Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































LUCRARE DE DIPLOMA Diagnosticul Financiar Contabil la Societatea Nationala a Petrolului PETROM S.A. Bucuresti, Schela Arad

economie












ALTE DOCUMENTE

Clasificarea burselor de valori
NOTA DE PREZENTARE
Necesarul de materii prime de aprovizionat in anul curent
KNOWHOW S.A.
Impozitele pe avere
Cererea pietei
Evaziunea fiscala in Romania
COSTURILE IN INTREPRINDERE
ELEMENTE DE METODOLOGIE A CERCETARII STIINTIFICE IN ECONOMIE
TIPOLOGIA SERVICIILOR

UNIVERSITATEA   « SPIRU HARET »

Facultatea  de Management Financiar Contabil



Secializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Diagnosticul Financiar Contabil la Societatea Nationala

a Petrolului PETROM S.A. Bucuresti,

Schela Arad

                                                                                   

                                                                                                              

                                                                                                              Absolventa,

                                                                                    C0TETIU (PINTEAN) ANAMARIA VIOLETA

Oradea

2008

CUPRINS

CAP. 1.  EVALUAREA -

 CONTINUTUL SI IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

1.1.   Elementele de identificare a agentului economic

1.2.   Istoricul societatii

1.2.1.       Eficienta generala a activitatii

1.2.2.      Potentialul uman - cheltuieli cu personalul

1.2.3.      Aprovionare

CAP. 2. DIAGNOSTICUL FINANCIAR - CONTABIL

               2.1. Analiza structurii financiar a patrimoniului

2.1.1.      Analiza ratelor de structura ale activului

2.1.2.      Analiza ratelor de structura ale pasivului

2.2.      Analiza echilibrului financiar

2.3.      Analiza riscului financiar

2.4.      Analiza profitabilitatii si rentabilitatii

2.4.1.      Analiza rotatiei elementelor patrimoniale si capitalului

2.4.2.      Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

2.4.3.      Analiza eficientei utilizarii capitalului

2.5.            Analiza soldurilor intermediare de gestiune

CAP. 3. BILANTUL CONTABIL

                3.1.  Analiza financiara

                3.2.  Bilant financiar

                3.3.Contul de rezultate

ANEXE

CAP. 1. EVALUAREA -  CONTINUTUL SI IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI FINACIAR

1.1.Elemente de identificare a agentului economic

În prezent societatea desfasoara activitatea principala de extractie titei si gaze. Schela de petrol Arad face parte din S.N.P petrom S.A. Bucuresti, având ca obiectiv extractia titeiului din raza judetelor Arad si Bihor si a CO2 de la Ciocaia (cel mai mare zacamant din tara).

Are la baza functionarii H.G. nr. 23/1991, privind infiintarea S.N.P. PETROM S.A., înregistrata sub J40/1096/1991 din 14.04.1991.

Schela de petrol Arad este cea mai mare sucursala de uscat S.N.P. PETROM S.A. Bucuresti, realizând 8 % din productia de titei si este întreprinderea care are în administrare cel mai mare zacamânt exploatat prin combustie din lume.

1.2. Istoricul societatii

Subsolul comunei Arad, situat la circa 115 km N-E de municipiul Oradea, era purtatorul de depozite pretioase de carbuni, puse de timpuriu în valoare prin minele sale.

În anul 1958, în dorinta de a depista si contura noi zacaminte de carbuni, întreprinderea de Prospectiuni Geologice nr. 4 Ardeal, prin lucrarile de foraj ce le-a executat în perimetrul actual al comunei, descopera un zacamânt de titei în panonianul bazal.

Aceasta rezerva importanta de titei s-a dovedit însa afi un titei greu, vâscos, greu exploatabil prin metodele obisnuite, clasificat ca titei asfaltos din clasa naften-aromatic, necernos, nesulfuros.

Extragerea unui astfel de titei trebuia organizata mai bine. În consecinta, în anul 1961, cand s-a înregistrat aici prima productie oficiala, poate fi considerat ca un an al unor începuturi atât organizatorice, cât si pe linie tehnica, activitatea zonei organizându-se la nivel de sectie independenta, apartinând de Trustul de Extractie Târgoviste si se elaboreaza primul proiect de exploatare a rezervelor descoperite, ca un factor de recuperare a titeiului din zacamânt de 3,17%. Aceasta previziune cu totul nesatisfacatoare în privinta recuperarii titeiului din zacamânt, precum si volumul însemnat al rezervei geologice a obligat la multe eforturi de gândire si la multe încercari de rezolvare a problemei. Sunt încercate încalzitoare electrice de strat la trei sonde si se realizeaza injectia în strat de solventi calzi.

În perioada 1962-1963 se contureaza primele idei privind modul de operare în viitor pentru exploatarea acestui zacamânt de titei greu si vâscos, elaborându-se primele proiecte pentru exploatarea experimentala si semiindustriala a zacamântului prin metoda combustiei subterane.

Cresterea numarului de sonde în 1963 la circa 120, nivelul productiei de circa 320 tone pe zi, numarul de persoane 484, precum si complexitatea problemelor noi ce trebuia urmarite si rezolvate a necesitat si întarirea organizatorica a zonei.

Astfel, la 01.04.1964 este înfiintata Schela de Extractie Arad, în subordinea Trustului de Extractie Bolintin.

Întrucât era evidenta necesitatea aplicarii metodelor termice la exploatarea titeiului vâscos din acest zacamânt, pentru verificarea eficientei acesteia s-au proiectat doua experimente: unul de combustie si unul de injectie continua de aburi, în aceleasi conditii geologo-tehnice.

În decembrie 1963 începe experimentul de injectie continua de aburi.

În acelasi timp se construieste o statie de compresoare de aer si o instalatie speciala pentru executarea programului necesar operatiunilor de aprindere.

În aprilie 1964 se initiaza un experiment de combustie subterana. Aprinderea (prima din Romania) s-a realizat cu un aprinzator de gaze, brevet I.C.P.T. Câmpina, alimentarea acesteia facându-se cu propan.

Estimându-se rezultatele bune la experimentele în curs, în perioada 1965-1966 se proiecteaza si se pregateste pentru trecerea la faza semiindustriala de exploatare a zacamântului prin metode termice. Se sapa sonde noi de combustie si sase panouri de injectie continua de aburi.

În 1966 nivelul productiei era de peste 600 tone pe zi, existau 240 sonde de productie.

În anul 1969 în Arad se construieste o rafinarie cu capacitatea de prelucrare de 300.000 de tone/an, ulterior capacitatea acesteia fiind marita la 400.000 tone/an.

În studiile din 1970-1971 se fundamenteaza exploatarea industriala a zacamântului prin metode termice (combustie si injectie ciclica de abur).

În aceasta perioada productia zilnica de titei era de 1050 tone/zi cu 400 de sonde productive, personalul schelei era de 890 de oameni.

Sunt descoperite gaze la Carei, Piscolt si Abramut, bioxid de carbon la Ciocaia, titei la Bors, Sâniob, Otomani. Gazele de la Piscolt si Abramut vor influenta direct si pozitiv evolutia zacamântului din Arad, alimentarea cazanelor si asigurarea unei securitati sporite la operatiile de aprindere sonde.

În primavara anului 1973 se realizeaza prima aprindere cu gaze a stratului.

În anii 1975-1978 s-a trecut la îmbunatatirea sistemului de deschidere a sondelor punându-se în comunicatie numai partea inferioara a stratului. În 1975-1976 a fost realizata instalatia de stripare a titeiului cu ajutorul careia s-a reusit si se reuseste si în prezent livrarea unui titei curat, fara impuritati.

La 1 ianuarie 1980 ia fiinta în zona de vest Trustul de Foraj-Extractie Arad, având ca obiectiv coordonarea întregii activitati de petrol din zona.

În anul 1982, pe baza unor date de comportare certe, se propune cresterea factorului de recuperare a zacamântului de 50,40% omologat de Comisia Republicana de Rezerve Geologice.

În anul 1983 se costruieste o noua statie de compresoare, iar în anul 1984 se realizeaza o statie de zece compresoare. La ora actuala se achizitioneaza analizoare de gaze de combustie pe baza de absorbtie în infrarosu, s-a dotat schela cu calculatoare si se lucreaza intens pentru trecerea pe calculator a datelor de la sonde în vederea întocmirii unei harti cu izotemperaturi, izoproductivitati, etc... care vor ridica nemijlocit atât operativitatea în luarea unor decizii, cât si gradul lor de corectitudine.

Ar mai trebui amintit ca în proiectarea, urmarirea si dirijarea proceselor tehnice de crestere a recuperarii, un rol important l-a avut I.C.P.T. Câmpina.

Productia anuala de peste 500.000 tone titei/an asigura circa 50% din productia zonei de vest, reprezentând aproximativ 8% din productia tarii.

S-au creat capacitati de comprimare aer de peste 6 milioane Nm3/zi, iar injectia de abur depaseste 3.000 tone/zi.

Modificari esentiale s-au produs si în structura personalului. Daca in 1980 existau 1.284 salariati, dintre care 33 ingineri, în 1997 existau 2.320 salariati, din care 84 ingineri.

Se poate afirma ca schela Arad a servit ca baza organizatorica de lansare pentru întreaga activitate petroliera din zona de nord-vest a tarii.

Aceasta schela prin specificul tehnologiilor aplicate a fost o adevarata scoala pentru industria de petrol romaneasca. Aici au fost experimentate diferite constructii de sonde cu coloana unica, cu lynere slituite, cu freze, prin electroziune, diferite modalitati de deschidere a stratului productiv, combustia continua si ciclica, în panouri si în linie, uscata si umeda, captarea ga 515p1515f zelor din coloanelor sondelor si disiparea lor în atmosfera prin cosuri metalice si din mateiale plastice, aplicarea injectiei ciclice de aburi, utilizarea unor compresoare de aer de diferite tipuri, oferind o bogata experienta pentru toate schelele de petrol din tara.

 

1.3. Eficienta generala a activitatii.

Cunoasterea dimensiunilor firmei, a cifrei de afaceri si a eficientei utilizarii resurselor, ne permite sa ne formam o imagine de ansamblu asupra obiectului evaluarii si sa selectionam metodele si tehnicile actuale de diagnosticare.

Consideram ca urmatoarele criterii se pot utiliza pentru aprecierea starii economice si financiare a societatii comerciale.

1.3.1. Potentialul uman-cheltuieli cu personalul

Asigurarea cantitativa cu personalul urmareste concordanta dintre numarul de salariati existenti si cei necesari pentru realizarea obiectivelor propuse. Se poate concluziona ca în ultima perioada S.N.P. PETROM S.A. a fost asigurata satisfacator cu personal, din punctul de vedere al asigurarii cu personal în functie de volumul real de activitate.

Structura personalului dupa vechimea în munca este dezechilibrata, dat fiind faptul ca personalul cu o vechime de peste 20 de ani detine 47% din totalul personalului, iar cei sub 5 ani de 9% prezentând o structura orientata spre experienta, care comparata cu nivelul de calificare ne arata de fapt un grad ridicat de învechire.

Structura personalului dupa vârsta este relativ dezechilibrata, dat fiind faptul ca personalul cu vârsta de peste 50 de ani detine 35% din totalul personalului, iar cei sub 25 de ani numai 5%, prezentând o structura îmbatrânita, care comparata cu nivelul de calificare ne arata de fapt o situatie nefavorabila.

RESURSA UMANĂ ÎN CADRUL S.N.P.  SCHELA ARAD

Numarul total de personal în cadrul schelei a cunoscut o diminuare continua în ultimii trei ani dupa cum reiese din tabelul nr.1.

Tabel nr.1 - Efectivele de personal în anii 2002-2005 la S.N.P. Schela Arad

Anul

Luna

Ianuarie

Luna

decembrie

2002

2.300

2.232

2003

2.232

2.221

2004

2.221

2.216

2005

2.216

În prezent se urmareste în continuare reducerea numarului de personal având ca scop final obtinerea unui total de 2180 de angajati. Aceasta reducere are loc atât ca urmare a restrucurarilor din cadrul regiei, cât si în vederea cresteri productivitatii muncii. Nu a fost disponibilizat personalul, reducerea facându-se prin pierderi naturale (pensionari).

1.Structura personalului la data de 15.02.2005:

a)      Pe categorii de personal, se prezinta în tabelul nr.2:

Tabelul nr. 2 - Structura personalului la data de 15.02.2005:

Categoria de personal

Nr.

Personal cu studii superioare, d.c.

110

Ingineri

84

d.c. ingineri F.E.

37

Subingineri

18

d.c. subingineri F.E.

6

Economisti

4

Alte persoane cu studii superioare

4

Cadre medii, d.c.

132

Maistri

67

d.c. maistri sondori

33

Tehnicieni

22

Cadre medii economice

26

Alte cadre medii

17

Muncitori total, d.c.

1.933

Muncitori calificati

1.887

d.c. sondori

548

d.c. sondori sefi

171

Rest personal

41

b) Structura personalului pe grupe de vârsta si sexe se prezinta în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3 - Structura personalului pe grupe de vârsta si sexe la data de 31.12.2005.

Nr.

Crt.

Specificatie

Total

Pers.

Sub

25 ani

25-29

ani

30-39

ani

40-49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-62

ani

Peste

62 ani

1.

Total

2.216

387

497

738

425

119

42

7

1

2.

a) barbati

1.901

350

417

625

360

104

37

7

1

3.

b) femei

315

37

80

113

65

15

5

0

0

4.

Muncitori, d.c.

1.933

381

451

623

334

97

32

4

1

5.

Munc. calificati

1.877

374

459

612

320

86

29

0

0

6.

Pers. Mediu, d.c.

132

3

9

38

65

12

5

0

0

7.

Maistri

67

0

1

16

38

8

4

0

0

8.

Tehnicieni

22

0

2

9

10

1

0

0

0

9.

Cadre ec. medii

26

0

2

9

13

2

0

0

0

10.

Alte cadre medii

17

3

4

4

4

1

1

0

0

11.

Pers. studii super.

110

2

20

66

18

3

1

0

0

12.

Ingineri

84

0

17

55

11

0

1

0

0

13.

Subingineri

18

1

3

10

3

1

0

0

0

14.

Economisti

4

1

0

1

1

1

0

0

0

15.

Alte pers stud.sup

4

0

0

0

3

1

0

0

0

16.

Rest personal

41

1

7

11

8

7

4

3

0

Sub forma grafica structura personalului pe grupe de vârsta se prezinta astfel:

O pondere mai mare în structura personalului o au persoanele cu vârsta de pâna la 25 ani si respectiv 25-30 ani: nu reprezinta pentru firma un dezavantaj lipsa lor de experienta, deoarece majoritatea din aceste categorii de vârsta sunt muncitori calificati, iar pentru munca desfasurata de ei în cadrul firmei aceasta vârsta este un avantaj pentru a putea face fata efortului fizic mare solicitat în conditii optime.

c) Structura de calificare

            În  cadrul firmei exista o concurenta deplina între calificarea personalului si cerintele posturilor. Aceasta se datoreaza preocuparii permanente a managerilor în aceasta directie. Astfel în cazul intrarilor în unitate, noii angajati participa la cursurile de pregatire si calificare organizate în unitate, mentinându-se în acest fel un nivel permanent de calificare a personalului, procentul este de aproximativ 97%, restul de personal de 3% ocupând posturi care nu necesita calificare.

În ceea ce priveste flexibilitatea personalului, majoritatea angajatilor sunt pregatiti si într-o alta profesie. Flexibilitatea este foarte mare, personalul fiind capabil sa se adapteze la o gama foarte diversificata de sarcini, astfel personalul putând fi interschimbat la nevoie.

2.Miscarea personalului

În anul 2004:

Ř      Intrari în unitate.................................................159

Ř      Iesiri ..................................................................164, din care:

-         transfer .............................................................16;

-         pensionari .........................................................81;

-         disciplinare .......................................................28;

-         prin acordul partilor ..........................................10;

-         plecari în armata ................................................14;

-         plecari în somaj ...................................................1;

-         alte cazuri ...........................................................14.

În anul 2005, pâna la data de 15.02.2005:

Ř      Intrari în unitate ............................................................

Ř      Iesiri .............................................................................14, din care:

-         pensinari ..................................................................12;

-         plecari în armata .......................................................2.

Ř      Rotatia personalului în 2004:

Numar persoane plecate x100 = 162x100= 7,4%

Efectiv mediu                               2.216

Ř      Rata absenteismului în anul 2004:

Ora de absenta x100     = 72.700x100 = 1,7%

Ora teoretice de munca      4.237.664

Motive de absenta:

¨      Concediu medical, 21311 din care:

-         Mai mic de 10 zile ...........................................11.604;

-         Mai mare de 10 zile............................................9.707;

¨      Concediu maternitate, îngrijire copii..........................39.829;

¨      Concediu de studiu, calatorie, nastere, deces...............3.464;

¨      Concediu fara plata.......................................................2.304;

¨      Obligatii cetatenesti.........................................................704;

¨      Absente nemotivate......................................................4.480;

¨      Pensionare, armata...........................................................608.

O pondere mai mare în cadrul absentelor o au cele datorate concediilor medicale. Pentru reducerea numarului acestora managerii ar trebui sa urmareasca daca se respecta toate masurile de protectie a muncii.

De asemenea au o pondere foarte mare concediile de maternitate si de îngrijire a copilului, în comparatie cu celelalte întreprinderi din mediul concurential al firmei, cu toate ca personalul de sex feminin reprezinta doar 14,21% din total personal.

Absentele nemotivate reprezinta 6% din totalul absentelor. Managementul firmei, prin masurile administrative practicate urmareste reducerea lor la un nivel scazut.

În anul 1997 au fost aplicate 275 sanctiuni, motivul care a stat la baza acestora fiind:

¨      Absentele nemotivate;

¨      Nerealizarea sarcinilor;

¨      Nerespectarea ROI si ROF;

¨      Nerespectarea programului;

¨      Parasirea locului de munca.

Ř   Ponderea demisiilor în efectivul mediu în anul 2004:

 

Numar demisii x 100     = 10 x100 = 0,45%

Numar mediu personal        2218

            Nivelul scazut al demisiilor reflecta faptul ca angajatii sunt în general multumiti de ceea ce le ofera locul de munca în cadrul întreprinderii. Pentru prevenirea cresterii numarului acestora în viitor, trebuie determinate motivele care au dus la demisionari, pentru înlaturarea lor.

Ř      Ponderea concedierilor în efectivul mediu în anul 2004:

Numar concedieri x 100 = 29 x 100 = 1,3%

 Numar mediu personal        2218

            Nivelul concedierilor este relativ scazut ceea ce confera o imagine buna firmei. Totusi comparativ cu ponderea demisiilor este relativ mare, la fel, în cadrul lor, cele disciplinate sunt ridicate, ceea ce pun sub semnul întrebarii actiunile de selectare si recrutare a candidatilor, motiv pentru care trebuie acordata o atentie mai mare acestui proces.

            Motivele concedierii au fost:

¨      Absente nemotivate........................................23;

¨      Alcool ..............................................................3;

¨      Abateri repetate ...............................................1;

¨      Nerealizarea sarcinilor .....................................1;

¨      somaj ................................................................1.

3. Cheltuieli cu personalul

Conform structurii organizatorice si a costului utilizarii fortei de munca, evidenta salariilor se tine pe centru de profil.

Activitatea desfasurata de salariati, urmeaza sa fie platite în functie de realizarea normelor sau în regie.

Salariul lunar al muncitorului se calculeaza în functie de salariul negociat si timpul efectiv lucrat, la care se adauga sporurile.

Salariile directe sunt reflectate pe formulare de comanda si apar ca o cheltuiala aferenta comenzii.

Salariile indirecte se repartizeaza odata cu cheltuielile de sectie si generale ale întreprinderii. La salariile astfel calculate se adaoga cota de C.A.S. si cea de ajutor de somaj.

În final, cheltuielile salariale la sfârsitul lunii sunt evidentiate în centralizatorul cheltuielilor.

În anul 2004 cheltuielile cu munca vie au fost de 2.387.077, ceea ce reprezinta 24,13% din cheltuieli totale.

Structura lor se prezinta astfel (RON):

v     Total drepturi salariale............................................168.333 ;

v     Salarii .....................................................................128.929 ;

v     Premii ..........................................................................4.432 ;

v     C.C. impozabil ..........................................................34.973 ;

v     Fond somaj...................................................................8.549;

v     Alte cheltuieli cu munca vie.........................................3.019.

În ideea prezentarii unei imagini cât mai fidele a resurselor umane.

POLIGRAMA POTENŢIALULUI UMAN AL S.N.P. SCHEAL  ARAD

Nr

Crt

Caracteristici

Stari

0,00

0,33

0,66

1,00

K1

N

S

B

FB

1

Concordanta dintre numarul de persoane existent si

cel necesar pentru a realiza productia prevazuta

x

2

2

Nivelul mediu de calificare a muncitorilor

x

6

3

Concordanta dintre categoria medie a lucratorilor si cea a muncitorilor

x

4

4

Structura potentialului uman

3

a)

Structura pe categorii de salariati

x

4

b)

Structura pe categorii de vârsta

x

3

c)

Structura dupa vechimea în munca

x

3

d)

Structura pe sexe

x

2

5

Fluctuatia personalului

X

4

6

Capacitatea de munca

x

6

7

Flexibilitatea

x

5

8

Comportament - disciplina

X

4

Si = Sui x ki

            Ski

Si = 30 x 67 = 0,66

              46

Din poligrama rezulta ca potentialul uman al firmei este bun, din aceasta perspectiva neexistând restrictii pentru dezvoltari viitoare ale firmei.

Punctele slabe existente sunt in general cunoscute de manageri si acestia în prezent urmaresc gasirea unei solutii optime pentru îmbunatatirea situatiei actuale.

Eficienta utilizarii personalului

Nr.

Crt.

Specificatie

UM

2003

2004

Simbol

formula

1

Cifra de afaceri

RON Lei

14.835

13.282

CA

2

Numar de personal

Pers

2.232

2.221

NP

3

Productivitatea muncii

RON lei pers

6.646

8.681

W=CA/NP

Productivitatea muncii:

                                       W= _______CA_____                         

                                              Nr. Total personal

Unde:

   W - productivitatea muncii;

  CA - cifra de afaceri.

Valoarea productivitatii muncii desi se estimeaza a fi îmbunatatita, totusi se situeaza la un nivel extrem de redus pentru acest domeniu de activitate.

Rezultatul brut al exercitiului înregistreaza si el o scadere fiind determinat de rezultatele tuturor activitatilor întreprinderii. Daca în anul 2003 se înregistreaza 77.113, în 2004 se înregistreaza pierderi.

Rezultatul net al exercitiului (Rn) reprezinta în marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris de actionari.

În anul 2003, rezultatul net este pozitiv de 77.113 RON, iar în 2004 rezultatul este negativ înregistrându-se pierderi 9.180 RON.

Capaciatatea de autofinantare (Caf) este ca un surplus monetar global, rezultatul din confruntarea veniturilor care genereaza încasari cu cheltuieli care genereaza plati din întreaga activitate a firmei în decursul exercitiului financiar. Reprezinta lichiditati potentiale generate de întreaga activitate pe perioada exercitiului, care ramân la dispozitia firmei si care pot fi folosite pentru autofinantare. Autofinantarea reala neta (Afin) consta în lichiditati care sunt efectiv folosite pentru finantare prin mijloace proprii a activitatii. Se obtin prin eliminarea din capacitatea de autofinantare al dividendelor si a celor repartizari din profit care au alti destinatari decât întreprinderea.

Capacitatea de autofinantare este în crestere cu 66% ajungând în 2004 la suma de 47.615 RON.

VALOAREA sI STRUCTURA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Nr.

Crt.

CATEGORIA

Valori nete

Structura

2003

2004

2003

2004

1

Terenuri si constructii

3.792

8.454

42%

62%

2

Echipamente tehnologice si masini

1.854

2.528

20%

18%

3

Alte mijloace, utilaje si mobilier

21

18

1%

1%

4

Imobilizari corporale în curs

3.417

2.578

37%

19%

    Total imobilizari corporale

9.084

13.578

100%

100%

            Din datele prezentate se poate observa ca valoarea terenurilor si constructiilor creste de la 42% la 62% la finele anului 2004, datorita reevaluarii terenurilor si constructiilor si datorita investitiilor cu tote ca amortizarile sunt destul de substantiale.

            Ponderea imobilizarilor corporale în curs scade de la 37% la 19%, o scadere substantiala datorita reducerii avansurilor acordate furnizorilor.

           

RANDAMENTUL UTILIZĂRII MIJLOACELOR FIXE

Nr.

Crt.

SPECIFICAŢIE

U.M.

VALORI

SIMBOL FORMULĂ

2003

2004

1

Cifra de afaceri

RON

14.835

13.282

Ca

2

Mijloace fixe

RON

5.541

1.087

Mf

3

Randamentul mijloacelor fixe

-

2,667

1,77

R = Ca/Mf

            Randamentul utilizarii mijloacelor fixe s-a înrautatit usor la finele anului 2004 fata de anul precedent reducându-se de la 2,667 la 1,77 deoarece productia a crescut în mod real doar cu 6%.

            În aceste conditii se impune trecerea la înlocuirea treptata a mijloacelor fixe direct productive cu unele mai performante si care presupun un volum mai redus al cheltuielilor de exploatare. Acest lucru se poate realiza doar în conditiile în care exista resurse financiare disponibile pentru aceasta operatiune.

BILANŢ LA S.P. SCHELA ARAD

SOLD

SOLD

ACTIVE

2003

2004

Cladiri

91.355

91.355

Constructii speciale

31.181

30.251

Masini, utilaje, mijloace de transport

4.278

3.973

Alte imobilizari corporale

68.330

87.783

Imobilizari corporale în curs

4.429

4.495

Imobilizari financiar - total

115

235

Active imobilizate - total

199.688

218.092

Stocuri de materii prime, materiale consumabile

5.222

3.408

Stocuri aflate la terti

-

-

Semifabricate, produse finite si reziduale

699

329

Marfuri

2.204

3.299

Ambalaje

283

172

Total

8.408

721

Alte active circulante. Furnizori - debitori

-

258

Clienti si stocuri asimilate

15.624

33.511

Alte creante

923

3.038

Conturi la banci în lei

23.402

9.475

Conturi la banci în devize

-

-

Casa in lei

326

487

Alte valori

563

78

Active circulante - total

57.654

61.263

TOTAL ACTIV

257.342

279.355

PASIV

Total capital social, din care

129.840

129.840

Capital subscris varsat

129.840

129.840

Rezerve

1.900

1.900

Rezultatul exercitiului - profit

14.526

23.419

Repartizarea profitului

14.526

23.419

Fonduri

106.003

119.036

Capital propriu

23.834

250.776

Împrumuturi si datorii asimilate

-

-

Furnizori si conturi asimilate

1.004

1.295

                           Alte datorii

9.907

23.520

Datorii - total

10.910

24.814

TOTAL  PASIV

257.342

279.355

1.3.2. Aprovizionare

Lista principalelor materiale aprovizionate si a principalilor furnizori

Nr.

Crt.

Aprovizionari/servicii

Denumire furnizori

1

Ciment si var

B.A. Floresti

2

Piese de schimb si instalatii

B.A. Floresti

3

sorturi

SC TIMCAVE CONSTRUCT SRL

4

Motorina si ulei

B.A. Floresti

5

Apa

PETROMSERVICE VEST ARAD

6

Salubritate

SALUBRAM MARGHITA

7

Curent

RENEL ORADEA

8

Energie termica

PETROMSERVICE VEST ARAD, STAŢIA DE COGENERARE

9

Transport

PETROMSERVICE VEST ARAD, SUPLACUL DE BARCĂU

            Nomenclatorul de materii prime, materiale si servicii este relativ stabil. Nu exista restrictii în asigurarea cu materii prime, materiale si servicii în limita în care exista resurse financiare disponibile pentru a fi achizitionate.

Aprovizionarea se face în cea mai  mare parte prin furnizorii traditionali de anvergura pentru a se reduce costurile de aprovizionare în conditiile în care din lipsa de bani aprovizionarile nu constituie un impedent in derularea activitatii, dar poate deveni o problema atunci când nu exista bani pentru realizarea la timp a diverselor aprovizionari.

Lista pricipalilor beneficiari

Nr.

Crt.

Denumirea

1

SC PETROL S.A. SCHELA ARAD

2

RAFINĂRIA DĂRMĂNEsTI

3

I.T.T.C. PLOIEsTI

4

I.T.T.C. SUPLACUL DE BARCĂU

           Datorita blocajelor din economie apar întârzieri la încasarea facturilor (durata medie de încasare este de 40 - 60 zile), ceea ce afecteaza lichiditatea firmei si în special procesul de aprovizionare a acesteia, ponderea creantelor ce depasesc 30 de zile este enorma, de aproape 90% fapt ce afecteaza negativ capacitatea de plata a înteprinderii.

Nr.

crt.

Concurenti

Activitati curente

1

Shell, Lukoil

Betoane si sorturi

2

RomPetrol, OMV, MOL

Betoane

            Concurenta pe segment de piata unde activeaza firma este puternica, atât datorita numarului mare de concurenti, cât si datorita restrângerii cererii de piata. Unul dintre avantajele pe care S.N.P. PETROM S.A. îl ofera fata de concurentii sai este ca sunt satisfacute ti comenzi mai mici care pot veni de la populatie sau de la firme mai mici. Preturile practicate sunt comparabile cu cele ale concurentilor, astfel pe produse sau servicii preturile pot fi sensibil mai mici fata de anumiti concurenti si sensibili mai mari fata de altii.

CAP.2.  DIAGNOSTICUL FINANCIAR-CONTABIL

             Situatia financiara a unei întreprinderi, indiferent de sectorul de activitate, de dimensiune sau de structura capitalului, este o consecinta a gestionarii resurselor pâna la momentul efectuarii diagnosticului si o premisa esentiala a dezvoltarii ulterioare.

            Diagnosticul financiar are ca obiectiv studiul static al activitatii desfasurate de întreprindere în vederea aprecierii rezultatelor obtinute, echilibrelor financiare, gestiunii resurselor utilizate, precum si a eficientei acestore, evidentiind totodata si punctele forte, respectiv slabe din perspectiva situatiei financiare a agentului economic.

2.1. Analiza structurii financiare a patrimoniului.

            Ratele de structura ale bilantului se stabilesc, ca regula generala, ca raport între un post sau grupa de posturi din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport între diferite componente de activ, respectiv de pasiv.

În timp notiunea de patrimoniu a cunoscut mai multe acceptiuni cea mai des utilizata este cea economico-juridica dupa care patrimoniul este format din ansamblul bunurilor, a drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat. Într-un sistem economic concurential, obiectul fundamental al întreprinderii îl constituie maximizarea  valorii sale patrimoniale ceea ce presupune o activitate desfasurata în conditii de rentabilitate si caracterizata prin mentinerea echilibrului financiar.

Corespunzator acestui obiectiv, analiza financiara abordeaza urmatoarele aspecte:

1.      Caracterizarea generala a structurii patrimoniale a unei firme;

2.      Sistemul de factori ce actioneaza asupra structurii patrimoniale;

3.      Analiza ratelor de structura.

                                                  Analiza structurii financiare.

            Aceasta caracterizare presupune studierea elementelor bilantiere de activ si de pasiv, prin prisma dimensiunii si a ponderii lor în patrimoniu.

Pentru a veni în întâmpinarea intentiilor de armonizare a contabilitatii pe plan international, ale forurilor internationale, sistemul de contabilitate român, aplicat de la 1 ianuarie 1994, s-a inspirat din cele ale tarilor Pietei Comune si respecta deci, normele internationale din acest domeniu. Mai concret referitor la bilant, în conformitate cu Directiva a IV-a CEC privind documente de sinteza contabila si regulile de evaluare a patrimoniale, s-a stabilit urmatoarea structura de bilant contabil.

ACTIV

PASIV

1. Active imobilizate

1.1. Imobilizari necorporale.

1.2. Imobilizari corporale.

1.3. imobilizari financiare.

1.      Active circulante

1.1.                                    Stocuri si productie în curs.

1.2.                                    Creante si drepturi.

1.3.                                    Disponibilitati si plasament.

 

3. Active de regularizare si asimilate

1. CAPITALURI PRORII

1.1. Capital social.

1.2. Rezerve.

1.3. Rezultate.

1.4. Alte fonduri proprii.

2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

 

2.    Datorii.

2.1.                                    Datorii pe termen lung.

2.2.                                    Datorii pe termen scurt.

3.           Pasive de regularizare si aimilate

 

 

  

Din punct de vedere metodologic, caracterizarea structurii generale a patrimoniului se face cu ajutorul marimilor absolute si a celor relative de structura, iar pentru obtinerea unor concluzii pertinente trebuie analizate bilanturile mai multor exercitii succesive.

Sistemul de factori ce actioneaza asupra structurii patrimoniale.

Structura patrimoniala a unei întreprinderi sufera influenta unei multitudini de factori cum sunt:

1)            Marimea întreprinderii - exercita o influenta importanta asupra structurii patrimoniale, manifestata atât în ceea ce priveste structura financiara cât si structura activelor.

Din analizele statistice s-a constatat ca întreprinderile mici au fonduri proprii mai mici si mai putine surse externe, iar în cazul surselor externe, ponderea cea mai mare o au cele pe termen scurt. De asemenea, rata de îndatorare este direct proportionala cu dimensiuninea întreprinderii.

2)            Natura relatiilor cu clientii - influenteaza ponderea stocurilor si creditul furnizor, dar si ponderea creantelor.

3)            Optiuni strategice ale întreprinderii - au consecinta complexe asupra structurii patrimoniale, a caror interpretare, în cazul analizei financiare trebuie sa tina seama de caracterul omogen sau diversificat al activitatii întreprinderii. În cazul unei activitati eterogene analiza financiara va depinde numai de anumite aspecte generale privind nevoile de finantare, situatia trezoreriei, capacitatea de autofinantare.

4)            Factori tehnico - economici - se refera la structura activelor în primul rând în ponderea imobilizarilor corporale, spre exemplu aceasta pondere este ridicata în ramurile industriei grele, în cele care solicita o infrastructura importanta si echipamente costisitoare.

5)            Factorii conjucturali - actioneaza în principal asupra structurii activelor circulante. Astfel, o reducere temporara a activitatii generata de factori conjuncturali sau sezonieri, va duce la o crestere a stocurilor sau o reducere a ratei dobânzii pe piata creditelor, poate conduce la o crestere a ponderii datoriilor în totalul pasivelor.

6)            Factorii juridico - economici - prin legislatia în vigoare si prin politica economica a statului influenteaza activitatea întreprinderii si în final structura sa patrimoniala, în sensul înconjurarii sau al restructurarii.

Prezentarea ratelor de structura patrimoniala.

Aceasta analiza are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si evidentierea modificarilor intervenite în situatia mijloacelor economice si a resurselor, modificari generale de schimburi  care functioneaza în întrepindere.

Aceasta metoda îsi dovedeste utilitatea si eficacitatea în special în cazul analizelor comparative în timp si în spatiu. Astfel, se pot enunta doua categorii de rate:

Ratele de structura ale activului;

Ratele de structura ale pasivului.

2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului.

În sistemul ratelor de structura a activului, cele mai semnificative ca valoare informativa si totodata mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt:

Rata imobilizarilor

Rata activelor circulante detaliata prin:

v     Rata stocurilor;

v     Rata creantelor;

v     Rata disponibilitatilor.

Aceste rate reflecta aspecte privind patrimoniul economic al întreprinderii, apartenenta sectoriala, natura activitatii si mai putin aspectele de politica financiara.

Ratele de structura ale activului releva informatii privind destinatia economica a capitalurilor, a gradului de lichiditate a capitalului si a capacitatii întreprinderii de a-si modifica structura activului ca urmare a schimburilor conjuncturale.

Ratele de stuctura ale activului.

Nr.

Crt.

Specificatia

U.M.

Perioada de analizat

Simbol

formula

2003

2004

I

Ratele activelor permanente

1

Rata activelor imobilizate

%

23,1

34

RAI>Ai/AT

2

Rata imobilizarilor necorporale

%

0,04

0,3

Rinn=inn/Ai

3

Rata imobilizarilor corporale

%

97

97,70

Rinc=inc/Ai

4

Rata imobilizarilor financiare

%

2,96

2

Rif=if/Ai

II

Ratele activelor circulante

5

Rata activelor circulante

%

69

66

RAC=AC/AT

6

Rata stocurilor

%

8,8

4,6

Rst=St/AC

7

Rata creantelor

%

91,1

95,2

RCr=Cr/AC

8

Rata disponibilitatilor

%

9,16

0,2

RDb=Db/AC

Rata avtivelor imobilizate (Rai) este raportul între activele imobilizate si activele totale ale firmei, exprimând gradul de imobilizare al capitalului. Aceasta rata masoara gradul de investire a capitalului. Rata activelor imobilizate reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectând si gradul de investire a capitalului.

Rata activelor imobilizate se apreciaza în functie de specificul activitatii.

Rata imobilizarilor necorporale (Rin) arata raportul între imobilizarile necorporale si cele totale ale firmei.

În cazul de fata imobilizarile necorporale creste de 7,5 ori.

Rata imobilizarilor corporale (Rinc) este raportul între imobilizarile corporale si activele imobilizate totale ale unitatii. Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale în totalul imobilizarii. Indicatorul reflecta si ponderea investitiilor materiale în total investitii. Reflecta greutatea specifica a activelor imobilizate si depinde de specificul activitatii desfasurate. De asemenea, reflecta si flexibilitatea firmei la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.

Imobilizarile corporale reprezinta ponderea totala în active imobilizate. Prezenta valoare este considerata normala având în vedere obiectul de activitate. Cresterea este de 0,7% în anul 2004 fata de anul 2003.

Rata imobilizarilor financiare (Rif) este raportul între imobilizarile financiare si activele totale ale unitatii. Reflecta politica de investitii financiare ale societatii.

Imobilizarile financiare au valori nesemnificative pentru unitate, rata imobilizarilor financiare fiind mica, scazând de la 3% la 2%.

Rata activelor circulante (RAC) exprima ponderea în totalul capitalului circulant. Rata activelor circulante arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic in total patrimoniu. Masoara indirect si gradul lichiditate al patrimoniului. Depinde de specificul activitatii desfasurate, perioada în care se afla firma (dezvoltarea, mentinerea, recesiunea), politica financiara adoptata de firma.

Rata stocurilor (Rst). Stocurile sunt acea parte a activelor circulante a caror capacitate de trasformare în bani este mai scazuta. Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide în total active circulante. Situatia se poate considera normala când stocurile nu depasesc 50% din total active circulante. Aceasta rata depinde totusi de sectorul activitate, precum si de durata ciclului de exploatare, respectiv de factori conjucturali.

Aceasta se reduce, reflectând o sporire a gradului aparent de lichiditate a activelor circulante in anul 2004.

Rata creantelor (RCr) arata ponderea creantelor pe care le are firma în total active circulante. Gradul lor de lichiditate este mai mare de cât cel al stocurilor.

Rata creantelor este în crestere în anul 2004. inregistrând valoarea de 95,2% fata de anul 2003, când a fost înregistrata valoarea de 91,1%.

Rata disponibilitatilor banesti (RDb) arata ponderea activelor cele mai lichide in total active circulante, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente. Nivelul minim acceptat este de 5%. În total active circulante, în timp ce nivelul optim este de 10% din total activ. Este puternic influentata de raportul dintre durata medie de încasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor. Aceasta rata este în crestere în anul 2004 de la 0,1% la 0,2%, dar foarte departe de nivelul minim acceptat de 0,5%.

În concluzie creste ratei reflecta o situatie nesatisfacatoare pentru societate, gradul de lichiditate fiind nesatisfacator.

2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului

         Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întrepriderii, prin punerea în evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia, precum si a gradului de îndatorare.

                                               Ratele de structura a pasivului.

Nr.

Crt.

Specificatie

U.M.

Perioada de analizat

Simbol

formula

2003

2004

I

RATELE PASIVELOR PE TERMENE

1

Rata stabilitatii financiare

%

15

11

RSF=Cpm/pT

2

Rata datoriilor curente

%

86

83

RiGG=D+S/PT

II

RATELE PASIVELOR PE SURSE

3

Rata autonomiei financ globale

%

13

9,6

RAFG=Cpr/PT

4

Rata autonomiei financ la termen

%

92

86

RAFT=Cpr/Cpm

5

Rata de îndatorare globala

%

86

83

RiG=DT/PT

6

Rata de îndatorare la termen

%

0,26

0

RiT=itm/Cpm

Rata stabilitatii financiare (RSF) reflecta masura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent fata de total resurse. Preponderenta capitalului permanent în resursele financiare reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii contituind grad ridicat de siguranta prin stabilitatea în finantare. Valoarea minima care ofera o stabilitate acceptabila, pentru o firma industriala, este de 50%. Reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune în mod stabil (cel putin un an) si patrimoniul total.

Rata stabilitatii financiare scade de la 15% la 11% în cei doi ani analizati, înrautatindu-se si fiind departe de nivelul de 50% care arata stabilitatea financiara.

Rata autonomiei financiare globala (RAFG) arata gradul de independenta financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total, constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii.

Rata autonomiei financiare globale este în scadere; ceea ce arata ca resursele proprii ale firmei trebuie completate cu alte resurse.

Rata autonomiei în termen (RAFT) arata gradul de independenta financiara a unitatii pe termen lung. Acest indicator trebuie fie superior de 100%.

Indicatorul are valoare sub 100% în cei doi ani analizati, trebuind sa fie superior acestei valori, deci unitatea este dependenta financiar.

Rata de îndatorare globala (RiG) reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are pasivul total al bilantului. Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi de 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura.

Firma se poate împrumuta de la banca deoarece nu are împrumuturi si are valori foarte mari cu care poate garanta împrumuturile.

Rata datoriilor curente (RiG) reflecta masura în care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea activitatii. Valoarea maxima admisa a indicatorului pentru o firma nu poate depasi 50% din total pasiv deoarece ar compromite stabilirea financiara si gradul de îndatorare.

Rata datoriilor curente înregistreaza si ea o scadere de la 86% la 83%, deci firma are datorii curente destul de mari.

Societatea are o structura, din punct de vedere a acestor rate nesatisfacatoare, cu grad de stabilitate si autonomie financiara nesatisfacatoare.

2.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

            Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitati de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt. Echilibrul economico-financiar trebuie înteles ca un ansamblu de corelari ce se formeaza în procesul de rotatie a capitalului.

            De exemplu, în cadrul egalitatii generale dintre venituri si cheltuieli, trebuie avut în vedere ca, de fapt, aceasta înseamna recuperarea mijloacelor consumate, dar si realizarea unui profit, care sa permita constituirea resurselor necesare finantarii unor activitati sau stingerea unor obligatii.

            În consecinta, echilibrul economico-financiar al întreprinderii înteles ca fiind un ansamblu de corelatii care se formeaza în procesul de rotatie a capitalului.

            Cel mai important indicator al echilibrului financiar îl reprezinta dupa unii specialisti fondul de rulment, ca rezultat al arbitrajului între finantarea pe termen lung si cea pe termen scurt.

            Nevoia de fond de rulment (N.F.R.) se stabileste ca diferenta între necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare.

            NFR = Alocari ciclice - Surse ciclice - (Structuri + Creante) - Datorii de expl.

            Fondul de rulment (F.R.), în starea de echilibru financiar ar trebui sa fie egal cu nevoi de fond de rulment si sa degaje o tretorerie neta pozitiva:

            FR = NFR + TN

            Echilibrul financiar într-o forma simplificata, este definit de egalitaea dintre venituri si cheltuieli.

            Într-o determinare financiara, echilibrul financiar exprima egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice necesare desfasurarii activitatii de exploatare si comercializare pe termen lung si scurt.

            Analiza echilibrului financiar evidentiaza modalitati de realizare a echilibrului financiar având ca obiectiv:

Ř      Echilibrul pe termen lung, când se copara capitalul permanent cu activele imobiliare, fond de rulment;

Ř      Echilibrul curent, când se compara activele circulante cu obligatiile pe termen scurt (nevoia de fond de rulment);

Ř      Echilibrul pe termen scurt când se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment (trezorial).

            Echilibrul financiar este o conditie de baza pentru derulerea unei activitati profitabile, aceasta obtinându-se prin legarea unui lung sir de dezechilibre care se manifesta în activitatea curenta a unei întreprinderi.

ECHILIBRUL FINANCIAR

Nr.

Crt.

Specificatie

U.M.

Perioada de analiza

Simbol formula

2003

2004

A. ECHILIBRUL PERMANENT

1.

Fond de rulment propriu

RON

-52.979

-99.483

FR=Cpm-In

2.

Fond de rulment strain

RON

0

0

FR=Cpr-In

3.

Rata de finantare permanenta

RON

0,43

0,28

RfP=Cpm/In

B. ECHILIBRUL CURENT

4.

Necesarul de fond de rulment

RON

-52.839

-69.869

NFR=(St+Cr)-(Fz+Ob)

5.

Rata de finantare ciclica

%

1,26

1,25

Rfc=Ots/Acm

6.

Trezoreria neta

RON

-140

-29.614

TN=FR-NFR=Ob-Its

7

Rata de finantare globala

%

1,0026

1,4000

Rfg=FR/NFR

            Fondul de rulment scade în anul 2004 fata de anul 2003, în ambii ani are o valoare negativa, ceea ce înseamna ca reprezinta o degajare de resurse atrase.

           

2.3. ANALIZA RISCULUI FINANCIAR

 

            Pentru a caracteriza lichidarea întreprinderii se folosesc urmatoarele rate: rata liciditatii curente, rata lichiditatii rapide, rata lichiditatii imediate.

RATE DE LICHIDITATE

Nr.

Crt.

Specificatie

Perioada de analizat

Simbol formula

2003

2004

1.

Rata de lichiditate curenta

0,795

0,7968

AC/Dts

2.

Rata de lichiditate rapida

0,72

0,76

(Cr+Db)/Dts

3.

Rata de lichiditate imediata

0,00038

0,0012

Db/Dts+3/8%  2003/2004

            Rata lichiditatii curente reflecta capacitatea întreprinderii de a satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor circulante în lichiditati. Are un nivel asigurator de 1,00.

            Rata de lichiditate curenta nu depaseste nivelul asigurator 1,00 în anii 2003 si 2004, dar este sub acest nivel si în jur de 0,8.

            Rata lichiditatii rapide exclude stocurile din mijloacele curente de plata, acestea constituind elementul cel mai incert sub aspectul valorii si gradului de lichiditati. Exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati banesti. Nivelul asigurator este de 0,75.

            Rata de lichiditate rapida este sub nivelul asigurator în anul 2003, depaseste cu putin acest nivel în 2004 ajungând la 0,81. Reiese ca societatea poate sa-si plateasca datoriile pe termen scurt în totalitate din lichiditatile pe care le are dupa ce-si scade stocurile.

            Rata lichiditatii imediate pune în corespondenta elementele cele mai lichide ale activului cu datorii pe termen scurt, respectiv apreciaza masura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. Limita minima acceptabila este de 0,5.

            Rata de lichiditate imediata este sub nivel de asigurator de 0.5, deci societatea nu-si poate plati datoriile pe termen scurt, pe seama disponibilitatilor banesti.

            Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung, sau mai este definita ca aptitudinea întreprinderii de a face fata angajamentelor sale în caz de lichidare, ceea ce înseamna încetarea exploatarii si punerea în valoare a activelor sale.

Solvabilitatea patrimoniala =                    capital social                                        x  100

                                                        Credite pe termen mediu si lung+capital social

            Nivelul asiguratorului pentru aceasta rata este cuprinsa între 40 - 60% limita minima fiind considerata 30%.

Rate de solvabilitate

Nr.

crt.

Specitficatie

U.M.

Perioada de analiza

Simbol

formula

Anul 2003

Anul 2004

1

Solvabilitatea patrimoniala

-

1,56

1,201

At/Dt

2

Rata capacitatii de rambursare la teren

%

99

100

CAF/Dat

Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul în care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile sale, indiferent de termen, din activelel de care dispune, în cazul în care ar înceta activitatea. Valoarea asiguratoare este de 2,0.

Solvabilitatea patrimoniala nu depaseste valoarea asiguratoare situându-se ls jumatate fata de valoarea asiguratoare.

Rata capacitatii de rambursare la termen arata masura în care sursele potentiale de autofinantare degajata din activitatea firmei pot acoperii datoriile totale ale firmei. Nivelul minim acceptabil este de 50% (corespunde achitarii datoriiloe intr+un termen de 2 ani) sub acest nivel firma aflându-se în pericolul incapacitatii de plata, iar nivelul optim este considerat de 10%. Priveste solvabilitatea din perspectiva dinamica.

Rata creditelor de trezorerie arata masura în care creditele pe termen scurt acopera necesarul de fond de rulment. Arata partea din NFR care a trebuit sa fie acoperita din credite de trezorerie. La sfârsitul anului 2003 societatea avea credite de 100 lei, restituite pâna la sfârsitul anului 2004, care au acoperit necesarul de fond de rulment doar în proportie de 0,19%.

Rata de prevedere a cheltuielilor financiare arata masuri în care cheltuieilile financiare consuma numerar din acumulari brute din activitatea de exploatare. Nivelul maxim acceptabil este de 50 %, peste acest nivel firma aflându-se în pericol de numerar negativ.

Rata de prevedere a cheltuielilor financiare este în scadere brusca, nivelul maxim acceptat fiind de 50 % înregistrat în anul 2003, iar în 2004 a scazut cu 11 %.

Ratele de gestiune

Nr.

Crt.

Spectificatie

U.M.

Parioada de analiza

Simbol

       formula

anul 2003

anul 2004

A

Ratele de gestiune generala a activelor

1

Rotatia activului total

rotatii

0,49

0,46

rAT=Ca/AT

2

Rotatia imobilizarilor nete

rotatii

1,58

1,38

rAi=Ca/Ai

3

Durata de rotatie al

activului circulant

rotatii

0,71

0,70

rAc= Ca/Ai

B

Ratele de gestiune curenta a activelor si resurselor

4

Durata de rotatie a stocurilor

zile

44

24

dzSt=(St/Ca)x360

5

Durata de încasare a creantelor curente

zile

453

483

dzCr=(Cr/Vt)x360

6

Durata de încasare a clientilor

zile




319

283

dzCr=(Cr/Ca)x360

7

Durata de plata a

datoriilor curente

zile

659

608

dzOts=(Ots/ChF)x360

Rotatia activului total. Valoarea minima carea asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor totale este de doua rotatii, care corespunde unui termen mediu de fructificare de 180 zile.

Rotatia activului total este în scadere, iar în ultimul an se apropie de valoarea minima care nu este acceptabila de 0,46 rotatii pe an.

Rotatia imobilizarilor nete. Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor imobilizate este de 3 rotatii, care corespunde unui termen mediu de fructificare de 120 zile.

Rotatia imobilizarilor nete este la un nivel nesatisfacator, situându-se la jumatate din valoarea minima acceptata.

Rotatia activelor circulante. Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor circulante este de 6 rotatii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiata de 60 zile.

Rotatia activelor circulante se situeaza sub limita acceptata de 6 rotatii, fiind de 0,7 de peste 8 ori mai mica.

Durata de rotatie a stocurilor se situeaza la un nivel acceptabil în anul 2003, dar se dubleaza în anul 2004, ceea ce denota o gestiune foarte defectuoasa a stocurilor de la un an la altul, dar aceasta situatie poate fi corectata destul de usor.

Durata de recuperare a creantelor curente este foarte mare, ceea ce evidentiaza o preocupare slaba pentru aceasta activitate care asigura banii lichizi

Durata de încasare a clientilor manifesta o usoara îmbunatatire de la 319 zile la 283 zile, dar nivelul este inacceptabil ca urmare a celor descrise mai sus, durata de plata a datoriilor curente si durata de debitare a furnizorilor desi înregistreaza usoare îmbunatatiri ramân la nivel inacceptabil.

2.4.Analiza profitabilitatii si rentabilitatii

Ratele de rentabilitate

Nr.

Crt.

Spectificatie

U.M.

Parioada de analiza

Simbol

       formula

anul 2003

anul 2004

A

Ratele de profitabilitate

1

Rata profitabilitatii veniturilor

%

5,1

0

Rrv=Pn/vt

2

Rata profitabilitatii resurselor consumate

%

5,4

0

Rrc=Pn/Cht

3

Rata marjei brute

%

9,3

4,6

Rrc =Ebe/Ca

4

Rata profitabilitatii comerciale

%

5,2

-4,7

Rrc=Re/Ca

B

Ratele de rentabilitate

5

Rentabilitate economica a capitalurilor investite

%

19

-23

Rre=Re/Cinv

6

Rentabilitatea economica a activelor

%

4,66

2,16

Rre=Ebe/At

7

Rentabilitatea financiara

%

18

0

Rrf=Pn/Cpr

Rata profitabilitatii veniturilor este în anul 2003 de 5,1%, iar în anul 2004 este 0 deoarece s-au înregistrat pierderi.

Rata profitabilitatii resurselor consumate este în anul 2003 de 5,4%, iar în anul 2004 este 0 deoarece s-au înregistrat pierderi.

Rata marjei brute este în anul 2003 de 9,31% scazând în anul 2004 la 4,60% datorita scaderii amortizarilor corporale.

Rata profitabilitatii comerciale este în anul 2003 de 5,2%, iar anul 2004 este de     -4,27% ca urmare a înregistrarii de pierderi.

Rentabilitatea economia a activelor s-a înjumatatit pe parcursul celor 2 ani scazând de la 4,66% la 2,16%.

Se contata ca în anul 2004 fata de anul 2003, s-a înregistrat o imbunatatire a elementelor patrimoniale deoarece numarul rotatiilor a crescut pe total, mai putin în cazul activelor circulante unde s-a  realizat o încetinire.

Cresterea numarului de rotati pe total s-a obtinut deoarece ritmul de crestere a cifrei de afaceri a fost superior celui al activelor si s-a înregistrat o sporire a cifrei de afaceri.

Situatii pozitive apar si în cazul capitalului social, propriu si permanent, care a crescut fata de anul precedent datorita unui mai mare în cazul cifrei de afaceri fata de cel înregistrat de acesta.

În anul 2004 fata de 2003 a crescut numarul de rotatii pe total.

Deci putem spune ca a avut loc o îmbunatatire a utilizarii elementelor patrimoniale.

Nr.

Crt.

Indicatori

Exercitiul

+

%

2003

2004

1

Cifra de afaceri

1564

2397

833

1,53

2

Active imobilizate

2003

2186

183

10,91

3

Active circulante

489

570

81

11,64

4

Total active

2493

2756

263

11,05

5

Capital social subscris varsat

1298

1298

-

100

6

Capital propriu

2383

2507

124

10,52

7

Capital permanent

2383

2507

124

10,52

8

Numar de rotatii ale:

a)

Activelor imobilizate

0,78

1,09

0,31

13,97

b)

Activelor circulante

3,19

4,20

1,01

13,17

c)

Activelor totale

0,62

0,86

0,24

13,87

d)

Capitalului social

1,20

1,84

0,64

15,33

e)

Capitalului propriu

0,65

0,95

0,3

14,61

f)

Capitalului permanent

0,65

0,95

0,30

14,61

2.4.2.Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante.

Activele circulante sau activele ciclice au cel mai ridicat grad de mobilitate dintre elementele patrimoniale si ca atare, conducerea întreprinderii este interesata de cunoasterea aprofundata a utilizarii eficiente a acestora. Pentru aceasta se efectueaza un studiu al vitezei de rotatie (zile) atât pe total cât si pe principalele elemente componente.

Pentru exemplificare utilizam datele din tabelul urmator:

Nr.

Crt.

Indicatori

Exercitiul

2003

2004

1

2

3

4

Cifra de afaceri

Soldul mediu al activelor circulante, din care:

v     Stocuri

v     Creante

Ponderea elementelor activelor circulante % din care:

Ř   Stocuri

Ř   Creante

Viteza de rotatie a activelor circulante, din care:

Ř      Stocuri

Ř      Creante

1565

249

84

165

100

33,68

66,32

57,41

19,34

38,06

2397

4

470

102

100

21,62

78,38

70,52

15,25

55,27

     

Analiza factoriala pentru intervalul 2003 - 2004

   ΔVR=13.11 zile

Influenta factorilor:

1.      Influenta modificarii ciferi de afaceri:

Influenta modificarii soldului mediu al activelor circulante:

            Influenta modificarii stocurilor:

            Influenta modificarii creantelor:

Analizând aceste date constatam ca viteza de rotatie în perioada 2003 - 2004 a înregistrat o scadere de 13,11 zile datorata modificarii soldului mediu al activelor circulante care a determinat o scadere de 33,05 zile.

Prin caile de accelerare a vitezei de rotatie în faza aprovizionarii sunt:

Ř      Alimentarea la timp a productiei, ceea ce impune desfasurarea fara întrerupere a procesului de aprovizionare si existanta unui stoc permanent de materii si materiale;

Ř      Reprezinta o premisa pentru cresterea productiei si productivitatii muncii, reducerea costurilor si accelerarea vitezei de rotatie;

            În stadiul productiei, caile principale de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante sunt:

Ř      Scurtarea ciclului de productie si reducerea consumurilor specifice de materii prime si materiale;

Ř      Reproiectarea produselor si asigurarea de produse noi;

Ř      Folosirea metodelor de productie în fluxul tehnologic;

Ř      Folosirea tehnologiei de grup;

Ř      Mecanizarea lucrarilor cu un volum mare de munca, automatizarea, robotizarea;

Ř      Perfectionarea proceselor si procedeelor tehnologice.

2.4.3.Analiza eficientei utilizarii capitalului.

Gradul în care capitalul - în întreg sau componente aduce profit este reflectat de indicatorul "rata rentabilitatii". Rata rentabilitatii reflecta rezultatele activitatii întreprinderi din toate stadiile circuitului economic. Formele de exprimare ale ratei rentabilitatii au putere informativa diferita, oglindind eficienta diferitelor laturi ale activitatii economice a întreprinderii.

           De aceea se recomanda a se utiliza un sistem de rate, ce sunt prezentate în tabelul urmator:

Nr.

Crt.

Indicatori

Exercitiul

2003

2004

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Rezultatul  brut al exercitiului

Profit net

Capital propriu

Active totale

Cheltuieli totale

Venituri totale

Rata rentabilitatii economice (113 x 100%)

Rata rentabilitatii financiare (213 x 100%)

Rata rentabilitatii activelor (114 x 100%)

Rata rentabilitatii resurselor consumate

(115 x 100 %)

Rata rentabilitatii veniturilor (116 x 100%)

23.955

14.526

238.343

249.253

140.649

164.605

10,05

6,09

9,61

17,03

14,55

39.487

23.419

250.776

275.589

213.411

252.899

15,74

9,33

14,32

18,50

15,61

Rata rentabilitatii financiare a crescut în 2004 fata de 2003 cu 3,24%.

De asemenea rata rentabilitatii resurselor consumate a înregistrat valoarea mai mare în anul 2004 de 1,47%, iar rata rentabilitatii veniturilor în anul 2004 de 15,61%.

Pentru a creste cursul actiunilor este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piata.

Se observa ca rentabilitatea financiara este mai mica decât rentabilitatea economica datorita procentului de dobânda.

Într-o asemenea situatie întreprinderea nu treuie sa apeleze la împrumuturi pe termen mediu si lung, iar pe piata financiara nu prezinta interes deosebit.

Rata rentabilitatii resurselor consumate prezinta importanta în estimarea si negocierea preturilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestari de servicii.

De asemenea prezinta pozitionarea produselor sub aspectul rentabilitatii fata de media pe întreprindere.

         Analiza factoriala cotei rentabiltatii finaciare.

unde:

At = active totale;

Vt = venituri totale;

Pn = profit net;

Kp = capital propriu.

                                   

      Dat

       Kp

DRRF DVt

        At

      DPn

                                                                   Vt

Analiza factoriala pentru intervalul 2003 - 2004

ΔRRF = RRF04 - RRF03

ΔRRF = 3,24%

1.      Influenta modificarii pârghiei financiare

Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale.

3.Influenta modificarii rentabilitatii nete a veniturilor.

2.5.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

                                            Soldurile intermediare de gestiune

Nr.

Crt.

Spectificatie

U.M.

Parioada de analiza

Simbol

      Formula

anul 2003

anul 2004

1

Marja comerciala

RON

87.161

34.701

MC=Vvmf-Cmf

2

Cifra de afacrei

RON

14.835

19.282

CA=Vvmf+Pv

3

Productia exectiului

RON

14.908

19.581

Pe=Pv+Ps+Pi

4

Valoarea adaugata

RON

6.744

10.967

Va=Mc+Pe-Ce-Csit

5

Excedentul brut de exploatare

RON

1.374

887

Ebe=Va+Se-Mva-Chp

6

Rezultatul din exploatare

RON

774

-91

Re=Ebe+Ave+Vp-Ace-Cpa

7

Rezultatul financiar

RON

-34

-22

Rf=Vf-Cf

8

Rezultatul curent

RON

7.711

-9.180

Rc=Re+Rf

9

Rezultatul extrordinar

RON

0

0

Rx=Vx-Cx

10

Rezultatul brut

RON

7.711

-9.180

Rb=Re+Rx

11

Rezultatul net

RON

7.711

-9.180

Rn=Rb-ImpP

12

Capacitatea de autofinantare

RON

28.728

47.614

Caf

Marja comerciala (MC) câstigul realizat sub forma de adaos rezultat din activitatea de comercialitate a marfurilor. Nivelul indicatorului reprezinta practic valoarea adaosului comercial rezultata în urma deducerilor cheltuielilor privind marfurile achizitionate din veniturile rezultate ca urmare a vânzarii marfurilor.

Constatam ca marja comerciala înregistreaza o scadere în anul 2004 fata de anul 2003 deci comercializarea de marfuri în anul 2004 este mai slaba fata de 2003 cu 40%. Volumul vânzarilor fiind foarte redus.

Cifra de afaceri (CA) reprezinta unul din obiectivele strategice ale unei întreprinderi, pentru ca este criteriul major dupa care se judeca performantele întreprinderii în mediul concurential de activitate a acesteia. Cifra de afaceri reflecta rezultatul global al unei perioade de gestiune.

Productia exercitiului (Pe) reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse de firma pe o perioada de un an, este o expresie a activitatii globale a firmei. Principalele elemente componente ale sale sunt: producsia vânduta (care însumeaza bunurile si serviciile facturate la pret de vânzare), productia stocata (a carei valoare pozitiva indica cresterea stocului final), productia imobilizata (destinata nevoilor proprii firmei).

Cresterea productiei este de 31%, dar având în vedere inflatia, cresterea efectiva este de 6%.

Valoarea adaugata (Va) exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, îndeosebi a factorilor de munca si capital, peste valoarea materialelor, marfurilor, apei, energiei si serviciilor cumparate de antreprindere de la terti. Valoarea adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti care asigura remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a întreprinderii: personalul (prin salarii, îndemnizatii si alte cheltuieli), statul (prin impozite, taxe si varsaminte asimilate), actionarii (dividendele platite), întreprinderea (prin autofinantarea potentiala).

Excedentul brut de exploatare (EBE) masoara acumularea bruta din activitatea de exploatare, admitând ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. Acest indicator masoara capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor pentru exploatare.

Rezultatul din exploatare (Rex) masoara în marimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile si executabile) din veniturile exploatarii (încasabile si calculate).

Rezultatul din exploatare înregistreaza o tendinta de scadere în anul 2003, aceasta se reduce în 2004, obtinându-se o pierdere de 9.157 RON.

Rezultatul curent (Rc) este determinat de rezultatul exploatarii si cel al activitatii financiare. Poate fi determinat ca diferenta între venitrurile si cheltuielile curente ale activitatii de exploatare si celei financiare.

Rezultatul curent în anul 2003 este pozitiv, dar în anul 2004 se înregistreaza o pierdere de 9.180 RON, el fiind influentat de rezultatul exploatarii si cel financiar.

Rezultatul brut al exercitiului (Rb) este determinat de rezultatele tuturor activitatilor (de exploatare, financiare si exceptionale), obtinându-se prin diferenta între veniturile si cheltuielile totale.

CAP.III BILANŢ CONTABIL

3.1. Analiza financiara

Analiza financiara reprezinta punctul de jonctiune al teoriei cu practica economica, ea urmarind sa cuprinda realitatea pe baza datelor sistematizate ale contabilitatii.

Acest tip de analiza poate avea atât un caracter intern cât si extern. Diagnosticul financiar intern are ca obiectiv identificarea unor eventuale dezechilibre financiare, în scopul determinarii originii si cauzelor ce le-au generat, se bazeaza pe întreg sistemul de informatii referitoare la activitatea firmei, diagnosticul intern abordeaza probleme privind:

v     dimensiune;

v     structura si valoarea patrimoniului;

v     rentabilitatea;

v     riscul.

Diagnosticul financiar extern are un caracter limitat imprimat de volumul informatiilor pe care se bazeaza:

v     informatii financiar-contabile, furnizate de firme, potrivit reglementarilor legale în vigoare (bilant contabil, cont de rezultate, anexa la bilant);

v     informatii furnizate de presa economica si financiare.

Deci, bilantul reprezinta suportul analizei financiare, o sursa de informare pentru formularea diagnosticului întreprinderii, structura financiara a acestora, precum si starea de echilibru financiar existent la un moment dat.

Sub aspectul conceptual, bilantul poate fi definit ca o reprezentare a utilizarilor si resurselor de care dispune o entitate patrimoniala într-un anumit moment. Aceasta reprezentare ia forma unei egalitati ce reflecta echilibrul valorii între utilizari, denumite active patrimoniale si resurse , denumite pasive patrimoniale.

Egalitatea bilantiera ACTIV = PASIV explicate diferit, aspect ce da nastere la interpretari diferite ale bilantului contabil, existând astfel o serie de abordari conceptuale ale acestuia.

Daca bilantul si anexele sale corespund unor cerinte de ordin juridic, contabil si financiar, ele nu raspund întotdeauna cu promtitudinea obiectelor analizei financiare.

În domeniul analizei economico-financiare, se utilizeaza tot mai frecvent BILANŢUL FINANCIAR. Acesta se obtine în urma regruparii unor date din bilantul contabil, regruparii necesare unei mai bune delimitari a relitatii financiare a întreprinderii.

Bilantul financiar poate fi interpretat în doua maniere:

1.      În maniera clasica, caz în care bilantul financiar se prezinta sub forma BILANŢULUI PATRIMONIAL;

2.      În maniera functionala, caz în care bilantul financiar se prezinta sub forma BILANŢULUI FUNCŢIONAL.

1.      Bilantul patrimonial

Reprezinta un inventar al averii întreprinderii, inventar ce are ca scop masurarea valorii reale a patrimoniului. Aceasta forma de bilant prezinta un interes deosebit atât pentru actionari, proprietarii întreprinderii ce doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului, cât si pentru creditorii pentru care activul constituie garantia ultima a drepturilor lor.

Constituirea bilanturilor patrimoniale se realizeaza pe baza urmatoarelor criterii:

Pentru activ: gradul de lichiditate al diferitelor elemente respectiv al capacitatii de a se transforma în bani;

Pentru pasiv: gradul de exigibilitate, timpul cât sursa ramâne la dispozitia întreprinderii.

Un activ este cu atât mai lichid cu cât este mai usor de tranmsformat în bani. Lichiditatea globala a activului total al unei firme se apreciaza în functie de lichiditatea activelor care îl compun.

Activele circulante sunt în mod normal mai lichide decat cele imobilizate, însa nu exista identitate între criteriul lichiditatii si delimitarea activelor circulante si fixe.

Corectiile operate în activul bilantului urmaresc obtinerea unor marimi utile analizei financiare:

¨      Imobilizarile nete;

¨      Activele circulante corelante.

Principiul general de corectie al activului este urmmatorul:

¨      Activele aferente unei perioade mai mari de un an se includ în activele imobilizate;

¨      Activele aferente unei perioade mai mici de un an se includ în active circulante.

Pe lânga acest principiu de corectie trebuie mentionate si urmatoarele reguli:

1)      Primele privind rambursarea obligatiunilor aferente unei perioade mai mari de un an, se includ în imobilizarile necorporale;

2)      Cheltuielile efectuate în avans aferente unei perioade mai mici de un an se includ în activele circulante;

3)      În conturile de regularizare de activ se cuprind si diferentele nefavorabile de curs valutar;

4)      Creantele aferente unei perioade mai mari de un an se includ în imobilizari financiare.

Corectiile operate în pasivul bilantului au drept scop constituirea unor marimi semnificative în bilantul financiar:

-         Capitaluri proprii;

-         Datorii pe termen mediu si lung;

-         Datorii pe termen scurt.

            Capitalurile proprii regrupeaza:

-         capitalul social;

-         rezervele;

-         primele legate de capital;

-         provizioanele reglementate;

-         rezultatul reportat;

-         alte fonduri proprii.

            Datoriile pe termen mediu si lung cuprind:

-         Împrumuturi si datorii aferente unei perioade mai mari de un an;

-         Restul de provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

-         Venituri înregistrate în avans aferente unei perioade mai mari de un an.

            Datoriile pe termen scurt cuprind:

-         Obligatii pe termen scurt;

-         Venituri înregistrate în avans aferente unei perioade mai mici de un an.

            Bilantul financiar în forma patrimoniala poate fi analizat prin cele patru metode specifice:

a)      Analiza verticala;

b)      Analiza orizontala;

c)      Analiza combinata;

d)      Ratele de structura.

            Conform analizei verticale:

Ř      Activul reflecta:

-   Fonduri angajate de întreprindere;

-   Natura lor;

            în ultima instanta, deci afecteaza resursele.

Ř      Pasivul reflecta:

-         Resursele întreprinderii;

-         Originea acestor categorii dupa care se grupeaza în:

§         Resurse proprii;

§         Resurse straine.

            În acest caz egalitatea bilantiera de baza ACTIV = PASIV apare sub forma UTILIZARE = RESURSE.

Conform analizei orizontale, bilantul poate fi privit sub doua aspecte:

a)       Aspectul structural, surprins în partea superioara a bilantului, unde se gasesc:

-         Activele imobilizate;

-         Resursele stabile;

     b)   Aspectul conjunctural, surprins an partea inferioara a bilantului, unde se regasesc:

-      Activele circulante;

-   Resursele pe termen scurt.

Bilantul functional

Conceptia de bilant functional a fost elaborata mai recent. Aceasta considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri, de utilizari si de resurse, referindu-se cu precadere la aspectele financiare structurale. Aceasta conceptie permite studierea activitatii pe cicluri de operatiuni, luând în considerare rolul fiecaruia în funtionarea întreprinderii.

Bilantul functional evidentiaza nevoile întreprinderii si modul lor de functionare.

Constituirea bilantului functional presupune clasarea diferitelor posturi în functie de apartenenta la diferite cicluri:

·        de investitii;

·        de finantare;

·        de trezorerie;

·        de exploatare.

Ciclul de investitii cuprinde ansamblul deciziilor luate pe linia achizitionarii unor active ce ramân la dispozitia întreprinderii pe o perioada îndelungata de timp.

Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se face dupa apartenenta la un ciclu sau altul:

·        Ciclul de investitii, caruia îi  corespunde:

-         activul aciclic stabil;

·        Ciclul de exploatare, caruia îi corespunde:

-         Activul ciclic din exploatare;

-         Finantarea scurta de exploatare;

·        Ciclul de finantare, caruia îi corespunde:

-         Ansamblul resurselor.

Reprezentarea grafica este urmatoarea:

Text Box: -	Active aciclice stabile(AAS)
-	Active ciclice(AC):
§	De exploatare
§	În afara exploatarii
-	Trezorerie de activ (TA)
Stocuri de utilizari                                                         Stocuri de resurse

Text Box: §	Resurse aciclice stabile (RAS)
§	Resurse ciclice(RC):
-	De exploatare
-	În afara explotarii
§	Trezorerie de pasiv(TP)


Precizarile metodologice privind continutul elementelor de activ si pasiv în abordarea functionala:

ACTIV

-         AAS cuprinde imobilizari la valoarea bruta. În optica functionala nu este operationala notiunea de activ fictiv.

-         ACE cuprinde elemente direct si exclusiv de activitatea curenta a întreprinderii (stocuri, avansuri si aconturi platite, creante-clienti, alte creante de exploatare, abateri de conversie a activului).

-         ACAE cuprinde creantr din afara exploatarii (legate de plata unor impozite, capital subscris nevarsat, valori mobiliare de plasament netransformabile în lichiditati, etc...).

-         TA e constituit din disponibilitati si valori mobiliare de plasament.

PASIV

-         RAS cuprinde:

§         Surse proprii de origine interna (rezervele, amortizarile, provizioanele si rezultatele exercitiului);

§         Surse proprii de origine externa (capital social si subventii pentru investitii);

§         Datorii stabile (împumuturi pe termen mediu si lung).

-         RCE cuprind obligatii legate direct si exclusiv de activitatea curenta a întreprinderii ( furnizori, avansuri si aconturi primite, obligatiuni fiscale si sociale legate de exploatare si abateri de conversie a pasivului).

-         RCAE cuprind obligatii fiscale si sociale din afara exploatarii, unele obligatii legate de achizitionarea unor echipamente, etc...

-         TP cuprinde credite pe termen scurt, inclusiv soldul creditor al contului de disponibilizari la banca.

            Analiza bilantului functional permite evidentierea structurilor specifice modului de acoperire a activelor de catre sursele disponibile a riscului de faliment.

            De asemenea, în practica financiara, bilantul functional constitue suportul analizei trezoreriei definita ca diferenta între suma fluxurilor de surse si suma fluxurilor de utilizari.

Deci, bilantul functional da nastere la trei concepte esentiale ale gestiounii financiare:

·        Fond de rulment (FR);

·        Nevoia de fond de rulment (NFR);

·        Trezoreria (T).

Abordarea functionala graviteaza în jurul ecuatiei:

FR = NFR + T

Se poate aprecia ca bilantul prin cele trei mari functii pe care le îndeplineste:

·        De generalitate;

·        De informare;

·        De analiza;

3.2. BILANŢ FINANCIAR

ACTIV

Perioada de analiza

2003

2004

TOTAL IMOBILIZĂRI NECORPORALE

3.869

48.263

TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE

9.083.606

13.578.228

    Terenuri si constructii

3.792.066

8.454.170

    Instalatii tehnice si masini

1.853.859

2.528.173

    Alte instalatii, utilaje si mobilir

20.595

18.223

    Imobizari corporale în curs

34.170.636

2.577.861

TOTAL IMOBILIZĂRI FINANCIARE

275.279

275.279

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

9.362.754

13.901.770

TOTAL STOCURI

1.836.069

1.266.731

    Materii prime, materiale consumabile

621.563

408.771

    Productie în curs de executie

232.332

261.370

    Produse finite, reziduale si semifabricate, marfuri

853.025

518.478

   Alte stocuri

129.149

78.112

TOTAL CREANŢE

18.951.963

26.079.644

Creante din exploatare din care:

18.951.963

26.079.644

-   clienti si conturi asimilate

13.154.284

15.178.150

-   alte creante din exploatare

5.797.679

10.901.494

-   creante din afara exploatarii

0

0

TOTAL DISPONIBILITĂŢI sI PLASAMENTE

9.967

4.160

   Titluri de plasament

0

0

   Disponibilitati în caserie si conturi bancare

0

0

   Alte valori lichide

0

0

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE

2.079.800

27.387.279

TOTAL CONTURI DE REGULARIZARE sI ASIMILAŢIE

86.460

0

TOTAL ACTIV

30.247.215

41.286.749



PASIV

Perioada de analiza

2003

2004

TOTAL CAPITALURI PROPRII, din care

4.064.777

3.953.520

                Capital social

3.670.152

3.808.963

                Rezerve

760.189

760.213

Rezultatul execitiului

- 365.563

- 615.656

DATORII PE TERMEN MEDIU sI LUNG

0

0

   Credite bancare pe termen mediu si lung

0

0

   Alte împrumuturi pe termen mediu si lung

0

0

TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT

26.159.508

34.371.661

Datorii de exploatare din care:

26.159.508

34.371.661

-         furnizori si conturi asimilate

657.241

968.104

-         alte datorii din exploatare

5.492.266

33.403.557

Datorii din afara exploatarii, din care:

1.000

0

-         datorii financiare pe termen scurt

1.000

0

-         alte datorii din afara exploatarii

0

0

Aprovizionare

14.028

29.614

Venituri în avans

8.900

3.168

TOTAL PASIV

30.247.215

41.286.749

3.3.CONTUL DE REZULTATE

ELEMENTE

Perioada de analiza

2003

2004

Venituri din vânzarea marfurilor

131.258

62.647

Productia vânduta

14.704.259

19.219.804

CIFRA DE AFACERI

14.835.517

19.282.450

Venituri din vânzarea activelor

1.665

112.948

Venituri din productia imobilizata si productia stocata

204.085

299.071

PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI CREsTE

6% real = (31% - 25%)

14.908.345

19.581.522

Alte venituri din exploatare

1.665

112.948

TOTAL VENITURI EXPLOATARE

15.041.267

19.410.985

Cheltuieli privind marfurile

44.096

27.945

TOTAL VENITURI FINANCIARE

1.705

2.358

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Camelia Mester, Dorina Lezeu, Adina Peret, "Analiza economico-financiara" - curs, Universitatea din Oradea, 2003.

Dardac N., Mosteanu I., Vintila G., "Metodologii de diagnosticare financiara - bancara a întreprinderilor", în Buletinul economic - legislativ, nr 9/1996.

Deaconu  Adela, "diagnosticul si evaluarea întreprinderii; Editura Intelcredo, Deva 1998.

Dumitru Margulescu, " Analiza economico-financiara a întreprinderii", Editura Tibuna economica, Bucuresti, 2004.

Isfanescu A., Tutu A., Robu V., Anghel I., "Evaluarea întreprinderii", Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998.

Stan V. S., "Metode si uzante de evaluare a întreprinderilor", Editura Teora, Bucuresti, 1996.

Vintila Georgeta, "Diagnosticul financiar si evaluarea", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1998.

Vasile Sergiu Coroiu - Standardele internationale de raportare financiara IFAC - CECCAR, Bucuresti 2005.

 Ionescu Cicilia - Contabilitate, Baze si Proceduri, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2006. pag.: 11-63; 64-102; 103-112; 113-120; 286-338; 339-354..

 Ristea Mihai, (coordonator) - Contabilitate financiara, Editura Universitara, Bucuresti, 2005 (2004).

 Coman Florin, - Contabilitate financiara, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2006.

Dumitru Corina Gratiela, Contabilitate. Aplicatii, teste de autoevaluare, Studii de caz si practica contabila, Editura Universitara, Bucuresti, 2005.

            Datele  prezentate în aceasta lucrare au fost furnizate de Schela ARAD de la urmatoarele departamente:

Ř      Departamentul Resurse Umane;

Ř      Departamentul Contabil;

Ř      Departamentul Financiar;

Ř      Departamentul Desfacere;

Ř      Departamentul Aprovizionare.

SISTEME sI PRODUSE INFORMATICE PENTRU ASISTAREA DECIZIEI

Sisteme informatice pentru asistarea deciziei (SIAD)

Definire si tipologie

"În tehnica de azi, mijloacele sunt mai tari decât scopurile"

"E ceva care face - clic- si masina începe sa functioneze"

Constantin Noica

Sistemul informatic de asistare a deciziei se defineste ca fiind un sistem informatic

. destinat asistarii decidentilor în rezolvarea unor probleme

. prin îmbinarea judecatii umane cu procesarea automata a informatiilor si

. al carui obiectiv principal îl constituie ameliorarea calitatii procesului decizional

(eficacitatea în primul rând si nu eficienta).

Principalele caracteristici ale unui SIAD sunt urmatoarele:

. SIAD sunt destinate în principal problemelor care nu pot fi rezolvate cu ajutorul

altor sisteme informatice sau metode cantitative, prin îmbinarea judecatii umane cu

procesarea automata a informatiilor.

. Ele asista managerii - atât la nivel individual cât si la nivel de grup - de la diverse

niveluri organizationale, în toate fazele procesului decizional, fiind adaptabile

oricarui stil decizional.

. Cautarea solutiilor necesita manipulari de date, cautare de informatii, modelare,

calcule.

. Criteriile de decizie sunt numeroase, conflictuale si depind adesea de utilizatori.

. Experienta, intuitia judecatile si preferintele decidentului sunt esentiale.

. Timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii satisfacatoare este limitat.

Tipologia SIAD

Sistemele informatice de asistare a deciziei se pot clasifica în functie de mai multe

criterii; unul dintre cel mai des utilizate îl constituie gradul în care solutia oferita de

sistem se bazeaza pe analiza datelor sau pe modelare. Primele sisteme de asistare a

deciziei erau în principal bazate pe modele, însa progresele recente înregistrate în

domeniile prelucrarii informatiilor si tehnologiilor bazelor de date au permis dezvoltarea

unor SIAD bazate pe analiza datelor. Putem deci clasifica SIAD în doua categorii:

1. SIAD bazate pe modele - au fost primele SIAD (sfârsitul anilor 70 si începutul anilor

80). Sunt de regula sisteme autonome, separate de sistemele informatice ale

organizatiei, care utilizau un anumit tip de model pentru efectuarea unor analize de

tipul "what if " precum si alte tipuri de analize. Functionarea acestora se baza pe un

model cantitativ, combinat cu o interfata prietenoasa, care facilita utilizarea acestuia.

2. SIAD bazate pe date - analizeaza un volum mare de date stocate în sistemul

informatic al organizatiei. Ele sustin procesul decizional oferind posibilitatea extragerii

unor informatii utile din multitudinea datelor disponibile. De regula, acestea sunt

stocate în depozite de date {data warehouse) iar pentru analiza lor se folosesc noi

tehnologii informationale: OLAP (procesarea analitica a datelor în timp real) si data

mining ("forarea datelor" - cautarea de informatii).

Se pot adauga la aceasta clasificare si sistemele SIAD bazate pe cunostinte, care

înglobeaza tehnologii ale inteligentei artificiale si pot fi numite si SIIAD- Sisteme

Inteligente de Asistarea Deciziei.

O alta clasificare a SIAD (Holsapple si Whinston -1996)20 grupeaza aceste sisteme

în urmatoarele 5 categorii:

. SIAD bazate pe analiza textelor - datele, informatiile si cunostintele sunt regasite de

cele mai multe ori sub forma unui text ce trebuie analizat de decident. Prin urmare,

reprezentarea si prelucrarea eficienta a textelor constituie o sarcina importanta a

sistemului de asistare a deciziei. Un SIAD bazat pe text asigura crearea, revizuirea si

vizualizarea automata a diferitelor documente si va utiliza tehnologii ca: hypertext,

agenti inteligenti, tehnologii Web.

. SIAD bazate pe baze de date - baza de date a organizatiei este componenta esentiala a

structurii sale.

. SIAD bazate pe procesoare de tabele - procesoarele de tabele reprezinta limbaje de

modelare care permit utilizatorului sa descrie modele pentru a efectua diverse analize.

Cel mai utilizat procesor de tabele este EXCEL, care include numeroase tipuri de

modele (statistice, financiare, de optimizare, de simulare, de previziune, etc.).

. SIAD bazate pe functii - o functie este un algoritm sau o procedura tradusa într-un

program pentru a rezolva un anumit tip de problema (de exemplu, regresia liniara

pentru a calcula un trend). în EXCEL, ele sunt numite functii.

. SIAD bazate pe reguli - regulile se regasesc în componenta sistem de gestiune a

cunostintelor, ca formalism de reprezentare a acestora în cadrul sistemelor expert; ele

pot înlocui sau se pot încadra în modelele cantitative.

Exista si alte criterii de clasificare ale sistemelor informatice de asistare a deciziei:

tipul si nivelul decizional, periodicitatea cu care sunt utilizate (institutionale sau ad hoc),

numarul de utilizatori (individuale, de grup, organizationale), etc.

Se remarca în acest context aparitia în ultimii ani a sistemelor de asistare a

deciziei de grup, ca suport în procesul de adoptare a deciziilor de catre un grup de

decidenti si nu de unul singur, decizii care ocupa o pondere importanta în numarul total al

deciziilor ce trebuie luate în cadrul unei organizatii. Principalul obiectiv al acestor sisteme

îl constituie, ca si în cazul celor destinate unui singur utilizator, cresterea calitatii

procesului decizional, prin potentarea avantajelor aduse de lucrul în echipa si reducerea

potentialelor disfunctionalitati (tendinta spre uniformizare, tendinta de a transfera

responsabilitatea, de a oferi doar solutii satisfacatoare, înclinatia prea mare catre risc,

fragmentarea timpului, durata si costurile ridicate).

6.1.2. Locul sistemelor informatice de asistare a deciziei în cadrul

sistemului informational al firmei21

Utilizând reprezentarea schematica, vom prezenta în continuare locul sistemelor

informatice de asistare a deciziei în cadrul sistemului informational al firmei, plecând de la

modelul OID (Operatie-Informatie-Decizie) la care se adauga sistemul de cunostinte al

unei organizatii (modelul OICD).

SIAD sunt sisteme informatice al caror obiectiv îl constituie asistarea procesului

managerial. În anumite cazuri, sistemul de conducere poate apela la baza de date de

cunostinte a organizatiei sau la servicii de consultanta oferite de experti carora le furnizeaza date, informatii, cunostinte personale (problema si contextul acesteia) si de la

care primeste confirmari sau infirmari ale unor supozitii, diagnostice, aprecieri, sfaturi,

propuneri, solutii, previziuni. Decizia finala si responsabilitatea acesteia apartin desigur

sistemului executiv.

ST - Sistemele informatice tranzactionale se ocupa exclusiv de culegerea datelor,

stocarea si prezentarea lor în detaliu.

SCO - Sistemele informatice utilizate pentru conducerea operativa a sistemului

operational descompun deciziile în ordine si le transmit spre executie sistemului

operational. În aceasta categorie se încadreaza sistemele de planificare operativa a

productiei, sistemele de ordonantare, lansare a productiei, sistemele de reaprovizionare,

sistemele de stabilire a traseelor, etc.

MIS (Management Information Systems) - Sistemele informatice manageriale se ocupa de prelucrarea datelor preluate din ST pentru obtinerea informatiilor de sinteza

necesare sistemului de decizie.

SII - Sistemele informatice inteligente care sustin aceasta "consiliere" înglobeaza

tehnici de inteligenta artificiala.

Cea mai mare parte a sistemelor inteligente asociate cu SIAD sunt sisteme expert.

Acestea sunt sisteme destinate rezolvarii unor probleme nestructurate cu ajutorul

tehnologiilor inteligentei artificiale, utilizând cunostinte ale unui expert uman recunoscut

în domeniul respectiv. Ele joaca rolul unui consilier inteligent în domeniul pentru care au

fost realizate, fiind capabile sa justifice solutiile obtinute si sa explice totodata logica care a

stat la baza rationamentelor efectuate. Un sistem expert poate atinge un nivel de

performanta comparabil cu cel atins de un expert uman în rezolvarea problemelor dificile

dintr-un domeniu. Sistemele expert nu utilizeaza modele. Sil care utilizeaza modele sunt

încadrate în clasa sistemelor cu baze de cunostinte care la rândul lor pot fi asociate cu

SIAD prin tehnologia Knowledge Management.

SIAD & MIS & SCO & ST (fig. 58). Toate tipurile de sisteme informatice

integrate pe verticala se constituie în sisteme informatice integrate pentru management

(ERP Enterprise Ressource Planning) sistem complet integrat de urmarire, evidenta si

control a activitatii întreprinderii.

Suport software pentru etapele procesului decizional

Suport software pentru etapa de informare generala (intelligence)

Un sistem informatic de asistare a deciziei în aceasta faza de informare generala, în

care se urmareste identificarea si formalizarea problemei trebuie, în primul rând, sa aiba

capacitatea de a prelua si interpreta informatiile interne si externe.

Alaturi de sistemele informatice de gestiune, care furnizeaza o mare cantitate de

informatii decidentilor (rapoarte de sinteza în functie de anumite criterii, rapoarte privind

situatii de exceptie, etc), multe din tehnologiile informationale destinate asistarii deciziei

îsi pot dovedi utilitatea în aceasta etapa:

. Sistemele informatice destinate conducerii executive (EIS), care au

drept obiectiv principal monitorizarea surselor de informatii interne

si externe, în vederea sesizarii în timp util a posibilitatii de aparitie a

unor probleme sau oportunitati pentru organizatia respectiva.

. Noile tehnologii, cum ar fi "descoperirea de noi informatii" (data

mining) sau prelucrarea analitica a datelor în timp real (online

analytic processing - OLAP).

. Sistemele expert pot furniza de asemenea, informatii privind natura

unei anumite probleme, clasa în care se poate încadra, oportunitatea

diverselor metode de abordare a sa. Unul din domeniile dedicate ale

sistemelor expert o reprezinta diagnosticul si interpretarea

informatiilor, ori tocmai în acest domeniu se poate încadra si aceasta

prima faza a procesului decizional.

Suport software pentru faza de concepere (design)

În identificarea actiunilor posibile, în analiza criteriilor de alegere a acestora si în

previzionarea consecintelor lor se pot utiliza modelele standard furnizate de un SIAD (de

exemplu, modele financiare sau modele de previziune). Daca solutiile alternative pentru

problemele structurate se pot obtine cu ajutorul unor modele standard, în cazul problemelor

complexe, nestructurate este necesara expertiza, care poate fi furnizata de catre o persoana,

un produs soft "brainstorming" sau un sistem expert. Cele mai multe sisteme de asistare a

deciziei pot realiza analize cantitative, iar integrarea în structura acestora a unui modul de

tip sistem expert le poate conferi capacitatea de a realiza atât analize calitative cât si de a

selecta modelele cantitative adecvate situatiei respective. Daca identificarea celor mai bune

optiuni implica un "brainstorming", se pot utiliza cu succes sistemele de asistare a deciziei

de grup (SADG ).

Suport software pentru faza de alegere (choice)

În aceasta etapa decisiva a procesului decizional, sistemele informatice de asistare a

deciziei pot oferi un real suport, prin modele cu ajutorul carora se identifica rapid solutia

optima sau satisfacatoare, se realizeaza analiza de senzitivitate sau se analizeaza diverse

scenarii. De asemenea, un sistem expert poate analiza oportunitatea anumitor actiuni si

recomanda o solutie, în cazul unei decizii de grup, un sistem de asistare a deciziei de grup

se poate dovedi extrem de util.

Suport software pentru faza de implementare

Unii autori considera ca beneficiile utilizarii unui SIAD în faza de implementare a

deciziei sunt deseori mai importante decât cele din fazele de adoptare a acesteia.

Principalele directii în care un astfel de sistem ofera un real suport sunt comunicarea,

explicarea si justificarea deciziei. Totodata, un sistem expert ar putea juca rolul unui

consultant în problemele legate de implementarea unei decizii (inertia la schimbare,

formarea personalului etc.).

Sisteme suport pentru asistarea deciziei

Sistemele informatice de asistare a deciziei, ca orice alt sistem informatic, presupun

existenta unui suport software care sa le asigure un mediu de dezvoltare, întretinere si

functionare. Prin analogie cu sistemele informatice tranzactionale care functioneaza într-un

mediu asigurat de sistemele de gestiune a datelor, sistemele informatice de asistarea

deciziei vor functiona într-un mediu creat de un sistem suport de asistare a deciziei

(SSAD).

6.2. Tehnologii informatice de stocare si prelucrare a datelor

Transformarea datelor în informatii si a acestora în cunostinte este un proces de

valorificare a datelor prin sintetizarea lor dupa diverse criterii, urmata de analiza datelor

astfel centralizate pentru identificarea anumitor tipare si corelatii si în final interpretarea

lor.

Sintetizarea datelor, centralizarea lor dupa anumite criterii este un proces

arhicunoscut si utilizat în elaborarea situatiilor de sinteza, a rapoartelor periodice create

pentru informarea managerilor si se constituie în suportul pe care acestia îsi fundamenteaza

deciziile.

Solutiile clasice pe care informatica de gestiune le-a oferit acestui proces de

sintetizare a datelor sunt:

. Programe dedicate care exploateaza flexibilitatea limbajelor procedurale în

gruparea dupa anumite criterii si sintetizarea datelor

. Interogari care grupeaza datele dupa criteriile cerute si aplica functii pe domeniile

astfel create (clauza Group by din limbajul SQL si functiile Sum, Count, Avg, Min,

Max, Last, First, etc)

. Mecanismul de totalizare si subtotalizare din generatoarele de rapoarte care permit

indicarea unor ierarhii de criterii de grupare

În informatica moderna, problema centralizarii datelor se pune în aceeasi termeni

dar volumul imens de date ce trebuie explorate face ca tehnicile clasice sa devina

inaplicabile din cauza timpului necesar pentru procesare. Tehnologiile moderne de

centralizare a datelor precum Data Warehousing (depozitarea datelor) si On-line Analytical

Processing (OLAP - procesare analitica on-line) încep sa fie utilizate pe o scara din ce în ce

mai mare, pe masura ce suporturile software ce le includ câstiga teren ca suport de baze de

date pentru sistemele tranzactionale.

Tehnologiile de centralizare fac primul pas spre transformarea datelor în

informatii: sinteza. Al doilea pas este analiza datelor.

Analiza datelor încearca sa descopere relatii între datele sintetizate: tipare, asocieri,

corelatii pe plan structural, functional si cauzal.

Cea mai simpla forma de analiza a datelor este compararea datelor sintetizate cu

date similare. Compararea se face pastrând toate criteriile identice, unul singur având

valori diferite.

Tehnologiile de comparatie includ o mare varietate de tehnici de observare care

semnalizeaza tipare, corelatii, asociatii prin evidentierea unor similitudini sau din contra,

sesizeaza abaterile, exceptiile, situatiile anormale. Principala calitate a unui analist este

abilitatea de a observa aceste similitudini sau diferente în masa datelor pe care le

analizeaza. Informatica clasica a venit în sprijinul sau cu tehnicile de prezentare grafica a

datelor care transforma informatia cantitativa în informatie calitativa. Pe un grafic se pot

observa vizual cu rapiditate abaterile, exceptiile, iar cu o anumita dexteritate se pot observa

si anumite tipare, corelatii, asociatii.

Progresiv, au aparut si s-au impus tehnici de observare analitica a datelor

fundamentate pe teorii matematice (theory-driven) care compara datele reale cu datele

teoretice produse de un model ipotetic. Daca se potrivesc, modelul se poate lua în

considerare ca fiind o reprezentare corecta a procesului care a produs setul de date

observate; daca nu, se schimba modelul ipotetic si se reia procesul de comparatie pâna la

obtinerea unui model suficient de reprezentativ pentru procesul respectiv (daca exista).

De multe ori însa, setul de modele teoretice nu este suficient, procesul observat

neputând fi încadrat în nici-un model cunoscut. Ca urmare, descoperirea de noi modele

este un deziderat permanent care a condus la expansiunea tehnicilor de observare fara

utilizarea unui model preconceput, tehnici de observare automata, bazate pe date (datadriven).

Rezultatul acestor tehnici de observare automata se poate conserva într-un model

cu caracter general, utilizabil ca fundament teoretic în primul tip de tehnici de observare.

Aceste tehnici de observare analitica a datelor se regrupeaza într-o tehnologie moderna,

data mining.

În urma procesului de observare analitica se obtin tipare, corelatii si chiar modele

din care se pot deduce tendinte, se poate specifica cu o anumita probabilitate cum vor arata

datele în perioada urmatoare. Puterea descriptiva a modelului reprezentativ permite

interpretarea datelor.

Interpretarea datelor este un proces cognitiv care conduce la o apreciere generala

a situatiei, la identificarea unor probleme sau sesizarea unor oportunitati, la stabilirea

potentialelor cauze ale problemelor sau la sugestii de rezolvare a lor, etc. Interpretarea

datelor este un proces în care se face apel la cunostintele cu caracter general, fundamental

si specific asociate domeniului respectiv precum si la experienta existenta. Interpretarea

datelor produce cunostinte noi care se vor adauga la cele existente.

Instrumentele software clasice construite pentru asistarea deciziei au avut în

vedere în special asigurarea unor tehnici de analiza, optimizare si simulare precum si

prezentarea grafica a rezultatelor, aspectul calitativ al informatiei fiind astfel mai usor de

sesizat de catre utilizatorii finali. Printre aceste instrumente software le amintim pe cele

cuprinse în procesoare de tabele (Lotus, Excel) orientate pe volume mici de date, cele

cuprinse în instrumentarul sistemelor de gestiune a bazelor de date (Access, Visual Fox)

capabile sa exploateze volume mari de date cu structura uniforma. Ca exemple de

asemenea instrumente amintim tabelele pivot, cross-tab queries, grafice. Un impediment

major al acestor instrumente clasice este faptul ca opereaza numai asupra unor date cu

structura prestabilita, uniforma, provenind dintr-o singura sursa. De asemenea, un alt

impediment major este dependenta de date explicite, stocate special în bazele de date

pentru a servi sistematizarii ulterioare a acestora. Un tratament intermediar de pregatire a

datelor pentru sinteza face ca analiza sa nu fie nici-o data "pe viu". Pentru depasirea

acestor impedimente, sistemele moderne de asistare a deciziei fac uz de tehnici speciale

pentru comasarea datelor stocate în structuri neuniforme, pentru utilizarea informatiilor

implicite, nespecificate în datele existente (societatea, localitatea, anul, etc.), pentru

completarea datelor cu criterii de agregare, etc. De asemenea, suporturile software de

asistare a deciziei asigura o serie de facilitati utilizatorului final: interogare în limbaj

natural, accesul la modelele conceptuale, sisteme de gestiune a serviciilor OLAP, noi

limbaje de exploatare a bazelor de date multidimensionale, servicii de prezentare a datelor

(tabele pivot, grafice) precum si servicii de integrare cu alte suporturi software (procesoare

de tabele, baze de date).

Printre produsele software care includ suport pentru asistarea deciziei pe baza

sintezei si analizei datelor se numara: ORACLE, Sybase, Informix, Microsoft SQL Server,

IBM DB2.

Depozite de date: continut si caracteristici

Depozitele de date centralizeaza, consolideaza, organizeaza si stocheaza date din

diverse surse eterogene, date care vor fi baza procesarilor analitice necesare proceselor de

decizie. Depozitul de date se construieste într-o maniera incrementala, completari si

dezvoltari ulterioare fiind oricând posibile. Datele stocate în depozite sufera un proces de

curatire si transformare care asigura calitatea informatiei generate pe baza lor. De

asemenea, în depozitele de date se pot stoca si date noi, calculate pe baza celor existente,

date cerute de regula în majoritatea rapoartelor (sume, procente, medii) scurtându-se astfel

timpul cerut pentru obtinerea lor. O caracteristica principala a depozitelor de date este

transformarea codurilor în date explicite, integrarea datelor din nomenclatoare în datele

despre tranzactii. Acest aspect de "denormalizare" a tablelor din bazele de date primare

este permis deoarece integritatea datelor nu este amenintata întrucât nu provin din exterior

iar pe de alta parte, grabeste procesul de regasire.

Un alt aspect este redundanta datelor care este iarasi permisa (data calendaristica se

poate exprima si în luni si în semestre si în sezoane). Cu alte cuvinte, datele care se pot

calcula din datele primare se stocheaza explicit în depozit pentru a fi gata calculate la o

eventuala solicitare.

. Datele stocate în sisteme OLTP sunt date operationale, referitoare la un anumit proces

sau functie a întreprinderii, date de detaliu cu un anumit grad de volatilitate (pot suferi

actualizari) si prezentând interes în primul rând pentru cei ce le introduc. Datele stocate

în depozite sunt date pentru asistarea deciziei, referitoare la subiecte de interes

decizional, sunt date centralizate sau derivate din datele operationale, nu se schimba în

timp si sunt orientate catre utilizatorii finali - managerii de nivel tactic si strategic.

Putem spune ca bazele de date utilizate de sistemele operationale sunt orientate spre

tranzactii si reflecta situatia curenta în timp ce depozitele de date utilizate de sistemele

de asistare a deciziei sunt orientate spre subiectele analizelor si reflecta situatii globale,

cu caracter istoric.

. Performantele cerute în cazul sistemelor tranzactionale se refera în special la

integritate, siguranta, confidentialitate, trasabilitate si timp de raspuns, având în vedere

faptul ca un numar foarte mare de utilizatori introduc date primare în sistem.

Concurenta în utilizarea sistemelor de asistare a deciziei este foarte redusa, numarul de

manageri - utilizatori finali fiind foarte mic. De asemenea, securitatea si siguranta în

exploatare nu sunt expuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si recuperare fiind

mult mai relaxate fata de cazul sistemelor tranzactionale.

. Procesarea datelor în sistemele tranzactionale se aplica unui set mic de date - de regula

introduse recent si stocate compact în cel mult câteva tabele - fiind în consecinta foarte

rapida, în timp ce fundamentarea unei decizii necesita procesarea unui volum foarte

mare de date stocate dispersat, fiind în consecinta foarte lenta.

. Bazele de date ale sistemelor tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor

cerinte cunoscute în prealabil, adaptarea sistemului la cerinte ulterioare necesita reluari

ale unor faze din ciclul de viata si de regula, sistemul o data dat în exploatare

functioneaza fara modificari majore o lunga perioada. Sistemele de asistare a deciziei

evolueaza în timp într-o maniera incrementala, cerintele nu sunt cunoscute în totalitate

în momentul proiectarii si realizarii sistemului. În consecinta, depozitul de date va

trebui sa se adapteze mereu cerintelor. Datele stocate în sisteme tranzactionale sunt

gestionate ca un întreg pe când datele stocate în sistemele de asistare a deciziei pot fi

gestionate si pe sectiuni întrucât sunt organizate distinct pe subiecte de analiza.

. Sistemele tranzactionale urmaresc fluxul datelor din activitatea curenta, sunt orientate

spre procese ca de exemplu vânzari, achizitii, încasari, plati, productie, etc. Depozitele

de date sunt organizate si gestionate având în vedere scopul final al analizelor, sunt

orientate spre subiecte ca de exemplu clienti, furnizori, resurse, produse, etc. Afacerea

propriu-zisa, procesele întreprinderii care stau la baza modelarii si proiectarii sistemelor

informatice operationale, nu influenteaza designul depozitului de date, nu sunt

reflectate în structura sau comportamentul acestuia.

Utilizarea depozitelor de date

Depozitele de date au fost gândite ca structuri unice, integrate si cumulative,

destinate sa asiste informational procesul de decizie de la diverse nivele ale întreprinderii.

Administratorul depozitului de date are ca sarcina accesul partajat al diverselor categorii de

manageri prin parole si drepturi de acces. Dat fiind faptul ca depozitele de date sunt

orientate spre necesitatile utilizatorului final, anumiti factori de decizie pot selecta din

depozit doar datele care le sunt utile pentru a le putea procesa mai usor sau pentru a le

transporta pe calculatoare personale. Astfel de colectii specializate pe domenii, regiuni, ani

sau alte criterii se numesc magazii de date (data marts), asa cum arata figura urmatoare.

Un alt mod de abordare a depozitelor de date este stocarea exhaustiva a datelor din

sistemele tranzactionale în depozitul de date în vederea aplicarii unei alte tehnologii de

procesare asupra lor, data mining. Aceasta tehnologie relativ noua câstiga din ce în ce mai

mult teren prin capacitatea sa de a descoperi aspecte noi ale activitatii desfasurate, aspecte

trecute în mod normal cu vederea: corelatii între evenimente, asociatii între anumite fapte,

secvente, tipare de comportament - toate extrem de utile în procesele de luare a deciziei.

Procesarea datelor prin tehnologia data mining se desfasoara fara interventia utilizatorului,

în background, rezultatele fiind stocate pentru consultare ulterioara la cerere.

Mediul de depozitare a datelor

Din punct de vedere structural, un mediu în care se poate construi, mentine si

exploata un depozit de date este alcatuit din urmatoarele componente:

. Surse de date tranzactionale.

. Instrumente de proiectare-dezvoltare.

. Instrumente de extractie si transformare a datelor.

. Sistemul de gestiune al bazei de date.

Aceste componente sunt integrate pe platforma Microsoft în mediul de lucru Data

Warehousing Framework care a servit si la constructia SQL Server 7.0. Scopul acestui

mediu de lucru este asistarea activitatilor de proiectare, implementare si administrare ale

depozitelor de date pe toata durata vietii acestora. Mediul de lucru Data Warehousing

Framework ofera:

. arhitectura deschisa , usor de integrat cu produse provenind de pe alte platforme;

. servicii de import-export cu validarea, curatirea si transformarea datelor;

. metadate integrate pentru proiectarea depozitului, serviciile de populare cu date,

sistemul de gestiune al serverului si instrumente ale utilizatorului final ;

. managementul infrastructurii (gestiunea suportului, a taskurilor, a evenimentelor,

alertelor si notificarilor);

Pentru proiectarea unui depozit de date sunt necesare o serie de instrumente:

. instrumente pentru descrierea logica si fizica a surselor de date precum si a depozitului

sau magaziei de date în care urmeaza sa fie stocate ;

. instrumente pentru validarea, curatirea si transformarea datelor cu care urmeaza sa se

populeze depozitul ;

. instrumentele destinate utilizatorului final care permit accesul la informatia stocata în

depozit incluzând:

- medii de dezvoltare de aplicatii ;

- produse specializate în analiza datelor ;

- aplicatii personale.

Tehnologia OLAP

Caracteristici OLAP

OLAP este o tehnologie de agregare a datelor stocate în depozite într-o abordare

multidimensionala care asigura acces rapid la informatiile necesare analistilor, managerilor

si directorilor într-o maniera consistenta, interactiva si foarte flexibila. OLAP si depozitele

de date se completeaza reciproc, OLAP transformând volumul imens de date stocate si

gestionate în depozite în informatii utile procesului de decizie.

Tehnologia OLAP nu este un concept nou dar numele este relativ recent fiind

introdus în 1993 de catre E. F. Codd, inventatorul modelului relational într-un articol

întitulat: "Punerea la dispozitia analistilor a unui instrument de procesare analitica online:

un mandat pentru tehnologiile informationale". În acel articol, autorul a prezentat 12

reguli care defineau caracteristicile unei aplicatii OLAP pe care ulterior le-a restrâns la 5

reguli grupate într-un test care se numeste FASMI (Fast Analysis Shared

Multidimensional Information).

. Fast - rapiditate (capacitatea de a livra informatiile în timp util de ordinul

secundelor)

. Analysis - analiza (capacitatea de a efectua analize numerice si statistice prin

aplicatii predefinite sau create ad-hoc de catre utilizator.

. Shared - partajata (utilizata în regim concurent de mai multi utilizatori, fapt ce

impune asigurarea securitatii si confidentialitatii datelor)

. Multidimensional - Caracteristica esentiala a OLAP

. Information - Acces la orice date si informatii relevante pentru analiza, oriunde sar

gasi si în orice volum

Tehnicile utilizate de OLAP cuprind de la simpla navigatie si selectie a datelor

pâna la analize complexe incluzând modele si serii temporale. Aplicatiile construite cu

tehnologia OLAP asigura analiza rapida a informatiei multidimensionale distribuita în

locatii multiple si accesibila în acelasi timp unui numar mare de utilizatori. OLAP

utilizeaza în acest scop baze de date multidimensionale, prin contrast cu bazele de date

relationale care sunt bidimensionale prin definitie. O facilitate extrem de puternica oferita

de OLAP este posibilitatea de a construi scenarii si în consecinta, posibilitatea de a

raspunde la întrebari de tipul "ce ar fi daca?" în timp ce depozitele de date pot oferi

raspunsuri numai la întrebari de tipul "Cine?", "Ce?", "Unde?", "Când?".

Analiza datelor, de tip numeric sau statistic, poate fi predefinita de creatorul

aplicatiei dar si de utilizatorul final în cadrul unor interogari ad-hoc. OLAP asigura suport

acestei analize prin capacitatea sa de a efectua calcule intensive.

Principalele caracteristici OLAP sunt :

. Perspectiva (view) multimensionala asupra datelor.

. Capacitate de calcul intensive.

. Orientare în timp (time intelligence).

Tehnologia DATA MINING

Dupa mai multe decenii în cursul carora mijloace si tehnici informatice tot mai

evoluate au contribuit la amplificarea capacitatii de memorare si stocare a datelor, ultimii

ani au marcat o reorientare semnificativa în utilizarea volumelor de date stocate, de la un

proces de explorare retrospectiva spre unul cu caracter prospectiv.

Aceasta schimbare a devenit posibila ca urmare a maturizarii tehnologiilor legate

de data mining.

Denumirea provine de la analogia cu activitatea miniera; tot asa cum este necesara

dislocarea si rafinarea a tone de minereu pentru a obtine câteva grame de aur, aici sunt

examinate si analizate sute de mii sau milioane de date pentru a extrage din ele informatii

si semnificatii noi, dincolo de scopurile pentru care acestea au fost colectate si memorate la

origine.

Data mining are, ca si alte concepte folosite în informatica, mai multe definitii. În

esenta, acestea converg spre ideea formulata anterior: un proces de extragere de

informatii noi din colectiile de date existente. Termenul de data este utilizat aici cu

semnificatia de descriere a unui eveniment precis, produs în lumea reala si verificabil prin

raportare la aceasta. Informatia (sau cunoasterea transmisa) constituie descrierea unei

categorii abstracte, ce acopera mai multe evenimente sau exemple concrete.

Principiul de functionare în data mining este urmatorul: se prelucreaza datele

referitoare la perioadele trecute, examinând o varietate de situatii care s-au produs si ale

caror rezultate sau consecinte sunt deci, bine cunoscute, pentru a evidentia caracteristicile

acestora si a permite elaborarea unui model. Odata construit, modelul poate fi aplicat

situatiilor noi de acelasi tip.

Informatiile obtinute prin data mining sunt de natura predictiva sau descriptiva.

Un exemplu tipic de problema predictiva este directionarea actiunilor de marketing.

Datele rezultate din corespondenta promotionala trecuta se folosesc pentru a identifica

destinatarii pentru care urmatoarea campanie promotionala poate aduce un maxim de efect.

Produse informatice pentru asigurarea deciziei

Produsul informatic PMT

Produsul informatic PMT (Production Management Trainer) este un produs

specializat în rezolvarea unei mari varietati de probleme de planificare si utilizeaza un set

de proceduri si metode matematice consacrate ce permit studiul unor situatii concrete care

apar în managementul operativ.

PMT grupeaza ansamblul de probleme manageriale pe care le trateaza în trei

subclase de probleme si anume:

. Probleme de planificare tactica a productiei - Tactical Production Planning.

. Probleme de planificare operativa a productiei - Operative Production Planning.

. Probleme diverse - Miscellaneous Problems.

Aceasta clasificare se regaseste si în meniul principal al produsului, unde

principalele optiuni sunt cele de mai sus, completate de alte doua optiuni:

. Options - optiuni legate de tipul de grafice utilizate (2D sau 3D), daca acestea sunt

color sau alb-negru si posibilitatea de a alege între doua nivele de complexitate pentru

267

produs - Basic si Advanced, diferenta constând în faptul ca pentru nivelul de baza nu

sunt disponibile toate tipurile de probleme.

. Help

Lista completa a problemelor manageriale ce pot fi tratate cu PMT este prezentata

mai jos:

a. Planificarea tactica a productiei

. Amplasarea depozitelor centrale

- Un singur depozit central (modelul Steiner-Weber)