Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































loading...

Inteligenta artificiala aplicata in sisteme economice

economie

loading...









ALTE DOCUMENTE

POLITICA COMERCIALA COMUNA:
ASIGURAREA SI CERTIFICAREA CALITATII
FACTORII DE PRODUCTIE
Tipologia economiilor nationale
STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII
PREZENTAREA DETALIATA A PRINCIPALELOR INFORMATII CUPRINSE IN SITUATIILE FINANCIARE
PROFITUL AGENTILOR ECONOMICI
Instructiuni pentru inregistrare RSA
INDICATORII TENDINTEI CENTRALE
Liberalismul economic

PROIECT LA DISCIPLINA

INGINERIA SISTEMELOR TEHNICO ECONOMICE

Inteligenta artificiala aplicata in sisteme economice

Cuprinsul

1. Introducere. 3

2. Continutul lucrarii 5

2.1. Inteligenta artificiala.. 5

2.1.1. Un sistem expert (SE) este un sistem de inteligenta care aplica facilitatile de a gandi pentru a obtine o concluyie. Acesta captureaza si pune la dispozitia utilizatorului o expertiza a unui expert uman. 5

2.1.2. O retea neurala(RN) este un sistem de IA capabil sa invete, deoarece este modelat dupa sistemul nervos al omului. Dupa o multime de practici, o retea neurala poate recunoaste modele fara interventia omului. Cand o retea neurala a fost instruita, utilizatorul ii ofera un nou model, iar aceasta poate sa+i furnizeze informatii despre model. 5

2.1.3. Un algoritm genetic(AG) este un sistem de IA care imita evolutia trecuta a unui proces la generarea unei solutii imbunatatite (mai performante) a unei probleme. 5

2.2. Proprietatile agentilor inteligenti 5

2.3. Inteligenta artificiala si managementul cunostintelor economice. 5

2.3.1. Sisteme pentru managementul cunostintelor. 7

2.3.2. Invatarea organizationala. Procesul de creare a cunostintelor economice. 7

2.3.3. Arhitectura unui sistem pentru managementul cunostintelor economice. 9

2.4. Robotica.. 10

3. Concluzii 12

4. Bibliografie. 13

1.                 Introducere

In aceasta lucrare am tratat problema folosirii inteligentei artificiale in economie, cu mai multe domenii in care aceasta se manifesta.

Teoria neo-clasica, reprezentata de Alfred Marshall, considera cunostintele ca cea mai importanta parte a capitalului, cel mai puternic "motor" al productiei. Teoriile managementului stiintific (F. Taylor) tind sa inlocuiasca cunostintele empirice, promovate de experienta prin cunostintele stiintifice, accentul fiind pus pe promovarea metodelor stiintifice de organizare si desfasurare a muncii.

Din punct de vedere functional, o retea neuronala este un sistem ce primeste date de intrare (corespunzator datelor initiale ale unei probleme) si produce date de iesire (ce pot fi interpretate ca raspunsuri ale problemei analizate) . O caracteristica esentiala a retelelor neuronale este capacitatea de a se adapta la mediul informational corespunzator unei probleme concrete printr-un proces de invatare. In felul acesta reteaua extrage modelul pornind de la exemple.

Din punct de vedere structural o retea neuronala este un ansamblu de unitati interconectate, fiecare fiind caracterizata de o functionare simpla. Functionarea unitatilor este influentata de o serie de parametri adaptabili. Astfel o retea neuronala este un sistem extrem de sensibil.

Structura unitatilor functionale, prezenta conexiunilor si a parametrilor adaptivi precum si modul de functionare sunt inspirate de creierul uman. Fiecare unitate functionala primeste cateva semnale de intrare pe care le prelucreaza si produce un semnal de iesire.


2.                 Continutul lucrarii

2.1.   Inteligenta artificiala

Acest domeniu al stiintei permite realizarea unor masini care imita procesele gandirii umane. In prezent, in practica exista patru tipuri de sisteme IA foarte mult utilizate in procesele economice:

2.1.1.                  Un sistem expert (SE) este un sistem de inteligenta care aplica facilitatile de a gandi pentru a obtine o concluyie. Acesta captureaza si pune la dispozitia utilizatorului o expertiza a unui expert uman.

2.1.2.                  O retea neurala(RN) este un sistem de IA capabil sa invete, deoarece este modelat dupa sistemul nervos al omului. Dupa o multime de practici, o retea neurala poate recunoaste modele fara interventia omului. Cand o retea neurala a fost instruita, utilizatorul ii ofera un nou model, iar aceasta poate sa+i furnizeze informatii despre model.

2.1.3.                  Un algoritm genetic(AG) este un sistem de IA care imita evolutia trecuta a unui proces la generarea unei solutii imbunatatite (mai performante) a unei probleme.

2.2.   Proprietatile agentilor inteligenti

Autonomia se refera la posibilitatea unui agent de a-si controla propriile actiuni independent de alte entitati interactionand cu acestea doar in cazul in care doreste. De obicei un agent autonom nu apeleaza la altcineva (alt agent sau fiinta umana) decat daca nu poseda suficiente cunostinte pentru a indeplini de unul singur o anumita atributie.

Reactivitatea se refera la capacitatea agentilor de a mentine o interactiune neintrerupta cu mediul inconjurator si de a raspunde in timp util la schimbarile ce apar in mediu adica de a se adapta la acesta.

Pro-activitatea se refera la capacitatea unui agent de a lua initiativas el nu este condus de evenimente ci este capabil de a-si genera scopurile si de a actiona rational pentru a le indeplini.

Continuitatea in timp se refera la capacitatea agentilor de a-si suspenda, termina sau continua executia dar, daca starea unui agent este suspendata, aceasta trebuie sa fie memorata intr-o anumita maniera astfel incat sa poata fi recreata atunci cand agentul este reanimat.

Un sistem multiagent este un sistem compus din cel putin doi agenti capabili sa interactioneze intre ei in vederea realizarii unor scopuri individuale sau comune si care partajeaza acelasi mediu de lucru.




2.3.   Inteligenta artificiala si managementul cunostintelor economice

Capacitatea cognitiva umana este limitata, omul dispunand de abilitati limitate de prelucrare a informatiilor in perioade scurte de timp. De aceea, oamenii extrag structuri cu sens din informatii si le memoreaza sub forma unor noi cunostinte pe care le utilizeaza.

Stiinta managementului strategic reprezinta o reintoarcerela abordarea lui F. Taylor, prin accentul pus pe gandirea logica, analitica, precum si pe utilizarea cunostintelor explicite, existente la varful organizatiei. Factorii umani necuantificabili (valori, sensuri, experiente) sunt exclusi din planificarea strategica si controlul activitatilor economice.

Teoria culturii organizationale deplaseaza accentul pe aspectul uman al cunoasterii. Experientele comune si punctele de vedere similare caracterizeaza organizatiile economice. Cultura unei organizatii este reprezentata de experientele de grup traite si asimilate. Cultura este constituita din ansamblul pattern-urilor descoperite, dezvoltate si utilizate de organizatie, pe masura ce aceasta invata sa faca fata problemelor cu care se confrunta.

Tot mai frecvent, in special sub impactul inteligentei artificiale, teoriile economice realizeaza diferentierea cunostintelor economice in:

-Cunostinte explicite, plasate in special la nivel social si exprimate in limbaj formal. Acestea au un caracter obiectiv, rational.

-Cunostinte neexplicite (tacite, implicite), plasate in special la nivel individual, greu de formalizat si de comunicat. Acestea au un general un caracter subiectiv, fiind bayate pe experienta si intuitie. A.Brooking separa cunostintele neexplicitein doua categorii: cele de la nivel individual si cele de la nivel social, de grup sau organizational.

Cele doua categorii de cunostinte, explicite si neexplicite, au caracter complementar, interactionand si transformandu-se unele in altele printr-o serie de procese de conversie. (figura 1)

Socializarea cunostintelor repreazinta procesul de impartasire a cunostintelor, proces care semnifica conversia cunostintelor neexplicite de la nivel individual in cunostinte neexplicite la nivel social. Prin acest proces se obtin modele mentale si abilitati tehnice comune.

Externalizarea cunostintelor reprezinta procesul de conversie al cunostintelor neexplicite in cunostinte explicite. Presupune articularea cunostintelor neexplicite in cunostinte explicite (cunostinte conceptuale).

Combinarea cunostintelor constituie procesul de conversie de la cunostinte explicite la alte cunostinte explicite, prin sistematizarea cunostintelor in sisteme de cunostinte, teorii etc. Procesul de combinare a cunostintelor are ca efect reconfigurarea ansamblului de cunostinte existente.

Internalizarea cunostintelor reprezinta trecerea de la cunostinte explicite la cunostinte neexplicite, asuimilate. In acest fel, cunostintele devin operationale, prin transformarea lor in modele mentale si abilitati tehnice.

2.3.1.                  Sisteme pentru managementul cunostintelor

Se constata, in prezent, tendinta de realizare a unei sinteze intre diversele abordari privind cunostintele economice, sub forma unor teorii ale organizatiilor bazate pe cunostinte si ale societatii bazate pe cunostinte. Conform acestora, cunostintele repreyinta principala resursa a organizatiilor economice si de aceea managementul cunostintelor prezinta o deosebita importanta.

Principalele functii ale managementului cunostintelor in cadrul unei organizatii economice sunt:

-Identificarea;

-Formalizarea;

-Evaluarea;

-Memorarea;

-Distribuirea;

-Utilizarea si valorificarea;

-Crearea de noi cunostinte;

-Protectia cunostintelor.

2.3.2.                  Invatarea organizationala. Procesul de creare a cunostintelor economice

Scopul principal al managementului cunostintelor este de a permite organizatiilor economice sa-si imbogateasca permanent cunostintele, sa devina organizatii care invata.


Invatarea organizationala este sustinuta de invatarea individuala si de cea colectiva. In cadrul teoriei lui P. Senge, invatarea organizationala repreyinta un transfer al cunostintelor de la nivelul individului si al grupurilor la cel al organizatiei economice. Transferul se realizeaza prin procese de conversie a cunostintelor.

Majoritatea teoriilor economice pun accentul pe identificarea, formalizarea, memorarea si utilizarea cunostintelor deja existente, fara a avea in vedere identificarea modului in care sunt create noi cunostinte in cadrul organizatiilor economice.

Crearea de cunostinte economice trebuie plasata, in principal, la nivel individual, intrucat organizatiile nu pot crea cunostinte in lipsa indivizilor. Organizatia poate si trebuie sa sprijine insa crearea cunostintelor, incurajand indivizii creativi si asigurand contextul propice de creare a cunostintelor. La nivelul unei organizatii economice, crearea cunostintelor trebuie inteleasa drept un proces de amplificare a cunostintelor create de indivizi si de cristalizare a acestora, ca parte a bazei de cunostinte explicite din cadrul organizatiei. (figura 3)

La nivelul organizatiei, crearea cunostintelor economice se realizeaza prin procese sociale, care sunt, in esenta, procese de conversie a cunostintelor si se succed in forma unor spirale.

2.3.3.                  Arhitectura unui sistem pentru managementul cunostintelor economice

Prin sistem pentru managementul cunostintelor economice se intelege totalitatea proceselor, persoanelor, metodelor si instrumentelor care permit unei organizatii economice sa-si creeze si sa-si intretina o baya de cunostinte la nivelul intregii organizatii, in conditiile in care oricare dintre cunostinte sa fie accesibila la momentul oportun, acelor angajati care au nevoie de aceste cunostinte. Figura 4 prezinta o propunere pentru arhitectura unui astfel de sistem.

Implementarea unui sistem pentru managementul cunostintelor economice reclama un puternic suport organizational, o solida infrastructura informatica, cunoasterea si aplicarea unui numar mare de tehnologii si instrumente, asigurarea unor servicii pentru managementul cunostintelor, precum si dictionare, contacte cu furnizorii de cunostinte, etc.

2.4.   Robotica

Unul din cele mai importante aspecte in evolutia fiintei umane este folosirea uneltelor care sa-i simplifice munca fizica. In aceasta categorie se inscriu si robotii, ei ocupand, totusi, o pozitie privilegiata datorita complexitatii lor.

Notiunea de robot dateaza de peste patru mii de ani. Termenul "robot" a fost folosit in 1920 de cehul Karel Capek intr-o piesa de teatru. "Robota", in limba romana se traduce "a servi". In 1941 Isaac Asimov a folosit termenul robotizare pentru descrierea tehnologiei robotilor si a prezis cresterea unei industrii robotice puternice. Primul robot industrial a fost "angajat" de General Motors in anul 1961.

Robotii ofera beneficii substantiale muncitorilor, industriilor si implicit tarilor. In situatia folosirii in scopuri pasnice, robotii industriali pot influenta pozitiv calitatea vietii oamenilor prin inlocuirea acestora in spatii periculoase, cu conditii de mediu daunatoare omului sau conditii necunoscute de exploatare.

Robotii automati realizeaza functiile lor fara participarea directa a omului in procesul de comanda. Avand in vedere adaptabilitatea lor la conditiile mediului in care isi realizeaza functiile, robotii automati se impart in trei generatii:

-Generatia I se caracterizeaza prin program fix de functionare, ei fiind capabili sa repete in mod strict operatiile specificate in program. Ei nu se adapteaza la schimbarile mediului, neavand nicio informatie despre mediul extern.

-Generatia a II-a cuprinde robotii adaptivi, capabili sa lucreye in conditii de mediu variabile sau partial necunoscute initial. Acestia sunt dotati cu senzori de la care se obtin informatii despre schimbarile conditiilor externe.

-Generatia a III-a cuprinde robotii inteligenti, posedand oarecare caractere de inteligenta artificiala, gradul lor de inteligenta variind in raport cu functiile care au fost dorite initial. Acesti roboti sunt capabili sa-si defineasca actiunile instantanee luand in considerare informatiile obtinute prin senzori tactili, vizuali sau de zgomot, sa rezolve probleme particulare si sa-si modifice modul de actiune in concordanta cu varietatile modului de operare.

Robotii biotehnici sunt robotii la care exista o permanenta participare a operatorului uman in procesul de comanda. Sunt impartiti in trei subgrupe:

-roboti comandati pas cu pas

-roboti copiativi, denumiti si master-slave robots

-roboti semiautomati.

Robotii interactivi se caracterizeaza prin faptul ca operatorul uman are doar o participare periodica in procesul de comanda, in restul timpului robotul fiind comandat automat de calculatorul electronic. Prin comanda de la distanta a robotului de catre om, se obtine posibilitatea efectuarii unor operatii complexe in locuri unde omul nu poate actiona nemijlocit. Ca urmare, acesti roboti sunt utilizati in cercetarea spatiului cosmic, a oceanului, in cazul unor operatii complexe din mediul industrial, in exploatarea minelor cu instalatii de teleoperare.

Robotii ce actioneaza in medii industriale au capatat denumirea de roboti industriali. In general, acestia sunt roboti automati si in cazuri mai rare se utilizeaza in industrie si roboti biotehnici sau interactivi.

Unul din obiectivele esentiale ale Roboticii este elaborarea robotilor autonomi. Asemenea roboti ar putea accepta o descriere naturala (de nivel inalt) a sarcinilor de indeplinit si executarea comenzilor fara alte interventii umane. Descrierile necesare vor preciza ce doreste utilizatorul si nu cum sa execute comenzile. Robotii capabili sa indeplineasca aceste operatii vor fi dispozitive mecanice versatile, echipate cu senzori de percepere a mediului si aflate sub controlul unui sistem de calcul.

Capacitatea robotilor de a simti mediul inconjurator si de a-si schimba comportamentul pe baza informatiilor din mediu este ceea ce face ca robotii, mai ales cei mobili sa fie atat de interesant de construit si utilizat. Spre deosebire de robotii instalati in puncte fixe care pot lucra intr-un spatiu limitat, robotii mobili au capacitatea de a opera intr-un spatiu ce depaseste cu mult dimensiunile proprii.

Sistemul senzorial mai este numit si sistem de masurare. El asigura masurarea unor marimi fizice si eventual perceperea unor modificari semnificative a acestor marimi.

Datorita sistemului senzorial se pot pune in evidenta si caracteristicile geometrice si chimice ale obiectelor din mediul de lucru. Senzorii datorita caracteristicilor pe care le au pot explora zona de lucru, zona de contact, cea apropiata, cea departata, iar senzorii foarte puternici chiar si zone foarte departate.

3.                 Concluzii

In concluzie, inteligenta artificiala joaca un rol foarte important in activitatile economice de orice tip, aceasta ajutand la inlocuirea unor programe vechi, greu de utilizat cu unele noi, rapide si usor de utilizat, uneori reducand numarul personalului, ceea ce inseamna un profit mai mare. De asemenea, ritmul muncii este mai alert.

Cu o concurenta tot mai acerba, este nevoie de informatii mai multe si actualizate, precum si de programe mai avansate. In acest context, inteligenta artificiala este vitala.

Munca omului a fost si este principalul motiv al evolutiei. Inca din cele mai vechi timpuri, omul a simtit nevoia de a-si micsora efortul prin inventarea anumitor unelte. Astazi, traind intr-o lume civilizata, in Era Vitezei, este inadmisibil ca munca fizica sa fie prioritara, astfel incat numeroase masinarii au inlocuit forta omului sau a animalelor. Ne indreptam spre o era a confortului, unde munca va fi facuta de roboti extrem de avansati, iar oamenii nu vor face decat sa le comande acestor minuni ale tehnologiei.

4.                 Bibliografie

  1. Alexandru, L., Agenti inteligenti. Sisteme multiagent, Internet, 2003
  2. Andrei, St. A., Introducere in inteligenta artificiala, Internet, 2004
  3. Prof. Dr. Bodea, C., Inteligenta artificiala si managementul cunostintelor economice, Internet, 2000
  4. Zebreniuc, S., Glodeanu, R., Popovici, E., Robotica, Internet, 2004
  5. Biblioteca.ase.ro
  6. Internet (imagini, alte informatii).


loading...


Document Info


Accesari: 2936
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )