Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























ISTORIA ECONOMIEI

economie


ISTORIA ECONOMIEI


1. O posibila explicatie a trecerii la economia de piata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea este urmatoarea: interesele bancar-comercial-industriale occidentale au vizat crearea unui spatiu compatibil din punct de vedere institutional în Romania, precum si în toate celelalte zone atrase în circuitul valorilor materiale si spirituale occidentale.



R: T


2. În perioada interbelica finantele publice au reflectat fidel linia ascendenta a evolutiei economiei nationale.

R: F


3. În domeniul finantelor publice, în perioada interbelica, au fost eradicate la cele mai inalte nivele afacerile ilegale si coruptia.

R: F


4. Prin intermediul finantelor publice, în perioada interbelica, statul a sustinut financiar anumite ramuri ale economiei, favorizand astfel direct si indirect diferite interese particulare.

R: T


5. În anul 1921 taranii nu au mai primit pasuni, fanete si paduri, terenuri pe care le primisera deja la reforma agrara din anul 1864.

R: F


6. Sub regimul marii arendasii, în urma Reformei agrare din anul 1864, starea taranilor improprietariti cu terenuri arabile s-a imbunatatit.

R: F


7. Semnificatia istorica a reformei agrare din anul 1864 a constat în transformarea radicala a regimului proprietatii agrare, precum si în organizarea celulei de baza a vietii rurale, comuna.

R: T


8. Împroprietarirea majoritatii gospodariilor taranesti prin Reforma agrara din anul 1921 a determinat imbunatatirea situatiei materiale a taranimii, concretizata in cresterea puterii ei de cumparare pana in anul 1938.

R: F


9. În anul 1929 comparativ cu perioada 1867-1914 leul a fost devalorizat de 23 de ori.

R: F


10. Constrangerile formale sunt reprezentate de obiceiuri, cutume, traditii.

R: F


11. În anul 1916 populatia Romaniei era de aproape doua ori mai mare decat în anul 1860.

R: T


12. În urma reformei agrare din anul 1921, pana în anul 1938, datorita conditiilor externe favorabile si comasarii proprietatilor, agricultura Romaniei devine o ramura performanta de mare productivitate.

R: F


13. Reforma agrara din anul 1921 a fost promovata de Partidul National Liberal care urmarea sa anihileze puterea marilor mosieri si a fortei Partidului Conservator.

R: T


14. În perioada interbelica din sistemul finantelor publice ale Romaniei au fost înlaturate afacerile ilegale si coruptia, astfel ca, pana în anul 1938, anul cel mai bun din perioada interbelica, se poate vorbi de o adevarata “asanare” a sistemului.

R: F


15. Datorita îmbunatatirii raportului de schimb în comertul exterior al Romaniei, în perioada interbelica valoarea exportului a crescut, în vreme ce, cantitativ, volumul exportului s-a redus.

R: F


16. Protectionismul vamal practicat în perioada interbelica a combinat barierele vamale cu cele netarifare, cele din urma avand preponderenta.

R: T



1. Importanta relatiilor de proprietate nu poate fi inteleasa fara cunoasterea specificului dreptului de proprietate in epoca moderna. Precizati care dintre atributele dreptului modern de proprietate este decisiv:

a.

dreptul de posesiune

b.

dreptul de folosinta

c.

dreptul de dispozitie

d.

dreptul de uzufruct


R: C


2. Societatile comerciale constand in asocieri de persoane, iar nu de capitaluri, în care fiecare membru efectua tranzactii separate, încasand totalitatea beneficiilor si suportand singur pierderile erau denumite:

a.

în nume colectiv;

b.

reglementate;

c.

societati pe actiuni;

d.

commenda.


R: B


3. Societatile comerciale constand în asocieri de capitaluri, ale caror fonduri erau administrate de functionari numiti sau alesi, investitia asociatilor concentrandu-se treptat sub forma unor parti de capital transferabile care puteau trece din mana în mana, fara sa distorsioneze structura financiara sau operatiunile societatii au primit denumirea de:

a.

societati în nume colectiv;

b.

companii reglementate;

c.

societati pe actiuni;

d.

commenda


R: C


4. Societatile comerciale in cadrul carora contractele erau încheiate pe termen de trei sau sapte ani, putand fi reînnoite, iar raspunderea devenea limitata la suma cu care contractantii au contribuit se numeau:

a.

în nume colectiv;

b.

reglementate;

c.

societatile pe actiuni;

d.

in comandita.


R: D


5. Asociatiile alcatuite dintr-un grup restrans de persoane care contribuiau cu sume de bani pe termen de cativa ani, de cele mai multe ori pe cinci ani, în conditii clar prevazute într-un contract au fost denumite:

a.

în nume colectiv;

b.

vera societas

c.

societas maris

d.

commenda


R: B


6. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale economiei de piata au fost urmatoarele:

1. slaba configurare a organelor politice;

2. conditiile proaste de munca ale taranimii;

3. lipsa de uniformitate a legislatiei;

4. insuficienta capacitatilor de productie;

5. caracterul nesigur al vietii economice (frecventele crize economice).


a.


b.


c.


d.



R: C


7. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale economiei de piata au fost urmatoarele:

1. instabilitatea politica si economica a organizarii statale;

2. absenta unor tehnologii adecvate in secolele XII-XVI;

3. instabilitatea fortei de munca;

4. persistenta mentalitatilor de factura antieconomica;

5. conditiile proaste de munca ale minerilor;

6. desele razboaie generate de conflictele comerciale.

a.


b.


c.


d.



R: D


8. Transformarile tehnologice, alaturi de cele institutionale, au fost decisive pentru evolutia economica si sociala a Romaniei in epoca moderna. Revolutia industriala a patruns in Romania mai intai in:

a.

industrie

b.

agricultura

c.

comert

d.

infrastructura


R: D


9. Vreme de 141 de ani, între 1792 - 1933 o uncie de aur fin costa 20 de dolari. Cat cantarea/cantareste o uncie de aur fin:

a.

249,237 gr

b.

5,18 gr

c.

31,1035 gr

d.

0,3226 gr


R: C


10. Vechiul sistem de credit era incompatibil cu cerintele sistemului modern, deoarece: (Atentie in alegerea afirmatiilor unilaterale, care nu presupun corelatii!)

A.   dobanzile la credite erau mari;

B.   ratele dobanzilor excedau adeseori ratele medii ale profitului;

C.   împrumuturile erau destinate preponderent consumului neproductiv;

D.   rata dobanzii la depozite era prea mica;

E.   camataria era dominanta, avand un caracter net speculativ;

F.   conditiile „creditului mic” erau descurajante pentru investitii, prin nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii;

G.   nu oferea conditii minime de mobilizare a economiilor populatiei.

a.

A+B+D+F

b.

B+C+E+G

c.

B+D+E+G+F

d.

B+C+E+F+G


R: D


11. Paritatea legala a leului în aur în perioada 1867-1914 a fost:

a.

0,1336 gr. aur fin

b.

0,3226 gr. aur cu titlul de 900‰

c.

5,18 gr. aur cu titlul de 835‰

d.

3,226 gr. aur fin


R: B


12. Variatiile cursului de schimb reflecta evolutia economiei în ansamblul ei, respectiv puterea de cumparare a monedei nationale în schimburile internationale. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a înregistrat în perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. În totala opozitie cu aceasta evolutie, în istoria monedei nationale, în perioada 1867-1914 (numita si a “etalonului aur”) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila.Precizati care din urmatoarele paritati sunt corecte pana în anul 1914:

a.

1$ = 25,00 lei, 1Ł = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 3,22 lei

b.

4,86 lei, 1Ł = 25,00 lei, 1 franc elvetian = 5,18 lei

c.

5,18 lei, 1Ł = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

d.

5,18 lei, 1Ł = 25,25 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu


R: D


13. Paritatea legala a leului în aur conform definitiei date de Legea de stabilizare monetara din anul 1929 a fost:

a.

0,290 g aur fin

b.

4,3226 g aur fin

c.

5,18 g aur fi 747j91h n

d.

0,009 g aur fin


R: D


14. În sistemul etalon aur cursurile de schimb ale monedelor nationale se calculau pe baza paritatilor teoretice, respectiv a continutului în aur fin, al diferitelor monede. Definitiile principalelor monede erau:

a.

1 dolar = 6,702 g aur fin; 1 lira sterlina = 32,54 g aur fin; 1 franc francez = 3,226 g aur fin;

b.

1 dolar = 5,18 g aur fin; 1 lira sterlina = 25,25 g aur fin; 1 franc francez = 1,504 g aur fin

c.

1 dolar = 1,504 g aur fin; 1 lira sterlina = 7,32 g aur fin; 1 franc francez = 0,29033 g aur fin

d.

1 dolar = 4,86 g aur fin; 1 lira sterlina = 22,54 g aur fin; 1 franc francez = 6,55 g aur fin.


R: C


15. Principiul de demarcatie a sistemului politic feudal de cel modern a fost:

a.

dreptul de vot universal, direct si secret

b.

democratizarea societatii romanesti

c.

libertatea de initiativa

d.

separatia puterilor în stat


R: D


16. Rata dobanzii reprezinta pretul creditului. În conditiile vechiului sistem de credit, nivelul extrem de ridicat al ratelor dobanzii (în cazul creditului mic ele atingeau chiar 200%) era determinat de (alegeti varianta corecta din punctul de vedere al unei judecati economice, iar nu etice. Atentie la formulari! In analiza economica rationamentele se bazeaza pe corelatii cat mai cuprinzatoare, iar nu pe enunturi unilaterale.):

a.

lacomia creditorilor camatari

b.

cererea mare de credite

c.

oferta mica de credite

d.

insuficienta relativa a ofertei în raport cu cererea de credite


R: D


17. Vechiul sistem monetar era caracterizat prin:

A.   circulatia unor monede fara acoperire;

B.   piata monetara era caracterizata de anarhie si instabilitate;

C.   cresterea vitezei de circulatie;

D.   lipsa unei monede nationale reale;

E.   leul era moneda de cont;

F.   banii erau considerati simple semne de valoare;

G.   banii erau considerati o marfa între celelalte marfuri;

H.   piata era dominata de ordine si echilibru monetar.

a.

A+C++E

b.

B+D+E+G

c.

C+E+F+H

d.

B+D+F+G


R: B


18. Din ansamblul restructurarii institutionale inaugurate de domnitorul Al. I. Cuza, de o importanta capitala au fost trei legi din anul 1864, deoarece ele au modificat modul de viata al majoritatii populatiei tarii (taranimea):

A. Legea Rurala

B. Codul Civil

C. Legea consiliilor judetene

D. Legea instructiunii publice

E. Legea comunala

F. Legea de organizare a armatei

a.

A+B+F

b.

B+C+E

c.

A+E+F

d.

A+D+E


R: D


19. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a înregistrat în perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. În totala opozitie cu aceasta evolutie, în istoria monedei nationale, în perioada 1867-1914 (numita si a “etalonului aur”) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila. Declansarea inflatiei în perioada interbelica, avand ca efect imediat deprecierea leului, s-a reflectat si în modificarea paritatilor monedei nationale fata de celelalte valute. Care au fost noile paritati stabilite în perioada interbelica:


a.

1$ = 807,00 lei, 1Ł = 39,82 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

b.

1$ = 167,00 lei, 1Ł = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 32,00 lei

c.

1$ = 167,00 lei, 1Ł = 714,00 lei, 1 franc elvetian = 22,00 lei

d.

1$ = 807,00 lei, 1Ł = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 39,00 lei


R: B


20. Functiile autoritatii monetare au ramas în esenta aceleasi de la data înfiintarii BNR si pana în zilele noastre. Principalele atributii ale Bancii Nationale a Romaniei, potrivit Statutului la data înfiintarii, erau:

A.   acordarea de credite pe termen lung eventualilor investitori si populatiei;

B.   constituirea unui depozit de metal pretios cu destinatia de rezerva de acoperire a emisiunii monetare si asigurare a convertibilitatii monedei nationale;

C.   plasarea diferitelor efecte de comert pe piata valorilor mobiliare;

D.   primirea de depozite la termen în vederea fructificarii;

E.   stabilirea cursului oficial al valutelor straine;

F.   rescontarea efectelor de comert prezentate de bancile comerciale;

G.   emisiunea de moneda metalica si bancnote acoperita cu metale pretioase în proportie de 100%;

H.   stabilirea dobanzii oficiale;

I.   derularea comertului cu metale pretioase si valute.


a.

A+C+D+F+H

b.

C+D+G+H+I

c.

B+E+F+H+I

d.

A+B+D+E+G


R: C


21. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte:

1. a stimulat crearea retelei bancare a tarii;

2. a stabilit canale de credit si operatiuni bancare cu bancile nationale ale statelor europene si extraeuropene;

3. in conditiile insuficientei capitalului autohton, a urmarit importul de capital extern pentru finantarea investitiilor in Romania;

4. a constituit principala stavila expansiunii camatariei;

5. a promovat o politica de credite fara garantii materiale, in vederea cresterii consumului de bunuri de consum si servicii pe piata interna;

6. a contribuit, cu îndrumari si specialisti, la formarea sistemului bancar modern al tarii.


a.


b.


c.


d.


R: C


22. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte:

1. a asigurat piata cu cel mai mare volum de credite autohtone;

2. B.N.R. s-a situat pe pozitii autonome fata de stat, avand o politica proprie, fara interferente cu politica promovata de partidele politice ajunse la putere;

3. a acordat preferinta debitorilor autohtoni, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului national;

4. a contribuit substantial la formarea capitalului de împrumut stimuland astfel dezvoltarea economica a tarii;

5. a ieftinit creditul si a stabilizat pretul lui: rata scontului a oscilat între 4-6%;

6. a sprijinit productia agricola printr-o sustinuta politica de avantajare a producatorilor agricoli (indeosebi mica proprietate taraneasca) prin intermediul ratelor mici ale dobanzii.

a.


b.


c.


d.



R: B


23. În vreme ce productia materiala a tarii si veniturile populatiei de numai 3-3,5 ori în perioada 1860-1914, volumul impozitelor a crescut de:

a.

aproximativ 6 ori



b.

aproape 24 de ori

c.

peste 15 ori

d.

30 de ori


R: C


24. Urmare a cheltuielilor uriase ale statului, partea din emisiunea monetara ce revenea acoperirii datoriilor statului a crescut în anul 1922 fata de 1914:

a.

de la aproape 41% anul 1914 la peste 70% în anul 1922

b.

de la aproape 6% anul 1914 la peste 56% în anul 1922

c.

de la aproape 11% anul 1914 la peste 95% în anul 1922

d.

de la aproape 20% anul 1914 la peste 80% în anul 1922


R: D


25. Pe fondul crizei economice generale, cauzele crizei financiare a statului au fost:

1. dublarea anuitatii datoriei externe a statului, ce ajunsese la 25% din totalul cheltuielilor bugetare;

2. cresterea fiscalitatii directe si indirecte a diminuat veniturile populatiei, determinand reducerea cererii agravand starea de criza a economiei;

3. necesitatea cresterii cheltuielilor bugetare pentru achitarea salariilor functionarilor publici;

4. numeroasele dificultati in colectarea veniturilor bugetare, fiind astfel generate deficite bugetare;

5. politica de ajutorare a taranimii in perioada 1929-1931, anii declansarii marii crize economice.

a.


b.


c.


d.



R: B


26. Printre consecintele Reformei agrare din anul 1921 se numara:

1. parcelarea proprietatii taranesti;

2. cointeresarea taranului improprietarit si cresterea veniturilor;  

3. pulverizarea exploatatiilor agricole taranesti;

4. cresterea eficientei gospodariilor taranesti;

5. agricultura Romaniei devine o agricultura de inalta productivitate;

6. a crescut gradul de indatorare a micilor producatori agricoli la banci si camatari.



a.


b.


c.


d.



R: A


27. Deschiderea foarfecei preturilor in favoarea produselor indusriale a dus la cresterea puterii de cumparare a produselor industriale comparativ cu cele agricole. Comparativ cu nivelul din anul de referinta 1929, indicele preturilor produselor industriale in anul 1934 a fost:

a.


b.


c.


d.



R: C


28. Deschiderea foarfecei preturilor in defavoarea produselor agricole a dus la diminuarea drastica a veniturilor gospodariilor agricole. Comparativ cu anul de referinta 1929, in anul 1934 indicele preturilor produselor agricole a ajuns la:

a.


b.


c.


d.


R: D


29. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

1. expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor;

2. creste productivitatea muncii pe mica exploatatie taraneasca;

3. cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii;

4. reducerea considerabila a costurilor medii;

5. scade numarul populatiei ocupate in industria romaneasca in perioada 1860-1914;

6. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale.

a.


b.


c.


d.



R: C


30. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

1. pana in anul 1914 creste productia industriei constructoare de masini in Romania;

2. activitatea industriala devine continua;

3. populatia agricola migreaza masiv in industria romaneasca pana in anul 1938;

4. reducerea considerabila a costurilor medii;

5. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale;

6. dezvoltarea industriei siderurgice romanesti pana in anul 1914.

a.


b.


c.


d.



R: B


31. Cuprinsa în limitele spatiului economic german (austro-ungar), în perioada 1875-1885 Romania a fost obligata sa aplice în schimburile comerciale externe o politica de liberschimb, reflectata de nivelul taxelor vamale. În perioada aplicarii tarifului conventiei comerciale cu Austro-Ungaria nivelul taxelor vamale a fost de:

a.


b.


c.


d.



R: A


32. Structura comertului exterior al unei tari este un indicator complex, relevant, care reflecta structura pe ramuri a productiei materiale, structura populatiei ocupate, puterea de cumparare a economiei nationale etc. Precizati care era ponderea principalelor trei categorii de produse în exportul Romaniei în anul 1914:

a.

produse agricole: 42%-43%; produse petroliere: 32%-34%; lemn si derivate: 11-12%;

b.

produse agricole: 10%-12%; produse petroliere: 69%-72%; lemn si derivate: 14-19%;

c.

produse agricole: 72%-75%; produse petroliere: 14%-20%; lemn si derivate: 4-7%;

d.

produse agricole: 30%-35%; produse petroliere: 38%-43%; lemn si derivate: 20-24%;


R: C


33. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, cresterea datoriei externe constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Datoria externa pe locuitor s-a modificat dupa cum urmeaza:

a.

95 de dolari în anul 1938 fata de 30 dolari de anul 1916;

b.

47 de dolari în anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916;

c.

22 de dolari în anul 1938 fata de 50 dolari de anul 1916;

d.

10 de dolari în anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916.


R: C


34. În perioada 1860-1914 modernizarea Romaniei a necesitat un efort investitional exceptional, antrenand importante împrumuturi externe. Mentionati care era suma totala (cu aproximatie) a datoriei externe, restanta de plata în anul 1914 si care a fost – dintre toate sectoarele economico-sociale - domeniul cel mai important în care a fost investita:

a.

5 miliarde lei aur; transporturi;

b.

700 milioane lei aur; industrie;

c.

2000 milioane lei aur; modernizarea agriculturii;

d.

2 miliarde lei aur; construirea infrastructurii.


R: C


35. Raportul de schimb in comertul exterior al Romaniei în perioada 1913-1938 a evoluat astfel: pentru o tona de produse importate au fost exportate

a.

10,3 tone în 1913, respectiv 16,1 tone în anul 1938;

b.

25,7 tone în 1913, respectiv 30,0 tone în anul 1938;

c.

3,6 tone în 1913, respectiv 8,0 tone în anul 1938;

d.

22,5 tone în anul 1913, respectiv 5,2 tone în 1938.


R: C


36. Suprafata totala a tarii era în anul 1864 de aproximativ 130000 km2 (13 mil. ha), iar în anul 1921 de aproximativ 295000 km˛ (29,5 mil. ha). Precizati suprafata atribuita noilor proprietati taranesti în baza Legii Rurale pana în anul 1889, respectiv în anul 1921 (sub forma loturilor individuale):

a.

circa 1,7 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 2,5 mil. ha în anul 1921;

b.

circa 2,1 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 6,3 mil. ha în anul 1921;

c.

circa 2,5 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 3,5 mil. ha în anul 1921;

d.

circa 1,1 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 4,8 mil. ha în anul 1921.


R: C


37. Pe baza analizei raportului dintre indicii preturilor produselor agricole si cele ale preturilor produselor industriale cumparate de agricultori, în perioada 1929-1934 se poate afirma ca puterea de cumparare a taranilor:

a.

s-a redus de doua ori;

b.

a ramas constanta;

c.

a crescut cu putin;

d.

a crescut de aproximativ doua ori.


R: A


38. Reflectata de deprecierea monedei nationale, inflatia are drept consecinta si modificari ale preturilor. Principala cauza a declansarii inflatiei interbelice (inceputa in timpul primului razboi mondial) a constituit-o:

a.

expansiunea masei monetare fara acoperire;

b.

scaderea puterii de cumparare a monedelor nationale;

c.

cresterea generalizata a preturilor în timpul primului razboi mondial;

d.

consumul neproductiv exagerat de mare determinat de economia de razboi.


R: A


39. Politica industriala adoptata în perioada 1886-1914 este cunoscuta sub denumirea de:

a.

politica liberului schimb;

b.

politica „Porti deschise capitalului strain”;

c.

politica protectionismului industrial si a încurajarii industriei nationale.

d.

politica „Prin noi insine”


R: C


40. Prin „foarfeca preturilor” se întelege (atentie la formulari!):

a.

scaderea preturilor agricole si cresterea celor industriale;

b.

inversarea tendintelor de evolutie a indicilor a doua categorii de preturi;

c.

scaderea mai accentuata a preturilor agricole decat a celor industriale,

d.

scaderea preturilor industriale si cresterea celor agricole;


R: B


41. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (în general), precum si, în primul rand, nivelul de dezvoltare al industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de prelucrare în anul 1913 (trei grupe de produse):

a.

produse primare – 88%; produse intermediare – 6%; produse finite – 6%;

b.

produse primare – 64%; produse intermediare – 12%; produse finite – 24%;

c.

produse primare – 7%; produse intermediare – 18%; produse finite – 75%;

d.

produse primare – 2%; produse intermediare – 28%; produse finite – 70%.


R: C


42. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (în general), precum si, în primul rand, nivelul de dezvoltare a industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul de prelucrare în anul 1938 (trei grupe de produse):

a.

produse primare – 88%; produse intermediare – 6%; produse finite – 6%;

b.

produse primare – 12,4%; produse intermediare – 24%; produse finite – 63,6%;

c.

produse primare – 7%; produse intermediare – 18%; produse finite – 75%;

d.

produse primare – 54%; produse intermediare – 34%; produse finite – 12%.


R: B


43. În urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se astepta ca starea taranilor sa se îmbunatateasca. Masura în care acest obiectiv a fost atins este reflectata si de capacitatea de plata (respectiv de acumulare în scopul reinvestirii) a gospodariei taranesti. Scaderea acestei capacitati este reflectata de cresterea datoriilor la banci. Precizati suma totala a datoriilor agricole intrata sub incidenta Legii de conversiune a datoriilor agricole din anul 1934, respectiv care era suma datorata de gospodariile cu proprietati pana în 10 hectare:

a.

52 milioane lei, respectiv 37 milioane lei;

b.

2000 milioane lei, respectiv 700 milioane lei;

c.

52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei;

d.

10 miliarde lei, respectiv 2 miliarde lei.


R: C


44. În perioada 1919-1939 datoria externa a înregistrat urmatoarea evolutie:

a.

a crescut în permanenta;

b.

s-a diminuat în mod constant;

c.

a sporit în perioada 1919-1931 si s-a diminuat în perioada 1932-1939;

d.

a scazut în perioada 1919-1931, pentru ca, în urma crizei sa creasca în perioada 1932-1939.


R: C


45. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si Venitul national. În anul 1912:

a.

datoria publica externa era coplesitoare, cu mult mai mare decat Venitul national;

b.

Venitul national era mai mare, putand acoperi datoria publica;

c.

datoria publica era egala cu Venitul national, fiind deci acoperita;

d.

nivelul datoriei publice externe pe locuitor era aproximativ egal cu nivelul Venitului national pe locuitor.


R: D


46. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si Venitul national. În anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe în Venitul national era:

a.

80% din Venitul national;

b.

67% din Venitul national;

c.

5% din Venitul national;

d.

22% din Venitul national


R: C


47. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor economice externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de corelatie se poate stabili între datoria publica externa si cheltuielile bugetului de stat. În anul 1912 ponderea anuitatii datoriei publice externe în cheltuielile bugetare era:

a.


b.


c.


d.



R: D


48. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în anul 1913 urmatoarele ponderi în total export:

a.

produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;

b.

produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 3,6%;

c.

produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;

d.

produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.


R: B


49. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura comertului exterior. Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în anul 1938 urmatoarele ponderi în total export:

a.

produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;

b.

produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 4,7%;

c.

produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;

d.

produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.


R: C


50. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:

1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite dinaintea primului razboi mondial;

2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;

3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania în anul 1918;

4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;

5. imprumuturile externe contractate in vederea echilibrarii deficitului cronic comercial extern;

6. importul privat de capital în perioada 1919-1931.

a.


b.


c.


d.



R: A


51. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:

1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite dinaintea primului razboi mondial;

2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;

3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania în anul 1918;

4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;

5. datoria externa contractata în timpul razboiului mondial si ulterior pana în anul 1931;

6. importul privat de capital destinat refacerii infrastructurii.

a.


b.


c.


d.





R: C


52. Printre principalele cauze ale tedintelor de diminuare a datoriei publice externe în perioada 1923-1939 se numara:

1. necontractarea de noi împrumuturi externe importante;

2. contributia valutara a fortei de munca romanesti angajate in strainatate;

3. achitarea unei parti însemnate din datoria externa;

4. intrari masive de capital extern în timpul crizei economice;

5. trecerea în mainile capitalului autohton a unor societati industriale controlate anterior de firmele externe;

6. acoperirea unei parti insemnate a datoriilor externe cu exporturile nete realizate in urma cresterii considerabile a productiei agricole.

a.


b.


c.


d.



R: D


53. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, acumularea datoriei externe constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Gradul de îndatorare a unei tari se poate stabili si prin compararea datoriei externe pe locuitor (D.E.) cu venitul national pe locuitor (V.N.). Stiind ca in anul 2004 venitul national pe locuitor era de cca 4000 de dolari, iar datoira externa de aproape 1000 de dolari, precizati care a fost evolutia celor doi indicatori în anul 1938, comparativ cu perioada 1914-1916:

a.

1938: D.E. = 94 $; VN. = 125 $; 1914 = D.E. = 110 $; V.N. = 115 $;

b.

1938: D.E. = 22 $; VN. = 75 $; 1914 = D.E. = 50 $; V.N. = 59 $;

c.

1938: D.E. = 90 $; VN. = 250 $; 1914 = D.E. = 150 $; V.N. = 160 $;

d.

1938: D.E. = 150 $; VN. = 500 $; 1914 = D.E. = 75 $; V.N. = 180 $.


R: B


54. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea exporturilor creste de aproape trei ori, iar importurile cresc:

a.

de cca. 1,5 ori;

b.

de peste trei ori;

c.

de aproape doua ori;

d.

de 32 de ori.


R: C


55. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc:

a.

de cca. 1,5 ori;

b.

de aproape trei ori;

c.

de aproape doua ori;

d.

de 32 de ori.


R: B


56. Pe parcursul a 39 de ani, în intervalul 1950-1989, în perioada socialista, exprimat în valori curente, volumul comertului exterior al Romaniei a crescut de 40 de ori. În perioada 1886-1914, pe parcursul a 28 de ani, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al Romaniei a evoluat astfel:

a.

valoarea importurilor creste de aproape 15 ori, iar exporturile cresc de aproape 20 de ori;

b.

valoarea importurilor creste de aproape zece ori, iar exporturile cresc de aproape opt ori;

c.

valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc de aproape trei ori;

d.

valoarea importurilor creste de aproape trei ori, iar exporturile cresc de aproape sase ori.


R: C


57. Evolutia comertului exterior al unei tari reflecta modificarile survenite in valorificarea potentialului sau economic. Comparativ cu perioada 1886-1914, în perioada interbelica, sub impactul crizei economice, importul si exportul au cunoscut urmatoarele evolutii:

1. în anul 1936, exportul se diminueaza cantitativ cu 50% fata de anul 1925;

2. în anul 1938, importul a sporit cantitativ cu 64% comparativ cu anul 1929;

3. exportul a sporit cantitativ în 1936 la mai mult decat dublu fata de 1925;

4. importul a crescut valoric în anul 1938 cu 50% fata de 1929;

5. importul s-a redus valoric în anul 1938 cu 36% fata de 1929;

6. în anul 1934 volumul valoric al exportului reprezenta sub 50% comparativ cu anul 1929.

a.


b.


c.


d.



R: B


58. In perioada 1859-1885 Romania a practicat o politica comerciala:

a.

interventionista;

b.

de liber schimb;

c.

protectionista;

d.

liberala.


R: B


59. In perioada 1886-1914 Romania a practicat o politica comerciala:

a.

interventionista;

b.

de liber schimb;

c.

protectionista;

d.

liberala.


R: C


60. Prin terms of trade se desemneaza:

a.

raportul de schimb valutar;

b.

raportul de schimb in comertul international;

c.

cursul de schimb al monedelor aur ale doua state;

d.

termenii relatiilor economice internationale.


R: B


1. În ce an a fost elaborat si promulgat Codul civil francez care sta la baza sistemelor legislative europene (continentale)?

R: 1804


2. Urmarirea si analiza modificarilor masei (agregatelor) monetare este decisiva pentru depistarea tendintelor inflationiste ale unei economii. În perioada interbelica în Romania expansiunea numerarului (M1) ramane una din caile importante ale propagarii inflatiei. Stiind ca în anul 1929 circulatia monetara (M1) însuma cca. 24 mild. lei, la cate miliarde lei a ajuns masa monetara in circulatie în anul 1938? (Precizati doar suma, fara introducerea cuvantului “miliarde’ sau a zerourilor!)

R: 35


3. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de putere financiara internationala este reflectata de insusi anul infiintarii marilor banci. În ce an a fost înfiintata Banca Angliei?

R: 1694


4. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de putere financiara internationala este reflectata de insusi anul infiintarii marilor banci. În ce an a fost înfiintata Banca Frantei?

R: 1800


5. Potentialul demografic ale unei tari este unul din indicatorii de referinta. Astazi, populatia Romaniei este de aproape 22 milioane locuitori. De la circa 4 milioane locuitori în Vechiul Regat în anul 1860, populatia Romaniei a crescut de aproape doua ori pana in anul 1916. Cate milioane de locuitori numara populatia Romaniei Mari în anul 1940.

R: 20


6. Astazi suprafata Romaniei este de aproape 238000 km2. Comparativ cu 131000 km2 cat reprezenta suprafata Vechiului Regat în anul 1914, cati km2 avea suprafata Romaniei Mari în anul 1938?

R: 295000


7. Populatia ocupata în industrie, respectiv în industria „mecanizata” sau „mare” (în perioada 1860-1938) a reprezentat si reprezinta un indicator de referinta pentru gradul de dezvoltare a unei tari. Comparativ cu ponderea populatiei ocupate în industrie (49%) în Anglia (cea mai industrializata tara în secolul 19) în anul 1860, cate procente reprezenta ponderea populatiei ocupate în industria Romaniei?

R: 6


8. Care era nivelul de dezvoltare a industriei Romaniei comparativ cu cel al Marii Britanii? Pentru a evidentia marele decalaj fata de industria occidentala, un indicator de referinta este forta motrice utilizata (generata, pe parcursul secolului 19, de motoarele cu aburi), exprimata în C.P.. Comparativ cu Anglia unde forta motrice totala folosita în industrie era de 2580 mii C.P., care era numarul de CP în functiune în industria romaneasca în jurul anului 1860.

R: 400


9. În ce an a fost adoptata denumirea de dolar?

R: 1785


10. Dolarul a fost una dintre cele mai stabile monede pe parcursul secolului 19 (cu exceptia unor scurte perioade) si la începutul secolului 20 pana in perioada interbelica. În ce an a fost stabilita paritatea legala a dolarului, paritate ce a ramas neschimbata vreme de 141 de ani?

R: 1792


11. Vreme de peste 30 de ani (1880-1914) stabilitatea monedei nationale în cadrul sistemului etalon-aur a fost remarcabila, fluctuatiile fiind nesemnificative. Care era, exprimat în titlul aurului prin care era definit leul în temeiul legilor din anii 1867 si 1890 (1 leu = 1 franc francez = 0,3226 gr. aur)?

R: 900


12. Declansate în timpul primului razboi mondial în economiile tuturor tarilor beligerante, procesele inflationiste s-au cronicizat pe parcursul perioadei interbelice (1919-1939), revenind cu brutalitate în perioada tranzitiei la economia de piata (dupa 1990) în fostele state socialiste. Declansarea si agravarea inflatiei este prompt reflectata de evolutia puterii de cumparare a monedelor nationale. De cate ori s-a depreciat leul în perioada 1927-1929 fata de anul 1914?

R: 32


13. De cate ori a fost devalorizat leul prin Legea de stabilizare monetara din februarie 1929 fata de perioada 1867-1913?

R: 32


14. Definitia legala a leului data prin legile din anul 1867 si 1890 a fost de 0,3226 g aur cu titlul de 900 ‰. Cate miligrame de aur cu titlul de 900 ‰ reprezenta un leu definit ca fiind egal cu 9 mg. aur fin prin Legea de stabilizare monetara din anul 1929?

R: 10


15. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului în anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 dolar potrivit noului curs de schimb?

R: 167


16. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului în anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 lira sterlina potrivit noului curs de schimb?

R: 813


17. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. Corespunzator devalorizarii de aproximativ 32 de ori a leului în anul 1929 fata de 1914, cati lei valora 1 franc elvetian (valoare rotunjita) potrivit noului curs de schimb?

R: 32


18. Sub impactul crizei economice din perioada 1929-1933, sistemul lirei sterline - principala moneda a lumii secolului al XIX-lea - se prabuseste. Cu cate procente (rotunjit, cu aproximatie) a fost devalorizata lira sterlina în anul 1934?

R: 40


19. În perioada 1860-1914 productia materiala a tarii si veniturile populatiei au crescut aproximativ de 3-3,5 ori. De cate ori a crescut volumul impozitelor în aceeasi perioada?

R: 15


20. Care a fost numarul familiilor împroprietarite în baza legilor din perioada 1864-1889?

R:


peste 600000



1. În general, pe masura extinderii pietei mondiale, practicile comerciale, mentalitatile specifice economiei de piata s-au extins în mod ______________ si asupra zonelor „economiilor naturale” (domeniilor feudale).

R:

incremental

treptat

gradual


2. Comertul la mare distanta practicat de centrele comerciale ale Europei Occidentale a impus o serie de ____________ care au generat deosebiri si ____________ între structurile si nivelurile de organizare ale diferitelor societati.

R: inovatii decalaje


3. _______________ de _______________ reprezinta totalitatea cheltuielilor - unele incluse, cele mai multe - neincluse în costurile produsului/serviciului final, suportate de una sau ambele parti ale tranzactiei (sunt cuprinse, de exemplu, printre altele, diferite taxe notariale, asa-zisele „comisioane”, mita, bacsisul etc.)

R:

costurile tranzactie

costuri tranzactie

costul tranzactie

cost tranzactie


4. Sfarsitul secolului al VXII-lea consemneaza introducerea principiului fundamental al organizarii politice moderne: _______________ ______________ în ______.

R:

separarea puterilor stat

separatia puterilor stat


5. Vreme de peste 700 de ani au evoluat, în mod nesistematizat, doua tipuri de legislatii care au generat cele doua mari sisteme de drept: ____________ - ______________ si de __________ ____. (Atentie! Nu mai introduceti semne diacritice sau cuvinte de legatura!)

R:

romano germanic common law

romano-germanic si de common law


6. Sistemului de common law îi este specifica ___________ dreptului privat.

R: unitatea


7. Sistemelor juridice de traditie romanista le este specifica ____________ dreptului privat.

R: dualitatea


8. Instituirea dreptului de ____________ ____________ reprezinta realizarea fundamentala a Codului Civil de la 1804.

R:

proprietate burgheza

proprietatea burgheza


9. Operatia de creare a semnelor banesti si de stocare a lor la emitent în vederea punerii lor în circulatie poarta numele de ______________ _______________.

R: emisiune monetara


10. În cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii monetare (Currency school) acoperirea emisiunii monetare se facea numai cu ____________ ______________.

R: metale pretioase


11. În cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii bancare (Banking school) acoperirea emisiunii monetare se facea cu ____________ pretioase si __________ de __________.

R: metale efecte comert


12. Cambia reprezinta denumirea generica pentru ___________ de comert, titluri _____________ care fac dovada existentei unei creante într-o suma determinata si platibila imediat sau pe termen ________ (în genere de ___ de zile).

R:

efectele negociabile scurt 90

efecte negociabile scurt 90


13. În sistemele etalon aur si etalon aur-devize scontarea reprezenta cumpararea de catre o banca comerciala – contra unui comision - a unor _________ de ________ pe termen scurt (maximum trei luni) înainte de ajungerea acestora la ___________.

R: titluri credit scadenta


14. În sistemele etalon aur si etalon aur-devize rescontarea reprezenta operatiunea efectuata de banca centrala în vederea aprovizionarii cu ____________ a bancilor comerciale, pe baza prezentarii de catre acestea a unui ____________ de cambii scontate de ele.

R: lichiditati portofoliu


15. Prima banca moderna este considerata a fi Banca _______________ înfiintata în anul _____. (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.)

R:

Amsterdamului 1609

Amsterdam 1609


16. Bancile centrale au fost create în vederea stabilizarii dreptului de ___________ al emisiunii ____________.

R: monopol monetare


17. Banca ____________ a fost înfiintata în anul 1694. (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.)

R:

Angliei

Anglia

Londrei

Londra


18. Banca ____________ a fost înfiintata în anul 1800. (Tastati cuvantul cu initiala majuscula.)

R:

Frantei

Franta


19. Una din cauzele înapoierii istorice a Romaniei comparativ cu nivelul de dezvoltare atins de tarile din Occident la mijlocul secolului 19 a fost ______________ spatiului sud-est european de ____________ economice ale Occidentului.

R: semiizolarea fluxurile


20. Una din cauzele înapoierii istorice a Romaniei comparativ cu nivelul de dezvoltare atins de tarile din Occident la mijlocul secolului 19 a fost formarea mentalitatii de tip _____________, _____________.

R:

fanariotic balcanic

balcanic fanariotic

fanariot balcanic

balcanic fanariot


21. Institutiile (constrangerile) _____________ sunt constituite din normele, regulile determinate de obiceiuri, cutume etc.

R: informale


22. În cazul Romaniei, institutiile (constrangerile) _____________ au fost instituite de elita politica sub presiunea zonelor de _____________ (iradiere).

R: formale difuziune


23. Interesele bancar-comercial-industriale occidentale vizau crearea unui spatiu _____________ din punct de vedere formal (institutional) în Romania, precum si în toate celelalte zone __________ în circuitul valorilor materiale si spirituale occidentale.

R:

compatibil atrase

omogen cuprinse

compatibil cuprinse

omogen atrase


24. Principalele patru domenii supuse transformarilor institutionale in cadrul economiei romanesti au fost _____________, forta de munca, ______________, comertul.

R:

proprietatea productia

productia proprietatea


25. Potrivit relatiilor moderne de proprietate consacrate de Codul Civil intrat în vigoare la 1 ianuarie _______ si de Constitutia din anul ______, dreptul de __________ devine atributul fundamental al dreptului de proprietate moderna .

R: 1865 1866 dispozitie


26. Institutiile moderne ale economiei de piata introduse în Romania în a doua jumatate a secolului 19 nu au fost receptate în mod efectiv de toata populatia Romaniei. Dintre legile adoptate în anul 1864, doar trei au influentat efectiv viata majoritatii populatiei tarii (taranimii), si anume: legea _________, legea ______________ publice si legea __________.

R:

rurala instructiunii comunala

comunala instructiunii rurala


27. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna de piata a însemnat transformari fundamentale ale societatii romanesti. Astfel, una din principalele directii ale tranzitiei în aceasta perioada a constat în trecerea de la regimul statal __________ la cel ______________ - ________________ al statului de drept.

R: feudal democratic constitutional


28. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna de piata a însemnat transformari fundamentale ale societatii romanesti. Astfel, una din principalele directii ale tranzitiei în aceasta perioada a constat în trecerea de la regimul juridic întemeiat pe _____________ de clasa la regimul legislativ modern bazat pe democratie economica, piata _______, constrangere _____________ etc..

R:

privilegii libera economica

privilegiile libera economica


29. În perioada 1800-1914 pe plan mondial a functionat sistemul monetar _________ __________. (Tastati cuvintele cu un singur spatiu intre ele, fara liniuta de legatura!)

R:

etalon aur

gold standard


30. Sistemul ___________ ______ s-a prezentat sub forma monometalismului si bimetalismului. (Tastati cuvintele cu un singur spatiu intre ele, fara liniuta de legatura!)

R:

etalon aur

gold standard


31. Sistemul etalon aur s-a prezentat sub forma _________________ si bimetalismului.

R:

monometalismului

monometalism


32. Bimetalismul a fost practicat in majoritatea tarilor în primele _____ ____________ ale secolului al XIX-lea.

R: trei sferturi


33. În pofida utilizarii si a argintului ca moneda, secolul al XIX-lea a fost denumit cu titlul generic de secol al ___________ _______.

R:

etalonului aur

etalon aur


34. Sstemul etalon aur s-a prezentat sub forma monometalismului si __________________.

R:

bimetalismului

bimetalism


35. Sistemul etalon aur era definit prin:

_____________ monedelor din aur si/sau argint

_____________ monedei nationale prin paritati în aur si/sau argint

_____________ emisiunii fiduciare cu aur si/sau argint potrivit definitiei date

R:

circulatia definirea acoperirea

circulatie definire acoperire


36. Istoria monetara este decisiva pentru întelegerea evolutiei economiei atat pe plan mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular dezvaluie evolutia politicilor privind masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 1,504 gr aur fin era echivalenta cu 1 ________ ______________.

R:

dolar

dolar american


37. Istoria monetara este decisiva pentru întelegerea evolutiei economiei atat pe plan mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular reflecta evolutia politicilor privind masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 7,32 gr aur fin era echivalenta cu 1 ________ ____________.

R: lira sterlina


38. Istoria monetara este decisiva pentru întelegerea evolutiei economiei la nivel mondial, cat si national. Cunoasterea modificarilor paritatilor monedelor la nivel secular reflecta evolutia politicilor privind masa monetara, cursul de schimb si evolutia preturilor. Pe parcursul secolului 19 (denumit secolul etalonului aur) stabilitatea monetara a fost remarcabila. Astfel, de exemplu, cantitatea de 0,290 gr aur fin (rotunjit) era echivalenta cu 1 ________ ____________.

R:

franc francez

franc elvetian

lira italiana

leu romanesc

franc belgian


39. În cadrul Uniunii Monetare Latine (UML) înfiintate în anul 1865 a fost adoptat sistemul monetar francez. Paritatile monedelor tarilor membre UML erau: 1 franc francez = 1 ________ elvetian = 1 franc __________ = 1 _________ ___________.

R: franc belgian lira italiana




40. Uniunea Monetara Latina a fost înfiintata în anul 1865, avand ca membri fondatori: Franta, ___________, Italia, ____________.

R:

Belgia Elvetia

Elvetia Belgia


41. Denumirea monedei nationale provine de la _________ - _____, moneda din argint, cu o greutate aproximativa de 27,5 g, avand imprimat un leu rampant pe revers. (Mentionati denumirea în limba romana.)

R:

talerul leu

taler leu


42. În vechiul sistem monetar moneda era considerata o _________, ca toate celelalte marfuri.

R: marfa


43. Una dintre consecintele adoptarii noului sistem prin Legea din anul 1867 a fost crearea primei ___________ nationale ________ cu valoare ____________ (exprimata în metal pretios monetar).

R: monede reale intrinseca


44. În urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul 1867 sistemul monetar a devenit sistem _________ de _______.

R: banesc stat


45. În urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul 1867 Romania patrunde pe piata schimburilor comerciale si ________ internationale cu o organizare monetara ___________ si ______________.

R:

valutare stabila eficienta

financiare stabila eficienta

monetare stabila eficienta


46. Stabilitatea monetara specifica sistemului etalon aur din perioada 1880-1914 a avut drept efect o remarcabila stabilitate a _____________, nemaiîntalnita în urmatorii 90 de ani, exceptand perioada _____________.

R: preturilor socialista


47. Dupa anul 1929 se manifesta deschiderea foarfecei preturilor interne în defavoarea produselor _____________, scaderea acestei categorii de preturi fiind de aproape doua ori mai mare în anii crizei (1932-1934) decat a preturilor produselor _____________.

R: agricole industriale


48. În conditiile vechiului sistem de credit existau doua zone (arii) ale creditului: creditul ______ si creditul ____.

R:

mare mic

mic mare


49. În conditiile vechiului sistem de credit, în cazul creditului mare, datoriile deveneau ___________, debitorii fiind permanent ____________.

R:

perpetue indatorati

permanente indatorati


50. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare comporta ___________ relativ reduse, _____________ fiind solide (bunuri imobiliare - mosii, case etc.).

R: riscuri garantiile


51. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare avea caracter ____________ fiind destinat acoperirii cheltuielilor de _____ (calatorii, sejururi în strainatate).

R:

neproductiv lux

antiproductiv lux


52. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic se caracteriza prin rate ale dobanzilor de pana la ____%, nivel care reflecta nu numai presiunea cererii, ci si ___________ mai mari, determinate de caracterul garantiilor.

R: 200 riscurile


53. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic avea caracter ______________, ratele dobanzilor fiind de regula superioare ratelor medii ale ______________.

R:

antiproductiv profiturilor

neproductiv profitului

antiproductiv profitului

neproductiv profiturilor


54. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Una dintre trasaturile noului sistem de credit a constat in abundenta fata de _________ a ofertei de credite.

R: cerere


55. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. In conditiile noului sistem de credit, rata medie a ___________ pe piata trebuia sa fie inferioara ratei medii a _____________.

R: dobanzii profitului


56. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit era ______________ pe principalele ramuri ale economiei: comert, industrie, agricultura.

R:

specializat

structurat


57. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit avea caracter preponderent productiv, destinat _____________ si tranzactiilor economice.

R: investitiilor


58. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea institutiilor economiei de piata in Romania. Noul sistem de credit era întemeiat pe ____________ rezonabile, fiind totodata stimulativ pentru ____________.

R:

garantii depuneri

garantii economii

garantii economisiri

garantii economisire


59. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, B.N.R. a introdus ordine în ______________ _______________, alimentand-o integral cu moneda nationala.

R:

circulatia baneasca

circulatia monetara

circulatia banilor

circulatia monedei


60. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, B.N.R. a asigurat piata cu cel mai mare volum de ______________ _______________.

R:

credite autohtone

credite interne


61. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a ieftinit ___________ si a stabilizat pretul lui: rata _______________ a oscilat între 4-6%.

R:

creditul scontului

creditul dobanzii


62. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stimulat crearea retelei ___________ a tarii, contribuind cu îndrumari si specialisti la formarea sistemului ___________ modern al tarii.

R: bancare bancar


63. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stabilit canale de ___________ si operatiuni ____________ cu bancile _____________ ale statelor europene si extraeuropene.

R:

credit bancare nationale

credit bancare centrale


64. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a contribuit substantial la formarea capitalului de _____________ stimuland astfel dezvoltarea economica a tarii.

R: imprumut


65. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a acordat preferinta debitorilor _____________, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului _____________.

R:

autohtoni national

interni national

romani national

romani romanesc

autohtoni intern

intern romanesc


66. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a constituit principala stavila în calea expansiunii ________________.

R:

camatariei

camatarilor


67. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive pentru evolutia economica a Romaniei. Astfel, printre altele, prin reglementarea creditelor si dezvoltarea operatiunilor bancare ______________, B.N.R. a instituit un climat de ______________ pe piata banilor, premisa esentiala a proliferarii creditului ____________.

R:

legale incredere particular

legale stabilitate particular


68. Prin crearea noului sistem de credit modern, reteaua bancara a sprijinit capitalul _____________, contribuind la consolidarea marii burghezii ___________.

R: autohton financiare


69. În cadrul noului sistem de credit modern, politica bancara promovata a avut un pronuntat caracter _______________.

R: interventionist


70. Interventionismul practicat de statul roman in domeniul polticii bancare s-a concretizat in esenta in:

a. _____________ acordate B.N.R.;

b. participarea capitalului __________ la diferitele institutii bancare;

c. _______________ operatiunilor acestor banci.

R:

privilegiile public garantarea

avantajele public garantarea

privilegii public garantarea

avantaje public garantarea


71. Inflatia declansata in perioada interbelica s-a facut puternic resimtita si in cadrul sistemului bancar romanesc, cu consecinte extrem de grave. Evolutia activitatii bancilor este sinusoidala: în perioada 1918-1929 - _____________ (cresterea numarului bancilor sub influenta inflatiei si a speculatiilor bursiere din perioada 1919-1926) urmat de un proces de deteriorare si restrangere în perioada ______ - ______.

R: hipertrofiere 1930 1934


72. Maturizarea sistemului de credit in perioada interbelica a avut drept consecinta _____________ specializarii creditului (credit industrial, mestesugaresc, pentru functionari etc.).

R:

adancirea

accentuarea

cresterea


73. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica a constat in orientarea marilor banci spre ___________ mecanizata si __________ exterior, în vreme ce bancile mici au drept destinatie comertul intern si ___________ mica si mijlocie.

R:

industria comertul agricultura

industria comert agricultura


74. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica, mai cu seama dupa criza economica, a constat in dirijarea celei mai mare parti a creditelor spre marea ___________, ______________ dispunand de mijloace financiare cu mult sub necesar.

R:

industrie agricultura

industria agricultura


75. In perioada interbelica devin evidente tendintele de _______________ si centralizare a capitalurilor bancare, cea mai mare parte a activelor fiind detinuta de cateva banci ______, avand în centru B.N.R..

R: concentrare mari


76. În deceniul patru, dupa marea recesiune economica (1934-1938), una din tendintele evolutiei sistemului bancar a constat in accentuarea interventia statului sub forma actiunilor de reglementare si ___________ ale activitatii bancare, urmare a dezorganizarii provocate de ______ bancara si prabusirea multor institutii de ______

R: control criza credit


77. Printre principiile sistemului modern de finante publice se numara si _____________ impozabilitatii, respectiv masa impozabila era constituita de totalitatea cetatenilor, fara discriminari.

R: universalitatea


78. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se numara ________________ impozabilitatii, respectiv marimea impozitelor era proportionala cu marimea veniturilor – obiectul impozitarii nu îl mai constituia persoana, ci veniturile, bunurile etc..

R: proportionalitatea


79. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se numara si _______________ _____________: institutiile financiare ale statului sunt obligate sa faca dari de seama asupra executarii bugetului - Ministerul de Finante raspunde în fata Parlamentului.

R: responsabilitatea bugetara


80. În cadrul sistemului modern de finante publice este înfiintata _________________ ______________ - institutie publica specializata în conceperea, calcularea, asezarea si colectarea impozitelor.

R: administratia financiara


81. În cadrul sistemului modern de finante publice este organizata ___________ bugetara în scopul calcularii veniturilor si cheltuielilor statului si administratiilor locale.

R: evidenta


82. În cadrul sistemului modern de finante publice este introdus _____________ bugetului de stat - de catre organele reprezentative ale natiunii - la nivel guvernamental, parlamentar etc..

R: controlul


83. În cadrul sistemului modern de finante publice este introdus ____________ ___________ financiar - asupra ministerelor, departamentelor etc. asigurat de Curtea de Conturi (1863) pe baza Legii contabilitatii publice - 1881.

R: controlul curent


84. Eficienta aplicarii sistemului modern de finante publice (1859-1914) s-a concretizat in asigurarea fondurilor necesare modernizarii societatii romanesti destinate construirii _______________, dezvotarii institutiilor publice, astfel incat in anul 1914 valoarea patrimoniului statului ajunsese la peste _____ milioane lei aur.

R: infrastructurii 1500


85. Evolutia bugetul de stat reflecta, printre altele, eficienta politicii fiscale a guvernului respectiv, gradul de efectivitate institutionala si nivelul productivitatii muncii nationale. Prezentati structura veniturilor bugetului de stat in perioada 1860-1914:


Impozitele __________ au ajuns la ____ % în anul 1914;

impozitele ___________ au ajuns la ____ % în anul 1914.

R:

directe 16 indirecte 84

indirecte 84 directe 16


86. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de nevoile financiare tot mai mari ale statului determinate de plata _____________ ______________ – în special externe – contractate pentru sustinerea razboiului, precum si a anuitatilor aferente _____________ contractate în perioada antebelica.

R:

datoriilor statului datoriilor

datoriei statului datoriilor

datoriei statului datoriei

datoriilor statului datoriei


87. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de ____________ masive impuse de refacerea mijloacelor de _____________ si ______________ afectate în perioada razboiului.

R:

cheltuielile transport comunicatie

costurile transport comunicatie

cheltuieli transport comunicatie

costuri transport comunicatie


88. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de _______ externe pentru marfurile cumparate de particulari peste granita în perioada razboiului si, mai cu seama, în perioada 1919-1920, garantate de stat cu __________ de _________.

R:

plati bonuri tezaur

platile bonuri tezaur


89. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de _______ datoriilor ce reveneau Romaniei ca stat ____________, stabilite prin tratatele de pace, cota-parte din ___________ ____________ a Austro-Ungariei.

R:

plata succesor datoria externa

achitarea succesor datoria externa


90. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, si de cheltuielile generate de ___________ monetara, proces economic esential rezultat al Marii Uniri din anul 1918.

R: unificarea


91. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, si de emisiunea de _______ (obligatiuni) cuvenita marilor proprietari, expropriati prin legile de __________ agrara din anul 1921.

R: renta reforma


92. Prin plata impusa taranilor de Legea Rurala din anul 1864, conform conceptiilor acceptate, sustinute îndeosebi de Mihail Kogalniceanu, taranimea clacasa rascumpara ___________ ____________ si nu ____________ pe care se împroprietarea.

R: sarcinile feudale pamantul


93. Ceea ce platea taranimea clacasa in urma improprietaririi din anul 1864 reprezenta _____________ acordata boierilor pentru pierderile pe care le sufereau în urma _____________ _____________ clacasilor de a le mai face claca si a le da dijma.

R:

despagubirea anularii obligatiilor

despagubirea desfiintarii obligatiilor


94. În urma Reformei agrare din anul 1864 cadrul institutional a fost radical modificat, facandu-se trecerea de la regimul marii proprietati de tip _____________ la regimul proprietatii ____________-taranesti, regim de tranzitie catre proprietatea ______________ devenita dominanta în urma reformei agrare din anul 1921.

R: latifundiar mosieresti taraneasca


95. În urma Reformei agrare din anul 1864 randamentele mici obtinute pe mica exploatatie taraneasca au generat in perioada 1864-1914 o agricultura de _________________ care asigura doar supravietuirea acestei categorii de gospodarii, fara a furniza o productie semnificativa pentru piata.

R: subzistenta


96. Nivelul scazut al agriculturii romanesti era cauzat si de investitiile reduse, de mentalitatile si comportamentele specifice unei agriculturi de subzistenta bazate pe _______________ si ____________ (cereale).

R: extensivitate monocultura


97. Promisa de regele Ferdinand pe front, în anul 1917, împroprietarirea taranilor urmarea ______________ unitatii statului national roman dupa Marea Unire din anul 1918.

R:

consolidarea

intarirea

asigurarea


98. Reforma agrara din anul 1921 avea printre alte obiective sporirea _____________ micului producator agricol pentru sporirea productiei agricole: se estima ca taranul, ___________ al pamantului pe care-l lucra urma sa obtina rezultate mult mai bune decat în situatia în care ar fi lucrat pamantul altuia sau aflat în proprietate obsteasca.

R: interesului proprietar


99. Promovata de Partidul ___________ ___________, Reforma agrara din anul 1921 urmarea anihilarea puterii marilor mosieri si anihilarea puterii politice a Partidului _______________: în anul 1925 Partidul _____________ disparea de pe scena politica a tarii.

R: National Liberal Conservator Conservator


100. Masa monetara (M1), numerar în circulatie (lei aur) a crescut de la 60 milioane lei aur în anul _______ la _____ milioane lei aur în anul 1913, respectiv de ____ ori.

R: 1880 480 8


101. Potrivit datelor recensamantului din anul 1905, circa trei milioane ha teren arabil reveneau unui numar de ____ mii de gospodarii, în vreme ce peste 3 milioane ha se aflau în proprietatea a circa ______ de familii de mari mosieri.

R:


920 sase mii


102. Parcelarea proprietatii funciare prin împroprietarirea taranilor în urma reformei din anul 1921, corelata cu cresterea demografica în mediul rural în perioada interbelica a determinat _______________ exploatatiilor agricole.

R: pulverizarea


103. Economiei europene din mileniul al doilea îi sunt specifice doua mari procese de uniformizare:

A. raspandirea dreptului ___________, care, pe langa multimea de particularisme locale contine si o serie de trasaturi comune aproape tuturor regiunilor continentului european;

B. Extinderea treptata a practicilor _____________ si a mentalitatilor specifice si asupra zonelor „economiilor naturale” (domeniilor feudale) pe masura ____________ pietei mondiale.

R:

feudal comerciale extinderii

feudal comerciale expansiunii


104. Uniformizarea modernizarilor institutionale s-a realizat prin interventia statului; unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit slaba configurare a organelor __________ abilitate sa introduca si sa asigure respectarea ____________ moderne

R: politice legislatiei


105. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit lipsa de ________________ a legislatiei divizate în cazul zonelor mostenitoare ale dreptului de traditie ___________ în norme de tip feudal si norme specifice activitatilor urbane, îndeosebi comerciale si mestesugaresti

R: uniformitate romanista


106. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit caracterul _____________ al vietii economice: pe fondul intensificarii si expansiunii relatiilor economice crizele erau frecvente determinate de _______________ afacerilor si de viteza redusa de transmitere a ____________.

R:

nesigur insecuritatea informatiei

nesigur nesiguranta informatiei

nesigur insecuritatea informatiilor

nesigur nesiguranta informatiilor


107. Unul din principalele obstacole ale modernizarii institutionale l-a constituit _________________ politica si economica a organizarii statale.

R: instabilitatea


108. Un principal obstacol al modernizarii institutionale l-a constituit persistenta mentalitatilor de factura ________________ perpetuate de catre autoritatile ecleziastice

R: antieconomica


109. Un obstacol decisiv al modernizarii institutionale l-a constituit caracterul ______________ al obiceiurilor si traditiilor, într-un cuvant persistenta ___________..

R: conservator cutumelor


110. Pentru a deveni distincte fata de cele vechi, de factura medievala, noile forme de întreprindere, societatile comerciale trebuiau sa fie de _________, întreprinderile ocazionale neputand fi considerate drept „____________".

R: durata capitaliste



111. La începutul secolului XX, dupa destinatie, structura cheltuielilor bugetare era aproximativ urmatoarea:


a.

administratie, ordine publica si armata

b.

economie – cai ferate, întreprinderi etc.

c.

datoria publica

d.

învatamant, sanatate, cultura











1. R: B


2. R: A


3. R: D


4. R: C


112. Analiza comparativa a reformelor agrare din anii 1864 si 1921 releva amploarea si caracterul lor.


a.

1,7 milioane gospodarii taranesti au fost improprietarite

b.

2,5 milioane hectare reprezinta

c.

600 mii gospodarii taranesti au fost improprietarite

d.

3,5 milioane hectare reprezinta



5. suprafata trecuta in proprietate taraneasca in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor legi ulterioare, pana în anul 1889.


6. suprafata ce a revenit taranimii in urma Reformei agrare din anul 1921 sub forma de loturi individuale.


7. in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor legi ulterioare, pana în anul 1889.


8. prin reforma din anul 1921


5. R: B


6. R: D


7. R: C


8. R: A






Document Info


Accesari: 3056
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )