Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Organizarea bugetara in Romania

economie












ALTE DOCUMENTE

NAVLUL
EMISIUNEA DE ACTIUNI PENTRU ACTIONARII EXISTENTI
CARGO REQUEST / PRELIMINARY AGREEMENT
Abatorul Elisiria comimpex
ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE
CONTRACT DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ - ACŢIUNI EXTERNE ALE COMUNITĂŢII EUROPENE -
PIATA DE TITLURI NEOFICIALA (USM - UNLISTED SECURITIES MARKET)
DOMENIILE COMERTULUI ELECTRONIC
POLITICA IMPORTULUI SI A EXPORTULUI
MODELAREA Sl SIMULAREA PROCESELOR ECONOMICE

CUPRINS



1.    INTRODUCERE

2.    CAPITOLUL I. - Organizarea bugetara in Romania

1.    Tipuri de subordonari;

2.    Ordonatorii de credite ;

3.    Locul Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala in cadrul  Produsului Intern Brut (PIB)

3.    CAPITOLUL II. - Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania.

1.    Istoricul sistemului de protectie speciala in Romania ;

2.    Persoana cu handicap in legislatia romana;

3.    Drepturi de care beneficiaza persoana cu handicap ;

4.    {ncadrarea si pensionarea persoanelor cu handicap;

5.    Accesibilitati pentru persoana cu handicap.

4.    CAPITOLUL III. - Finantarea prestatiilor de asistenta sociala.

5.    CAPITOLUL IV. - Contabilitatea operatiunilor specifice Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala Braila.

1.    Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala Braila ;

2.    Operatiuni economice specifice -inregistrarea in contabilitate

6.    CAPITOLUL V. - Studiu de caz.

7.    CONCLUZII SI PROPUNERI.

    

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA BUGETAR~ IN ROM^NIA

1.1         Introducere

 

            Resursele financiare ale statului impreuna cu cele ale unitatilor administrativ- teritoriale si cu resursele institutiilor publice alcatuiesc resursele financiare publice . Legea  finantelor nr. 500 / 2002 si Ordonanta de urgenta nr. 45/2003 privind finantele publice locale aduc precizari cu privire la formarea, administrarea si rambursarea resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ- teritoriale si ale institutiilor publice.

            Astfel, constituirea resurselor financiare publice are loc prin incasarea impozitelor , taxelor, contributiilor sI veniturilor nefiscale de la persoane juridice si fizice in baza criteriilor stabilite prin lege.

  

1.2  Sistemul bugetar - Continutul si caracteristicile bugetului de stat  si ale bugetului local

            Bugetul de stat este o categorie fundamentala a finantelor la definirea   careia concura o abordare juridica si alta economica. 

            Sub aspect juridic bugetul de stat:

Ų     reprezinta un act prin care se prevad si se aproba, prin lege, veniturile si cheltuielile anuale ale statului;

Ų     este un act de autorizare prin care puterea executiva este imputernicita  de puterea legislativa sa cheltuiasca si sa perceapa venituri in acorduri cu prevederile legale;

Ų     este un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestor resurse;

Ų     este un act anual, anul bugetar ca perioada de exercitiu financiar, este cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua programarea si se poate urmari executia veniturilor si cheltuielilor.

            Sub aspect economic, bugetul de stat:

Ų     exprima relatiile economice, in forma baneasca, care apar in procesul repartitiei produsului intern brut (P.I.B.), in concordanta cu obiectivele de politica economica, sociala si financiara ale fiecarei perioade; aceste relatii se manifesta in dublu sens:

a.      pe de o parte, ca relatii prin intermediul carora se mobilizeaza resursele banesti la dispozitia statului;

b.      pe de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse.

Ų     este un plan financiar la nivel macroeconomic;

Ų     este conceput ca un ansamblu de conturi ale natiunii, care reflecta pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile asupra tuturor unitatilor economice din tara noastra.

            Din punct de vedere al organizarii bugetare publice, se remarca anumite particularitati si deosebiri, in special in statele federale fata de cele cu  structura unitara, astfel:

1)    {n statele nationale unitare,cum sunt Franta, Italia, Suedia, Romānia   etc. organizarea bugetara de interes public cuprindea, initial, numai bugetul de stat si bugetele locale. Ulterior, acestora li s-au adaugat:

a)    bugetele anexe celui de stat;

b)    bugetele extraordinare sau fondurile banesti speciale;

c)    alte fonduri banesti alaturate bugetului de stat.

2)    In statele federative, cum sunt S.U.A., Brazilia, Germania, Elvetia s.a., organizarea bugetara este influentata de structura federativa (care   cuprinde, dupa caz, statele, landurile, cantoanele etc.); organizarea bugetara federativa este mai complexa si cuprinde:

a)    bugetul federal;

b)    bugetele statelor, landurilor etc. componente;

c)    bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale din fiecare dintre statele, landurile, cantoanele etc. componente.

            De asemenea, in statele federative, desi au o organizare federativa asemanatoare, cuprinsul de cheltuieli si venituri, relatiile dintre bugetul   federal si celelalte bugete componente, procedura elaborarii si aprobarii   bugetelor anuale sunt reglementate diferit.

            In Romānia, Legea finantelor publice a instituit o varianta originala de  organizare bugetara, care este aplicata prin  Legea nr. 500/2002- privind finantele publice-  "bugetul public national" statuat   si de Constitutia tarii din 2003.

            Bugetul public national este   alcatuit din:

1)    bugetul de stat;

2)    bugetele locale;

3)    bugetul asigurarilor sociale de stat.

            Originalitatea acestei variante de organizare bugetara rezida din faptul ca bugetul public national cuprinde, pe lānga bugetul de stat si bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat, care la fel ca bugetele locale este autonom fata de bugetul statului.

            Totodata, potrivit legii, gestionarea resurselor financiare publice se  realizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde: [1]

1)    bugetul de stat;

2)    bugetul asigurarilor sociale de stat;

3)    bugetele institutiei publice finantate integral din venituri proprii;

4)    bugetele fondurilor speciale;

5)    bugetul trezoreriei statului;

6)    bugetele altor institutii cu caracter autonom.

7)    bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursa 17317i82r re, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice ;

8)    bugetele fondurilor externe nerambursabile.

            Acest sistem unitar si corelat de fonduri formeaza bugetul general   consolidat care evidentiaza fluxurile financiare publice de formare a   veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pe destinatii,   in conformitate cu nevoia sociala si cu obiectivele de politica financiara   specifice anului la care se refera.

            Principii bugetare

            Stabilirea drepturilor in ce priveste instituirea impozitelor si a   taxelor, a destinatiilor veniturilor publice au constituit preocuparile de   prim ordin ale burgheziei in ascensiune in Anglia, Franta si Germania incepānd  cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

            Astfel s-a trecut la organizarea bugetara , gospodariei financiare" a statului dupa  anumite reguli si la supunerea acesteia controlului parlamentar. Avānd in   vedere si formularile teoretice ale lui Adam Smith, aceste reguli au fost   incluse in legile cu aplicabilitate in domeniul finantelor publice, dobāndind   valoare de principii ale dreptului bugetar si au fost puse la baza elaborarii   si executiei bugetului public.

           Aceste principii se refera la:

            -  sfera de cuprindere a veniturilor bugetului public si a destinatiilor   acestora;

             -  intervalul de timp pentru care Guvernul este autorizat de Parlament sa  incaseze veniturile bugetare si sa le aloce pe destinatiile prestabilite;

             -  echilibrarea utilizarilor bugetare prestabilite cu veniturile ce urmeaza   sa se realizeze;

             -  informarea opiniei publice asupra imputernicirii date Guvernului de catre  Parlament de a realiza venituri si a efectua cheltuieli.

           Prin urmare, in teoria si practica finantelor publice  locale sunt recunoscute si   aplicate urmatoarele principii bugetare:

1.    universalitatea bugetului;

2.    unitatea bugetului;

3.    anualitatea bugetului;

4.    echilibrul bugetar;

5.    specializarea bugetara;

6.    realitatea bugetului;

7.    publicitatea bugetului.

             I. Universalitatea bugetului[2] este principiul potrivit caruia veniturile si   cheltuielile publice trebuie sa fie inscrise in bugetul national public in   sume globale sau totale. Astfel, Parlamentul are posibilitatea sa cunoasca   veniturile totale ce se vor incasa in perioada considerata, precum si a   destinatiei acestora.

            {n practica bugetara, cerintele universalitatii bugetului se respecta doar  partial, deoarece in locul bugetelor brute (care include pe total veniturile   si cheltuielile) s-a trecut la elaborarea unor bugete mixte, in care   veniturile si cheltuielile unor institutii publice figureaza cu sumele lor   totale in buget, iar altele numai cu soldurile.

            In bugetul statului se inscriu numai cu soldul:

Ų     veniturile de la intreprinderile publice sau subventiile catre acestea;

Ų     varsamintele catre bugetul de stat sau subventiile primite de la acesta, in relatiile dintre bugetele locale si bugetul statului;

Ų     subventiile primite in completarea resurselor financiare proprii a unor institutii publice (universitati, unitati de cercetare stiintifica, scoli, spitale etc.).

           {n legislatia romāneasca in vigoare, principiul universalitatii bugetului   a fost inscris in Legea privind finantele publice, permitānd Parlamentului sa   exercite controlul sau asupra cuantumului total al veniturilor bugetului   public si asupra destinatiilor acestora.

            Astfel, Ordonanta de urgenta nr 45/2003 privind finantele publice locale,  prevede ca in stabilirea realizarilor veniturilor bugetare se vor respecta urmatoarele   norme:

1.    impozitele, taxele si orice alte venituri se inscriu in bugetul de stat      numai daca au fost stabilite prin lege;

2.    legea bugetara anuala aproba pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor  precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa;

3.    este interzisa perceperea, sub orice titlu si sub orice denumire, de       contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin lege.

            II. Principiul unitatii bugetare[3] contribuie la intregirea imaginii globale a   bugetului de stat, conturānd dimensiunea spatiala a acestuia.

           Unitatea bugetara presupune ca veniturile si cheltuielile publice,   exprimate in sume totale, sa fie inscrise intr-un singur document. Reunirea   intr-un singur document, a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice   prezinta urmatoarele avantaje principale:

Ų     permite prezentarea clara a resurselor statului si a destinatiilor       acestora;

Ų     permite cunoasterea exacta a surselor de provenienta a veniturilor si a  directiilor de utilizare a acestora;

Ų     ofera posibilitatea determinarii raportului dintre veniturile si       cheltuielile bugetare respectiv a masurii in care acesta a fost intocmit  echilibrat, excedentar sau deficitar;

Ų     permite membrilor Parlamentului sa emita judecati de valoare privind structura si volumul cheltuielilor propuse de Guvern, pe baza carora pot  adopta decizii de amānare sau respingere a anumitor cheltuieli considerate inoportune;

Ų     asigura cadrul favorabil exercitarii unui control, mai riguros, asupra

executiei veniturilor si cheltuielilor publice.

           {n practica, principiul unitatii bugetare nu este respectat riguros,   deoarece, pe lānga bugetul ordinar al statului, se intocmesc si alte bugete   cum sunt:

      a.bugetele autonome;

      b.bugetele extraordinare;

      c.bugetele anexe;

      d.conturile speciale de trezorerie;

      e.taxele parafiscale.

            a) Bugetele autonome se elaboreaza, in general, de trei categorii de persoane sau organisme politice, si anume de:  colectivitatile locale cu personalitate juridica distincta de aceea a  statului;  institutiile publice din sfera administratiei; unitatile economice publice cu caracter industrial, comercial etc.

            b) Bugetele extraordinare sunt bugete distincte de cele ordinare, in care se inscriu cheltuielile considerate exceptionale, datorate unor situatii  deosebite, cum sunt: calamitatile naturale; crizele economice; masurile de intensificare a inarmarilor;  desfasurarea unor conflicte armate etc.

            Veniturile inscrise in aceste bugete pot sa provina din: impozite;       imprumuturi publice;  emisiune monetara.

           c) Bugetele anexe sunt bugetele proprii intocmite de unele servicii sau  institutii publice si care nu au personalitate juridica. Aceste bugete se  anexeaza la bugetul ordinar al statului si se voteaza separat de Parlament.

           d) Conturile speciale de trezorerie evidentiaza incasarile ce nu  reprezinta un venit propriu-zis pentru bugetul de stat si plati care nu au un   caracter definitiv.[4] De aceea aceste incasari si plati nu pot fi inscrise in   conturile definitive ale bugetului de stat. Se pot deschide conturi speciale de trezorerie pentru: evidentierea sumelor de bani depuse drept garantie de functionarii publici care gestioneaza bani si alte valori publice; reflectarea in contabilitate a avansurilor acordate de stat unor firme  particulare si care se vor deconta pe masura livrarii bunurilor comandate de stat, in special pentru armata; achizitionarea la preturi avantajoase a unor bunuri necesare statului, in cantitati ce depasesc nevoile anuale de consum si care urmeaza a fi  decontate, ulterior, din resursele bugetare ale anilor urmatori etc.

            {n practica, aceste conturi se prezinta sub o diversitate de forme, care   difera de la o tara la alta. {n esenta este vorba de urmatoarele tipuri de   conturi:

a.              conturile cu afectatie speciala (evidentiaza unele cheltuieli ce sunt       acoperite pe seama unor resurse special moblizate);

b.  conturile de comert (evidentiaza veniturile si cheltuielile aferente       unor operatii, cu caracter industrial sau comercial efectuate in mod       ocazional de unele institutii ale statului, cum ar fi de pilda, incasarile  din vānzarea bunurilor produse de detinuti in penitenciar);

      c.  conturile de reglementare cu guvernele altor tari (evidentiaza       contributia guvernelor din alte tari la finantarea unor cheltuieli publice   din tara care le deschide, avānd la baza o serie de acorduri internationale; se refera indeosebi la o seama de cheltuieli militare sau pentru consolidarea datoriei publice externe);

        d.   conturile de operatiuni monetare (evidentiaza veniturile si cheltuielile  rezultate din emisiunea de moneda metalica, din operatiunile tarii cu Fondul Monetar International, precum si eventualele pierderi inregistrate din schimbul valutar realizat pentru finantarea unor obiective publice);

         e.  conturile de avans evidentiaza avansurile acordate de Ministerul       Finantelor unor colectivitati locale in limita creditelor bugetare       aprobate, pāna la incasarea impozitelor locale prevazute in bugetele       respective);

         f.  conturile de imprumuturi si de consolidare (evidentiaza  imprumuturile  de  trezorerie care au o durata mai mare de 4 ani, cum ar fi, de pilda, imprumuturile acordate altor state in vederea promovarii relatiilor comerciale).

           Elaborarea bugetelor anexe si a conturilor speciale de trezorerie nu   reprezinta o incalcare a principiului unitatii bugetare, daca aceste documente   insotesc bugetul ordinar al statului si sunt supuse procedurii bugetare si   controlului parlamentar.

            3. Principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca   veniturile prelevate la buget se depersonalizeaza, servind la acoperirea   cheltuielilor publice privite in ansamblul lor. Prin urmare, veniturile,   privite in totalitatea lor, se utilizeaza pentru acoperirea tuturor cheltuielilor. Nu se admite ca un venit bugetar sa fie folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli bugetare, deoarece nu se poate realiza o   concordanta deplina intre marimea unui venit si nivelul cheltuielilor ce   urmeaza a fi efectuate pe seama venitului special afectat.

           Totusi, ca si in cazul altor principii bugetare, in practica financiara   actuala sunt admise o serie de abateri, cu referire la: scoaterea in afara bugetului ordinar a unor venituri, provenite din  anumite surse, in vederea finantarii anumitor servicii publice; lasarea la dispozitia ministerelor a unor cote-parti din unele venituri   proprii, sau a sumei totale aferente unor incasari directe, pentru acoperirea cheltuielilor aferente unor actiuni specifice; intocmirea bugetelor extraordinare, autonome, anexe si a conturilor   speciale de trezorerie; garantarea unor imprumuturi publice cu anumite venituri bugetare sigure, precum si folosirea anumitor surse de venit pentru amortizarea unei parti   din datoria publica (cum sunt, de pilda, monopolurile fiscale); stabilirea prin lege a unor impozite, taxe sau altor venituri care capata o destinatie precisa si nu pot fi folosite decāt in acest scop; posibilitatea utilizarii sumelor varsate benevol la buget, de catre persoane fizice sau juridice, pentru acoperirea unor cheltuieli de interes public, precizate expres.

            4. Principiul anualitatii bugetului,reprezinta, din punct de vedere   istoric, primul principiu aplicat in practica bugetara.  La baza acestui principiu au stat considerente atāt de natura politica,   cāt si de natura tehnica.

            Initial, regula anualitatii s-a impus din ratiuni politice, deoarece s-a   considerat ca eficienta controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a   Guvernului este reala doar in conditiile autorizarii efectuarii de cheltuieli   publice pentru perioade de timp scurte.

            Principiul anualitatii se practica si din ratiuni de ordin tehnic, in   vederea asigurarii conditiilor necesare pentru evaluarea veniturilor si   alocatiilor bugetare cāt mai aproape de realitate, concomitent cu evitarea   fraudelor si delapidarilor.

           Anualitatea bugetului are doua semnificatii distincte:

Ų     prima se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si aproba       bugetul;

Ų     cea de-a doua se refera la perioada de timp in care se executa bugetul       public.

           Bugetul este elaborat si aprobat pentru o perioada de 12 luni. La   expirarea acestei perioade este necesara o noua autorizare a Parlamentului   pentru o alta perioada de timp, pentru un nou an bugetar.

           Anul bugetar poate sau nu sa coincida cu anul calendaristic.

           De exemplu, anul bugetar coincide cu anul calendaristic in tari cum sunt: Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda,   Portugalia, Romānia s.a.

           {n alte tari momentul inceperii anului bugetar nu corespunde cu anul   calendaristic; astfel, exercitiul bugetar este cuprins in intervalul:

            1 aprilie - 31 martie in: India, Indonezia, Israel, Japonia, Marea       Britanie, Noua Zeelanda si alte tari;

           1 iulie - 30 iunie in: Australia, Camerun, Egipt, Pakistan, Suedia, Sudan,  Uganda, s.a.;

           1 octombrie - 30 septembrie in: S.U.A., Thailanda.

            Data inceperii anului bugetar este influentata de o serie de factori cum   sunt: caracterul economiei, nivelul de dezvoltare a acestuia, programul de   lucru al Parlamentului, traditia s.a.

            {n practica bugetara internationala in unele state exista venituri care se  incaseaza sau cheltuieli care se efectueaza dupa expirarea anului bugetar sau   cheltuieli care se efectueaza sub forma avansurilor.

            {n functie de solutia adoptata pentru rezolvarea problemei veniturilor   neincasate si a cheltuielilor neefectuate la sfārsitul anului bugetar, unele   state practica sistemul de gestiune bugetara, iar altele sistemul de exercitiu   bugetar.

           Potrivit sistemul de gestiune bugetara la finele anului bugetar bugetul se   inchide automat, iar in contul de incheiere a exercitiului bugetar respectiv  sunt inscrise numai veniturile incasate si cheltuielile efectuate. Veniturile   neincasate si cheltuielile angajate dar neefectuate se evidentiaza in bugetul   anului in care se vor realiza. Acest sistem nu ofera informatii exacte cu   privire la veniturile si cheltuielile anului bugetar incheiat.

           De asemenea, sistemul de gestiune interzice reportul veniturilor si   cheltuielilor de la un an la altul, veniturile neincasate si cheltuielile   neefectuate se discuta cu prilejul intocmirii bugetului pe anul urmator celui   in curs.

           Sistemul de exercitiu bugetar presupune existenta unei perioade de 3-6   luni din momentul expirarii anului bugetar pāna la incheierea contului de   exercitiu bugetar, perioada in care se continua incasarea veniturilor si   efectuarea cheltuielilor. De asemenea, in cadrul acestui sistem toate   operatiunile privind incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor sunt   reflectate in contul de incheiere a executiei bugetului anului in care au fost   prevazute si autorizate prin lege.

           Prin urmare, sistemul de exercitiu bugetar presupune ca veniturile si   cheltuielile unui an bugetar sa fie reflectate integral in bugetul respectiv,   chiar daca acestea nu se realizeaza integral in cadrul anului bugetar la care   se refera.

           {n Romania anul bugetar coincide cu anul calendaristic", iar toate operatiunile efectuate in cursul unui an apartin   exercitiului corespunzator de executie a bugetului". Prin urmare, anul   bugetar, in Romānia, coincide cu anul calendaristic, iar executia bugetara se   incheie la 31 decembrie. Orice venit neincasat si orice cheltuiala neefectuata   pāna la 31 decembrie se va incasa sau se va plati in contul bugetului anului   urmator. Creditele bugetare neutilizate pāna la inchiderea anului sunt anulate   de drept, iar cele aprobate din fondurile speciale neutilizate la finele   anului bugetar se raporteaza in anul viitor, cu pastrarea destinatiei   initiale. De asemenea, executia bugetului se realizeaza conform sistemului de   gestiune.

           5. Principiul echilibrului bugetar se refera la faptul ca bugetul public   trebuie sa fie echilibrat (balansat), adica veniturile publice sa acopere   integral cheltuielile publice.

            {n teoria clasica a finantelor, echilibrul anual al bugetului era   considerat drept principiul de aur al gestiunii bugetare" si se referea nu   numai la intocmirea unor bugete balansate, ci si la pastrarea echilibrului in   perioada de executie bugetara.

            Desi, initial, au existat tari (de exemplu Germania) in care legislatia   financiara nu permitea intocmirea unor bugete dezechilibrate, ulterior,   principiul echilibrului bugetar strict a fost, progresiv, abandonat, atāt sub   impulsul teoreticienilor finantelor functionale (care promova teoria bugetelor   ciclice si cu caracter regulator), cāt, mai ales, sub impactul economiei reale   care nu asigura cu randament fiscal suficient pentru acoperirea cheltuielilor   publice anuale. {n prezent, multe state au renuntat la aplicarea acestui   principiu, elaborānd si prezentānd Parlamentului spre aprobare bugete   deficitare.

           {n Romānia, principiul echilibrului bugetar este prevazut expres in Legea finantelor publice nr. 500 / 07.11.2002, alaturi de universalitate, unitate, anualitate, realitate.

           Conform legii de mai sus, este interzisa acoperirea cheltuielilor   bugetului public prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finantarea   directa de catre banci.

           Cānd apar goluri de casa, temporare, acestea pot fi acoperite, pāna la   incasarea veniturilor, pe baza resurselor aflate in conturile de trezorerie   ale statului stabilite de Ministerul Finantelor.

            De asemenea, prin Legea bugetului, Ministerul Finantelor poate fi   autorizat ca, pe parcursul executiei bugetare, sa emita bonuri de tezaur,   purtatoare de dobānda, cu scadenta de rambursare pāna la sfārsitul anului   financiar, pentru a face fata cheltuielilor statului pāna la incasarea   veniturilor.

           Specializarea bugetara presupune inscrierea in bugetele anuale de stat a veniturilor bugetare pe categorii stabilite in raport cu specificul surselor   si a cheltuielilor pe categorii care exprima concludent destinatia lor reala.       Prin urmare, conform acestui principiu, veniturile bugetare trebuie   inscrise in buget si aprobate de Parlament pe surse de provenienta, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli. Gruparea veniturilor si   cheltuielilor, intr-o anumita ordine si pe baza unor criterii precis   determinate, poarta denumirea de clasificatie bugetara. Aceasta trebuie sa   indeplineasca urmatoarele cerinte:

            - sa grupeze veniturile dupa provenienta si cheltuielile pe destinatia lor  efectiva si in functie de continutul economic;

            -  sa fie simpla, concisa si clara, pentru a fi inteleasa cu usurinta de       catre persoanele fara o pregatire specifica.

           {n Romānia, prin legea bugetara anuala, se stabilesc impozitele, taxele si   cotele acestora, precum si celelalte venituri ale statului, care urmeaza sa se   perceapa. Este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de   contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin lege.

           {n ceea ce priveste creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui   exercitiu financiar, acestea se aproba prin legea bugetara anuala, in   structura stabilita prin aceasta lege.

           Clasificatia bugetara tip este elaborata de Ministerul Finantelor si   cuprinde ca subdiviziuni: parti, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe si   articole (daca este necesar si alineate).

           7. Realitatea bugetului reprezinta principiul potrivit caruia veniturile  si cheltuielile inscrise in bugetul public trebuie sa fie stabilite pe baze   reale, adica sa corespunda situatiei economico-financiare previzibila pentru   anul bugetar, astfel ca statul sa nu aiba dificultati financiare in cursul   executiei bugetare.

           Pentru stabilirea cuantumului veniturilor si alocatiilor bugetare in   practica bugetara se utilizeaza doua categorii de metode si anume:

a.       metode clasice;

b.       metode moderne.

           Dintre metodele clasice de cuantificare a veniturilor si cheltuielilor   bugetare, mentionam:[5]

1.    metoda automata (sau a penultimei), care consta in intocmirea proiectului  de buget luānd ca baza executia bugetara a penultimului an bugetar; aceasta metoda are avantajul simplitatii, dar prezinta dezavantajul ca  datele oferite drept baza sunt perimate, in conditiile unei economii in plin proces de transformare;

2.    metoda majorarii (sau diminuarii), care presupune stabilirea unui ritm       mediu de variatie a indicatorilor bugetari pe o perioada de 5-10 ani;

3.    metoda evaluarii directe se bazeaza pe analiza evolutiei veniturilor si     cheltuielilor din diverse domenii economico-sociale, coroborata cu       posibilul impact al modificarii legislatiei (fie introducerea unui nou       impozit, fie alocarea unor fonduri pentru realizarea unui anumit obiectiv economic sau social).

           Metodele moderne sunt bazate pe analiza cost-avantaje si pe studii de   eficienta si se utilizeaza atunci cānd exista mai multe variante si cānd se   vizeaza optimizarea rezultatelor in raport cu anumite criterii (rezultate   maxime, costuri minime etc.). Dintre metodele moderne mentionam:

1.    metoda de planificare, programare si bugetizare, care consta in       identificarea si cuantificarea obiectivelor ce urmeaza a se finanta din       fondurile bugetare pe termen lung, estimarea costurilor si avantajelor  variantelor propuse, precum si determinarea marimii creditelor bugetare  necesare. Aplicata, initial in domeniul militar in S.U.A., metoda a fost extinsa la nivelul bugetului in ansamblul sau si presupune efectuarea unor  judecati de valoare in vederea adoptarii solutiei care sa maximizeze rezultatele sau sa minimizeze costurile;

2.    metoda denumita baza bugetara zero", consta in examinarea critica a fiecarui tip de cheltuiala bugetara si aprecierea utilitatii si       eficientele sale. Pentru aceasta este necesara existenta unei multitudini de programe alternative urmānd a se opta pentru unul din ele in functie de   efectele posibil de obtinut la un anumit nivel al cheltuielii;

3.    metoda rationalizarii optiunilor bugetare, este conceputa ca un sistem cibernetic inchis, intre componentele caruia sunt relatii de       interdependenta, astfel ca nerealizarile dintr-o faza se repercuteaza       asupra celorlalte. Prin aceasta metoda se urmaresc obiective pe termen mediu si are avantajul ca ofera posibilitatea reexaminarii periodice a   optiunilor, in functie de eventualele modificari aparute.

           8. Publicitatea bugetului este principiul potrivit caruia dupa ce este   supus dezbaterii si aprobarii Parlamentului, bugetul trebuie adus la   cunostinta opiniei publice prin mass-media. De fapt, bugetul este cunoscut,  prin mass-media, inca din faza de proiect si din timpul dezbaterilor   parlamentare.

           Dupa adoptarea de catre Parlament a legii bugetului si promulgarea ei,   aceasta lege se publica in Monitorul Oficial sau in alte publicatii cu   caracter oficial, specifice fiecarei tari.

           {n intelesul legii privind finantele publice in afara  institutiilor  publice sunt cuprinse Parlamentul, Presedentia Romaniei, Guvernul , ministerele, celelate organe cenrale si locale ale administratiei de stat, precum si institutiile de stat in subordonare directa.Privite din punct de vedere al subordonarii si al importantei sarcinilor ce le revin din actul general al conducerii si administrarii, sunt :

a)    Institutii de stat in subordonare centrala ;

b)    Institutii de stat in subordonare locala.

           In functie de subordonarea lor difera si sursele de finantare in sensul ca in timp ce institutiile de subordonare centrala sunt finantate din bugetul administratiei centrale de stat, institutiile de subordonare locala sunt finantate din bugetele locale.

           Spre deosebire de regiile autonome si societatile comerciale, institutiile publice prezinta o serie de particularitati:[6]

Ų     Nu au scop lucrativ si nu sunt creatoare de profit;

Ų     Veniturile publice sunt formate din impozite si taxe si alte venituri stabilite de lege, comparativ cu cele ale regiilor autonome si societatilor comerciale care provin din lucrari executate, servicii prestate si alte activitati;

Ų     Purtatorii de informatii sunt:

-         comuni : stat de salarii, bon de consum;

-         specifici : cerere pentru deschidere de credite, dispozitie bugetara privind repartizarea creditelor etc.

Ų     {ntocmesc darea de seama contabila la sfarsitul perioadei de gestiune. Aceasta dare de seama are in structura sa bilantul institutiei publice si contul de executie bugetara la care se adauga detalierea cheltuielilor pentru fiecare capitol de cheltuieli prezentat in contul de executie bugetara, precum si alte anexe.

 

           Pentru delimitarea stabilita prin buget, cheltuielile se sproba in urmatoarea structura economica:

1.    cheltuieli curente, din care:

-         cheltuieli de personal;

-         cheltuieli materiale si servicii;

-         subventii;

-         prime;

-         transferuri;

-         dobanzi.

2.    cheltuieli de capital;

3.    operatiuni financiare;

4.    rezerve.

            {n bugetul de stat fiecare capitol si subcapitol de cheltuieli se detaliaza printr-o anexa separata pe articole si aliniate.

1.3 Ordonatorii de credite

              {n functie de drepturile pe care le au in legatura cu aprobarea, repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare, institutiile de stat se impart in institutii ierarhic superioare si in institutii subordonate. Din punct de vedere financiar-bugetar acestea se caracterizeaza prin aceea ca institutiile ierarhic superioare primesc de regula, mijloace bugetare direct de la buget, atat pentru nevoi proprii cat si pentru a fi repartizate unitatilor din subordine. Conducatorii lor au calitatea de ordonatori principali de credite. Institutiile subordonate primesc mijloace bugetare prin repartizare de la institutiile ierarhic superioare si le folosesc pentru realizarea sarcinilor proprii, cu respectarea normelor legale privind utilizarea fondurilor proprii. Conducatorii lor au calitatea de ordonatori  tertiari de credite. Sunt si situatii cand in sistemul institutiilor bugetare intervine o veriga intermediara, si anume, institutiile ai caror conducatori au calitatea de ordonatori secundari  de credite. Acestia primesc de la ordonatorii principali de credite, resurse financiare pentru nevoi proprii cat si pentru a fi repartizate si unitatilor din subordine.

             Ordonatorii de credite sunt acele organe care au dreptul de a da dispozitii privitoare la folosirea creditelor aprobate. Ordonatorii sunt conducatorii carora li s-au aprobat credite pentru asigurarea functionarii unitatilor  pe care le conduc sau a celor a caror activitate o coordoneaza . Calsificarea ordonatorilor de credite in functie de drepturile pe care le  au este cea descrisa mai sus , respectiv ordonatori principali de credite (de  gradul I ), ordonatori secundari de credite ( de gradul II) si ordonatori tertiari de credite ( de gradul III).

              Pentru bugetele organelor locale ordonatorii principali de credite sunt presedintii consiliilor judetene si primarii. La acest nivel atributul poate  fi, de asemenea,  delegat vicepresedintilor sau unor sefi de compartimente din cadrul aparatului administrativ. Despre o asemenea delegare se instiinteaza organul financiar local. Ordonatorii principali de credite au dreptul sa utilizeze  credite bugetare pentru acoperirea nevoilor unitatilor subordonate.

               De asemenea , ordonatorii principali de credite folosesc credite pentru actiunile  centralizate  si cele proprii ca si finantarea institutiilor subordonate ai caror conducatori nu au calitatea de ordonatori de credite. 

              Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutiilor publice carora ordonatorii principali de credite le repartizeaza credite bugetare pentru acoperirea cheltuielilor proprii, cat si pentru cele ale unitatilor subordonate lor.Ordonatorii de gradul al doilea  primesc credite numai de la ordonatorii principali de credite. Ordonatorii secundari de credite au aceleasi drepturi ca si cei de gradul I , in ceea ce priveste utilizarea resurselor puse la dispozitie.

                 Ordonatorii de credite sunt raspunzatori pentru: 

 

Ų     folosirea mijloacelor banesti in limita creditelor  deschise si potrivit destinatiei pentru care au fost aprobate;

Ų     finantarea la timp si oportuna a unitatilor si actiunilor in raport cu indeplinirea sarcinilor de plan stabilite;

Ų     cheltuirea rationala si economicoasa a mijloacelor financiare si bugetare prin aplicarea unui regim strict de economii;

Ų     asigurarea integritatii mijloacelor banesti si materiale , aflate in folosinta unitatilor prin tinerea la zi a evidentei acestora si exercitarea controlului privind modul in care sunt folosite;

Ų     incheierea si inaintarea darilor de seama contabile asupra executarii bugetare in conditiile si la termenele stabilite prin normele in vigoare;

Ų     efectuarea cheltuielilor numai pe baza actelor justificative, legale;

Ų     respectarea disciplinei financiare si bugetare prin aplicarea normelor legale privind incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor ca si normele de consum si cheltuieli, etc.;

Ų     sa indrume si sa coordoneze activitatea unitatilor subordonate, urmarind respectarea disciplinei bugetare, organizarea si tinerea evidentei bugetare;

Ų     sa urmareasca executarea bugetelor de venituri si cheltuieli, precum si a sarcinilor de plan care revin unitatilor respective;

Ų     sa verifice si sa analizeze darile de seama trimestriale si anuale si sa ia masuri pentru inlaturarea lipsurilor constatate.

                  Pentru ca institutiile sa poata acoperi propriile lor cheltuieli si cheltuielile unitatilor subordonate este necesara o autorizare intitulata "Deschideri de credite " Deschiderea creditelor se face in raport cu alocatiile trimestriale stabilite pentru unitati prin bugetul lor ca si prin planul de repartitie trimestriala si pe baza cererilor depuse de ordonatorii principali de credite la Ministerul Finantelor, la directiile de resort, prin care se asigura finantarea cheltuielilor economice, social culturale sau administrative.

                  Ordonatorii de credite intocmesc aceste cereri pe baza unor formulare speciale denumite " cereri pentru deschiderea creditelor ".

                 Deschiderea creditelor se face inainte de inceperea trimestrului pentru  o parte din alocatiile trimestriale, iar pentru alta parte, in cursul trimestrului, in masura indeplinirii unor conditii stabilite pentru fiecare categorie de cheltuieli economice si administrative.

                  Cererile pentru deschiderea creditelor depuse la Ministerului Finantelor de ordonatorii principali  se examineaza de directiile de finantare pe domenii care urmaresc daca :

Ų     volumul cererilor propuse este justificat in raport cu alocatiile aprobate prin repartitia trimestriala pe subdiviziunile clasificatiei bugetare;

Ų     ordonatorul de credite a respectat obligatiile privind depunerea darilor de seama contabile;

Ų     volumul creditelor propuse este justificat in raport cu serviciile, tinand seama de repartizarea bugetului de venituri si cheltuieli si de disponibilul de credite din cele deschise in perioada anterioara.

                  Ministerul de Finante poate cere orice relatii si documentatii in legatura cu creditele propuse a fi deschise si poate inapoia ordonatorului principal cererile pentru dechiderea creditelor carora li s-au adus modificari, cel mai tarziu in termen de doua zile de la primirea lor, cu aratarea motivelor care au determinat aceste modificari.

                  Creditele deschise sunt valabile in tot cursul anului, cu respectarea prevederilor Legii finantelor publice si a Legii privind adoptarea bugetului de stat a anului bugetar in curs, cele deschise si ramase neutilizate pana la sfarsitul anului bugetar( 31 decembrie ) isi pierd valabilitatea.

                   Creditele dechise pe seama ordonatorilor principali in scopul de a fi alocate institutiilor subordonate se repartizeaza de ordonatorii principali celor secundari sau tertiari in baza unui document denumit "Dispozitie bugetara" in termen de cel mult 5 zile de la data deschiderii. De asemenea, ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele ordonatorilor tertiari in cel mult 3 zile de la data primirii lor.

                  Dispozitiile bugetare se depun la unitatea bancara la care ordonatorul principal sau secundar are cont deschis.Pe baza acestor dispozitii, unitatile bancare reduc creditele ordonatorului principal sau secundar cu suma prevazuta, suma cere se transmite unitatii bancare unde ordonatorul secundar isi are contul bugetar pentru a i se deschide creditele corespunzatoare.

                    Ordonatorii principali si secundari de credite au dreptul sa retraga aceste credite in cazurile in care constata ca o parte din creditele deschise ordonatorilor subordonati au devenit disponibile datorita suspendarii unor actiuni sau neindeplinirii sarcinilor de plan.

                   Retragerea creditelor se face , de asemenea, pe baza "dispozitiei bugetare". Creditele retrase de la ordonatorii subordonati majoreaza creditele ordonatorului superior din contul " pentru a fi repartizat unitatilor subordonate" si , deci, se realizeaza reconstituirea de credite.

                     De asemenea, Ministerul Finantelor are dreptul ca in cazuri justificate sa dispuna retragerea creditelor deschise ordonatorilor principali. Retragerea creditelor se face tot prin " dispozitie bugetara ".

1.4 Locul Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala Braila in produsul intern brut ( PIB)

          De la finalizarea primei si celei de-a doua analize  din 28 august 2003, s-au  inregistrat progrese semnificative in realizarea principalelor obiective                         macroeconomice ale programului statului, in special  privind inflatia, deficitul contului curent si cresterea economica.

           Evolutiile macroeconomice in anul 2003 au fost foarte                         favorabile. Estimam ca PIB-ul a crescut cu peste   aproximativ 5 procente, pe baza unei cresteri puternice  a exporturilor, care a reflectat efectele cumulate ale  investitiilor private in industriile bunurilor de consum  in ultimii ani. Rata inflatiei pe 12 luni a scazut la 16 procente in februarie si deficitul contului curent corespunzator anului 2003 s-a redus mult mai mult decat  s-a prevazut in cadrul programului. {ncrederea mai puternica in stabilizarea macroeconomica a condus la o   crestere rapida a creditului, sustinand astfel   relansarea investitiilor. Rezervele internationale au  crescut mai rapid decat a fost programat si au atins acum un nivel confortabil de 4 luni de importuri  prognozate de bunuri si servicii.

            Politicile monetare si bugetare s-au incadrat in program. Criteriile de performanta de la sfarsitul lunii decembrie, privind activele interne nete si activele externe nete ale BNR, au fost indeplinite cu marje confortabile O crestere ceva mai mare in  agregatele monetare a reflectat o cerere de bani mai  puternica decat s-a prevazut initial. Scadere rapida a    inflatiei a condus, initial, la rate reale de dobanda  ridicate, ceea ce a determinat BNR sa reduca rata dobanzii de referinta cu peste 1.500 puncte de baza, din aprilie 2003. |inta deficitului bugetului general  consolidat, in 2003, a fost, de asemenea, indeplinita, desi veniturile au fost cu aproximativ 17% procente din  PIB mai reduse decat s-a prevazut in a doua rectificare  bugetara. Aceasta scadere a fost compensata prin cheltuieli mai mici cu dobanzile si plati de ajutoare  sociale.

           {n 2003, politica fiscala a continuat sa sprijine  dezinflatia. Bugetul pentru anul 2003, aprobat de  Parlament in noiembrie 2002, stabileste tinta    deficitului bugetului general consolidat la 2,65 procente din PIB-ul previzionat, cu 17 puncte procentuale  sub tinta pentru 2002.

             {n ceea ce priveste veniturile, bugetul anului 2003  reprezinta un pas major in strategia noastra de reducere  graduala a contributiilor salariale, fiind completat cu    masuri de extindere a bazei de impozitare pentru  asigurarile sociale de stat.

           S-au redus contributiile salariale si contributiile la  asigurari sociale cu 5 puncte procentuale la 1 ianuarie 2003, reducand astfel distorsiunile importante existente  pe piata fortei de munca si stimulentele de crestere a                         economiei informale. Pierderea de venituri, de    aproximativ 13  procente din PIB, va fi partial compensata de impactul pe intregul an a recent implementatelor legi   privind regimul TVA si impozitul pe profit, precum si a  taxelor mai mari pe terenuri si cladiri.

          Noul Cod al Muncii, in vigoare de la 1 martie 2003, nu mai acorda posibilitatea angajarii pe baza "conventiilor civile", din care majoritatea sunt scutite de la plata  contributiilor la asigurarile sociale de stat.

           {n privinta cheltuielilor, bugetul pe anul 2003 a avut  ca prioritati cresterea cheltuielilor de capital si   intarirea sistemului de protectie sociala. Cheltuielile  de investitii sunt prevazute a creste cu 0,6 procente din PIB, in timp ce transferurile sociale totale vor creste cu 5 procente in termeni reali.

            S-a  limitat   cresterea salariilor brute nominale din sectorul bugetar, la 6 procente in ianuarie si 9 procente in  octombrie 2003, conform tintei statului de a mentine cresterea anuala a fondului de salarii net, aferent  sectorului bugetar, la 3 procente in termeni reali. Mai  mult, in timp ce s-a continuat reducerea globala a personalului din sectorul bugetar, s-au alocat  suficiente resurse, inclusiv prin recrutarea de functionari publici inalt-calificati, pentru imbunatatirea administratiei publice, implementarea reformelor juridice si    consolidarea capacitatii institutionale pentru adoptarea si implementarea legislatiei UE si atragerii fondurilor  UE.

           Masurile sociale suplimentare sus-mentionate au fost  finantate prin economii la cheltuielile cu dobanzile 1,3 mii miliarde lei), la bugetul fondului de somaj (0,8 mii miliarde lei) si la cheltuielile care nu sunt    legate de pensii ale bugetului asigurarilor sociale de  stat (4 mii miliarde lei).

            Evolutia pozitiva a ansamblului economiei romānesti īn anii 2001 -2003, respectiv realizarea, continuarea si mentinerea cresterii economice, sustinuta de exporturi si investitii, continuarea procesului de dezinflatie, politica fiscala prudenta, mentinerea deficitului de cont curent si a datoriei publice īn limite controlabile, continuarea consolidarii accesului pe pietele internationale de capital, mentinerea deficitului bugetar sub 3% finantat īn conditii neinflationiste au confirmat justetea politicilor macroeconomice, precum si realismul si eficienta masurilor de politica economica.

            Prin bugetul general consolidat pe anul 2003 s-a promovat o politica fiscal-bugetara orientata spre sustinerea reformelor structurale necesare pentru a raspunde cerintelor economice, institutionale si politice legate de procesul de aderare la Uniunea Europeana si īmbunatatirea conditiilor sociale, prin suportul politicilor īn domeniul protectiei sociale, sanatatii, educatiei si mediului.

         Obiectivele principale ale politicii bugetare īn anul 2003 vizeaza:

Ų     sustinerea politicilor prioritare din domeniile: protectie sociala, īnvatamānt, sanatate, aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, transporturi, agricultura, industrie, mediu.

Ų     asigurarea respectarii angajamentelor asumate de Romānia fata de structurile euro-atlantice, precum si alte obligatii asumate fata de organismele financiare internationale.

        Politica de cheltuieli īn anul 2003 se axeaza pe urmatoarele principii:

Ų     ajustarea cheltuielilor bugetare la posibilitatile reale de acumulare a veniturilor bugetare si obtinerea unei stabilitati bugetare;

Ų     continuarea finantarii pe baza de programe, punāndu-se accent pe criteriul performantei economico - sociale;

Ų     restructurarea cheltuielilor bugetare īn raport cu prioritatile si reformele pe domenii de activitate, ceea ce va permite continuarea procesului de trecere de la un buget de resurse catre un buget de politici, proces demarat īnca din anul 2002.

            Executia pe primele opt luni ale anului 2003 (tabelul nr.2) confirma īn mare parte asteptarile asupra evolutiilor bugetare, cheltuielile bugetului general consolidat fiind superioare celor īnregistrate īn perioada corespunzatoare din anul precedent cu 21,9% īn termeni nominali, respectiv cu 5,6% īn termeni reali. Cheltuielile primare au cunoscut o dinamica superioara cheltuielilor totale, respectiv cu 24,5% īn termeni nominali, ceea ce a facut ca ponderea lor īn produsul intern brut sa se majoreze cu 0,6 puncte procentuale īn intervalele analizate.

            Īn structura economica, cheltuielile bugetare realizate pe primele opt luni ale anului 2003, prezinta urmatoarea evolutie:

Ų     platile de dobānzi au fost mai reduse īn valori absolute īn perioada ianuarie - august 2003 cu 266,8 miliarde lei fata de aceeasi perioada din anul precedent.

Ų     cheltuielile de capital care la nivelul anului 2003 vor depasi cu 0,5 puncte procentuale ca pondere īn produsul intern brut, realizarile anului precedent, executia acestora aferenta primelor opt luni ale anului 2003 confirma īn mare parte estimarile, ponderea acestora īn  total cheltuieli bugetare si īn produsul intern brut crescānd cu 1,2 respectiv 0,3 puncte procentuale comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent.

Ų     Subventiile si transferurile realizate pe primele opt luni ale anului 2003 sunt mai mari fata de perioada corespunzatoare a anului precedent cu 26,3% īn termeni nominali, si respectiv cu 23,9%.

Ų     Estimarile pentru anul 2003 ale cheltuielilor de personal si ale cheltuielilor materiale sunt relativ apropiate ca pondere īn produsul intern brut de realizarile anului 2002, variatiile fiind de 0,2 respectiv 0,1 puncte procentuale. Īn perioada ianuarie - august 2003, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent executia acestor cheltuieli prezinta aceleasi caracteristici, respectiv mentinerea pe aceleasi repere ca pondere īn produsul intern brut, de respectiv 3,1% (3,2% pentru 2003) pentru cheltuielile de personal si 4,4% pentru cheltuielile materiale.

Evolutia si structura economica a cheltuielilor bugetului general consolidat īn perioada 2002-2003 sunt redate īn tabelul nr. 2 si īn plansa nr. 2

sursa : www.mfinante.ro - Raportul proiectulul bugetului de stat pe anul 2003

sursa : www.mfinante.ro - Raportul proiectulul bugetului de stat pe anul 2003

Sursa : www.mfinante.ro - Raportul proiectulul bugetului de stat pe anul 2003

           Anul 2004 va fi un an crucial pentru continuarea reformelor pentru īndeplinirea criteriile de aderare la Uniunea Europeana.

           Cele doua componente ale politicii financiare, respectiv politica fiscala si bugetara vor deveni instrumente active īn sprijinirea īn continuare a dezinflatiei, mentinerea sub control a deficitului de cont curent, contribuind la īmbunatatirea managementului finantelor publice.

             Bugetul pe anul 2004 se va concentra cu prioritate pe programe sociale bine definite si de dezvoltare a infrastructurii, dar va fi īn acelasi timp si un instrument care va pastra īn continuare echilibrele economice, astfel īncāt tintele propuse pentru anul 2004 (crestere economica, inflatie, deficitul contului curent) sa fie mentinute īn limitele proiectate.

sursa : www.mfinante.ro - Raportul proiectulul bugetului de stat pe anul 2003

           Politica bugetara pentru anul 2004, se va axa, īn principal, pe urmatoarele mari obiective :

1.    sustinerea stabilizarii macroeconomice care sa se concretizeze īn contributia cheltuielilor publice la cresterea economica  durabila si reducerea inflatiei.

       Īn acest sens, printre prioritatile anului 2004 se pot enumera:

Ų     dezvoltarea infrastructurii si, īndeosebi, a sistemului de autostrazi, drumuri nationale si judetene;

Ų     īmbunatatirea infrastructurii si dezvoltarii rurale - care alaturi de asistenta externa nerambursabila primita de la Uniunea Europeana - sa contribuie la reducerea decalajului fata de tarile europene;

2.    perfectionarea sistemului de protectie sociala prin orientarea acesteia spre familiile si grupurile sociale cele mai sarace.

3.    īndeplinirea angajamentelor asumate īn cadrul negocierilor de aderare.

               Īn conformitate cu obiectivul privind proiectia deficitului bugetar la 3,0 % din produsul intern brut, cu coordonatele politicilor sectoriale si cu veniturile posibil de realizat pentru anul 2004, cheltuielile bugetului general consolidat au fost proiectate la 708.762,5 miliarde lei (33,1 % din produsul intern brut).

          Aderarea la Uniunea Europeana necesita resurse aditionale catre o serie de domenii: infrastructura, dezvoltare regionala si coeziune sociala, reforma administratiei publice .

          Evolutia si principalele caracteristici structurale ale cheltuielilor bugetului general consolidat sunt prezentate īn tabelul nr.15 si īn plansele nr.21, 22 si 23.

            Subventiile, primele si transferurile continua sa detina ponderea cea mai mare īn produsul intern brut, respectiv de 15,6 % īn anul 2004, īn crestere cu 0,9 puncte procentuale fata de anul 2003, datorita mai ales transferurilor sociale care continua sa se regaseasca īn centrul politicii guvernamentale si īn anul 2004. Asa cum rezulta din proiectiile pe termen mediu si lung se mentine īn continuare o tendinta descrescatoare a cheltuielilor cu subventiile directe de la buget. Cresterea preturilor catre un nivel de recuperare a costurilor in sectorul energetic si īmbunatatirea īncasarii facturilor vor constitui principalele modalitati prin care va fi sustinut procesul de reducere a subventiilor.

sursa: www.mfinante.ro- Raportul bugetului de stat pe anul 2003

            La fundamentarea acestor propuneri, se va tine seama de armonizarea politicii de subventionare cu exigentele si cerintele integrarii īn Uniunea Europeana, īn vederea atingerii parametrilor minimali de performanta din aceasta zona.

         

              Īn domeniul social si īn concordanta cu obiectivele Programului social al Guvernului, fondurile propuse a fi alocate īn anul 2004 vizeaza, īn principal, familiile si grupurile sociale cele mai sarace. Īn acest scop, se au īn vedere urmatoarele:

Ų     finantarea programelor de protectie socio-profesionala a persoanelor cu handicap care au īn vedere prevenirea institutionalizarii, orientarea, formarea profesionala si angajarea īn munca a persoanelor cu handicap;

Ų     finantarea programelor pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului, care vizeaza, īn principal, integrarea sociala a copiilor strazii, īnchiderea institutiilor de tip vechi destinate copiilor cu handicap/nevoi speciale care nu pot fi restructurate/reabilitate si integrarea socio-profesionala a copiilor si tinerilor  in institutii de ocrotire, ajunsi la vārsta de 18 ani;

sursa: www.mfinante.ro- Raportul bugetului de stat pe anul 2003


      

sursa: www.mfinante.ro- Raportul bugetului de stat pe anul 2003

           Cheltuielile pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii cuprinse īn bugetul general consolidat continua sa detina ponderea cea mai mare īn produsul intern brut si īn anul 2004, respectiv 10,8%.

           Īn domeniul bugetelor locale ale autoritatilor administratiei publice locale s-a avut īn vedere asigurarea conditiilor corespunzatoare functionarii administratiei publice locale pentru exercitarea corespunzatoare a atributiilor cu care sunt investite aceste autoritati īn procesul general de reforma economico-sociala care sa raspunda la cerintele etapei actuale.

Amplul proces de descentralizare a serviciilor publice si de consolidare a autonomiei locale, de restructurare a mecanismelor de  protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei si al armonizarii politicilor guvernamentale si sectoriale cu cele locale a determinat īmbunatatirea sistemului de asigurare a surselor de finantare ale administratiei publice locale īn corelatie cu responsabilitatile transferate.

            Veniturile proprii ale bugetelor locale, (formate din impozite, taxe, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit) estimate la 67.822,3 miliarde lei, reprezinta 46,1% din totalul veniturilor acestor bugete, īn crestere cu circa 17% fata de cele preliminate pe anul 2003.

            Cotele defalcate īn proportie de 63% din impozitul pe venit sunt estimate la 40.774,0 miliarde lei. Pentru judete, cota se repartizeaza astfel:

         - 36% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor;

         - 10% la bugetul propriu al judetului;

         -17% la dispozitia consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor;

           Īn completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2004 se propune alocarea de la bugetul de stat si bugetul asigurarilor pentru somaj a sumei de 79.428,0 miliarde lei, din care:

Ų     21.635,6 miliarde lei sume defalcate din impozitul pe venit pentru:

1.    echilibrarea bugetelor locale;

2.    protectie sociala, privind asigurarea ajutorului social, potrivit prevederilor Legii privind venitul minim garantat, nr.416/2001, inclusiv pentru ajutoare pentru īncalzirea cu lemne si alti combustibili petrolieri, precum si a restantelor din aniiprecedenti;

3.    sustinerea sistemului de protectie a copilului si a persoanelor cu handicap, precum si a finantarii institutiilor de cultura si cult care au trecut īn finantarea autoritatilor administratiei publice locale īncepānd cu anul 2002;

Ų     10.966,0 miliarde lei transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale, din care pentru:

1.    finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap (5.778,1 miliarde lei);

2.    investitii finantate partial din īmprumuturi externe (1.800,0 miliarde lei);

sursa: www.mfinante.ro- Raportul bugetului de stat pe anul 2003

           Ca pondere īn produsul intern brut, evolutia categoriilor de cheltuieli este diferita, īn functie de pozitia actuala a acestora si de coordonatele politicii sectoriale si a respectarii tintei de deficit asumate:

1.    se estimeaza mentinerea constanta a ponderii cheltuielilor de personal, supuse unui proces de monitorizare, fundamentat pe o buna politica de personal, concomitent cu implementarea masurilor de reforma a administratiei publice, de 5,0% anual īn perioada de prognoza;

2.     subventiile, primele si transferurile scad fata de nivelul anului 2004, tendinta ce se va mentine pe īntreaga perioada de prognoza, īn anul 2007 fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mici decāt īn anul 2005; transferurile vor detine, īn continuare, ponderea cea mai mare īn produsul intern brut, reflectānd principalele prioritati ale politicii guvernamentale, respectiv asigurarea cofinantarii asistentei   financiare de la Uniunea Europeana si alte organisme financiare internationale si transferurile sociale destinate finantarii costurilor legate de protectia sociala;

sursa: www.mfinante.ro- Raportul bugetului de stat pe anul 2003

                     Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap ( A.N.P.H ) a fost īnfiintata, īn baza Ordonantei Guvernului nr.14/2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 239/2003, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, īn subordinea Guvernului, sub directa coordonare a ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, prin reorganizarea Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

              Ulterior, prin Ordonanta de urgenta nr. 64/2003, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap a fost subordonata Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

                A.N.P.H .  Bucuresti este cea care asigura plata drepturilor si facilitatilor persoanelor cu handicap prin transfer catre consiliile judetene.Totalitatea sumelor transferate ( procentual) se poate urmarii din urmatorul grafic:


Sursa: prelucrari personale cu date obtinute din situatiile statistice ale ANPH         

1.4 Dezvoltari la nivelul Uniunii Europene a sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap in  alte tari

          Inca de la constituirea sa , in anul 1949, Consiliul Europei a actionat pentru realizarea unei uniuni cat mai starnse intre democratiile europene pentru ca , imperuna cu acestea, sa garanteze pace, progresul social, libertatea si drepturile omului. Consiliul europei a multiplicat, de-a lungul timpilui, acele legaturi care permit popoarelor sa inteleaga cat mai bine, protejand drepturile omului si aprticipand activ la armonizarea legilor si politicilor nationale.

          Consiliul Europei a desfasurat o intensa activitate de elaborare si punere in  aplicare a unor instrumente internationale in domeniul social.Unele dintre acestea, cu este Carta Sociala europeana , si in general normele privind securitatea social , rezolva, prin ratificarea de catre statele membre, o multitudine de probleme din domeniul legislatiei interne, o stransa cooperare economica, social si politica inter statele europene.

            Carta Sociala  Europeana a fost semnata la Torino, la 18 octombrie 1961, si a intrat in vigoare la 26 februarie 1965.[7]Carta Social se completeaza cu Protocolul Aditional semnat la Strasbourg la 5 mai 1988.

           Conform Cartei, in materie de securitate sociala, partile sunt obligate sa garanteze:

-         dreptul de protectie  a copiilor si adolescentilor ( art. 7);

-         dreptul la asistenta sociala si medicala ( art. 13);

-         dreptul persoanelor handicapate la formare profesionala, la readaptare profesionala si sociala ( art.15);etc

           

             Carta a proclamat ca, in vederea exercitarii efective a drepturilor persoanelor cu deficiente fizic sau mintal, in pregatirea profesionala si sociala este necesar a se lua masurile corespunzatoare pentru a pune la dispozitia celor interesati mijloace de formare profesionala, inclusiv, daca este cazul, institutii specializate cu caracter public sau privat. De asemenea, trebuie luate masurile corespunzatoare pentru plasarea persoanelor cu deficiente fizice, mai ales prin intermediul  serviciilor de plasare specializate, prin existenta unor locuri de munca protejate si prin masuri menite sa-i incurajeje pe patroni sa angajeje persoane cu deficiente fizice ( art. 15)

              Art . 26 stipuleaza dreptul persoanelor cu handicap la formare , integrare si readaptare profesionala.

               Sistemul asistentei sociale in Germania este reglementat , in principal, de legea din 30.06.1961 modificata in 1979. Legea reglementeaza pe langa alte forme de ajutor social si alte forme de ajutor destinate a sustine nevoi specifice sau ocazionale, cum ar fi [8]:

-         ajutorul medical;

-         ajutorul pentru persoanele cu handicap;

-         ajutorul pentru persoanele in varsta etc.

               Bunastarea sociala din Marea Britanie este asigurata de catre mai multe departamente. Astfel, exista un departamnet pentru problemele copilului, unul care se ocupa cu problemele varstnicilor si al persoanelor cu handicap si un al treilea , al autoritatii locale pentru problemele sanatatii publice, care asigura asistenta la domiciliu ( ajutor la domiciliu).

               Asistenta sociala, ca o entitate institutionala care primeste fonduri publice, a continuat sa se dezvolte rapid, cu acordarea unor capitaluri semnificative. Principalele domenii in care asistenta sociala inregistreaza o crestere rapida sunt:

-         organizarea si asigurarea facilitatilor de sprijinire in cadrul comunitatii a pacientilor psihiatrici, in timpul si dupa tratamentului medical;

-         organizarea si asigurarea facilitatilor in institutii si in cadrul comunitatii pentru copii si adultii cu handicap fizic;

-         organizarea si asigurarea facilitatilor in institutii si in cadrul comunitatii pentru copii si adultii cu handicap mintal;

-         intreaga gama a facilitatilor pentru asitenta si protectia copiilor indiferent daca acestia raman in propriile familii sau daca sunt incerdintati spre ingrijire altor familii etc.

                Īn scopul realizarii reformei sistemului, au fost luate īn consideratie urmatoarele documente internationale :[9]


1.  Programul Mondial de Actiune privind persoanele cu dizabilitati, adoptat īn 1982 de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite

   (Rezolutia 37/52)
2. 
Regulile Standard privind Egalizarea Sanselor pentru Persoanele cu Handicap, adoptate īn 1993 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite

  (Rezolutia 48/96)

3.  Declaratia de la Salamanca si directiile de actiune īn domeniul educatiei speciale: Acces si calitate, 1994
4.  Conventia cu privire la Drepturile Copilului, adoptata īn 1988 de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite
5.  International Classification of Functioning, Disability and Health (ICF), adoptata si aprobata pe 22 mai 2001 de cea de a 25-a Sesiune generala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

              A fost elaborat Addendum-ul la Raportul anual asupra progreselor īnregistrate īn pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana. Acesta cuprinde progresele īnregistrate īn domeniul protectiei persoanelor cu handicap īn perioada iunie - august 2003.
              Romānia si-a adus contributia si īn cadrul lucrarilor pregatitoare de la Consiliul Europei, lucrari premergatoare acestei Conferinte, prin desemnarea unui reprezentant ca membru īn Comitetul de pregatire.

                Participarea Romāniei la Cea de-a doua Conferinta europeana a Ministrilor responsabili de politicile de integrare a persoanelor cu handicap a fost apreciata ca foarte activa de reprezentantii C.E. si de delegati si a constituit nu numai exercitiul unei implicari responsabile īn problematica abordata dar a fost si un prilej pentru delegatia noastra de a stabili contacte si relatii de perspectiva privind cooperarea cu tarile europene īn cadrul programelor de integrare a persoanelor cu handicap.

              Conceptele cheie ale Conferintei de la Malaga precum: demnitatea umana, egalitatea sanselor, participarea activa a persoanei cu handicap la viata societatii devin repere de baza īn aplicarea politicilor destinate persoanelor cu handicap din Romānia.
Prin participarea la Cea de-a doua Conferinta europeana a Ministrilor responsabili de politicile de integrare a persoanelor cu handicap, Romānia este semnatara textului Declaratiei politice Īmbunatatirea vietii persoanelor cu handicap: promovarea unei politici coerente pentru si prin participare deplina, text care va deveni un cadru de norme pentru toate tarile Europei privind elaborarea politicilor persoanelor cu handicap pentru viitorul deceniu.

 

CAPITOLUL II

SISTEMUL DE PROTECTIE SPECIALA A PERSOANELOR CU HANDICAP IN ROMANIA

 

 

2.1           ISTORICUL SISTEMULUI DE PROTECTIE SPECIALA IN ROMANIA

               Asistenta sociala este definita ca un sistem de ajutorare materiala  a persoanelor care nu sunt apte de munca si nu dispun de mijloacele necesare traiului.

               In dictionarul de sociologie , asistenta sociala este definita ca un ansamblu   de institutii , programe, masuri , activitati profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunitati cu probleme sociale, aflate temporar in dificulate , in criza, si deci vulnerabile. Asistenta sociala ofera celor in nevoie posibilitati de cunoastere si de acces la servicii specializate de protectie sociala, ii orienteaza catre intelegerea si utilizarea cadrului legislativ de protectie sociala, mobilizeaza comunitatea , persoanele si grupurile aflate in dificultate de a influenta activ politicile sociale.Sprijinul financiar sau produsele destinate asistentei sociale provin fie de la bugetul de stat, fie din contributiile voluntare individuale sau comunitare, si sunt acordate celor in nevoie  in functie de necesitatile lor urgente.

             Intr-un alt dictionar ( Dictionar politic - Sergiu Tamas )  , asistenta sociala reprezinta o prestatie realizata cu banii statului  care se adreseaza celor aflati in stare de saracie. Prin natura sa , asistenta sociala este un ajutor acordat de stat.

             In literatura juridica de specialitate, s-a mentionat ca asistenta sociala cuprinde masurile reglementate in scopul acoperirii unor  «  riscuri sociale »  si prin urmare s-ar putea vorbi de un drept al securitatii sociale.

             In lucrarea Politici Sociale .Romania in context european   ce are drept autori pe  Elena Zamfir si Catalin Zamfir , asistenta sociala desemneaza un ansamblu de institutii , programme, masuri, activitati profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor , grupurilor, comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar in dificulate , care, din cauza unor motive de natura economica, socio-culturala, biologica sau psihologica, nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod decent de viata.

             In  Dreptul securitatii sociale   a lui Alexandru Athanasiu conceptul de asistenta sociala capata doua intelesuri. Intr-un prim inteles, el  desemneaza principiile generale pe care se intemeiaza  ajutorul acordat comunitatilor sociale aflate in nevoie, iar intr-o alta acceptiune asistenta sociala reprezinta ansamblul mijloacelor tehnico-financiare utilizate de puterea publica pentru aplicarea politicilor sociale.

          In opinia lui Constantin Tufan , asistenta sociala este o componenta esentiala a securitatii (protectiei) sociale si este  reprezentata de un sistem de norme juridice prin care se pun in aplicare programele de protectie sociala pentru sustinerea unor prestatii destinate familiilor cu copii, unor categorii de minori, batranilor pensionari si nepensionari, adultilor cu deficicente si altor beneficiari, prestatii finantate si administrate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

             Procesul de tranzitie la economia de piata, cu profundele restructurari pe care le implica, a afectat nu numai indivizi izolati, dar si mari segmente ale comunitatii ; de aceea asistenta sociala se impune in prezent, la noi, ca necesitate.

               Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania este relativ recent, bazele acestuia fiind puse in toamna anului 1990 prin adoptarea de catre Guvernul Romaniei a Hotararii nr.1100 privind infiintarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati pe langa ministrul de stat insarcinat cu calitatea vietii si protectia sociala.

           La putin timp dupa publicarea acestei hotarari, Guvernul va adopta o alta hotarare privind organizarea si functionarea Secreatriatului  de Stat pentru Handicapati (Hotararea nr.1161/1990 privind atributiile, organizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati).

            De asemenea, legiuitorul constituant a considerat necesar sa reglementeze protectia acesteo categorii de persoane prin instituirea conceptului de protectie speciala .

             In acest sens, potrivit art.46 din Constitutie: "Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor."

             In anul 1992, Parlamentul Romaniei adopta doua legi foarte importante, care vor constitui cadrul juridic necesar dezvoltarii sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania.

             Cele doua acte normative reglementau drepturile persoanelor cu handicap.

             Legislatia privind protectia persoanei cu handicap a fost extrem de netransparenta, politica fiind de fapt de a ascunde persoanele cu handicap, desi īn aceasta perioada Romānia a semnat acte internationale de adeziune la principii conforme cu Carta Natiunilor Unite si de actiune īn aplicarea acestor principii vizānd inclusiv persoanele cu dizabilitati (Actul final al Conferintei pentru securitate si cooperare īn Europa, elaborat la Helsinki la 1 August 1975, Publicat īn Buletinul Oficial nr. 92).

                Persoanele cu handicap au beneficiat de asa zisul sprijin al statului, care de fapt a creat o izolare totala a acestora. De ce? Pentru ca statul a īnfiintat institutii rezidentiale mari, cu peste 350 de rezidenti, departe de localitatile populate - orase sau sate - unde locuiau copii, adulti si vārstnici īmpreuna, unde conditiile de viata erau sub limita decentei iar accesul la mediul exterior imposibil de realizat. Au existat mai mult de 150 de asemenea institutii īnainte de 1989.

              Īn regimul comunist, īntregul sistem de asistenta sociala a fost treptat marginalizat, profesiunea de asistent social īmpreuna cu cea de sociolog si psiholog fiind chiar sterse din nomenclatorul de profesii. Īn anul 1969 scolile postliceale de 3 ani de asistenta sociala sunt complet desfiintate. Statul comunist a dezvoltat teoria conform careia problemele sociale si umane s-ar putea rezolva cvasi-automat prin mecanismele administrativ-birocratice si politice bazate pe ideologia "naturii umaniste a sistemului". S-a dezvoltat astfel o politica de integrare a anumitor activitati pastrate īn sistemul asistentei sociale īntr-un mecanism predominant pasiv cu un pronuntat caracter birocratic, care nu avea nevoie de fapt de profesionisti. Asistenta sociala, cāt a mai ramas, a fost astfel deprofesionalizata.

             Elemente foarte vagi privind suport pentru invaliditate sau libertatea de asociere apar īn toate formele de constitutie din aceasta perioada. (Constitutia Republicii Populare Romāne 1948, 1952, 1965):"Statul asigura ocrotire sociala si asistenta medicala pentru boala, accidente si invaliditate.."; "Cetatenii au dreptul de a se asocia si organiza..".
Asistam de fapt la o politizare consfintita prin constitutie a actului de asociere, organizatiile fiind o expresie a partidului comunist si nu a societatii civile.

              Totusi, īn aceasta perioada, au continuat sa functioneze unele ONG-uri, inclusiv cu referire la persoanele cu handicap. Atribuirea personalitatii lor juridice s-a facut pe baza Legii nr. 21/1924 (Legea Mārzescu), care a fost uitata a fi propusa pentru abrogare. Cele cāteva care au rezistat, au avut un caracter mai mult profesional, singular si nesistematic. Astfel, Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romāne (denumirea Romāniei din acea vreme) aproba prin Hotarārea din 8.07.1952 cererea Ministerului Prevederilor Sociale de a constitui o Comisie de organizare a Asociatiei Surdo-Mutilor din Republica Populara Romāna. Īn baza acestei hotarāri, prin Decizia Nr. 255.332 din 8 octombrie 1952, Ministerul Prevederilor Sociale decide atributiile acestei comisii precum si organizarea regionalelor si sucursalelor. Īn consecinta, prin Hotarārea Judecatoreasa 1909 din 15 August 1953, se recunoaste personalitatea juridica a Asociatiei Surdo-Mutilor din Republica Populara Romāna. Asociatia Nevazatorilor din Romānia, organizatie obsteasca alcatuita numai din deficienti de vedere, functioneaza īn baza Legii 21/1924. Īn structura sa actuala, a fost īnfiintata prin Hotarārea Judecatoreasca nr. 3288/27 septembrie 1956. Ea este urmasa unor organizatii ale nevazatorilor si a unor structuri de sprijinire a acestora datānd de la īnceputul secolului XX. De fapt, singurele ONG-uri ale persoanelor cu handicap care pot fi recunoscute ca functionale īn aceasta perioada sunt cele doua mentionate anterior.

          Concluzii privind perioada comunista:

a. Legislatia generala a cuprins unele elemente privind persoanele cu dizabilitati. Nu a existat īnsa o legislatie speciala pentru acestea.
b. Eforturile de dezvoltare a īnvatamāntului special au facilitat trecerea de la domeniul filantropiei fata de copiii cu deficiente la nivelul preocuparilor statului.
c. Dezvoltarea sistemului de institutionalizare a persoanelor cu handicap a creat o bariera īntre acestea si societate. Nu exista elemente ale unor politici de integrare īn societate ci de izolare de societate a persoanelor cu handicap.
d. Īnvatamāntul special, asigurarea unor locuri de munca prin cooperativele mestesugaresti precum si participarea la competitii sportive au fost doar elemente singulare de protectie.

e. Sustinerea oferita de stat, ca o "demonstratie de grija" regimului comunist pentru acest segment de populatie, a fost extrem de formala.
f. Intr-o perioada īn care sociologia este total politizata, psihologia desfiintata ca profesie iar asistenta sociala, cāt a mai ramas, a fost deprofesionalizata, statul este considerat si ramāne drept singurul ofertant de servicii.

              Revolutia din Decembrie 1989 din Romānia a pus capat regimului totalitar dictatorial comunist si a deschis o noua fila de istorie, cea a schimbarii. Īntr-o forma timida cu nuante contradictorii la īnceput, apoi din ce īn ce mai concret si clar, fortele democratice au īnceput sa fie simtite. Perioada de tranzitie spre o societate democratica, deschisa si libera este caracterizata de eforturi speciale īn doua directii de baza:

Ų     aliniere legislativa la reglementarile internationale;

Ų     implementarea legislatiei īn contextul mentalitatii si experientei existente.

            Cāteva elemente de referinta pentru grupul nostru tinta marcheaza īn mod deosebit momentul imediat urmator schimbarii:

·        Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990 pentru ratificarea Conventiei cu privire la Drepturile Copilului, adoptata de Adunarea Generala a ONU la 20 noiembrie 1989;

·        HG nr. 521 din 12 mai 1990 privind organizarea si functionarea īnvatamāntului īn Romānia īn anul scolar (universitar) 1990/1991 care cuprinde o sectiune speciala referitoare la categorii de scoli care vor functiona īn subordinea Ministerului Muncii si Ocrotirii Sociale: camine scoala pentru diferite categorii de handicap, centre logopedice precum si centre de orientare scolara si profesionala;

·        HG nr. 610 din 25 mai 1990 privind acordarea unor drepturi nevazatorilor precum si īnsotitorilor acestora;

·        Constituirea Comitetului pentru sprijinirea institutiilor de ocrotire a copilului prin HG nr. 1032 din 26 septembrie 1990, menit sa contribuie la evaluarea si coordonarea programelor de īmbunatatire a conditiilor de īngrijire si educare a copiilor ocrotiti, la amplificarea cooperarii cu organismele si fundatiile create īn acest domeniu īn Romānia si īn lume. Prevederile acestei hotarāri sunt modificate si completate prin HG nr. 833 din 14 decembrie 1991;

·        Īnfiintarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati prin H.G. nr. 1100 din 13 octombrie 1990:

         Art. 1 - Se īnfiinteaza Secretariatul de Stat pentru Handicapati pe lānga ministerul de stat īnsarcinat cu calitatea vietii si protectia sociala.

               Constitutia din 21 noiembrie 1991 īn care, pentru prima data, apare o referire distincta la persoana cu handicap. Citam astfel:

        Art. 46 Protectia persoanelor handicapate

Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de īnvatamānt, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectānd drepturile si īndatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

              La 1 iunie 1992 a intrat īn vigoare Legea nr. 53 privind protectia speciala a persoanelor handicapate, care a constituit un moment crucial pentru starea societatii romānesti de atunci. Este demn de precizat ca īn lege apar īn mod explicit : egalitatea sanselor, alternativa unor forme de protectie neinstitutionalizate / specifice precum si notiunea de accesibilitate fizica sau pregatirea la domiciliu a copiilor netransportabili la scoala.
               Masurile de protectie speciala prevazute īn prezenta lege au ca scop prevenirea, atenuarea, īnlaturarea consecintelor profesionale, economice si sociale ale handicapatului si egalizarea sanselor prin:

a.depistarea activa si precoce a persoanelor handicapate;
b.asistenta medicala si educatie normala sau speciala a persoanelor handicapate;
c.orientarea scolar-profesionala, calificarea, sprijinirea īncadrarii īn munca si integrarii sociale a persoanelor handicapate.

              Protectia speciala a persoanelor handicapate se efectueaza prin forme institutionalizate, asigurāndu-se drepturile materiale prevazute de lege, si prin forme neinstitutionalizate, specifice.

             Caile de acces īn cladirile si locuintele publice, precum si ale unitatilor de ocrotire si asistenta sociala vor fi amenajate corespunzator, prin adaptare sau din constructie, astfel īncāt sa nu constituie bariere arhitecturale sau alte obstacole pentru persoanele handicapate.

              Un nou pas īn progresul legiferarii protectiei persoanelor cu handicap s-a realizat prin HG nr. 939 din 29 decembrie 1997 privind reorganizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati. Denumirea institutiei se schimba, devenind: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Ce aduce nou aceasta reglementare? Se adauga noi atributii pentru SSPH, care are o structura organizatorica bine definita ca o retea, avānd īn subordine inspectoratele de stat teritoriale si Institutul National de Studii si Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap. Aceasta institutie va coordona metodologic urmatoarele unitati : Asociatia Nevazatorilor din Romānia, Asociatia Surzilor din Romānia, caminele de batrāni, caminele - spital pentru copii cu handicap, caminele spital pentru copii cu handicap care functioneaza ca centre pilot zonale de asistenta speciala, caminele spital pentru bolnavi cronici somatici, caminele spital pentru bolnavi cronici neuropsihici, caminele spital pentru recuperarea neuropsihomotorie adulti, cu centre de zi, caminele spital pentru recuperarea neuropsihomotorie copii, cu centre de zi, camine-atelier.
                  Autoritatea Nationala  pentru Persoanele cu Handicap este organul de specialitate al administratiei publice centrale, aflat īn subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale[10], care realizeaza coordonarea, īndrumarea si controlul activitatii de protectie a persoanelor cu handicap, precum si asigurarea integrarii sociale a acestora.

              Autoritatea Nationala  pentru Persoanele cu Handicap are urmatoarele atributii :

Ų     elaboreaza strategia guvernamentala īn domeniul protectiei persoanelor cu handicap, adulti si minori, īn conformitate cu principiile si normele internationale;

Ų      initiaza, elaboreaza si avizeaza actele normative din domeniul protectiei persoanelor cu handicap;

Ų     actioneaza pentru promovarea alternativelor de tip familial la protectia institutionalizata a persoanelor cu handicap, prin dezvoltarea si diversificarea serviciilor de recuperare si reintegrare  ambulatorii;
d. analizeaza factorii carentiali, generatori ai handicapului, si stabileste masurile adecvate de prevenire a aparitiei acestora;

                 Realizarea masurilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap prin acordarea drepturilor la domiciliu sau īn institutiile de protectie speciala sunt prevazute īn mod detaliat īn Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.102 din 29 iunie 1999 care abroga Legea nr. 53/1992.

               Evolutia persoanelor cu handicap incepand cu anul intrarii in vigoare a Legii 53/1992 este redata in prin urmatoarele grafice :


Sursa: prelucrari personale cu date obtinute din situatiile statistice ale ANPH         


EVOLUTIA PERSOANELOR CU HANDICAP

Nr Crt.

AN

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

NUMAR TOTAL

74,053

225,232

370,462

368,586

462,947

408,429

412,295

410,117

402,275

425,847

423,393

408,120

din care:

1.1

COPII

8,845

11,466

32,352

47,336

59,521

65,255

52,717

54,364

56,390

59,746

56,886

56,124

1.2

ADULTI

65,208

213,766

338,110

321,250

403,426

343,174

359,578

355,753

345,885

366,101

366,507

351,996

din care:

2

NEINSTITUTIONALIZATI

54,805

205,239

350,611

348,592

442,370

387,342

391,194

388,453

382,728

405,784

403,533

387,850

din care:

2.1

COPII

4,641

7,117

28,412

43,172

55,566

61,346

49,224

51,178

55,186

58,688

55,984

55,556

2.2

ADULTI

50,164

198,122

322,199

305,420

386,804

325,996

341,970

337,275

327,542

347,096

347,549

332,294

3

INSTITUTIONALIZATI

19,248

19,993

19,851

19,994

20,577

21,087

21,101

21,664

19,547

20,063

19,860

20,270

din care:

3.1

COPII

4,204

4,349

3,940

4,164

3,955

3,909

3,493

3,186

1,204

1,058

902

568

3.2

ADULTI

15,044

15,644

15,911

15,830

16,622

17,178

17,608

18,478

18,343

19,005

18,958

19,702



Sursa: prelucrari personale cu date obtinute din situatiile statistice ale ANPH         

2.2         Persoana cu handicap in legislatia romana

           Persoana cu handicap si integrarea acesteia in societate reprezinta una din marile provocari care stau in fata omenirii.

          Orice politica pe care o promovam in acest sens trebuie sa aiba in vedere atat respectarea drepturilor persoanei cu handicap cat si corecta incadrare a ei in categoria de handicap.

           In acest sens , cel mai important aspect este noua abordare: "resursa urmeaza persoana".

            Trebuie ca fiecare sa inteleaga ca ajutorul financiar pe care statul il acorda, se adreseaza fiecarei personae cu handicap in parte si ca aceasta reprezinta costul integrarii in societate.

            Nu mai dorim "sa platim boala", ci incercam sa suplinim deficientele fizice, senzoriale sau mintale pentru a realize egalizarea sanselor sociale. Daca handicapul apare din vina societatii, este normal ca tot societatea sa contribuie la eliminarea lui.

         In domeniul promovarii drepturilor omului, in documentele ONU, UNESCO, UNICEF privind drepturile diferitelor categorii de personae, sunt inscrise enunturi prin care se exprima determinarea, delimitarea, stabilirea cu preciziie a insusirilor proprii unei notiuni, situatii, activitati. Definitiile sunt rezultatul unui process de cunoastere, de aprofundare teoretica si de generalizare a practicii.

            Cunoasterea definitiilor corecte ofera un punct solid de sprijin pentru practicieni, previne repetarea unor situatii nedorite.

             Ce repercursiuni practice, nebanuite chiar de legislatori, pot avea unele definitii, a demonstrate-o si Legea nr.53/1992. Elaborata si adoptata dupa Revolutia din Decembrie, legea a apelat la o definire a handicapului si la o clasificare a handicapurilor in functie de deficienta. Astfel, in urma legii, un numar destul de mare de personae perfect integrate social cu venituri peste medie, a obtinut certificate de handicapat si drepturile aferente in defavoarea altor personae cu deficienta cu dezavantaje din fata carora societatea nu a reusit sa ridice barierele care impieteaza asupra autonomiei personale si a integrarii sociale.

             Utilizarea definitiei general acceptate in momentul de fata, subiacenta Ordonantei de Urgenta nr. 102/30 iunie 1999 previne astfel de situatii. Organismele Organizatiei Natiunilor Unite recomanda utilizarea termenului de handicap asa cum a fost definit de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). OMS face urmatoarea distinctie intre deficienta, incapacitate si handicap.                                                                                                                                                                 -            Deficienta -  orice pierdere sau anomalie a structurii sau functiei psihologice, fiziologice si anatomice.

              Incapacitatea - orice restrictie sau lipsa (rezultatnd dintr-o deficienta) a capacitatii de a efectua o activitate in maniera sau in cadrul a ceea ce se considera normal pentru fiinta umana.

               Handicapul - un dezavantaj pentru o persoana , rezultand dintr-o deficienta sau o incapacitate, care limiteaza sau impiedica indeplinirea unui rol care este normal, depinzand de varsta, sex, factori sociali si culturali, pentru acea persoana.

               ONU a preluat definitia OMS in "Programul mondial de actiune privind persoanele cu handicap a, adoptat de Adunarea Generala ONU la 3 decembrie 1982 si in toate documentele ulteriore.

                In aceste documente se subliniaza consecintele majore ale unei astfel de definiri a handicapului, inclusive in protectia sociala.

                 - " Handicapul este o functie a relatiei dintre persoanele cu deficiente si mediul inconjurator. Apare atunci cand acestea intalnesc bariere culturale, fizice sau sociale, care le impiedica accesul la diferitele sisteme ale societatii si care sunt disponibile altor cetateni. Astfel incat handicapul este pierderea sau limitarea ocaziilor de a lua parte la viata comunitatii la nivel egal cu al celorlalti".

               - Persoanele cu handicap nu constituie un grup omogen. Fiecare persoana cu handicap intalneste bariere diferite, de diferite feluri, care trebuie depasite pe cai diferite.

                Din perspectiva definirii handicapului sunt propusi si termeni semnificativi de actiune, preventie, recuperare si egalizare a sanselor.

                In lucrarea publicata de Consiliul Europei, in urma unor dezbateri ample si a unei conferinte pe tema : "Laemploi et lautilite de la classification internationale des handicaps: deficieces, incapacites et desavantages",Strasbourg, 1999, se stabileste importanta mentinerii definirii handicapului in functie de dezavantaje, asa cum s-a realizat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii cu ani in urma. Eforturile in domeniu se cer concertate spre extinderea listei incapacitatilor si dezavantajelor pentru fiecare deficienta, data fiind marea varietate a situatiilor concrete.

                 Definitia general acceptata a handicapului include in ea resurse optimizatoare, indicand asupra efortului societatii de a asigura participarea persoanei cu deficiente la viata comunitatii la un nivel egal cu al celorlalti de a ridica barierele culturale, fizice sau  sociale care impiedica accesul persoanei cu deficiente la diferitele sisteme ale societatii care sunt disponibile altor cetateni. Aceasta definitie ia in considerare mediul, considera deficientele, incapacitatile si dezavantajele ca bidimensionale, marcate de interactiunea cu mediul. Mediul este cel care hotaraste in primul rand ce efect are o deficienta sau incapacitate asupra vietii cotodiene a persoanei. S-a trecut de la o abordare medicala asupra handicapului la o conceptie mai larga bazata pe drepturile omului. Se ajunge la un model complet al definirii handicapului, care inglobeaza criterii medicale, psihologice si sociale, se raporteaza la individual si ajuta direct persoana, constientizand factorii de mediu creatori de handicap, de dezavantaje asupra carora se poate actiona.

                 Deficiente precum cele intelectuale, psihice, de limbaj, ale analizatorilor, ale scheletului si ale aparatului de sustinere genereaza incapacitate privind satisfacerea nevoilor corporale, comunicarea, locomotia, utlizarea corpului in anumite sarcini si activitati. Daca societatea nu intervine, incapacitatile genereaza inconveniente de natura sociala, dazavantaje privind independenta fizica, autonomia persoanei, mobilitatea, orientarea, independenta economica, integrarea sociala. Persoanan cu handicap nu poate sa joace toate rolurile semenilor sai sis a participle ca si ceilalti la viata in societate. Dimensiunea sociala si definirea handicapului duc la:                                                                                                                                                                                                                                                                                            -              -identificarea situatiilor mediului fizic si social care pot restrange libertatea unui copil sau adult cu handicap (accesibilitatea in imobil, mijloacele de transport in comun, in institutii publice, comportamente dezagreabile ale semenilor);

               - identificarea cerintelor educative speciale ale copilului cu handicap, de terapie sau de recuperare a adultilor. Sunt vizate activitati educative, recuperatorii si terapeutice care pot conduce la compensarea incapacitatilor manifestate intr-o anumita directie, la formarea autonomiei personale, la orientarea scolara si profesionala spre domenii in care handicapul nu are relevanta;

                - fundamentarea deciziei privind acordarea de prestatii, accesul la un anumit tip de transfer financiar, la un anumit tip de ingrijire si la anumite mijloace tehnice sociale.

                Astfel, dezavantajele pe care le au persoanele cu handicap privind accesul in mediu, trebuie sa-si aiba corespondenta in servicii medicale (protezare), sociale (de exemplu: amenajarea locuintei, a mijloacelor de transport), educative (daptarea scolii si a salii de clasa, programe modulare, acces la sevicii de terapie si compensare), profesionale (adaptarea locului de munca).

                Handicap , potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane, inseamna greutate, piedica intervenita in munca cuiva.

                Etimologia termenului, asa cum  se subliniaza  intr-un alt dictionar al carui autor sunt  Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, este britanica, tinand de domeniul sportiv, desemnand la inceput reducerea voita a capacitatii unui concurent  intr-o intrecere, pentru a spori sansele adversarului si suspansului. Acelasi dictionar precizeaza, insa , ca handicap inseamna un dezavantaj pe care il are o anumita persoana, ca urmare a unei infirmitati (deficiente) ori a unei incapacitati. Infirmitate cuprinde orice pierdere , anomalie ori dereglare a unei structuri sau a unei functii la nivelul organismului, pe cand incapacitatea inglobeaza orice restrictie, diminuare, lipsa ori pierdere a capacitatii de a efectua o activitate in conditiile considerate  ca normale pentru o fiinta umana.

                 In vechea Constitutie, la art. 46, se prevedea ca persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. In noua Constitutie a Romaniei la art.50 statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire , de tratament , de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

                 In literatura de specialitate se arata ca persoanele cu handicap  sunt fiinte umane , iar handicapul lor nu este doar o problema individuala .In esenta, protectia acestor persoane, ca parte componenta a  politicilor sociale , a condus la aparitia unor preocupari legate de educatia speciala, de readaptarea profesionala si incadrarea in munca , de asitenta si integrarea sociala , de normalizare etc.

                 Intr-o alta lucrare se precizeaza ca handicapul reprezinta o deficienta fizica sau psihica , sau un grup de deficiente fizice si psihice care fac sa diminueze partial sau total caracteristicile umane normale.In aceste conditii, un handicapat poate sau nu sa faca fata in mod diferit cerintelor zilnice ale vietii.

                  In Declaratia persanelor handicapate , proclamata de Organizatia Natiunilor Unite in 1975 , se precizeaza  ca termenul de handicapat desemneaza  orice persoana aflata in incapacitate de a-si asigura in totalitate sau in parte necesitatile unei vieti individuale sau sociale normale, din cauza deficientei congenitale ori din alte cauze, a incapacitatilor fizice sau mentale.

                In art.1 din Recomandarea nr.99 / 1955 privind reciclarea invalizilor, se releva ca invalid este considerata orice persoana care are posibilatati reduse de angajare sau pastrare a unui loc de munca, ca efect al deficientelor sale fizice sau mentale.

                In sfarsit, art. 1 din Ordonanta de Urgenta nr.102 / 1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca  a persoanelor cu handicap prevede ca persoanele cu handicap sunt acele persoane care au un dezavantaj datorat unor deficiente fizice, senzoriale, psihice sau mentale, care le impiedica sau le limiteaza accesul normal si in conditii de egalitate la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor sociali, materiali si culturali necesitand masuri de protectie speciala in vederea integrarii lor sociale.

                Incadrarea intr-o categorie de persoana cu handicap care necesita protectie speciala in raport cu gradul de handicap care atesta, atat pentru adulti cat si pentru copii, potrivit criteriilor de diagnostic clinuc, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca, care stabilesc gradul de handicap- usor, mediu, accentuat si grav- prin certificat  emis de comisiile de expertiza medicala a persoanei cu handicap pentru adulti si respactiv pentru copii ( art. 2 alin. 1).

               In prezent desi definitia a cunoscut o noua modificare, ea este totusi in opinia unora depasita, intrucat are la baza o definitei pe care Organizatia Mondiala a Sanatatii a dat-o la inceputul anilor 1990.

              Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) , persoanele cu handicap, in intelesul prezentei ordonante de urgenta, sunt acele persoane pe care mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice sau mentale ,le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali si culturali proprii, necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale si profesionale.

               De lege ferenda, consideram ca este necesara redefinirea notiunii de persoane cu handicap in conformitate cu definitiile acceptate  pe plan international.

2.3 Drepturi de care beneficiaza persoana cu handicap

             Drepturile puteau fi grupate in raport de obiectul si natura lor juridica in mai multe categorii, dupa cum urmeaza:[11]

a)    drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar;

b)    drepturi la prestatii de asistenta sociala;

c)    stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul anumitor depturi;

d)    facilitati de ordin fiscal.

              a)Drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar

               In aceasta categorie erau incluse urmatoarele drepturi:

-         ajutorul special;

-         pensia sociala pentru nevazatori;

-         alocatia de stat pentru copii cu handicap.

               b)Dreptul la prestatii de asistenta sociala

                Aceste prestatii reprezentau forme de ajutor material prin care se sigura fie o protectie suplimentara persoanelor cu handicap, inclusiv a veniturilor acestora , fie un supliment de servicii necesar ca urmare a situatiei in care se afla persoana.

                 In prima categorie de prestatii de asistenta sociala se include urmatoarele:

·        asigurarea asistentei medicale prin acordarea gratuita de medicamente, tratament in unitati sanitare si statiuni, proteze, aparate ortopedice, dispozitive de mers, aparatura si materiale ajutatoate-compensatorii pentru cei cu un venit mediu lunar pe o persoana aflata in intretinere mai mic decat salariul minim brut pe tara  indexat, precum si asistenta medicala gratuita la domiciliu pentru  persoanele cu handicap nedeplasabile;

·        scutire la plata taxelor de abonament pentru detinatorii de aparate radio si televizoare asimilate persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, drept recunoscut si celor care au in intretinere astfel de persoane;

·        reducerea costului biletelor de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti sau militari in termen;

·        scutire la plata taxelor de instalare, transferare si abonament telefonic;

·        gratuitate transportuluiurban cu mijloace de transport in comun pentru cei asimilati gradului I sau II de invaliditate;

·        gratuitatea transportului interurban in limita a 12 calatorii dus-intors pe an la alegere, cu trenul de persoane clasa a II-a , cu autobuzul sau cu navele pentru transportul fluvialsi maritim al unitatilor cu capital integral de stat pentru cei asimilati persoanelor invalide gradului I, persoanele cu handicap asimilate gradului II de invaliditate beneficiind de jumatate din numarul calatoriilor mentionate mai sus.

                Din cea de-a doua categorie de prestatii de asistenta sociala mentionam:

·          pregatirea la domiciliu a copiilor cu handicap nedeplasabili pe durata invatamantului obligatoriu, acest drept fiind recunoscut si persoanelor cu handicap nedeplasabile in varsta de pana la 30 ani;

·          incadrarea cu contract individual de munca si salarizarea la nivelul salariului minim brut  lunar al unei asistente sociale cu pregatire medie debutatnt a persoanelor care au in ingrijire, supraveghere si acorda ajutor permanent minorului sau adultului cu handicap;

·          acordarea in folosinta gratuita de motorete si motociclete adaptate persoanelor cu deficiente locomotorii.

            c) Un  alt aspect deosebit de important in cadrul masurilor institutionale de asistenta sociala reglementate in favoarea persoanelor cu handicap este acela legat de stabilirea unor conditii mai favorabile privind exercitiul unor drepturi stabilite de lege si in privinta altor persoane decat cele cu handicap.

                In acest sens mentionam :

·        incadrarea intr-o activitate salarizata a persoanelor cu handicap calificate prin invatamantul obisnuit sau special in locurile de munca accesibile si cat mai aproape de domiciliul lor, in conditiile legii;

·        prioritate la inchirierea , construirea si cumpararea locuintelor din fondul de stat si repartizarea , la cerere, a apartamentelor la nivelurile inferioare ale imobilului;

·        acordarea unei camere in plus, in locuintele proprietate de stat, la cerere, persoanelor cu handicap incadrate in gradul I deinvaliditate, precum si familiilor care au in intretinere un minor cu handicap;

·        concediu de odihna suplimentar stabilit de Legea nr.6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor, insa de acest concediu  suplimentar beneficiau numai persoanele cu handicap asimilate gradului III de invaliditate, intrucat numai acestea pastreaza in parte capacitatea de a munci;

·        concediu prenatal incepand cu luna a VI-a de sarcina, acordat la cerere;

·        stabilirea chiriei pentru locuinta din fondul locativ de stat la tariful minim prevazut de lege, iar pentru nevazatori redus cu 50%;

·        reducerea zilei de munca cu 1-2 ore si proportional a salariului fara a diminua si vechimea in munca;

·        pensie integrala peste limita de varsta daca dovedesc o vechime in munca dupa data dobandirii handicapului , de 15 ani barbatii si 10 ani femeile, in cazul celor incadrabili in gradul I de invaliditate, de 20 de ani barbatii si 15 ani femeile, in cazul celor asimilati gradului II de invaliditate si de 25 de ani barbatii si 20 de ani femeile, I cazul celor incadrati in gradul III de invaliditate.

·        Din anul 2002, pentru persoanele cu handicap se organizeaza anual Bursa

                 locurilor de munca.

                

e)    Facilitati de ordin fiscal

             Prin Ordonanta Guvernului nr. 36 din 30 ianuarie 2002 privind impozitele si taxele locale s-au stabilit facilitati fiscale, precum si scutiri de taxe hoteliere pentru persoanele cu handicap de gradul I si II si persoanele fizice nevazatoare (Art. 49 alin. 2 si 3) ; sunt scutite de asemenea de la plata impozitelor si taxelor locale fundatiile si asociatiile cu caracter umanitar care au scopul de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural (Art. 55 alin. 1) sau au ca unica activitate īntretinerea si functionarea caminelor de batrāni si caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii. (Art. 55 alin 2).

            Educatie
Dezvoltarea proiectului Īnvatamāntul pentru copii cu cerinte educative speciale din programul 3 al Strategiei dezvoltarii īnvatamāntului preuniversitar presupune urmatoarele :

·        cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale īn sistemul de īnvatamānt special sau de masa

·        punerea īn practica a programelor de integrare a copiilor din īnvatamāntul special īn unitatile de īnvatamānt de masa, sub diferite forme, tinānd cont de tipul si gradul handicapului

·        asigurarea profesorilor itineranti si de sprijin, corespunzator numarului de elevi din īnvatamāntul special integrati īn unitatile de īnvatamānt de masa si pentru grupurile vulnerabile

·        flexibilitatea ofertei curiculare, pentru a raspunde principiului educatiei pentru toti si pentru fiecare

·        formarea cadrelor didactice din īnvatamāntul de masa pentru a lucra cu copii care au cerinte educative speciale sau se gasesc īn situatii vulnerabile

·        pregatirea scolii de masa pentru a primi si a integra copii din scolile speciale

·        transformarea scolilor speciale īn centre de resurse pentru īnvatamāntul special si pentru cel de masa (ateliere de microproductie, ateliere pentru formarea practica etc).

          Integrarea īn/prin comunitate a avut o consecinta deosebita īn descoperirea unor valori cultural-spirituale ale persoanelor cu handicap. Īn acest sens, sunt de mentionat : organizarea de expozitii de arta, - spectacole , publicarea unor volume de literatura si proza , editarea de reviste si publicatii.
           Introducerea interpretului limbajului mimico-gestual la televiziuni
          A constituit unul dintre elementele esentiale de includere īn comunitate a persoanelor deficiente de auz.
           Implicare īn viata religioasa

           O noutate pentru societatea romāneasca post-comunista o constituie faptul ca s-au construit biserici īn imediata apropiere sau īn curtea centrelor rezidentiale pentru persoanele cu handicap. Persoanele asistate īn centre pot participa astfel la ceremoniile religioase.

            Pentru persoanele nedeplasabile si cele imobilizate īn fotolii rulante, s-a luat legatura cu preotii parohi ortodocsi (iar īn cazul altor culte cu pastorii sau preotii cultului respectiv) pentru ca īn fiecare duminica sa se deplaseze la sediul centrelor si sa oficieze slujbe religioase. Exista de asemenea cāteva biserici (Pitesti, Bucuresti) unde slujba se efectueaza īn limbaj mimico-gestual .

              Exercitarea dreptului de vot

              Dreptul de vot al persoanelor cu handicap este un drept constitutional. Acesta se exercita īn doua moduri : 1) prin deplasarea asistatilor īnsotiti de un reprezentant al centrului la sectia de votare la care este arondat centrul ; 2) prin acordul sectiei de votare de a deplasa urna volanta la sediul centrului sau al familiei pentru exercitarea dreptului constitutional de a vota.

Exemplu : cu ocazia Referendumului pentru aprobarea noii Constitutii a Romāniei īn perioada 18-19 octombrie 2003, folosind aceste proceduri, si-au manifestat opinia prin vot toti asistatii.

             Transport
             Prin Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 290 din 17 aprilie 2003 s-au aprobat normele metodologice privind modalitatea de acordare a gratuitatii transportului urban cu mijloacele de transport īn comun de suprafata sau cu metroul si interurban, precum si pentru stabilirea cuantumului acestei gratuitati pentru persoanele cu handicap accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali sau īnsotitorii acestora. Facilitatile de acces fizic īn cladiri publice, īn institutii de cultura sau hoteluri au īnceput sa se dezvolte si sunt īn atentia tuturor factorilor implicati īn protectia persoanelor cu handicap.

               Sanse egale

            Īn conformitate cu Legea nr.202/2002 referitoare la crearea de sanse egale īntre femei si barbati si luānd īn considerare HG nr. 967/1999 privind constituirea si functionarea Comisiei Interministeriale de Consultanta īn domeniul egalitatii sanselor īntre femei si barbati ca si HG nr. 1273/2000 pentru aprobarea Planului National de Actiune privind egalizarea sanselor īntre femei si barbati, ANPH a īntocmit planul strategic de monitorizare a cailor prin care toate aceste reglementari sunt aplicate īn domeniul persoanelor cu handicap. O atentie speciala a fost data femeilor cu handicap pentru a preveni tripla lor discriminare : ca femei, persoana cu handicap si discriminarea bazata pe motive economice. Un exemplu de buna practica poate fi dat : o reprezentanta a ONPHR face parte din Comitetul National de promovare al femeilor īn stiinta.


DREPTURILE DE CARE BENEFICIAZA PERSOANA CU HANDICAP, CONFORM LEGII NR. 519/ 12 IULIE 2002

INDIFERENT DE SURSA FINANTARII PLATILOR

= TABEL SINTETIC =

DREPTURI

ALOCATIE DE STAT (+100%)

ALOCATIE HRANA HIV / SIDA

ALOCATIE SOCIALA (pensie sociala)

ASISTENT PERSONAL

INSOTITOR (optional)

INDEMNIZATIE SOCIALA (AJUTOR SPECIAL)

Abonament RADIO-TELEVIZOR

Abonament TELEFON

TRANSPORT URBAN

TRANSPORT INTERURBAN

Abonament CURENT ELECTRIC

Indemnizatie pt.salariati cf.HG40/2000, art.19, lit.n

MEDICA-MENTE

TABERE

BILETE SECTACOL

COPIL

VAZATOR ***

Grad

I                       (Grav)

DA

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

DA  (prin intermediul C.N.A.S.)

DA

DA

COPIL

VAZATOR ***

Grad

II (Accentuat)

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (6 calatorii / an)

DA

DA

COPIL

VAZATOR SI NEVAZATOR

Grad

III                            (Mediu)

DA

DA

DA

DA

COPIL*

NEVAZATOR

Grad

I             (Grav)

DA

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

DA

DA

COPIL**

NEVAZATOR

Grad

I             (Grav)

DA

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

DA

DA

COPIL

NEVAZATOR

Grad

II              (Accentuat)

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (6 calatorii / an)

DA

DA

ADULT

VAZATOR ***

Grad

I                       (Grav)

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

ADULT

VAZATOR ***

Grad

II (Accentuat)

DA****

DA*****

DA

DA                            (6 calatorii / an)

ADULT

VAZATOR SI NEVAZATOR

Grad

III                            (Mediu)

ADULT*

NEVAZATOR

Grad

I             (Grav)

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

DA

DA

ADULT**

NEVAZATOR

Grad

I             (Grav)

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

DA

DA

ADULT

NEVAZATOR

Grad

II              (Accentuat)

DA

DA*****

DA

DA                            (6 calatorii / an)

*Cu asistent personal (la alegere); **Cu insotitor  (la alegere); *** In categoria vazatorilor intra si acei nevazatori care nu sunt inregistrati la A.N.R. si care primesc drepturile unui vazator; **** Adultii incapabili de munca din cauza handicapului si care nu au alte venituri, altele decit pensia de urmas. Pt. cei cu venituri mai mici decit cuantumul se acorda diferenta pina la valoarea acestuia; ***** ABONAMENT TELEFON: pentru VAZATORI = ABONAMENTUL FARA IMPULSURI PLUS 100 DE IMPULSURI; pentru NEVAZATORI  = ABONAMENTUL FARA IMPULSURI PLUS 400 DE IMPULSURI;

Nota: Plata drepturilor pt. persoanele nevazatoare s-a facut prin intermediul A.N.R.si filialele sale teritoriale, din sume virate de catre A.N.P.H. din bugetul sau.

Sursa : A.N.P.H. Bucuresti - Drepturile si facilitatile de care beneficiaza persoanele  cu handicap


                Drepturile de care beneficiaza copii cu handicap.

                  

                Mijloacele prin intermediul carora se realizeaza ocrotirea minorilor sunt diverse. In primul rand minorii se ocrotesc prin tutore.Minorii care se gasesc in dificultate sunt ocrotiti prin dispunerea masurilor prevazute de Ordonanta de urgenta nr. 26 / 1997.

                De asemenea, in cadrul reglemntarilor legale existente se poate aprecia ca minorii sunt ocrotiti si in cadrul altor institutii juridice consacrate in dreptul romanesc, dintre acestea retinandu-se adoptia, curatele si intitutia juridica privitoare la minorul interzis[12]

            Potrivit prevederilor art. 4 din O.U.G. nr.102/1999 protectia speciala a persoanelor cu handicap, deci inclusiv a copiilor cu handicap, se realizeaza prin acordarea drepturilor la domiciliu sau, dupa caz, in institutii de protectie speciala.

             Drepturile de care beneficiaza un copil cu handicap sunt prevazute in art.18 alin.(1) din O.U.G. nr.102/1999 si dupa continutul lor pot fi impartite in doua categorii :

Ų     drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar ;

Ų     drepturi la prestatii sau servicii de asistenta sociala.

a)    Drepturile de asistenta sociala cu caracter pecuniar  de care beneficiaza un  copil cu handicap sunt urmatoarele :

-         alocatie de stat in conditiile si in cuantumul prevazute de lege majorat cu   100 % ;                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  

-          alocatie de intretinere pentru copii cu handicap, aflati in plasament familial sau incredintati unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii, in cuantumul prevazut de lege, majorat cu 50% ;

-         alocatie de hrana pentru copii bolnavi de SIDA, calculata pe baza alocatiei zilnice de hrana stabilite pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice.[13]

               Copilul bolnav de Sida, beneficiaza de crepturile prevazute la art.18 alin(1) lit.(l)  numai in perioada in care este ingrijit de familie.

b)    dreptul la prestatii sau servicii de asistenta sociala de care pot beneficia copiii cu handicap ;

-         locuri de odihna gratuite in tabere pentru copiii prescolari, elevi si studenti cu handicap, o data pe an, conform conventiilor incheiate intre Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap si Ministerul Educatiei si Cercetarii ;

-         bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti sau militari in termen ;

-         obtinetrea gratuita a protezelor si ortezelor, carjelor, ghetelor ortopedice, carucioarelor, cu prioritate in conditii avantajoase, a aparatelor audutive si a implanturilor cardiace ;

-         gratuitatea transportului urban cu mijloacele de transport in comun  de suprafata sau cu metroul, pentru copiii cu handicasp accentuat si grav ;

-         gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane, clasa

-         a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 12 calatorii dus-intors pe an pentru copiii cu handicap grav si in limita a 6 calatorii dus-intors pe an pentru copiii cu handicap accentuat ; copiii cu afectiuni renale care necesita hemodializa in alte localitati decat cele de domiciliu beneficiaza de gratuitate si peste limita mentionata, in functie de recomandarea centrului de dializa ;    

-         acces liber si egal in orice institutie de invatamant obisnuit, in raport cu  restantul functional si potentialul recuperator, cu respectarea prevederilor    legislatiei in domeniul invatamantului;

-         pregatire scolara la domiciliu a copiilor cu handicap, nedeplasabili, pe durata   invatamantului obligatoriu prevazut de lege;

-         asistent personal pentru copilul cu handicap grav, cu precizarea ca parintii sau reprezentantii legali pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente cu   salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent personal;      

-         asistenta medicala in conditiile Legii asisgurarilor sociale de sanatate nr.145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

                  De prestatiile ori serviciile de asistaenta sociala prevazute la art.18 alin.(1) lit.b)si f) nu pot beneficia copiii cu handicap care se afla intr-o institutie de invatamant special, asistenta sociala si protectie speciala sau in alte institutii cu caracter social in care li se asigura intretinerea completa din partea statului.

DREPTURILE ADULTILOR CU HANDICAP

              In intreaga sa economie O.U.G. nr.102/1999 utilizeaza in mod constant sintagama persoana cu handicap, explicand, ca exceptie de la aceasta, numai intelesul notiunii de copil.

              In consecinta, vom aprecia ca in intelesul acestui act normativ adultul cu handicap este acea persoana care, fie a implinit varsta de 18 ani, fie a dobandit capacitatea de exercitiu deplina si care se gaseste in contextul factorilor precizati in art.1.

             Este vorba de faptul ca mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice sau mentale, le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali sau culturali proprii, necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale si profesionale.

             In conformitate cu "regulile standarda privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap, elaborate de catre organizatia Natiunilor Unite termenul de handicap are acceptiunea de "pierdere sau limitare a sanselor de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membrii ai societatii".

            Prin aceasta se asigura, in continut, diferentierea de termenul de incapacitate, definit de aceleasi "reguli standard" ca fiind suma diferitelor "limitari functionale ce pot fi intalnite la orice populatie a oricarei tari din jume".

             Analizand cei doi termeni atragem atentia ca limitarile functionale cauzate de disfunctionalitati fizice, intelectuale sau senzoriale, de conditiile de sanatate sau de boli mintale nu se confunda cu handicapul.

             Aceasta din urma consta in ppierderea sau limitarea sanselor de a participa in mod egal la viata comunitatii, situatie care nu se realizeaza si nici nu este prevazuta conceptual in cazul incapacitatii.

Stabilirea gradului de handicap al unei persoane adulte

              Intr-o reglementare unitara a stabilirii gradului de handicap, similar reglementarile precizate in cazul copilului cu handicap, masurile de protectie speciala se aplica pe baza incadrarii in categorii de persoane cu handicap.

               Stabilirea gradului de handicap pe care il are o persoana  adulta se face potrivit criteriilor de incadrare  stabilite prin ordin al ministrului sanatatii si familiei iart.1 alin.(3) din O.U.G.nr.102/1999s.

               Criteriile de incadrare in grad de handicap se bazeaza pe diagnosticul anatomo-clinic, diagnosticul functional si de evaluare a capacitatii de munca si de autoservire.

               In concordanta cu dispozitiile legii pentru aprobarea O.U.G.nr.102/1999, prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr.726/2002 au fost aprobate criteriile de incadrare in grad de handicap pentru persoanele adulte.

               Competenta stabilirii gradului de handicap al unei persoane adulte revine comisiri de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti organizata la nivelul fiecarui judet, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti.O distributie a persoanelor cu handicap pe tipuri de handicap este redata astfel :


Sursa :  prelucrari personale cu date obtinute din statistica SPJAS Braila

            

               In conformitate cu prevederile art.19 din O.U.G. nr.102/1999, adultilor cu handicap le sunt conferite o serie de drepturi care sa asigure securitatea sociala, ocrotirea sanatatii si instruirea acestora.

               Corespunzator continutului lor aceste drepturi pot fi impartite in:

a)    drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar;

b)    drepturi de prestatii sau servicii de asistenta sociala;

c)    stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul unor drepturi.

Potrivit art.4 din acelasi act normativ, acordarea acestor drepturi se face la

 domiciliu sau dupa caz, in institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap.

a)     Drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar de care beneficiaza adultii cu handicap:                                                                                                           

-         adultii cu handicap grav si accentuat, daca nu au alte venituri cu exceptia     pensiei de urmas, beneficiaza de o indemnizatie lunara in procent de 50%    din salariul minim brut pe tara, pe toata durata handicapului; cei cu venituri pana la acest cuantum primesc diferenta pana la nivelul  indemnizatiei lunare; pentru afectiuni care creeaza handicap ireversibil  indemnizatia lunara se stabileste pe toata durata vietii;

-         nevazatorii cu handicap grav beneficiaza de un venit lunar sub forma unor alocatii sociale in cuantum fix, indiferent de varsta si de veniturile realizate din salarii, pe toata durata handicapului grav, ce va fi actualizata anual , prin hotarare a Guvernului, in functie de indicele cresterii preturilor de consum ;

-         nevazatorii cu handicap accentuat beneficiaza de un venit lunar in cuantum de 505 din venitul stabilit pentru cei cu handicap grav, pe toata durata handicapului.Persoanele care cumuleaza salariul cu pensia pentru limita de varsta, cu pensia I.O.V.R. sau cu pensia pentru pierderea capacitatii de munca vor opta pentru una dintre acestea sau pentru alocatia sociala.Nevazatorii care nu desfasoara activitate salarizata cumuleaza alocatia sociala cu una din celelalte pensii stabilite potrivit legii ;

-         nevazatorul cu handicap grav primeste pentru plata insotitorului definit la art.1 din H.G. nr.610 / 1990 privind acordarea unor drepturi nevazatorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare.

    

b)     Prestatii sau servicii de asistenta sociala de care beneficiaza adultii cu handicap;   

-         introducerea in tara, o data la 8 ani, la alegere, de motociclete, motorete sau  autoturisme, in folosinta persoanei cu handicap accentuat sau grav sau, dupa caz, a familiei care are in ingrijire o persoana cu handicap accentuat sau grav, cu scutire de plata taxelor vamale ;

-         scutire de la plata taxelor de abonament pentru adultii cu handicap       grav,detinatori de aparate de radio si de televizoare ;

-         prioritate la instalarea postului telefonic si scutire de la plata abonamentului  telefonic cu 100 de impulsuri, precum si costul a 400 de impulsuri pentru nevazatori, atat pentru adultii cu handicap grav si accentuat, cat si pentru familiile acestora, daca au domiciliul comun ;

-         gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport in comun de suprafata sau cu metroul, pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali ai acestora, acordata pe baza unei anchete sociale din cadrul compartimentului specializat al primariei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta adultul cu handicap ;

-         gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane, clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 12 calatorii dus-intors pe an pentru adultii cu handicap grav si pentru asistentii personali ai acestora si in limita a 6 calatorii dus-intors pe an pentru adultii cu handicap accentuat si pentru insotitorii acestora ;

-         medicamente gratuite atat pentru tratamentul ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarii ;

-         bilete de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente,in  statiuni  balneoclimaterice pe baza reglementariloe stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei ;

-         obtinerea gratuita a protezelor, carjelor, ghetelor ortopedice, carucioarelor, la  pretul etalon stabilit de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si asigurarea, cu prioritate si in conditiil avantajoase, a aparatelor audutuve si a implanturilor cardiace ;

-         asistent personal pentru adultul cu handicap grav, angajat de catre autoritatile administratiei publice locale ; persoanan cu handicap grav sau reprezentantii legali ai acestora, cu exceptia nevazatorilor, pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent personal ;

-         pregatire scolara la domiciliu, pe durata invatamantului general obligatoriu,  la cerere, a adultilor cu handicap grav, nedeplasabili ;

-         asistenta medicala, in conformitate cu prevederile Legii nr.145/1997 cu modificarile si completarile ulterioare ;

c)     Stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul unor drepturi

In acest sens mentionam :

-         prioritate la inchirierea, construirea sau cumpararea locuintelor din fondul de  stat si repartizarea, la cerere, a apartamentelor la niveluri inferioare ale imobilelor, pentru persoanele cu handicap accentuat sau grav ;

-         acordarea a 25% din fondul de locuinte sociale persoanelor cu handicap grav,  conform legilor in vigoare ;

-         acordarea unei camere in plus, in conditiile legii, pe baza contractelor de

-         inchiriere pentru suprafetele locative cu destinatie de locuinta detinute de stat sau de unitatile administrative ale acestuia, la solicitarea persoanelor cu handicap grav, precum si a familiilor care au in intretinere un copil cu handicap grav ;

-         stabilirea chiriei, in conditiile legii, pe baza contractelor de inchiriere pentru  suprafetele locative cu destinatie de locuinta detinute de stat sau de unitatile administrative ale acestuia, la tariful minim prevazut de lege, daca persoana are handicap accentuat sau grav ;

             Adultii cu handicap grav care au si calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta pentru indemnizatia de insotitor prevazuta la art.61 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si asistent personal.

             Acelasi drept de optiune se mentine si in cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limita de varsta.

               De drepturile enumerate mai sus nu por beneficia persoanele adulte cu handicap care se afla in institutii de invatamant special, asistenta sociala si protectie speciala sau in alte institutii cu caracter social, in care li se asigura intretinere completa din partea statului.

2.4 {ncadrarea si pensionarea persoanelor cu handicap

              Potrivit O.U.G. nr. 102 / 1999 incadrarea in munca a persoanelor cu handicap se face in conformitate cu legislatia  generala a muncii, precum si cu dispozitiile speciale din acest act normativ.

          Īncadrarea īn munca a persoanelor cu handicap si realizarea de venituri de catre acestea se fac īn conformitate cu legislatia generala a muncii, cu celelalte reglementari īn vigoare, precum si cu dispozitiile speciale din prezenta ordonanta de urgenta, īn scopul integrarii socioprofesionale a acestor persoane.

          Persoanele cu handicap pot fi īncadrate īn munca īn conditiile legii, de catre persoane fizice sau juridice care angajeaza personal salariat, conform pregatirii lor profesionale si capacitatii fizice si intelectuale de care dispun, pe baza unui contract individual de munca.

          Īncadrarea īn munca a persoanelor cu handicap se poate face prin crearea de locuri de munca protejate, special organizate, īn scopul eliminarii impedimentelor de orice fel, prin asigurarea īnlesnirilor si adaptarilor corespunzatoare.

           Persoanele cu handicap pot fi angajate si cu munca la domiciliu, caz īn care persoana fizica sau juridica care le angajeaza are obligatia de a asigura transportul la si de la domiciliu al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza īn activitate si al produselor finite pe care le realizeaza.

            Astfel, persoanele cu handicap pot fi angajate fie in cadrul unor entitati obisnuite ( agenti economici, institutii publice, organizatii neguvernamentale), care vor amenaja locurile de munca ale acestora in scopul eliminarii impedimentelor de orice fel, fie in cadrul unitatilor protejate care la randul lor au obligatia de a le asigura inlesnirile si adaptarile corespunzatoare.

              in scopul integrarii  lor socioprofesionale, in cadrul masurilor institutionale de protectie speciala reglementate in favoarea persoanelor cu handicap, legiuitorul a inteles sa stabileasca o serie de conditii favorabile privind exercitiul unor drepturi.

              {n acest sens, mentionam:

-         perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare ;

-         Un preaviz platit , de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, pentru motive neimputabile;

-         Posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii in cazul in care beneficiaza de o recomandare medicala in acest sens  ;

-         Deducerea personala suplimentara de 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza - pentru persoanele cu handicap grav care sunt incadrate cu contract individual de munca si 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru persoanele cu handicap accentuat care se afla in aceeasi situatie .[14]

                 De asemenea , Legea nr. 76/2002 stabileste modalitati de simulare a angajatorilor  care incadreaza in munca persoane cu handicap.

               Institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap īnfiintate cu avizul Ministerului Sanatatii si Familiei, la propunerea Autoritatii Nationale pentru  Persoanele cu Handicap, se afla īn coordonarea acestuia.

    Autoritatea Nationala pentru  Persoanele cu Handicap īsi exercita atributia de coordonare prin:

·        elaborarea de norme si metodologii privind organizarea si functionarea institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap;

·         numirea si eliberarea din functie a persoanelor cu functii de conducere;

·         asigurarea instruirii si perfectionarii profesionale a personalului de specialitate;

·        verificarea respectarii dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta si ale altor acte normative referitoare la activitatea acestora; sprijinirea dezvoltarii acestor institutii īn conformitate cu strategia si cu programele nationale de protectie speciala a persoanelor cu handicap. activitatea tuturor institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap aflate īn coordonarea sa, informānd Ministerul Sanatatii si Familiei si, dupa caz, Curtea de Conturi asupra aspectelor negative constatate.

                {n acest sens, angajatorii [15] care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioada de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe tara in vigoare.

                  Acestia au obligatia de a mentine raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data incheierii acestora.

                   Angajatorii [16]care au sub 100 de angajati si care incadreaza in munca pe o perioada nedeterminata persoane cu handicap, primesc lunar , pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana cu handicap angajata, o suma egala cu salariu minim brut pe tara in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor juridice de munca sau de serviciu pe o perioada de cel putin 2 ani.

                   Relativ la problema incadrarii in munca a persoanelor  cu handicap in cadrul unitatilor protejate trebuie mai intai sa stabilim care entitati pot dobandi aceasta  calitate  si care are competenta autorizarii acestora.

                  Potrivit O.U.G. nr.102 / 1999 pot fi unitati protejate urmatoarele entitati :

-         Agenti economici cu personalitate juridica , indiferent de forma de organizare si de proprietate, care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca ;

-         Sectii , ateliere sau alte structuri fara personalitate juridica din cadrul agentilor economici sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au contabilitate proprie si cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca ;

-         Asociatii familiale, asociatii sau fundatii fara scop lucrativ, constituite de cel putin o persoana cu handicap, precum si persoana cu handicap care este autorizata, potrivit legii, sa desfasoare activitati economice independente, cu conditia achitarii contributiilor de asigurari sociale prevazute de lege.

                Autorizarea entitatilor prevazute mai sus se face de catre A.N.P.H. in conditiile prevazute de ordinul comun al Ministerului Sanatatii si Familiei si al Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale nr.748 / 460 / 2002 pentru aprobarea Criteriilor de incadrare si a modului de autorizare a unitatilor protejate.

                Dupa autorizare entitatile care vor capata statutul de unitate protejata vor beneficia de urmatoarele facilitati fiscale[17] :

Ų     Scutire la plata impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75% din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si / sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate ;

Ų     Scutire la plata taxelor vamale pentru importurile de materii prime, materiale , semifabricate, utilaje si parti componente ale acestora necesare procesului de productie, cu mentiunea ca este interzisa instrainarea acestora pe timp de 5 ani, sub sanctiunea platii retroactive a taxelor vamale ;

Ų     Scutire de T.V.A. a operatiunilor desfasurate in aceste unitati ;

Ų     Alte facilitati care pot fi acordate de autoritatile administratiei publice locale din fondurile proprii.

                        Unitatea protejata va fi controlata, anual sau ori de cate ori este nevoie in ceea ce priveste modul de utilizare a sumelor rezultate din drepturile de care a beneficiat de catre A.N.P.H . Bucuresti impreuna cu Ministrul Finantelor Publice.

             {n situatia in care unitatea protejata nu a respectat prevederile art.38, alin ( 1 ) din O.U.G. nr. 102/1999, autoritatea care a emis autorizarea de functionare , o poate ridica.

             La data de 31 decembrie 2003, īn evidentele statistice ale ANPH sunt īnregistrate 12.183 de persoane cu handicap īncadrate īn munca. Īnregistrarea are la baza raportarile serviciilor publice de asistenta sociale judetene, ale sectoarelor municipiului Bucuresti si ale Asociatiei Nevazatorilor din Romānia.

           Dintre persoanele īncadrate īn munca, un numar de 2.067 de persoane sunt īncadrate īn gradul I de handicap (grav), 8.613 - gradul II ( accentuat) iar 1.503 - gradul III ( mediu).

            Numarul cel mai mare de persoane cu handicap grav īncadrate īn munca, si anume 1.155, este reprezentat de persoanele cu handicap grav de vedere fata de 15 persoane, infectate HIV/SIDA, angajate.

             Dintre persoanele cu handicap accentuat angajate, 3.076 sunt persoane cu handicap fizic/locomotor.

              Analiza statistica arata ca din 12.183 de persoane cu handicap angajate:

Ų     persoanele cu handicap fizic/locomotor reprezinta numarul cel mai mare de persoane angajate īn munca ( 3.872)

Ų     urmeaza persoanele cu handicap somatic ( 2.435), auditiv (1.628), vizual    ( 1.322) si neuropsihic ( 1.063)

Ų     numarul persoanelor cu handicap mediu ( gradul III ) angajate īn munca este mic - 1.503 - īn comparatie cu numarul persoanelor īncadrate īn gradul I si II de handicap care muncesc.

            Este important de subliniat ca persoanele cu handicap īncadrate īn gradul I si II beneficiaza de indemnizatie lunara īn valoare de 1.400.000 lei la care renunta, prin angajarea īn munca. Persoanele cu handicap mediu nu au dreptul la aceasta indemnizatie si ar trebui sa fie mult mai motivate īn ocuparea unui loc de munca.

PONDEREA NUMARULUI DE PERSOANE CU HANDICAP ĪNCADRATE ĪN MUNC~  FA|~ DE:

                                                                                      12.183

1

NUM~R TOTAL POPULA|IE ROMĀNIA

22.408.393

0,05%

2

NUM~R TOTAL SALARIA|I ROMĀNIA

4.411.400

0,28%

3

NUM~R TOTAL PERSOANE CU HANDICAP

416.286

2,93%

              

             Pāna īn prezent au fost autorizate 23 unitati protejate, īn baza Ordinului nr. 748/460/ 2002 pentru aprobarea Criteriilor de īncadrare si a modului de autorizare a unitatilor protejate, īntr-un numar de 11 judete si īn municipiul Bucuresti

             Īn cadrul Agendei Anului european al persoanelor cu handicap, īn luna iunie s-a organizat o īntālnire de lucru cu administratorii unitatilor protejate la care au participat reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice si ai Directiei Generale a Vamilor, īn vederea identificarii solutiilor la problemele din acest domeniu.

            {n prezent pensionarea persoanelor cu handicap este reglementata in art. 47 din Legea nr. 19/2000-privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.Potrivit acestui articol, " persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare astfel":

·        persoanele cu handicap grav, daca au realizat cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare, beneficiaza de reducerea cu 15 ani a varstei standard de pensionare;

·        persoanele cu handicap accentuat, daca au realizat cel putin 2/3 din stagiul complet de cotizare, beneficiaza de reducerea cu 10 ani a varstei standard de pensionare;

·        persoanele cu handicap mediu, daca au realizat stagiul complet de cotizare, beneficiaza de reducerea cu 10 ani a varstei standard de pensionare.

                 Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta in conditii mai favorabile, in sensul ca acestia pot solicita pensionarea indiferent de varsta pe care o au, daca au realizat ca nevazator cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.

2.5 Accesibilitati pentru persoana cu handicap

               Un rol important in procesul de egalizare a sanselor il are crearea accesibilitatilor in mediul inconjurator fizic.

              Aceasta presupune inlaturarea obstacolelor care impiedica miscarea libera in mediul ambient si accesibilizarea diverselor zone ale societatii cum ar fi : spatiile de locuit, institutiile publice, serviciile de transport public, mijloacele de transport, strazile, etc.




                    {n conformitate cu prevederile art.11 alin(1) din OUG 102/1999 cladirile institutiilor publice , ale celor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, locuintele construite din fonduri publice, mijloacele de transport in comun, telefoanele publice precum si caile de acces vor fi amenajate astfel incat sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap.

                   Lucrarile de amenajare se vor executa in etape, iar costurile acestora vor fi suportate din bugetele proprii ale ministerelor, autoritatilor administratie publice locale dupa caz  .

             Potrivit prevederilor OUG 102/1999, etapizarea lucrarilor de amenajare se prezinta astfel :

·        Pāna la data de 31 decembrie 2003 vor fi adaptate pentru a permite accesul neīngradit al persoanelor cu handicap toate cladirile institutiilor publice, ale celor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, magazinele si restaurantele, sediile prestatorilor de servicii catre populatie, precum si caile publice de acces( art.13) ;

·        Pāna la data de 31 decembrie 2001 toate telefoanele publice vor fi amenajate, cu respectarea prevederilor acestui normativ ( art.14);

·        Pāna la data de 31 decembrie 2002 toate institutiile publice vor īncadra, pentru relatiile directe cu persoanele surde sau surdo-mute, traducatori ai limbajului mimico-gestual, autorizati potrivit legii( art. 15) ;

·        Pana la data de 31.12.2003 īn spatiile de parcare de pe lānga institutiile de interes public vor fi rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap ( art.16) ;

·        Pāna la data de 31 decembrie 2002 toate spatiile de parcare organizate vor avea rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap.

·        Toate societatile sau regiile de transport īn comun, urban sau interurban, au obligatia de a achizitiona mijloace de transport special adaptate pentru accesul neīngradit al persoanelor cu handicap(art.17)

·        Īn termen de maximum 2 ani de la intrarea īn vigoare a prezentei ordonante de urgenta (01.04.2004) producatorii de mijloace de transport īn comun au obligatia de a introduce īn fabricatie mijloace de transport īn comun, special adaptate accesului neīngradit al persoanelor cu handicap.

·        Pāna la data de 31 decembrie 2010 toate mijloacele de transport īn comun aflate īn circulatie vor fi adaptate accesului neīngradit al persoanelor cu handicap.

·        Pāna la data de 31 decembrie 2005 autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a monta sisteme de semnalizare sonora si vizuala pentru persoanele cu handicap, la trecerile de pietoni, precum si panouri de afisaj īn mijloacele de transport si pe drumurile publice.

·        Pāna la data de 31 decembrie 2003 toate spatiile de parcare organizate vor avea amenajate, rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap.

·        Este interzisa parcarea altor mijloace de transport pe locuri de parcare amenajate, rezervate si semnalizate prin semnul international pentru persoane cu handicap.

            Dezvoltarea retelei de unitati protejate ar trebui sa reprezinte un subiect īn atentia atāt a serviciilor publice de asistenta sociala cāt si a organizatiilor neguvernamentale.

             Realizarea accesibilitatilor la locurile de munca ale persoanelor cu handicap si mai ales īn cadrul unitatilor protejate constituie o obligatie pentru agentul economic.

             Īn cadrul programului de monitorizare a stadiului accesibilitatilor, institutia noastra va acorda o atentie deosebita realizarii accesibilitatilor la unitatile protejate.

CAPITOLUL III

 

FINAN|AREA PRESTA|IILOR DE ASISTEN|~ SOCIAL~ DE CARE BENEFICIAZ~ PERSOANELE CU HANDICAP

                  Finantarea asistentei sociale a persoanelor cu handicap se realiza din Fondul de risc si accident constituit in baza art.13 din Legea 53/1992. Contributia pentru constituirea acestui fond provenea din urmatoarele surse:

a)         o cota de 1% aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar de regii autonome, societati comerciale, asociatii cooperatiste, de organizatii economice straine cu sediul in Romania, de reprezentantele din Romania ale societatilor straine care angajeaza personal roman si de persoane fizice care utilizeaza munca salariata;

b)        donatii ale persoanelor fizice din  tara si din strainatate, cu respectarea destinatiilor stabilite de donator;

c)         o subventie de la bugetul de stat din fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului , pentru completarea fondului in situatia in care, prin sursele de la lit.a) si b), nu sunt acoperite cheltuielile efectuate.

                Cota de 1% se aplica asupra tuturor sumelor brute ce se plateau ca salarii si alte drepturi salariale ale persoanelor fizice potrivit statelor de plata. Inspectoratele de Stat  Teritoriale pentru Handicapati (ISTH ) erau cele care tineau evidenta acestor incasari (nu o si foloseau suma incasata ci o virau la Secretariatul  de Stat pentru  Handicapati ) . {nregistrarea operatiunii de incasare se facea prin debitarea contului de disponibil 145 "Disponibil din fondul de risc si accident pentru protectia  speciala a persoanelor handicapate" si prin creditarea contului 345 "Fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate".

            Sumele incasate erau virate de catre ISTH  la Secretariatul de Stat pentru Handicapati (SSH) - care gestiona acest fond . {nregistrarea in contabilitate se facea prin creditarea contului  de disponibil 145 "Disponibil din fondul de risc si accident pentru protectia  speciala a persoanelor handicapate" si debitarea contului 345" Fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate". Contul 145 este cont de activ  si prezinta sold debitor reflectand c/v sumelor disponibile pentru efectuarea platilor. Contul 345 este un cont  de pasiv isi incepe functiunea prin a se credita si prezinta sold creditor in cursul anului ce relecta c/v sumelor incasate de la agenti economici si totodata subventiile primite .

             Pentru efectuarea platilor Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Handicapati Braila  solicita Secretariatului de Stat pentru Handicapati pe baza unui necesar de fonduri , sume necesare efectuarii platilor. Reflectarea in contabilitate se facea initial cu ajutorul contului 212 "Decontari intre institutia superioara si institutiile subordonate" prin creditarea acestuia si prin debitarea contului de disponibil 145 "Disponibil din fondul de risc si accident pentru protectia  speciala a persoanelor handicapate" .Contul de disponibil prezenta analitice astfel:

          145.01- Disponibil din fondul de risc si accident pentru protectia  speciala a persoanelor handicapate -sume incasate de la agenti economici

          145.02- Disponibil din fondul de risc si accident pentru protectia  speciala a persoanelor handicapate- subventii de la SSH Bucuresti.

           Ulterior s-au primit instructiuni de inregistrare a sumelor prin creditarea contului 345 "Fond de risc si accident pentru protectia  speciala a persoanelor handicapate, cont ce se detalia in conturi  analitice ca si in cazul contului de disponibil.

             Articolele contabile aferente erau:

            - incasarea cotei de 1% -                        145.01=345.01

            - incasarea subventiei -                          145.02=212          sau

                                                                           145.02=345.02

          

            - virarea sumei incasate la SSH             345.01=145.01.

         

             De asemenea, pe langa sursele de finantare prevazute mai sus, Fondul de Risc si Accident mai putea fi alimentat si cu sumele platite de unitatile cu mai mult de 250 de salariati care refuzau sa angajeze persoane cu handicap  al caror numar sa reprezinte un procent de cel putin 3% din totalul salariatilor. {n acest caz sumele care se varsau la Fondul de risc si accident   reprezenta valoarea salariilor calculate la nivelul salariulul minim brut pe tara ce s-ar fi achitat persoanelor cu handicap.

             {n temeiul art. 16 din O.U.G. 32 / 2001 , incepand cu data de 01.01.2001, se transfera incasarea acestor sume Directiilor Generale a Finantelor Publice , respectiv bugetul de stat.[18]

             {ncepand cu data de 01.01.2003 potrivit noilor reglementari se sisteaza incasarea cotelor privind fondul de risc si accident [19].

            {n prezent drepturile si facilitatile persoanelor cu handicap se suporta din transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale[20].

             Din bugetul de stat sunt suportate urmatoarele drepturi:

·        alocatie de stat pentru copiii cu handicap, īn conditiile si īn cuantumul prevazute de lege, majorat cu 100%;

·        locuri de odihna gratuite īn tabere, atāt pentru copiii cu handicap, cāt si pentru copiii prescolari, elevi sau studenti ai persoanelor cu handicap, o data pe an, conform conventiilor īncheiate īntre Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap Bucuresti si Ministerul Educatiei Nationale;

·        gratuitatea serviciilor hoteliere, īn cazul īnsotirii īn spital a copiilor cu handicap, pentru membrul familiei care īl īnsoteste.

·        Adultii inapti de munca din cauza handicapului, daca nu au alte venituri cu exceptia pensiei de urmas, beneficiaza de ajutor special lunar īn valoare de 195.270 lei pe toata durata handicapului; cei cu venituri pāna la acest cuantum primesc diferenta pāna la nivelul ajutorului special lunar; pentru afectiuni care creeaza handicap ireversibil, ajutorul special lunar se stabileste pe toata durata vietii;

·        Nevazatorii beneficiaza de venit lunar sub forma unei pensii sociale , indiferent de vārsta si de veniturile realizate din salarii, pe toata durata handicapului grav; cei cu handicap accentuat beneficiaza de un venit lunar īn cuantum de 50% din venitul stabilit pentru cei cu handicap grav, pe toata durata handicapului; persoanele nevazatoare, care cumuleaza salariul cu pensia pentru limita de vārsta, cu pensia I.O.V.R. sau cu pensia pentru pierderea capacitatii de munca, vor opta pentru una dintre acestea sau pentru pensia sociala. Nevazatorii care nu desfasoara activitate salarizata cumuleaza pensia sociala cu una dintre celelalte pensii stabilite potrivit legii;

·        scutirea de la plata taxelor de abonament pentru adultii cu handicap grav, detinatori de aparate radio si de televizoare; de aceasta facilitate beneficiaza si persoanele care au īn īntretinere persoane cu handicap;

·        prioritate la instalarea postului telefonic si scutirea de la plata taxelor de instalare si de transfer al abonamentului telefonic, precum si de la costul a 50 de impulsuri pentru abonamentul comun la 2 abonati, 100 de impulsuri pentru abonament - linie individuala si 400 de impulsuri pentru nevazatori, atāt pentru adultii cu handicap, cāt si pentru familiile acestora, daca au domiciliul comun, potrivit normelor ce vor fi aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica ;

·        gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane clasa a II-a, cu autobuzele sau navele pentru transportul fluvial, īn limita a 12 calatorii dus-īntors pe an pentru adultii cu handicap grav si pentru asistentii personali sau pentru īnsotitorii acestora si īn limita a 6 calatorii dus-īntors pe an pentru adultii cu handicap accentuat si pentru īnsotitorii acestora; adultii cu afectiuni renale, care necesita hemodializa īn alte localitati decāt cele de domiciliu, precum si asistentii personali ai acestora beneficiaza de gratuitati si peste limita mentionata, īn functie de recomandarea centrului de hemodializa;

              De la bugetul local sunt suportate urmatoarele facilitati:

·        gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport īn comun de suprafata sau cu metroul, pentru copiii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali ai acestora, acordata pe baza unei anchete sociale realizate de catre asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primariei īn a carei raza teritoriala īsi are domiciliul sau resedinta copilul cu handicap; modalitatea de acordare a gratuitatii si cuantumul acesteia se stabilesc prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, cu avizul Ministerului Finantelor Publice,

·         asistent personal pentru copilul cu handicap grav, angajat de catre autoritatile administratiei publice locale, cu avizul serviciului public judetean de asistenta sociala, pe baza recomandarilor anchetei sociale realizate de catre o comisie din cadrul compartimentului specializat al primariei īn a carei raza teritoriala īsi are domiciliul sau resedinta copilul cu handicap grav; parintii sau reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent personal; modalitatea de plata a indemnizatiei se va stabili prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului administratiei publice, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

·        asistent personal pentru adultul cu handicap grav, angajat de catre autoritatile administratiei publice locale, cu avizul serviciului public judetean de asistenta sociala, pe baza recomandarilor anchetei sociale realizate de catre o comisie din cadrul compartimentului specializat al primariei īn a carei raza teritoriala īsi are domiciliul sau resedinta adultul cu handicap grav; persoana cu handicap grav sau reprezentantii legali ai acesteia, cu exceptia nevazatorilor, pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent personal; modalitatea de plata a indemnizatiei se va stabili prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului administratiei publice, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

·        gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport īn comun de suprafata sau cu metroul, pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali ai acestora, acordata pe baza unei anchete sociale realizate de catre asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primariei īn a carei raza teritoriala īsi are domiciliul sau resedinta adultul cu handicap; modalitatea de acordare a gratuitatii si cuantumul acesteia se stabilesc prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

               De la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale  se suporta :

·        alocatie de īntretinere pentru copiii cu handicap, aflati īn plasament familial sau īncredintati, potrivit legii, unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii, īn cuantumul prevazut de lege, majorat cu 50%;

              Din bugetul asigurarilor sociale de stat :

·        concediu platit pentru īngrijirea copilului cu handicap, pāna la īmplinirea de catre acesta a vārstei de 3 ani;

·        concedii medicale pentru īngrijirea copiilor cu handicap accentuat sau grav, care necesita tratament pentru afectiuni intercurente, pāna la īmplinirea de catre copii a vārstei de 18 ani;

             Sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind asistenta medicala se suporta din Fondul de asigurari sociale de sanatate, gestionat de casele de asigurari de sanatate de catre asiguratul apartine. Modalitatile de decontare sunt stabilite prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice :

·        asistenta medicala, īn conformitate cu prevederile Legii nr. 145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare;

·         medicamente gratuite atāt pentru tratament ambulatoriu, cāt si pe timpul spitalizarii;

·         bilete de tratament gratuite, īn limita posibilitatilor existente, īn statiuni balneoclimaterice, pe baza reglementarilor stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei;

·         obtinerea gratuita a protezelor, cārjelor, ghetelor ortopedice, carucioarelor, la pretul etalon stabilit de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si asigurarea, cu prioritate si īn conditii avantajoase, a aparatelor auditive si a implanturilor cardiace;

             Sumele cheltuite cu plata drepturilor si facilitatilor persoanelor cu handicap sunt redate in urmatorul grafic:


              Sursa :  prelucrari personale cu date obtinute din statistica ANPH

 

CAPITOLUL IV

CONTABILITATEA OPERA|IUNILOR ECONOMICE SPECIFICE SERVICIULUI PUBLIC JUDE|EAN DE ASISTEN|~ SOCIAL~

4.1 Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala Braila. Atributii , responsabilitati si structura organizatorica

              Braila, pana acum un puternic nucleu industrial, cunoaste o prabusire a nivelului de trai, consecinta a incetarii activitatii marilor producatori industriali dar si a agriculturii. Numarul somerilor creste, munca la negru capata o dezvoltare puternica, cei lipsiti de resurse (economice, educationale, informationale etc) ajung in mizerie si in final dependenti de asistenta sociala.

           Toate acestea au cerut dezvoltarea unui sistem de protectie sociala. Daca pana in prezent masurile pasive (prestatiile) reprezinta ponderea cea mai mare in a asigura protectie sociala categoriilor sociale defavorizate, se face resimtita necesitatea dezvoltarii unui sistem de furnizare a masurilor active de protectie sociala. Trebuie sa recunoastem totusi, ca la nivelul protectiei sociale s-a inregistrat o crestere numerica  a masurilor active: pentru someri, pentru copii. Dar raman inca neacoperite o serie de categorii sociale: persoanele varstnice, persoanele cu handicap, persoanele adulte singure s.a.  De aceea, in aceasta lucrare se pune accent pe servicii sociale si se propune un model de furnizare a acestor servicii la nivel judetean.        

             Prin definitie "asistenta sociala este un ansamblu de institutii, programe, masuri, activitati profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor si comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar in dificultate, care nu au posibilitate de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod normal decent de viata " (C.Zamfir, E. Zamfir).

            Dezvoltarea unui set de servicii de asistenta sociala contribuie la dezvoltarea comunitara, un rol foarte important jucandu-l implicarea autoritatii publice locale. Autoritatea locala trebuie responsabilizata in procesul eradicarii fenomenelor de saracie si a includerii in societate a persoanelor afectate de declinul economic. Factorii locali de decizie cunosc cel mai bine resursele disponibile si pot orienta o parte din acestea pentru rezolvarea problemelor sociale, care in final apasa asupra nivelului de trai local.        

          Serviciului public judetean de asistenta sociala a preluat activitatea desfasurata de Inspectoratul Teritorial pentru Persoane cu Handicap (ca urmare a desfiintarii acestuia). {n prezent activitatea se centreaza pe asigurarea prestatiilor fata de persoanele cu handicap. Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala, ca institutie aflata in subordinea Consiliului Judetean Braila, s-a infiintat la data 01.04.2003, prin aplicarea H.G. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului - cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala. (in acest sens Consiliul Judetean Braila emite Hotararea nr. 7/2003).

          {n desfasurarea activitatii sale, Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala (S.P.J.A.S.) urmareste aplicarea, in principal, a urmatoarelor acte legislative:   Ordonanta de Urgenta nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata de Legea nr. 519/2002;  Hotararea Guvernului nr. 1215/2002 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap din Romania;  Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala; Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale.

             Ca urmare a aplicarii H.G. nr. 412/2003 de aprobare a normelor metodologice privind organizarea, functionarea si finantarea unitatilor de asistenta  medico - sociale, Serviciul a pregatit documentatia necesara transformarii unor unitati sanitare in centre medico- sociale menite sa deserveasca categoriile sociale in dificultate intr-un sistem integrat de servicii medicale si sociale, in regim de zi sau rezidential. Aceste centre medico - sociale urmand sa devina un instrument important  in eradicarea marginalizarii sociale.

               {n actiunile sale Serviciul se va baza pe colaborarea cu alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale. Implicarea sectorului neguvernamental devine un element cheie, intrucat acesta dispune de o serie de resurse care pot acoperi nevoile sistemului guvernamental in domeniul serviciilor sociale.

              {n Braila, la nivelul Serviciului public judetean de asistenta sociala prestatiile si facilitatile pentru persoanele cu handicap sunt asigurate in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap si a Legii nr. 519/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap.

               Pentru celelalte categorii de persoane dezavantajate social se asigura venitul minim garantat (Legea nr. 416/2002) prestatii gestionate de primarii si indemnizatii pentru somaj prin Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca)  

                   Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala este unitate cu personalitate juridica, infiintata prin hotarare a Consiliului  Judetean Braila nr. 7/23.02.2003 si se afla in subordinea autoritatii publice judetene.

              Urmare aplicarii Ordonantei de urgenta nr 14 / 2003  s-a realizat descentralizarea reala a serviciilor specifice protectiei speciale a persoanelor cu handicap concretizata īn:

Ų     desfiintarea celor 42 de inspectorate judetene care functionau ca servicii descentralizate īn teritoriu si care, potrivit prevederilor legale īn vigoare, nu se aflau īn raporturi juridice de autoritate cu consiliile locale si judetene. Ca urmare a acestei masuri, s-a realizat o reducere cu peste 200 de functii a personalului administrativ bugetar si au scazut substantial cheltuielile materiale si de īntretinere, īn total sarcina financiara reducāndu-se cu aproximativ 23 de miliarde lei.

Ų      eliminarea paralelismului īntre diferite structuri administrative existente la nivel local. Potrivit prevederilor Legii nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala, īn cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene si locale, s-au īnfiintat servicii publice de asistenta sociala cu competente identice cu ale inspectoratelor judetene.

Ų     Intarirea capacitatii administrative a autoritatilor administratiei publice prin simplificarea sistemului de structuri administrative locale si prin aducerea serviciilor cāt mai aproape de nevoile cetatenilor. Īn acest scop ordonanta conserva competentele autoritatilor locale de a īnfiinta si organiza astfel de servicii īn concordanta cu nevoile specifice locale.

                Astfel, se asigura o organizare corespunzatoare menita sa acopere totalitatea functiilor ce revin Autoritatii īn urmatoarele domenii:

Ų     proiectarea si implementarea strategiilor si programelor specifice protectiei speciale a persoanelor cu handicap;

Ų     monitorizarea actiunilor si rezultatelor;

Ų     activitatea metodologica, de elaborare a standardelor, de avizare si autorizare;

Ų     integrarea īn activitati ocupationale si profesionale a persoanelor cu handicap;

Ų     relationarea cu organismele private neguvernamentale;

Ų     elaborarea de acte normative;

Ų     monitorizarea respectarii drepturilor persoanelor cu handicap.

              

                Acest nou statut faciliteaza implementarea reformei sistemului de protectie a persoanelor cu handicap conform angajamentelor asumate in cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeana.

                ANPH coordoneaza la nivel central activitatile de protectie speciala si promovare a drepturilor persoanelor cu handicap, elaboreaza politicile, strategiile si standardele īn domeniul promovarii drepturilor persoanelor cu handicap, asigura urmarirea aplicarii reglementarilor din domeniul propriu si controlul activitatilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap.

                  Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala are rolul de a asigura, la nivelul intregului judet, aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protectiei familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie.

                    {n vederea realizarii atributiilor prevazute de lege, Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala indeplineste, in principal, urmatoarele functii cu caracter general:

a)    de strategie, prin care asigura elaborarea planurilor de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea marginalizarii sociale si a programelor de actiune antisaracie, pe care le supune spre aprobare Consiliului judetean;

b)     de coordonare, prin care stabileste masuri pentru dezvoltarea strategiilor de interventie in sprijinul persoanelor aflate in nevoie si de prevenire a situatiilor de marginalizare si excludere sociala la nivelul judetului;

c)    de administrare a fondurilor pe care le are la dispozitie;

d)    de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilitati in domeniul asistentei sociale, cu serviciile publice locale de asistenta sociala precum si cu reprezentantii societatii civile implicati in derularea programelor de asistenta sociala;

e)    de executie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la actiunile antisaracie, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si colective la nivelul judetului;

f)      de reprezentare, prin reprezentarea Consiliului judetean pe plan intern si extern in domeniul asistentei sociale.

{n domeniul protectiei persoanelor adulte, Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala are ca atributii urmatoarele:

a)    coordoneaza, prin institutiile si unitatile de profil, activitatea de:

-evaluare a situatiei socio-economice a persoanei si identificarea nevoilor si resurselor acesteia;

-identificarea situatiilor de risc, stabilirea masurilor de preventie si de reinsertie a persoanelor in mediul familial natural si in comunitate;

-elaborare a planurilor individualizate privind masurile de asistenta sociala pentru prevenirea sau combaterea situatiilor de risc social, inclusiv interventii focalizate pentru consumatorii de droguri, alcool precum si pentru persoanele cu probleme psihosociale;

b)    organizeaza acordarea drepturilor de asistenta sociala si asigura gratuit consultanta de specialitate in domeniul asistentei sociale, colaboreaza cu alte institutii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;

c)    coordoneaza activitatea de plasare a persoanei intr-o institutie de asistenta sociala si faciliteaza accesul acesteia in alte institutii specializate (spitale, institutii de recuperare etc.);

d)    monitorizeaza aplicarea masurilor de asistenta sociala de care beneficiaza persoana, precum si respectarea drepturilor acesteia;

e)    asigura consiliere si informatii privind problematica sociala (probleme familiale, profesionale, psihologice, de locuinta, de ordin financiar si juridic, etc.);

f)      monitorizeaza, prin instrumente si activitati specifice asistentei sociale, prevenirea si combaterea situatiilor care implica risc crescut de marginalizare si excludere sociala, cu prioritate a situatiilor de urgenta;

g)    asigura relationarea cu diversele servicii publice sau alte institutii cu responsabilitati in domeniul protectiei sociale;

h)    realizeaza evidenta beneficiarilor de masuri de asistenta sociala;

i)       dezvolta parteneriate si colaboreaza cu organizatii neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societatii  civile in vederea acordarii si diversificarii serviciilor sociale, in functie de realitatile locale, pentru persoanele cu handicap si persoanelor varstnice;

j)       colaboreaza cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor in vederea dezvoltarii de programe de asistenta sociala de interes local;

k)     sustine financiar si tehnic realizarea activitatilor de asistenta sociala;

l)       coordoneaza si sprijina activitatile serviciilor publice locale de asistenta sociala privind realizarea protectiei sociale a persoanelor adulte;

      Principalele atributii ale serviciului sunt urmatoarele:

Ų     elaboreaza si supune aprobarii Consiliului judetean planul de actiune judetean privind aplicarea strategiei guvernamentale in domeniul protectiei persoanelor adulte cu handicap, in conformitate cu principiile si normele internationale;

Ų     realizeaza coordonarea, indrumarea si controlul tuturor masurilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap si a programelor privind strategia guvernamentala in domeniu;

Ų     impreuna cu institutii si specialisti in domeniu, analizeaza factorii carentiali, generatori ai handicapului si stabileste masurile adecvate de prevenire a aparitiei acestora; reactualizeaza in colaborare cu specialisti in domeniu, studii medico-psihosociale privind evolutia fenomenului social;

Ų      analizeaza factorii generatori de handicap, in vederea diversificarii si actualizarii directiilor de actiune pentru protectie speciala a persoanelor cu handicap;

Ų     initiaza si deruleaza in colaborare cu organizatiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap si cu cele care au ca domeniu de activitate protectia persoanelor cu handicap si cu autoritatile administratiei publice locale, actiuni de preventie si depistare precoce a persoanelor cu handicap, in vederea prevenirii, atenuarii si inlaturarii consecintelor profesionale, economice si sociale ale handicapului si egalizarii sanselor de integrare in societate;

Ų     monitorizeaza respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, intocmeste analize si studii referitoare la acest aspect, in vederea stabilirii masurilor ce se impun pentru ameliorarea situatiei in domeniu;

Ų     asigura, impreuna cu Agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca, realizarea de actiuni comune care vizeaza: integrarea socio-profesionala a persoanelor cu handicap, reducerea numarului de someri, cursuri de calificare si recalificare a persoanelor cu handicap disponibilizate;

Ų     sprijina, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale si organizatiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau cele care au obiect de activitate protectia acestora, infiintarea de unitati protejate;

Ų     evalueaza, prin Comisia de expertiza medicala, persoanele cu handicap, stabilind programe individuale de protectie speciala, recuperare si integrare in munca:

Ų     urmareste promovarea alternativelor de tip familial, la protectia institutionalizata a persoanelor cu handicap;

Ų     sprijina, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, familiile persoanelor cu handicap prin servicii de consiliere si sprijin; sprijina infiintarea la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, a serviciilor sociale comunitare pentru persoanele cu handicap;

Ų     incheie parteneriate cu organizatiile private romanesti si straine in initierea si derularea unor programe care vizeaza persoanele cu handicap, indruma si controleaza activitatea acestor organizatii in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu;

Ų     propune proiecte si programe de colaborare cu organismele guvernamentale si neguvernamentale din tara si din strainatate si urmareste realizarea programelor aprobate; inainteaza spre aprobare Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap proiectele initiate, in conformitate cu strategia guvernamentala in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap, in vederea obtinerii fondurilor financiare necesare derularii lor;

Ų     colaboreaza cu organele administratiei publice centrale si locale si cu organizatiile neguvernamentale interesate in actiuni sociale comune de educatie si protectie speciala a persoanelor cu handicap, in vederea atenuarii, limitarii si a eliminarii consecintelor handicapului, precum si pentru  abilitarea , reabilitarea profesionala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap;

Ų     monitorizeaza inlaturarea barierelor de orice natura care impiedica egalizarea sanselor de integrare in societate a persoanelor cu handicap;

Ų     realizeaza , cu sprijinul Consiliului judetean si al autoritatii administratiei publice locale, indrumarea si controlul in aplicarea si respectarea legislatiei in domeniul protectiei speciale si in desfasurarea activitatii economico-financiare ce asigura protectie sociala;

Ų     intocmeste studii in vederea propunerii unor masuri de diversificare a  resurselor economico-financiare destinate sustinerii actiunilor de protectie a persoanelor cu handicap si cresterii eficientei in gestionarea acestor resurse;

Ų     actioneaza in vederea diversificarii alternativelor de tip familial la institutionalizarea de tip rezidential, prin parteneriate incheiate cu autoritatile administratiei publice locale si O.N.G.-uri;

Ų     organizeaza activitatea de selectie a personalului pentru aparatul propriu si centrele de asistenta sociala si celelalte tipuri de centre, bazata pe principiul competentei si competitivitatii, evalueaza periodic activitatea angajatilor si initiaza cursuri de perfectionare in vederea pregatirii profesionale a acestora;

Ų     propune Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap autorizarea O.N.G.-urilor romanesti si straine, precum si a specialistilor independenti care doresc sa-si desfasoare activitatea in domeniul protectiei persoanelor cu handicap;

Ų     stabileste, in limita competentelor pe care le are, starea de dependenta sociala a persoanei cu handicap, organizeaza evidenta persoanelor adulte cu handicap, asigura plata drepturilor banesti cuvenite;

Ų     participa, in colaborare cu comisiile sociale de la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, la actiuni comune de depistare a cazurilor incadrate in grade de handicap fara respectarea prevederilor legale si propune masuri de sanctionare a vinovatilor;

Ų     sprijina activitatea filialelor asociatiilor de surzi si nevazatori din judet, precum si a celorlalte asociatii ale persoanelor cu handicap, legal constituite;

Ų     organizeaza consfatuiri periodice, simpozioane, sesiuni stiintifice, seminarii, ateliere de lucru sau schimburi de experienta , in vederea imbunatatirii activitatii in domeniu; invita la aceste reuniuni specialisti in domeniu, romani si straini;

Ų     coordoneaza si sprijina activitatea serviciilor publice locale de asistenta sociala.

           Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala are urmatoarele atributii in domeniul institutiilor de asistenta sociala publice sau private:

a)    face propuneri privind infiintarea si organizarea de institutii de asistenta sociala in functie de nevoi si de numarul de potentiali beneficiari;

b)    finanteaza sau cofinanteaza institutiile de asistenta sociala;

c)    asigura resursele tehnice, materiale sau de personal necesare pentru buna functionare a institutiilor de asistenta sociala, in conformitate cu standardele de calitate aprobate;

d)    evalueaza si monitorizeaza activitatea desfasurata in cadrul institutiilor de asistenta sociala, in conformitate cu responsabilitatile stabilite de legislatia in vigoare;

e)    controleaza modul de utilizare a fondurilor acordate institutiilor de asistenta sociala de la bugetul local;

f)      identifica solutii pentru dezvoltarea si diversificarea serviciilor acordate in cadrul institutiilor de asistenta sociala, in vederea cresterii calitatii vietii persoanelor asistate, singur sau in parteneriat cu organizatiile neguvernamentale;

g)    monitorizeaza activitatea organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala

            Conform organigramei, Serviciul este condus de un sef serviciu numit prin hotarare a Consiliului judetean.

 Structura organizatorica cuprinde urmatoarele compartimente:

               - compartimentul de asistenta sociala;

               - biroul contabilitate - administrativ;

               - presedinte comisie.

    Compartimentul Asistenta sociala,  asigura:

§        luarea in evidenta si acordarea facilitatilor financiare, conform legislatiei in vigoare, a beneficiarilor de certificat de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap;

§        intocmirea evidentei primare si a documentelor care stau la baza platilor;

§        intocmirea si conducerea evidentei statistice lunare, trimestriale, semestriale si a raportului anual;

§        efectuarea operatiunilor de prelungire a drepturilor sau de sistare a acestora   in baza certificatelor de incadrare intr-o categorie de persoana cu handicap, emise de catre comisiile de expertiza medicala;

§        cercetarea si solutionarea problemelor ridicate de cetateni in scrisorile si sesizarile care au ca obiect acordarea sau neacordarea drepturilor prevazute de lege;

§        informarea conducerii asupra unor probleme care impun neacordarea sau sistarea drepturilor prevazute de lege, precum si recuperarea unor drepturi financiare acordate necuvenit;

§        colaborarea cu autoritatile administratiei publice locale in ceea ce priveste conditiile de internare pentru persoanele cu handicap care solicita acest lucru, precum si pentru stabilirea cuantumului contributiei lunare de intretinere conform prevederilor legale.

Biroul contabilitate - administrativ, are in atributii urmatoarele:

§        efectuarea operatiunilor de contabilitate care stau la baza platii drepturilor banesti si facilitatilor financiare acordate beneficiarilor;

§        respectarea prevederilor legale in ceea ce priveste modul de cheltuire a fondurilor la capitolul cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, investitii;

§        elaborarea proiectului de buget anual si inaintarea acestuia spre aprobarea Consiliului judetean Braila;

§        justificarea modului de cheltuire a fondurilor primite, in fata organismelor de control;

§        asigura desfasurarea activitatii privind inventarierea annuala a patrimoniului, precum si evidenta patrimoniala si financiar - contabila.

     Secretariatul Comisiei de expertiza medicala a persoanelor cu handicap:

§        verifica si pregateste dosarele care urmeaza a fi analizate in sedinta;

§        intocmeste ordinea de zi;

§        asigura convocarea persoanelor chemate in fata comisiei;

§        intocmeste procesul - verbal al sedintei;

§        redacteaza hotararile si certificatele de incadrare in grad de handicap emise de comisie;

§        se ingrijeste de semnarea hotararilor adoptate de comisie si a certificatelor de expertiza, comunica hotararile si certificatele de expertiza celor interesati;

§        tine evidenta hotararilor adoptate de comisie si a certificatelor de incadrare intr-un grad de handicap;

§        tine evidenta celorlalte acte emise care nu necesita adoptarea unei hotarari;

§        asigura corespondenta comisiei;

§        colaboreaza cu celelalte servicii si birouri din cadrul directiei;

§        asigura respectarea procedurii de desfasurare a sedintelor;

§        urmareste aplicarea hotararilor si certificatelor de incadrare intr-un grad de handicap eliberate de comisie.

              De la data infiintarii Serviciului au intrat in evidenta 841 de  persoane cu handicap, beneficiare de ajutor special si/sau facilitati, cifra care face ca totalul persoanelor cu handicap, beneficiare de prevederile legii, aflate in evidenta noastra (la 31 decembrie) sa fie de 4785. Dintre acestea 958 sunt minori si 3827 adulti. Un numar de 2088 de persoane cu handicap si-au revizuit dosarele ca urmare a reinnoirii certificatului de incadrare in grad de handicap.

           Figureaza in evidenta noastra (la 31 decembrie) un numar de 392  de persoane cu handicap vizual, pentru care nu s-au emis decizii de punere in plata (datorita amanarii termenului de efectuare a platii drepturilor de catre S.P.J.A.S.).

            Preluarea nevazatorilor (conform Legii nr. 239/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 14/2003 privind infiintarea, oganizarea si functionarea AN.P.H.)

            {n luna iunie S.P.J.A.S. a preluat de la Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap 1604 dosare ale persoanelor cu handicap vizual, in vederea asigurarii prestatiilor de catre institutia noastra. Deoarece dosarele erau incomplete s-a recurs la actiunea de completare a dosarelor cu actele necesare. {n prima etapa au fost completate dosarele nevazatorilor din judet (392 persoane cu handicap vizual). Datorita amanarii termenului de preluare a platii indemnizatiilor persoanelor cu handicap vizual nu am finalizat completarea dosarelor persoanelor din localitatea Braila.

             Urmare a unei adrese a A.N.P.H. se hotaraste  ca plata drepturilor nevazatorilor nu se va mai face prin Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala ci prin Directia de Dialog, Familia si Solidaritate Sociala.

            Numarul de asistenti personali aprobati pentru 2003 este 1459 persoane si numarul de asistenti personali la 01.12.2003 este 1416 persoane.

                

           Activitatea economico - financiara

          {n perioada 01 aprilie 2003 - 31 decembrie 2003, Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala Braila a primit credite de la bugetul local in suma de 43.187.682 mii lei. S-au facut plati in suma de 42.385.226 mii lei astfel :

                                                                                                      

                                                                                                           Mii lei

Nr. crt.

Cheltuieli

Suma

1.

Cheltuieli cu salariile ( TESA + comisia de expertiza medicala a persoanelor cu handicap )

947.877

2.

Cheltuieli materiale (intretinerea sediului si cheltuieli de functionare )

1.607.472

3.

Cheltuieli de capital

528.555

4.

Drepturile persoanelor cu handicap

39.301.322

                 Total

42.385.226

            In suma de 39.301.322 mii lei, reprezentand  drepturile persoanelor cu handicap, sunt incluse :

Ų     DREPTURI CU CARACTER SOCIAL = 8.066.094 mii lei din care :

-                                               abonament radio -TV = 707.145 mii lei pentru o medie de 767 persoane/ luna;

-                                                  abonament telefon = 6.364.214 mii lei pentru o medie de 3.000 persoane/ luna;

-                                                  transport interurban = 303.821 mii lei pentru o medie de 600 bilete/ luna;

-                                                  abonament energie electrica nevazatori = 45.560 mii lei pentru o medie de 110 persoane/ luna;

-                                                  alocatii hrana pentru copiii cu HIV-SIDA= 645.354 mii lei pentru o medie de 44 persoane/ luna.

Ų     TAXE PO}TALE pentru transmiterea drepturilor = 1.069.281 mii lei;

Ų     AJUTOARE SPECIALE pentru adultii cu handicap =26.127.888 mii lei pentru o medie de 2410 persoane/ luna;

Ų     ALOCA|II PENTRU COPIII CU HANDICAP = 4.038.060 mii lei pentru o medie de 975 copii/ luna.

            Comisia de expertiza medicala pentru persoane cu handicap - adulti a trecut in subordinea Consiliului Judetean de la data 01.04.2003. De la aceasta data au fost examinate in comisie 2969 de persoane. Dintre acestea 297 s-au incadrat in  gradul I de handicap, 1921 in gradul II de handicap, 117 in gradul III de handicap si 234 nu s-au incadrat in nici un grad de handicap.

           Raportat la realizarea veniturilor dintre cele 2969 de persoane evaluate, 1521 nu au venituri proprii, 134 au pensie de urmas, 392 beneficiaza de pensie de invaliditate, 858 sunt pensionari de limita de varsta, 61 sunt salariati, 3 altele.

5.2 Operatiuni economice specifice- inregistrarile din contabilitate

                 Sistemul informational din cadrul evidentei bugetare se coreleaza cu cerintele prevazute de acte normative valabile pentru intreg sistemul national imbinat cu elementele specifice activitatii bugetare propriu-zise.

                   Practic sistemul informational bugetar se realizeaza prin evidenta bugatara ca latura a evidentei economice imbracand toate trei formele acesteia:

1.    Evidenta tehnic- operativa;

2.    contabilitate bugetara;

3.    statistica bugetara.

                 Evidenta tehnic-operativa este obligata in informarea bugetara ca un mijloc de baza pentru urmarirea unor indicatori in expresie naturala sau baneasca privind miscarea valorilor materiale ale institutiei reflectand modul in care contribuabilii isi indeplinesc obligatiile catre stat. Evidenta tehnic-operativa asigura inventarierea tuturor si in  acelasi timp sta la baza verificarii, respectarii integritatii patrimoniului.

                  Contabilitatea bugetara  urmeaza regulile generale stabilite pentru tinerea contabilitatii in Romania ( Legea 82/1991). Deosebit pentru acest sistem este partea de reprezentare si consumare a fenomenelor economice si a celor care reflecta executia bugetului de stat.

                  {n consecinta, contabilitatea institutiilor publice reflecta executia bugetului de stat concretizata intr-un plan de conturi propriu.Planul de conturi este diferit de cel al agentilor economici din punct de vedere al simbolizarii unor indicatori, inregistrarile avand la baza aceleasi principii de organizare si functionare a contabilitatii.Se regasesc elemente generale  ale planului de conturi : creditori, debitori, cheltuieli cu salariile, etc precum si conturi ca : finantare bugetara, transferuri intre bugete, etc.Apare astfel un sistem propriu de evidenta cu ajutorul caruia se asigura diferentierea urmatoarelor notiuni :

Ų     venituri bugetare ;

Ų     plati nete de casa ;

Ų     cheltuieli efective.

                   Statistica bugetara realizeaza in cadrul informatiei bugetare, inregistrarea datelor referitoare la planificarea si realizarea indicatorilor specifici ca : numar de beneficiari de alocatii, numar de beneficiari de transport interurban, etc.Datele statisticii bugetare sunt necesare pentru a putea efectua calcule de sinteza care sa permita echilibrarea bugetului. Prin echilibru bugetar din punct de vedere al statisticii bugetare se intelege realizarea echilibrului intre venituri si cheltuieli. {n acelasi timp statistica bugetara permite efectuarea unui echilibru intre indicatorii din cadrul acestui sistem. ( echilibrul intre indicatorii specifici diferitelor forme de asistenta sociala).

                Obiectul evidentei bugetare il constituie inregistrarea, prelucrarea si studierea operatiilor economico-financiare ce se produc in cadrul institutiei in procesul executiei bugetare. Institutia publica este acea unitate care are ca sfera de activitate gestionarea valorilor materiale si banesti aflate in domeniul public, adica in sfera administratiei de stat organizata la nivel central sau la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

                 Documentele si registrele  de evidenta specifice  Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala   sunt :

Ų     bugetul de venituri si cheltuieli ;

Ų     cererea de deschidere de credite bancare ;

Ų     dispozitia bugetara ;

Ų     necesar de fonduri ;

Ų     cont de executie bugetara ;

Ų     registrul de evidenta al certificatelor eliberate ;

Ų     angajamente, ordonantari de plata.

                 Organizarea activitatii economico-financiare si de gestiune a institutiilor publice tine cont de nivelul la care actioneaza fiecare institutie publica precum si raportul de subordonare  sau ierarhizare care exista intre acestea. Organizarea evidentei la institutiile publice tine cont  de locul pe care acestea il ocupa in mecanismul de elaborare si executare a bugetului de stat.

            Clasificatia principalilor indicatori financiari urmareste introducerea unei anumite ordini in gruparea operatiunilor financiare ( venituri si cheltuieli) in functie de similitudinile lor fundamentale. Se are in vedere prezentarea acestora pe categorii omogene care sa indice natura, compozitia si efectele veniturilor si cheltuielilor precum si a celorlalti indicatori care nu fac parte din categoria veniturilor si cheltuielilor.

                    Clasificatia principalilor indicatori este stabilita de Ministerul Finantelor prin ordin si are caracter obligatoriu pentru toate organele care participa la intocmirea si executarea bugetului national public ( organe centrale si locale ale puterii si administratiei de stat, intitutii publice, agenti economici, banci,etc). Prin aceasta clasificatie se realizeaza o reglementare globala a tuturor indicatorilor financiari cuprinsi in sfera finantelor publice.

                     Din punct de vedere al obiectului sau functiei pentru care cheltuiala este destinata, clasificatia cheltuielilor specifice serviciului sunt cele cuprinse in partea III  la Cheltuieli social culturale. Clasificatia cheltuielilor se face :

Ų     pe capitole ;

Ų      subcapitole ;

Ų     titluri( articole) ;

Ų     alineate.

                    Capitolele si articolele de cheltuieli vor avea o destinatie precisa si limitata. La elaborarea bugetului, spre exemplu, chletuielile rezervate salariilor si elementelor derivate din acestea sunt cuprinse intr-o categorie distincta « cheltuieli de personal » : salarii, CAS, deplasari,etc.

                    Astfel cheltuielile serviciului se incadreaza la capitolul 60.01 « Asistenta Sociala, Alocatii, Pensii, Ajutoare si Indemnizatii » , subcapitolul 50 « Alte actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii ». Detalierea  cheltuielilor pe articole si alineate bugetare este redata in urmatorul tabel :

Nr.

rd.

Denumirea indicatorilor

Cod

A

B

C

01

CHELTUIELI (cod 01 + 69 )

02

A.   CHELTUIELI CURENTE (cod 02 + 20 +  38 )

01

03

TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL
(cod 10 + 11 + 12 + 13 + 14 + 15+16)

02

04

Cheltuieli cu salariile (cod 10.01 la 10.14)

10

05

Fond aferent salariilor de baza

10.01

06

Salarii de merit

10.02

07

Indemnizatie de conducere

10.03

08

Spor de vechime

10.04

09

Sporuri pentru conditii de munca

10.05

10

Alte sporuri

10.06

11

Ore suplimentare

10.07

12

Fond de premii

10.08

13

Prima de vacanta

10.09

14

Fond pentru posturi ocupate prin cumul

10.10

15

Fond aferent platii cu ora

10.11

16

Fond pentru conventii civile

10.12

17

Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii

10.13

18

Alte drepturi salariale

10.14

19

Contributii pentru asigurari sociale de stat

11

20

Contributii pentru asigurarile de somaj

12

21

Contributii pentru asigurarile sociale de sanatate

13

22

Deplasari, detasari, transferari  (cod 14.01+14.02)

14

23

Deplasari, detasari, transferari īn tara

14.01

24

Deplasari īn strainatate

14.02

25

Contributii pentru asigurarile de accidente de munca si boli profesionale

16

26

TITLUL II.   CHELTUIELI MATERIALE }I SERVICII

(cod. 21+24+26+27+28+29+30)

20

27

Drepturi cu caracter social  (cod 21.01 la 21.05)

21

28

Alte drepturi stabilite de dispozitiile legale

21.05

29

Abonament RTV

21.05.01

30

Abonament telefon si scutire impulsuri

21.05.02

31

Transport interurban

21.05.03

32

Energie electrica nevazatori

21.05.04

33

Alocatii HIV si SIDA

21.05.05

34

Transport CFR

21.05.06

35

Cheltuieli pentru īntretinere si gospodarie (cod 24.01 la 24.07)

24

36

Īncalzit

24.01

37

Iluminat si forta motrica

24.02

38

Apa, canal, salubritate

24.03

39

Posta, telefon, telex, radio, televizor, telefax

24.04

40

Furnituri de birou

24.05