationale , insotit de o rata a inflatiei mai inalta decat cea a dinamicii economice

-stagflatia desemneaza acea situatie din economia in care coexista inflatia cu lipsa de crestere economica

-slumpflatia sintetizeaza coexistenta inflatiei galopan 515v2122f te cu recesiunea economica

     Fiind un fenomen deosebit de complex , inflatia se poate masura si ilustra prin utilizarea simultana a mai multor inidici si indicatori , fiecare din acestia evidentiind o anumita fateta a inflatiei .Cei mai importanti sunt:

-diferenta dintre cererea solvabila si oferta reala de marfuri ,bunuri si servicii

-indicele general al preturilor

-indicele preturilor de consum

-indicele costului vietii

-scaderea de cumparare a banilor pe piata interna si cea externa

-depasirea de catre masa monetara in circulatie a produsului national

      Exprimarea absoluta a inflatiei se determina ca diferenta dintre cererea absoluta nominala si cantitatea reala de bunuri si servicii pe care le pot oferi spre vanzare agentii economici.

      Indiferent de cauza declansarii inflatiei , desfasurarea ei, perpetuarea si agravarea inflatiei are determinari multifactoriale.In conditiile economiei actuale, inflatia are la baza factori de ordin economic , monetar socio-politic , de natura interna si externa care actioneaza simultan si se influienteaza reciproc.

      Inflatia monetara

Se datoreaza introducerii si mentinerii in circulatie a unei mase monetare excedentare raportata la cantitatea de bunuri si servicii de pe piata.Excedentul  de masa monetara poate fi determinat de:

-emisiunea de moneda

-crearea de moneda scripturala

-controlul insuficient al puterii asupra emisiunii de moneda

-cresterea vitezei de circulatie a banilor

-scaderea increderii in moneda nationala

       Inflatia prin cerere este un fenomen de crestere a pretului provocata de o situatie de dezechilibru intre o cerere agregata solvabila prea mare in raport cu oferta agregata la un anumit pret.In conditii normale , excesul de cerere stimuleaza marirea productiei.Daca insa cresterea volumului cererii nu determina o crestere corespunzatoare a productiei , a ofertei ,preturile cresc si se manifesta fenomenul inflational.

      Excesul cererii de consum a populatiei poate constitui , uneori , factorul principal al inflatiei.Cresterea cererii de consum a populatiei pote sa provina dintr-o utilizare excesiva a economiilor banesti.Ea pote avea ca sursa si cresterea excesiva a salariilor , fara o crestere corespunzatoare a productiei sau a productivitatii muncii.

      O alta cauza a inflatiei prin cerere este excesul cererii guvernamentale peste posibilitatile bugetare curente.

      Inflatia prin oferta

Dezechilibrul inflationist dintre cerere si oferta este explicat adeseori prin insuficienta ofertei , prin penuria de bunuri materiale si servicii pe piata.

      Inflatia prin costuri

Inflatia prin costuri exprima acea crestere inflationista a preturilor datorata cresterii elementelor ce intra in preturi(materii prime , salarii , beneficii).

      Consecintele inflatiei sunt examinate prin prisma deprecierii monetare.

-consecintele inflatiei sunt receptionate in primul rand de agentii economici cumparatori

-sub incidenta inflatiei cad economiile agentilor economici diminuandulise resursele datorita scaderii puterii de cumparare a banilor.

-inflatia ii dezavantajeaza pe creditori

-in timpul inflatiei productia scade

-inflatia elimina o parte din resursele acumulate

-inflatia pune deacord capacitatile de productie cu cerintele sociale reale

-inflatia constituie un factor dezorganizator al oricarei economii nationale

-descurajeaza investitiile productive , de lunga durata

-genereaza si extinde somajul

-afecteaza caderea societatii civile

-accentuiaza deprecierea monedei nationale

      Pentru combaterea inflatiei factorii de decizie trebuie sa aiba in atentie franarea cresterii masei monetare si a preturilor , atragerea economiilor banesti si transformarea lor in capitaluri active , revalorizarea banilor , reducerea cererii agregate , reducerea incertitudinilor e.t.c.Succesul presupune inglogarea unor astfel de masuri in pachete care sa se completeze cat mai bine pe termen mediu si lung.

Cauzele inflatiei:

             

   Inflatia contemporana reprezinta un dezichilibru structurat monetaro-real, care exprima existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei, fapt  ce antreneaza deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general, ca si cresterea durabila si generalizata a preturilor.

   In manuale si tratate, cauzele  inflatiei sunt analizate pe rand (dupa principiul  caeteris parsibus), fiecare dintre acestea generand o forma specifica de inflatie. In momentul dat al analizei.

   Adesea inflatia este explicata doar prin emisiunea excesiva de semne banesti (inflatia prin moneda). Economistul american M.Friedman afirma ca inflatia este legata mai ales de oferta de moneda, suplimentarea acesteea decurgand din deciziile agentilor economici specializati in sensul sporirii activelor lor de (bani de credit).

   Un loc aprte ocupa acele conceptii care considera drept cauza principala (unica) a inflatiei insuficienta productiei (inflatia prin oferta ). Sporirea veniturilor, indeosebi a salariatilor, nu-I compensata printr-o crestere corespunzatoare a productivitatii. Apare, astfel o penurie de bunuri materiale si de servicii. Specialistii numesc un asemenea dezichilibru inflatie reala.

    Cresterea  substantiala a creditului duce relativ repede la dezichilibrul inflationist, la excesul de crestere nominala pentru bunurile de consum (inflatie pe credit). In anumite conditii, profiturile cresc mai incet decat masa economiilor disponibile ale inreprindelor. Ca urmare, guvernele cauta sa promoveze programe proprii  de investitii, pe seama bugetului.

Evolutia ratei inflatiei in ROMANIA:

                                                        2003: 151,4%

2004: 40,6%

2005: 54,8%

Evolutia lunara a ratei inflatiei in anul 2004:

- Ianuarie 4,9%

   - Februarie 7,2%

                                                      - Martie 3,8%

- Aprilie 2,7%

- Mai 2,3%

- Iunie 1,3%

- Iulie 1,3%

- August 0,6%

- Septembrie 2,7%

- Octombrie 3,9%

- Noiembrie 1,9%

·        Decembrie 8%

·       

Rata inflatie pe anul 2004: 40,6%

Evolutia lunara a ratei inflatiei in anul 2005:

- Ianuarie 3%

- Februarie 2,9%

- Martie 6,4%

- Aprilie 4,8%

- Mai 5,3%

- Iunie 5,1%

- Iulie 1,7%

- August 1,2%

- Septembrie 3,2%

- Octombrie 4,2%

- Noiembrie 4%

- Decembrie 2,9 %

Rata inflatiei pe anul 2005: 54,8%

                                                   Tabele ale inflatiei

                       

 

            Conform Dictionarului explicativ al limbii române, munca este o activitate constienta, specifica omului, îndreptata spre un anumit scop, în procesul careia omul efectueaza, reglementeaza si controleaza prin actiunea sa schimbul de materii între el si natura, pentru satisfacerea trebuintelor sale.

            Antoine de Saint Exupéry, numeste aceasta activitate: "Calitate a omului, care nu are nici un nume. Aceasta calitate poate fi însotita de veselia cea mai zâmbitoare. Este acea calitate a tâmplarului care se aseaza de la egal la egal în fata bucatii sale de lemn, o pipaie, o masoara, si, departe de a o trata cu usurinta, îsi aduna pentru ea toata priceperea".

            Munca, factor de productie activ si determinant în activitatea economica, impune o analiza ampla la nivel macroeconomic si microeconomic.

            Munca ocupa, în universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizeaza iscusintele, permite omului sa depaseasca constrângerile mediului si contribuie astfel la crearea bogatiilor. Veniturile care îi sunt asociate constituie o componenta esentiala a cererii reprezentate de gospodarii si permit accesul la consum. Indiferent ca este vorba de atribuirea posturilor, de ierarhia calificarilor, sau de organizarea relatiilor profesionale, gestiunea resurselor umane regrupeaza aceste diferente caracteristice si pune în joc mai multe problematici. Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se refera la contributii mai factuale; de exemplu, cum se explica  progresia somajului de lunga durata: trebuie sa incriminam rigiditatea aparatului productiv, sa ne pronuntam în favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau sa evocam recompunerea relatiilor sociale; trebuie sa rationam în termeni de integrare si de polivalenta sau sa punem accent pe delocalizarea activitatilor si reducerea posibilitatilor de angajare. O alta tema de actualitate: precarizarea locurilor de munca, inegalitatile dintre categoriile mâinii de lucru ce risca sa se accentueze.

Pentru a caracteriza nivelul fortei de munca trebuie utilizati urmatorii indicatori: populatia activa si populatia ocupata sau neocupata.

            Populatia activa este totalitatea persoanelor cu o vârsta mai mare decât o anumita limita stabilita legal si o sursa proprie de venit. Populatia activa se împarte în doua categorii: obisnuit activa si curent activa. Prima categorie, populatia obisnuit activa, este constituita în functie de modul în care se participa la creearea de bunuri si servicii în decursul unui an si cuprinde toate persoanele care au depasit o anumita vârsta - în cazul României, si al mai multor tari: de 15 ani - si al caror principal statut în ceea ce priveste activitatea în cursul unei lungi perioade (un an calendaristic) a fost "ocupat" sau "neocupat".

            A doua categorie, populatia curent acitva, a fost constituita în functie de participarea la productia de bunuri si servicii în decursul unei saptamâni si cuprinde toate persoanele ce îndeplinesc cerintele pentru a fi incluse în categoria "ocupat" - "neocupat". Persoanele cu statutul "ocupat" au o vârsta mai mare de o anumita limita si în timpul unei perioade de o saptamâna sau o zi sunt cuprinse într-una din categoriile:

·        Angajat - platit (prezent la munca sau cu servicu, dar absent de la munca)

·        Angajat în propria unitate (prezent la munca sau cu activitate, dar absent de la munca).

Persoanele cu statutul "neocupat" au depasit o anumita vârsta, iar în timpul perioadei de referinta sunt fara munca, disponibil pentru munca sau în cautarea unui loc de munca. Neocuparea este numarul de persoane care cauta loc de munca, iar neocupatii sunt persoanele fara loc de munca, numiti someri.

            somajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzator, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale.

            Dictionarul explicativ îl defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta în aceea ca o parte din salariati ramân fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. Este o stare negativa a economiei care consta în nefolosirea unei parti din forta de munca salariata.

            somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea încrederii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale.

            somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, vârsta, calificare profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea în timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca îl fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o neîncredere sporita în rândul potentialilor patroni.

            Conform BIM (Biroul International al Muncii), sunt considerati someri persoanele care cumuleaza urmatoarele conditii:

·        Au depasit vârsta de 15 ani;

·        Sunt apte de munca;

·        Nu au loc de munca  (a încetat contractul sau a fost temporar întrerupt si sunt în cautare de munca remunerata);

·        Sunt fara ocupatie, apte de munca, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munca nu a fost remunerat;

·        Sunt disponibile imediat pentru o munca salariata.

Exista o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai somajului:

I.                    Teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai pentru persoanele care vor sa se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piata muncii. Ca urmare, somajul are cauza rigiditatea salariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care împiedica întreprinzatorii sa ridice cererea de forta de munca la nivelul care ar absorbi întreaga oferta existenta la un moment dat. somajul voluntar rezulta din faptul ca o parte din someri accepta voluntar sa ramâna în aceasta situatie pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Ea s-ar datora dorintei lor de a avea mai multa informatie despre locurile de munca ce se ofera. Considerând insuficiente informatiile furnizate pe piata muncii, ei prefera sa examineze singuri ansamblul de oportunitati în baza unor calcule de tip cost / avantaj (costul = lipsa ocuparii, iar avantajul = un loc de munca mai bun).

II.                 Teoria lui John Maynard Keynes sustine ideea ca somajul involuntar exista daca, în cazul unei cresteri usoare, în raport cu salariul nominal, a preturilor la bunurile pe care le consuma muncitorii, cât si cererea totala de mâna de lucru dispusa sa munceasca la salariul nominal curent, cât si cererea totala de mâna de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decât volumul existent al ocuparii. Cauza somajului involuntar este insuficienta cererii de consum. Cum cererea de forta de munca e derivata din cererea pentru bunurile la producerea carora este folosita, explicatia somajului involuntar nu se gaseste pe piata muncii, ci pe piata bunurilor si serviciilor. O reducere a investitiilor din diverse motive (rata dobânzii ridicata, rata profitului inacceptabila pentru întreprinzator, conjunctura nefavorabila) va reduce într-o etapa urmatoare productia, întreprinzatorii nu mai sunt interesati sa ceara angajari, iar pretul de vânzare coboara. Diferenta între volumul ocuparii anterioare si cel existent în noile conditii este somaj involuntar, pentru ca acesti lucratori ar accepta lucrul la salariul curent al pietei, dar cererea este insuficienta datorita scaderii investitiilor, care numai încurajeaza investitorii sa angajeze salariati.

III.               Conceptia neoclasica sustine ca somajul ar rezulta din însesi procesele cresterii, ceea ce îi ofera caracterul de fenomen "natural". somajul ar rezulta din mobilitatea fortei de munca si conditiile de informare a pietei muncii. Statisticile arata o diminuare a perioadei medii de ocupare si, respectiv, o marire a duratei medii de somaj datorate prelungirii perioadei dintre doua angajari.

Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luând în considerare mai multe criterii:

1)      Dupa modul de manifestare:

·        somaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent)

·        somaj involuntar (datorat insuficientei cererii)

2)      Dupa sex, vârsta si pregatirea persoanelor afectate:

·        somaj feminin

·        somaj juvenil

·        somaj intelectual, etc.

3)      În analize care cupleaza criteriile cauza, sfera de cuprindere si durata, se disting:

·        somaj conjunctural (ciclic) - care apare în urma reducerilor de activitate ce au loc în fazele de recesiune, depresiune sau criza ori datorita unor perturbatii din viata economica.

·        somaj tehnologic - reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor în aparatul tehnic de productie. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau chiar reconversia ei, fiind necesara o perioada mai lunga de timp pentru reîncadrarea lucratorilor.

·        somajul structural - generat de modificari în structura activitatii si a mobilitatii profesionale; poate rezulta si dintr-o inadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor domenii de activitate.

·        somaj sezonier - întâlnit cu regularitate în ramurile si sectoarele de activitate cu caracter sezonier (agricultura, turism)

·        somaj total - cuprinde întregul timp de lucru al unui salariat

·        somaj partial - reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru (saptamâna incompleta sau zi incompleta), destul de des întâlnit

·        somaj de oferta - atunci când întreprinzatorii refuza sa mai produca si sa mai angajeze lucratori în conditiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le considera inacceptabile.

·        somaj de excludere, reprezentativ pentru lucratorii mai vârstnici;

·        somaj de insertie, propriu celor sub 25 de ani;

·        somaj de reconversiune, legat de restructurarile industriale.

Aceste ultime 3 forme nu evolueaza în acelasi ritm. Din 1985 somajul de excludere este în scadere. Dimpotriva, somajul de reconversiune, caracterizat de cresterea numarului concedierilor din motive economice, precum si somajul de insertie, corelat cu cresterea procentului activitatii feminine la vârste intermediare, se mentin la nivel ridicat. Diferentele sunt mari chiar de la o tara la alta. Numarul somerilor de lunga durata este foarte mare în Spania, Olanda si Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen (America de Nord, Scandinavia). Aceste diferente depind de diversi factori. Este vorba, de la caz la caz, de repartizarea populatiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Trebuie mentionate si variabilele institutionale (influenta legislatiei, organizarea protectiei sociale si dinamica relatiilor contractuale).

Unemployment rates (%) in June and July 2004 in ascending order

          June

           July

         June

       July

           EU 15

         8.3

         8.4

          Denmark



     4.8

              Euro-zone

         9.1

        9.1

        Sweden

         5.6

     6.0

          Germany

         8.4

     8.4

           Luxembourg

       2.2

          Belgium

         8.4

     8.4

             Netherlands

       2.6

         Finland

         9.4

    9.6

           Austria

         3.2

       3.3

        France

         9.6

    9.6

            Portugal

         4.3

      4.4

      Spain

       14.2

1  4.1

          Ireland

         4.5

       4.5

Colectia: Key Indicators

Teme: Population & Social Conditions

Indicatorii statistici sunt calculati numai pentru Zona-Euro si EU15.

4)      Dupa criteriul duratei:

·        somaj de scurta durata - sub un an ca întindere

·        somaj de lunga durata - mai mult de un an. Este în progresie constanta. Fie ca este vorba de efective, de partea relativa sau de vechimea medie, indicatorii retinuti confirma aceasta tendinta.

Pentru a analiza corespunzator somajul, trebuie cercetate ratele somajului, ele având cea mai larga utilizare. Rata somajului se calculeaza dupa relatia: RS = [ S / (PO + S) ] x 100, unde S = numarul de someri, iar PO = populatia ocupata. Rata somajului arata ponderea somerilor în numarul total al fortei de munca (FM), de aceea FM = PO + S (suma dintre populatia ocupata si someri).

Ratele somajului au fluctuat în tarile occidentale în ultimii ani, iar între diverse societati au existat variatii substantiale. În afara orbitei occidentale, somajul a fost considerabil mai redus în Japonia decât în alte parti. O combinatie de factori explica nivelurile relativ ridicate din multe state occidentale pe parcursul ultimilor 20 de ani.

·               Un element important îl constituie cresterea competitiei internationale în industrii pe care se baza prosperitatea occidentala. În 1974, 60 % din productia mondiala de otel era realizata în Statele Unite ale Americii. Astazi, cifra este de doar 15 %, în timp ce productia s-a triplat în Japonia si în tarile din Lumea a Treia (în special Singapore, Taiwan si Hong Kong - care practica preturi inferioare celor japoneze).

·               Cu mai multe ocazii, începând cu "criza petrolului" din 1973 (perioada în care principalele tari producatoare de petrol s-au întrunit si au cazut de acord sa urce pretul petrolului), economia mondiala a avut parte, fie de o recesiune severa, fie de o încetinire a productiei.

·               Folosirea din ce în ce mai ampla a microelectronicii în industrie a redus nevoia de forta de munca.

·               Mai multe femei decât înainte cauta slujbe platite, rezultatul fiind ca mai multi oameni cauta numarul limitat de slujbe disponibile.

            Anumite tari par a fi mai bine plasate decât altele în combaterea somajului la scara mare. Ratele somajului au fost reduse cu mult succes în Statele Unite decât în Marea Britanie sau în alte natiuni europene. Explicatia consta probabil în faptul ca puterea economica a tarii îi ofera mai multa putere pe pietele mondiale decât economiile mai mici si mai fragile. În mod alternativ, este posibil ca sectorul de servicii mai cuprinzator din SUA, sa ofere o sursa mai mare de noi slujbe decât disponibilul din tari în care o parte mai mare a populatiei a fost folosita în mod traditional în industriile de prelucrare.

Year

Total

(%)

Male  

(%)

Female

(%)

White

(%)

Black And Other

 (%)

U.S. Unemployment Levels

1950

5.3

5.1

5.7

4.9

9.0

1955

4.4

4.2

4.9

3.9

8.7

1960

5.5




5.4

5.9

5.0

10.2

1965

4.5

4.5

5.0

4.1

8.1

1970

4.9

4.4

5.9

4.5

8.2

1975

8.5

7.9

9.3

7.8

13.8

1980

7.1

6.9

7.4

6.3

13.2

1985

7.2

7.0

7.4

6.2

13.7

1990

5.6

5.7

5.5

4.8

10.1

1995

5.6

5.6

5.6

4.9

9.6

1999

4.2

4.1

4.3



3.7

7.0

Source: Economic Report of the President, 2000

Numarul somerilor si rata somajului în România, în perioada 1991 - 2004

Anul

Nr. someri (pers.)

Rata somajului (%)

1998

337.440

3,0

1999

929.019

8,2

2000

1.164.705

10,4

2001

1.223.925

10,9

2002

998.432

9,5

2003

657.564

7,0

2004

881.400

9,6

SURSA: Statistica Sociala, 2004, C.N.S., pag. 72

Societatea a elaborat o serie de metode de combatere a somajului, ce încearca garantarea resurselor cu politici de calificare, masuri de insertie a somerilor în câmpul fortelor de munca si diferite tipuri de ajutoare.

            Beneficiarii de ajutor de somaj sau ajutor de integrare profesionala reprezinta persoanele apte de munca, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor.

Sunt îndreptatite sa primeasca ajutor de somaj:

a) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa unitatii sau carora dupa caz le-a încetat calitatea de membru in cooperatia mestesugareasca din motive neimputabile lor;

b) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa unitatii, daca s-a stabilit prin dispozitia sau hotarârea organului competent nelegalitatea masurii luate de unitate ori lipsa vinovatiei persoanei în cauza, iar reintegrarea în munca nu mai este obiectiv posibila la unitatea în care a fost încadrata anterior sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia;

c) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa lor, pentru motive care, potrivit legii, la reîncadrare nu întrerup vechimea în munca;

d) persoanele care au fost încadrate cu contract de munca pe durata determinata;

e) absolventii de învatamânt care, în termen de un an de la absolvire, s-au angajat si nu au beneficiat integral de ajutor de integrare profesionala vor primi ajutor de somaj indiferent de vechimea în munca;

f) persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si membrii asociatiilor familiare, daca au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj pe o perioada de 12 luni în ultimii 2 ani anteriori înregistrarii cererii, în situatia în care si-au încheiat activitatea renuntând la autorizatia de functionare.

Sunt îndreptatiti sa primeasca ajutor de integrare profesionala:

a) absolventii institutiilor de învatamânt în vârsta de minimum 18 ani, care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel putin jumatate din salariul de baza minim brut pe tara si care, într-o perioada de 60 de zile de la absolvire, nu au reusit sa se încadreze în munca potrivit pregatirii profesionale;

b) absolventii institutiilor de învatamânt în vârsta de cel putin 16 ani, în cazurile justificate de lipsa sustinatorilor legali sau de imposibilitatea dovedita a acestora de a presta obligatia legala de întretinere datorata minorilor;

c) tinerii care înainte de efectuarea stagiului militar nu au fost încadrati cu contract de munca si care într-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut angaja;

d) absolventii scolilor speciale pentru handicapati, care nu au loc de munca.

Categorii de persoane ce nu pot beneficia de ajutor de somaj sau ajutor de integrare:

a) persoanele care detin terenuri  agricole având o anumita suprafata;

b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizeaza venituri din prestarea unor activitati autorizate în conditiile prevazute de lege si care obtin pe aceste cai un venit de cel putin jumatate din salariul de baza minim brut pe tara, din care s-a dedus impozitul prevazut de lege;

c) persoanele carora li s-a oferit un loc de munca corespunzator pregatirii si nivelului studiilor, situatiei personale si starii de sanatate, situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau carora li s-a recomandat de catre Agentie sa urmeze cursuri de calificare, recalificare, perfectionare si au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea;

d) absolventii învatamântului liceal care urmeaza forme superioare de pregatire profesionala, indiferent de forma acesteia si de durata ei.

            Desi o persoana este aflata în somaj, aceasta are o serie de obligatii pe care trebuie sa le respecte si îndeplineasca:

- sa se prezinte lunar sau de cate ori este solicitata la Agentie cu carnetul de somer pentru a fi vizat si a fi informata asupra locurilor de munca vacante;

- sa participe la cursurile de calificare sau recalificare atunci când i se propune;

- sa caute un loc de munca pentru a fi încadrata, sa încerce sa devina întreprinzator particular sau sa presteze o activitate autorizata în conditiile legii;

·        sa anunte în termen de 3 zile Agentia în cazul în care reuseste sa se angajeze, s-a privatizat sau are alte surse de venituri proprii.

Situatia somajului la data de: 20.06.2005 (în România):

Total persoane în evidenta: 42644 persoane, din care: 22883 se afla în plata; 19766 neindemnizate, aflate în cautarea unui loc de munca.

RATA sOMAJULUI ÎN JUDEŢUL NEAMŢ: 14,6%. Acest indicator reprezinta procentul numarului de someri din populatia activa civila (265.700 persoane)

Situatia somerilor pe zone:

Zona

Piatra Neamt

Roman

Tg. Neamt

Bicaz

Poiana Teiului

Rata somajului pe zone

11,0%

17,4%

18,9%

17,8%

10,4%

Situatia somerilor pe localitati

              Localitatea

       Piatra      

Neamt

        Roman

 Tg.       Neamt

                          Bicaz

      Poiana   Teiului

             Rata somajului      pe localitati

         11,1%

          20,7%

24,3%

         20,6%

      10,9%

ANEXĂ

 

Statistica: actele false ale nivelului de trai

Eugen Ovidiu Chirovici



"Cum traiesc românii, dupa opt ani de tranzitie? Datele statistice spun ca foarte rau, mult mai rau decat în regimul planificat, de vreme ce salariul mediu real se situeaza doar la jumatatea celui înregistrat în 1989, iar consumul la o serie de produse de baza s-a diminuat considerabil. Numai ca în România, dintr-o serie de cauze pe care le vom enumera mai jos, statisticile trebuie privite cu rezerva cuvenita. O demonstreaza capturile saptamânale ale Garzii Financiare, rezultatele controlului vamal si anchetele politiei. Or, aceasta economie alimenteaza buzunarele a sute de mii de români - sunt bani care nu apar în nici o statistica.
Acesti bani ar trebui sa se regaseasca, macar partial, în consumul de bunuri, deci în vânzarile cu amanuntul catre populatie. si imediat ar trebui sa se aprinda beculetul rosu, semnalând necorelarea volumului desfacerilor de marfuri cu nivelul venitului nominal net. Asa trebuie, numai ca aici ajungem la o alta importanta cauza a relativitatii statisticilor oficiale: cine si cum face raportarile. Circa 80% din comertul cu amanuntul se deruleaza prin firme particulare, cele mai multe dintre acestea de dimensiuni mici si mijlocii. Ele se aprovizioneaza fie din en - grourile  marilor orase, fie direct din bazarele turcesti, poloneze sau unguresti. Partide mici de marfa, care nu sunt raportate fiscului, pentru a nu se plati impozit. Ca atare, în statistici - alcatuite în baza raportarilor unui etalon socotit semnificativ - nu apar poate nici jumatate din marfurile care s-au vândut de fapt. Pe de alta parte, peste 30% din populatia României traieste în mediul rural, deci are venituri, mai mari sau mai mici, din agricultura. Aceste venituri, nefiind supuse impozitarii, nu apar în statistici. Cu triplu efect: nu sunt socotite veniturile realizate de fermieri, nu este cuantificat autoconsumul în gospodaria taraneasca (consumul de produse proprii) si nu se iau în considerare vânzarile pe piata taraneasca, vânzari care ar trebui sa se adauge, statistic, celor derulate prin magazine. Daca ar fi vorba de doar 3-4% din populatie, deformarile nu ar fi, poate, semnificative. Dar, repetam, este vorba de o treime din populatia totala a României. Este greu de crezut, de pilda, ca românii consuma mai putina carne decât în anul 1989, cand acest produs era cartelat la intern si exportat masiv. Într-un studiu, am analizat evolutia a doi indicatori în doua judete diferite: Brasov si Vrancea. Ultimul este campion la rata somajului, în vreme ce Brasovul abia atinge media nationala la acest capitol. Numai ca în judetul Brasov volumul vânzarilor cu amanuntul înregistra diminuari în perioada analizata, desi somajul era constant (explicatia fiind scaderea salariului real prin inflatie), în vreme ce în Vrancea, în condiâii de crettere a tomajului, vânzarile se majorau. Evident, este vorba de o necorelatie, care se explica prin faptul ca Vrancea este un judet agricol, în vreme ce Brasovul are o agricultura prea putin dezvoltata. Poate sa para straniu ca în primele sase luni ale acestui an productia industriala a scazut cu 20%, în vreme ce rata somajului a ramas constanta, iar salariul mediu nominal net a crescut. De unde se platesc lefuri majorate, în conditiile în care întreprinderile produc (deci si vând) mai putine marfuri? A crescut volumul creditelor contractate de întreprinderile de stat? Nu, la acest indicator chiar se semnaleaza reduceri, de 30% în termeni reali. Atunci? Au descoperit managerii vreun mijloc miraculos de a produce bani-cash? Nu. Explicatia trebuie cautata în structura somajului. Si vom vedea ca, de fapt, somajul a crescut, adica au continuat disponibilizarile. Numai ca, în acelasi ritm, au expirat termenele de plata a indemnizatiei respective pentru un numar de someri si acestia au disparut din statistici - cel mai probabil au luat drumul economiei paralele. Statistica nu ne spune numarul celor fara un loc "oficial" de munca, ci numarul celor care primesc indemnizatie de somaj. Este o mare diferenta, mai ales în cazul României. Nu vrem sa sustinem ca românii traiesc bine - se vede cu ochiul liber ca nu este asa, ba chiar este evident ca nivelul de viata al multora este departe de ceea ce se numeste un trai decent. Dorim doar sa atragem atentia asupra faptului ca statisticile sunt o oglinda deformata, mai mult sau mai putin, a realitatilor din România si trebuie judecate ca atare, atunci când analizam, obiectiv, starea de fapt din tara noastra."

BIBLIOGRAFIE:

 

1.      Gilles Ferréol - "Dictionar de sociologie", Colectia Collegium, Ed. Polirom, Bucuresti, 1998, paginile 126-133, 210.

2.      Coralia Angelescu si Ileana Stanescu - "Economie politica - elemente fundamentale", Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2000, paginile 258-270.

3.      Liviu Stelian Begu - "Statistica internationala", Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, paginile 31-35.

4.      Dictionarul explicativ al limbii române, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1975, paginile 575, 928.

5.      Antoine de Saint Exupéry - "Gânduri", Colectia COGITO, Ed. Albatros, Bucuresti, 1985, pagina 195 (paragraf 817)

6.      Anthony Giddens - "Sociologie", Ed. All, Bucuresti, 2000, paginile 357-362

7.      "U.S. Unemployment Levels."Microsoft® Encarta® Encyclopedia 2001. © 1993-2000 Microsoft Corporation. All rights reserved.

8.      Coralia Angelescu - "Economia de piata",Ed.Ec.1995,Bucuresti

9.      












Document Info


Accesari: 2969
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )