Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PROIECT LA ECONOMIE - Cererea si Oferta

economie












ALTE DOCUMENTE

ORGANIZAREA FLOTEI MARITIME MONDIALE
EXAMEN OBLIGATII CONTRACTUALE
INFLATIA
Intreprinderea
Achizitii si livrari intracomunitare (AIC si LIC)
Societatea
INFLATIA si deflatia
DE LA ECONOMIA RESTRÎNSĂ LA ECONOMIA GENERALĂ
ORIFLAME - O SANSA PENTRU FIECARE

Universitatea Tehnica Cluj-Napoca

Facultatea de Electronica si Telecomunicatii

Sectia: Electronica Aplicata




PROIECT LA ECONOMIE

Cererea si Oferta

- PROIECT PRACTIC -

 


 

ÎNDRUMĂTOR :                                                                                    FulepSebastian

IACOBUT VLAD                                                                                       grupa : 2132

INTRODUCERE

          Cele trei probleme fundamentale ale oricarui sistem economic de organizare a societatii (ce, cum si pentru cine?) sunt solutionate în mod diferit, cu mijloace si metode specifice, asa cum rezulta din analiza evolutiei economiei moderne. În managementul de baza si la nivel mijclociu se opereaza cu doua notiuni: oferta si cererea. Noi "oferim" si piata "cere" sau viceversa depinde în care parte a firmei ne aflam. În cadrul acestei lucrari se va examina rolul pietei, al cererii si ofertei în solutionarea acestei triade.

Oferta cuprinde:

          1. conceptii, cu privire la organizarea si desfasurarea activitatilor economice potrivit careia productia trebuie adaptata la cerintele prezente si viitoare ale consumatorilor pentru obtinerea eficientei economice, cum ar fi:

·        în loc de a se vinde ce s-a produs trebuie sa se produca ce se vinde;

·        o noua relatie între un 626r1724g itatea economica si mediu, încadrarea întreprinderii în structura existenta a mediului, sincronizarea între activitatea întreprinderii si cerintele mediului. Diferenta necesitatilor mediului:

          Necesitatea:           - cererea pietei

                                      - nevoilor de consum

·        conceptia moderna de oferta stipuleaza ca finalizarea procesului de vânzare sa nu fie vânzarea produsului ci urmarirea comportarilor caracteristicilor sale în consum si modul în care satisfac nevoile pentru care au fot create.

          2. adaptarea întreprinderii la mediu si piata presupune o activitate activa a întreprinderii fata de piata prin:

·        educarea consumatorilor (TV, reclame, filme, spoturi, muzica etc.);

·        influenta optiunii consumatorilor pentru cumpararea produselor si cresterea vânzarilor (publicitate, reclame etc.);

·        modelarea gusturilor si preferintelor (industria modei, bunurilor de larg consum sezoniere etc.).

          3. modificarea organizarii si conducerea activitatii economice a întreprinderii:

·        raporturi noi între compartimentele întreprinderii si procesele economice (ponderea între cele cu caracter extern si intern);

·        se sporeste rolul si importanta distribuirii, comercializarii si serviciilor post-vânzare. Compartimentul Management balanseaza pe cel de productie care primeste ordine de la piata si nu de la manager.

          4. noi activitati de întreprindere:

·        studiul pietei si accesibilitatii serviciilor noi, formelor de comercializare;

·        urmarirea comportarii în consum a produselor/serviciilor.

          Rezulta ca o oferta nu înseamna doar trei cuvinte "îti dau asta si costa atât", ci un întreg bagaj de informatii conexe vânzarii necesare atât productiei cât si satisfacerii pietei si cresterii profitului.

          Daca oferta o facem ca sa le transmitem celorlalti ce le putem da, "cererea" se adreseaza pietei pentru a spune ce avem nevoie.

          Ca exemplu, în activitatea de constructii intervin câteva oferte pe an dar foarte multe "cereri" si "cereri de oferta" pentru orice, începând de la hârtie pâna la utilaje, materiale, personal.

          Trebuie sa ne învatam sa cerem complet, clar, direct. Dar hai sa vedem ce cuprinde notiunea de cerere si ce o "diferentiaza de oferta".

          Cererea: ansamblul activitatilor, metodelor si tehnicilor care au ca obiect studiul cererii consumatorilor si modul de satisfacere a acesteia cu produse si servicii în conditii bune.

Cererea presupune:

·        prospectarea consumatorilor pentru a identifica cerintele si preferintele lor dar si a cauzelor lor;

·        producerea si proiectarea produselor pe baza cererii si satisfacerii ei;

·        stabilirea preturilor, modificarea lor în diferite cicluri ale vânzarii în functie de cerere;

·        pregatirea pietei pentru acceptarea, lansarea si mentinerea atentiei cumparatorilor asupra produselor;

·        gasirea posibilitatilor ca produsele sa se afle în cantitatile si la preturile cerute de consumatori;

·        asocierea vânzarilor cu organizarea prestarilor de servicii în avantajul consumatorilor inclusiv în procesul de utilizare;

·        studiul gradului de satisfacere a nevoilor, a atitudinii consumatorilor fata de produse si servicii;

·        stabilirea posibilitatilor de îmbunatatire a pietei produsului sau înlocuirea lui.

          Se observa ca ne referim la cerere mai ales ca la tot ce cuprinde partea post-produs, întâmpinarea dorintelor consumatorilor, dar totodata si ce ne este necesar noua din oferta unui furnizor pentru care noi suntem clienti. Pe aceasta linie as vrea sa se înteleaga ca orice oferta poate deveni o cerere depinde cui îi este adresata, clientului sau furnizorului.

          As vrea sa specific, de pilda, ca pentru activitatea inginereasca exista totusi diferentieri clare, în special în constructii si instalatii. Astfel, oferim servicii si cerem materiale si pentru a cere ceva în ziua de azi din multitudinea de oferte de pe piata înseamna:

·        sa stii sa le "citesti";

·        sa stii sa le compari;

·        sa stii sa le alegi pe cele mai convenabile;

·        sa stii sa le ceri exact pe cele alese - sa întocmesti o cerere clara, sigura si precisa.

          Un bun inginer de marketing stie ca abia dupa o cerere corecta, urmeaza o negociere cinstita si rezultatele convenabile ambelor parti.

          Fara o cerere:

·        clara - ce ceri;

·        precisa - caracteristicile a ceea ce ceri;

·        sigura - termene, calitati, clauze

negocierea si activitatea de marketing nu-si au rostul.

          În timp ce la oferta ne intereseaza "cutia" prin care iese produsul pe piata, la cerere ne intereseaza exact ce este în "cutie", iar de aici mai departe succes.

1. CEREREA

          Într-o economie de piata cumparatorii sunt cei care decid "ce" se produce si în "ce" cantitate. Fiecare cumparator îsi exprima zilnic preferinta fata de bunurile si serviciile de care are nevoie cu ocazia procurarii lor, cu alte cuvinte îsi da votul în bani pentru ele. Producatorul va produce acele bunuri si servicii care sunt cerute si va renunta la producerea acelora care nu mai sunt cautate de consumator. Într-o economie de piata cererea joaca un rol de maxima importanta în organizarea productiei. Experienta a demonstrat ca pe piata se stabilesc legaturi reciproce între pretul unui bun si cantitatea din bunul respectiv aflata pe piata. Cu cât pretul unui bun creste cu atât se va restrânge numarul de indivizi care vor dori sa-l cumpere. Cu cât pretul unui bun oarecare va scadea cu atât va spori numarul cumparatorilor care îi vor agrea.

          Studiind cererea de grâu pe piata se impune sa examinam corelatia pret-cantitate în cazul acestui produs pe baza datelor din tabelul 1.

          Se poate observa ca la un pret de 5$ pe bushel se pot vinde doar 9 mil. busheli grâu. Probabil, în acest caz, grâul este folosit numai pentru fabricarea pâinii. Daca are loc ieftinirea grâului, atunci acest fapt va atrage dupa sine sporirea cererii. Oamenii vor procura o cantitate mai mare de grâu si vor largi aria utilizarii grâului (vor hrani si animalele domestice).

Tabelul 1

Cererea de grâu

Cazuri

Pretul (P)

($/bushel)

Cantitatea ceruta (Q)

(mil. busheli)

A

5

9

B

4

10

C

3



12

D

2

15

E

1

20

          Relatia ce se stabileste între cantitatea ceruta de consumatori si pretul pe care acestia sunt dispusi sa-l plateasca poarta numele de curba cererii. Constructia modelului pleaca de la ipoteza ca alti parametri care intervin în viata reala, procese de substituire, plafonare a consumului s.a. ramân neglijabili ca importanta. Pe baza datelor din tabelul 1 se poate construi curba cererii de grâu ca în figura 1.


Cantitatea si pretul se gasesc într-o relatie de inversa proportionalitate. Acest raport se explica, în ultima instanta, cu ajutorul teoriei utilitatii marginale descrescatoare. Deci, nu întâmplator daca Q va creste, atunci P va scadea.

          Curba de cerere se simbolizeaza cu DD (D este initiala cuvântului englez "demand" = cerere). Curba se misca de sus în jos si de la stânga spre dreapta.

          Configuratia descrescatoare a curbei reflecta o legitate care a fost sesizata în mod empiric înca de grecii antici. Este vorba de faptul ca volumul, cantitatea ceruta dintr-un produs tinde sa creasca o data cu scaderea preturilor. Explicatia mai profunda a acestei conexiuni poate fi usor ilustrata cu ajutorul exemplului calculatoarelor personale. Când preturile la acestea erau foarte ridicate, numai oamenii bogati îsi puteau permite sa le cumpere. Toata lumea facea calcule cu mâna, folosea stiloul pentru a scrie lucrari, sitiuatie întâlnita si astazi în tarile sarace unde doar bancile si cercurile celor bogati poseda calculatoare personale. Pe masura ce preturile lor au început sa scada cumpararea lor a devenit accesibila pentru tot mai multi oameni care au început sa le utilizeze la locul de munca, în scoli, pentru hobby, etc. Deci preturile mai mici atrag noi cumparatori si drept urmare curba cererii are o panta descrescatoare.

          Pe pietele bunurilor si serviciilor are loc nu numai scaderea preturilor, dar si procesul invers adica cresterea lor, când cantitatea ceruta dintr-un produs tinde sa scada. În mod firesc apare întrebarea: "de ce cantitatea ceruta scade o data cu cresterea pretului?". Doua sunt motivele principale care explica acest fenomen: efectul de substitutie si efectul miscarii veniturilor disponibile.

          - Efectul de substitutie al produselor cu utilitate apropiata se manifesta prin aceea ca daca pretul unui produs creste atunci acel produs va fi substituit cu un altul (pui în loc de carne de vita, camasi din fire sintetice în loc de camasi din bumbac, etc.);

          - Efectul miscarii veniturilor disponibile (VD) se manifesta prin faptul ca în urma cresterii preturilor produselor cumparatorii constata ca desi marimea venitului este aceeasi ei devin mai saraci decât înainte.

          Pentru a avea însa o imagine mai completa asupra cererii, este necesar sa examinam crererea tuturor bunurilor, adica sa trecem de la cererea individuala la cea de piata. Cererea de piata este influentata de mai multi factori dintre care am examinat doar pretul. Ceilalti factori sunt: venitul mediu disponibil al consumatorului, marimea pietei, pretul produselor interschimbabile, factorii subiectivi.

          - Venitul mediu disponibil al consumatorilor este o determinanta esentiala a cererii. Pe masura ce veniturile oamenilor cresc acestia tind de regula sa cumpere mai mult din aproape orice: mere, barci, masini, etc.;

          - Marimea pietei, apreciata prin numarul cumparatorilor, determina cantitatea de produse ce se poate vinde. Un oras cu 8 milioane de locuitori va cumpara, de regula, de trei ori mai mult din aproape orice produs comparativ cu un alt oras cu numai 1 milion de locuitori;

          - Pretul produselor interschimbabile si complementare trebuie luat în considerare aparte. Având doua produse A si B, daca produsul B poate substitui produsul A, atunci scaderea pretului la produsul B va determina scaderea cererii pentru produsul A. În cazul produselor complementare, cum sunt de exemplu automobilul si carburantii, o crestere de pret la carburanti duce la scaderea cererii de automobile;

          - Factorii subiectivi influenteaza de asemenea cererea unui produs. Gusturile sau preferintele consumatorului pot reflecta nevoi psihologice, fiziologice sau putem avea de a face cu o cerere creata artificial (tigari, droguri, masini pentru sporturi fanteziste). Acesti factori pot sa contina elementul traditie (biftecul este popular în SUA, dar este interzis în India).

          Elasticitatea cererii este categoria economica care arata în ce masura modificarea pretului influenteaza cantitatea de bunuri ceruta. Se pot întâlni urmatoarele 3 situatii:

1)      când scaderea preturilor provoaca cresterea cantitatii vândute dintr-un bun, astfel ca încasarile totale cresc fata de perioada precedenta, vorbim de cerere elastica;

2)      când scaderea preturilor provoaca cresterea cantitatii vândute dar încasarile totale vor ramâne neschimbate, vorbim de elasticitate unitara;

3)      când micsorarea preturilor provoaca cresterea lenta a vânzarilor totale, astfel ca încasarile realizate vor fi mai mici fata de cele anterioare reducerii preturilor, vorbim de elasticitate rigida.

          Grafic, cele trei tipuri de elasticitate se prezinta ca în figura 2.

          Consideram trei cazuri concrete de elasticitate. În toate cele trei cazuri se reduce pretul de vânzare la jumatate, adica pretul initial se gaseste în punctul A, iar dupa reducerea lui în punctul B. Încasarile totale cu ajutorul noilor preturi sunt diferite. În cazul "b" volumul total al încasarilor a ramas acelasi, adica 1000 milioane lei (1,0 × 1000 = 1000; 0,5 × 2000 = 1000). În cazul "a" în loc de 1000 milioane lei se obtin 1500 milioane lei (1000 × 1 = 1000; 500 × 3 = 1500). În cazul "c" se obtin în loc de 40 doar 30 milioane lei (4 × 10 = 40; 2 × 15 = 30). Cererea bunurilor de folosinta îndelungata (frigidere, autoturisme, televizoare color, etc.) este de regula elastica. Cererea bunurilor de consum necesare traiului zilnic (pâine, ulei, zahar, etc.) este de regula rigida.


2. OFERTA

          La prima vedere, prin oferta întelegem cantitatea de bunuri pe care oamenii de afaceri doresc sa o produca si sa o vânda. Economic gândind, însa, producatorului nu-i este indiferent pretul la care poate desface o cantitate sau alta dintr-un produs. De aceea relatia cantitate (oferita de producator) - pret este cea care ne da imaginea corecta a ofertei pe piata unui bun.

Cu ajutorul datelor din tabelul 2 putem exemplifica oferta în cazul produsului "grâu" (în busheli).

Tabelul 2

Cazuri

Pretul (P)

($/bushel)

Cantitatea oferita (Q)

(mil. busheli)

A

5

18

B

4

16

C

3

12

D

2

7

E

1

0

În conditiile când pretul grâului este de 5 dolari pe bushel, cantitatea de grâu oferita spre vânzare este de 18 mil. busheli. Desigur, la acest nivel ridicat al pretului grâului toate loturile de pamânt (fertile si mai putin fertile) sunt folosite pentru producerea grâului deoarece fiecare gospodarie obtine un profit în urma acestei culturi. Odata cu scaderea pretului la grâu gospodariile renunta la folosirea pamânturilor foarte slabe si slabe din cauza cheltuielilor ridicate.

          Graficul din figura 3 prezinta curba de oferta pentru produsul "grâu" (în busheli).

          Curba de oferta se simbolizeaza prin SS ( S este initiala cuvântului englez "supply" = oferta). Ea face legatura între cantitatea dintr-un bun si pretul de piata al acestuia. Ea se misca de la stânga spre dreapta si de jos în sus, ceea ce arata ca pentru a produce o cantitate tot mai mare de bunuri este nevoie sa aiba loc cresterea preturilor. Deci curba de oferta are o panta crescatoare ce se explica prin legea randamentului descrescator, respectiv cresterea costului de fabricatie pe masura atragerii de resurse sarace în substanta utila (în exemplul considerat, pamânt nefertil).


          Alaturi de pret factorii care influenteaza oferta sunt urmatorii: costul de productie, pretul bunurilor interschimbabile, organizarea pietei, factorii subiectivi.

          - În general, la baza curbei ofertei unui produs se gaseste curba costului sau de productie. Nivelul costurilor influenteaza oferta pentru ca micsorarea lor poate stimula productia daca preturile de vânzare ramân constante. Cresterea costurilor poate frâna productia. Daca în urma inovatiilor tehnologice are loc reducerea costurilor la productia de grâu (daca celelalte conditii ramân neschimbate) acest lucru va duce si la reducerea pretului grâului. Reducerea acestuia va împinge curba de oferta a grâului în jos spre dreapta ca în figura 4.

         

Curba ofertei SISI se deosebeste de curba SS prin preturi si costuri mai mici. Cresterea costurilor si a preturilor va determina deplasarea curbei de oferta spre stânga, în sus.

          - Al doilea factor important care influenteaza oferta este pretul bunurilor interschimbabile. Daca creste oferta la produsul A din motive diferite, conducând la reducerea pretului sau, atunci acest lucru va atrage dupa sine, în timp, reducerea ofertei la produsul B (produsul A poate substitui produsul B).

          - Organizarea pietei afecteaza oferta unui produs deoarece dominatia monopolurilor pe piata duce la cresterea preturilor bunurilor monopolizate.

          - Factori particulari, precum evolutia timpului probabil exercita o influenta importanta asupra agriculturii, turismului, etc.




3. ECHILIBRUL DINTRE CERERE sI OFERTĂ

          Cererea si oferta examinate separat se întâlnesc si se confrunta în realitate pe piata rezultând un echilibru al pretului si al cantitatii. Echilibrul de piata se va stabili la acel pret si la acea cantitate la care volumul cererii si al ofertei devin egale.

          Combinând datele pentru cererea si oferta de grâu se obtine tabelul 3.

Tabelul 3

Oferta si cererea de grâu

Cazuri

Preturi posibile

($/bushel)

Cantitatea ceruta

(mil. busheli)

Cantitatea oferita

(mil. busheli)

Presiunea asupra pretului

A

5

9

18

în jos

B

4

10

16

în jos

C

3

12

12

neutru

D

2

15

7

în sus

E

1

20

0

în sus

          Graficul corespunzator apare în figura 5.

          Echilibrarea ofertei si cererii pe o piata competitiva are loc la pretul la care fortele cererii si ofertei sunt în balanta. Acesta este pretul la care cantitatea ceruta este exact egala cu cantitatea oferita, sau grafic la intersectia curbei cererii si ofertei în punctul E. La un pret de-asupra punctului de echilibru cantitatea pe care producatorii doresc sa o vânda, sa o ofere va excede cantitatea pe care consumatorii vor dori sa o cumpere, producând un surplus de bunuri si exercitând o presiune în bloc asupra preturilor. Similar, un pret mai mic decât pretul de echilibru va genera o stare de insuficienta si cumparatorii vor fi dispusi sa cumpere la preturi mai mari, pretul urcând astfel catre pretul de echilibru. Deplasarea pe curbele de oferta si cerere, desigur va modifica si echilibrul de piata aparând un nou pret de echilibru si vânzându-se o alta cantitate de bunuri.


          În cazul în care într-un an productia de grâu este afectata, curba ofertei se va deplasa spre stânga deoarece se va obtine o cantitate mai mica de grâu. În conditiile pretului vechi va apare lipsa de produse ceea ce determina cresterea preturilor. Preturile la grâu vor cunoaste o majorare pâna când se va stabili un nou echilibru de piata. Graficul din figura 6 reflecta aceasta situatie.

          Se poate observa ca în locul curbei SS a aparut o noua curba a ofertei, SISI, care este rezultatul reducerii cantitatii de grâu vândute si al cresterii pretului. Curba SS se va deplasa de-a lungul curbei DD în sus, nu numai când productia de cereale va fi compromisa, ci si atunci când guvernul ia masuri de limitare a productiei cu ajutorul diferitelor pârghii (guvernul acorda premii în bani pentru pamântul necultivat s.a.). În consecinta, daca se produce o cantitate mai mica de grâu sau porumb, atunci pretul acestor produse va fi mai mare si consumatorul va asigura prin pretul platit un venit suplimentar producatorului. Curba de oferta se poate deplasa si spre dreapta atunci când cantitatea de grâu vânduta creste, iar pretul scade.


          Cunoaste o deplasare si curba de cerere. În cazul în care gospodariile casnice vor intra în posesia unui venit suplimentar si vor cheltui în plus pentru procurarea grâului, va avea loc deplasarea curbei de cerere spre dreapta. Se constata la început o intensificare a vânzarilor de grâu ceea ce va duce la penuria de grâu. Lipsa temporara de grâu va determina pe termen scurt majorarea preturilor pâna când se va stabili un nou punct de echilibru. Graficul din figura 7 reflecta deplasarea cererii. Noua curba a cererii DIDI a dus la cresterea cantitatii de grâu vândute la un nou pret, majorat, si în consecinta la un nou punct de echilibru.

          Este foarte important sa nu confundam miscarile de-a lungul curbei cu deplasarea curbelor. În figura 7 are loc deplasarea curbei de cerere din DD în DIDI de-a lungul curbei de oferta SS. Deci curba SS nu s-a deplasat. Se poate imagina însa si situatia stabilirii unui nou echilibru în conditiile deplasarii curbei de oferta, provocata de fluctuatia factorilor care determina oferta.

         


În concluzie, se poate spune ca mecanismul pietei reflectat cu ajutorul curbelor de oferta si cerere determina preturile si cantitatile bunurilor produse si, în consecinta, în conditiile liberei concurente rezolva simultan cele trei mari probleme ale economiei: ce, cum si pentru cine se produce.

4. MODALITĂŢI DE FOLOSIRE A CURBELOR

 DE CERERE sI OFERTĂ

          Analiza economica întreprinsa cu ajutorul curbelor de cerere si oferta este unul dintre cele mai utile instrumente de care dispune economia generala. Vom exemplifica acest lucru cu ajutorul unor cazuri concrete.

Oferta rigida, neschimbata

          Exista bunuri, obiecte care cantitativ nu pot fi multiplicate, marite si nici înlocuite cu alte exemplare. Un astfel de bun poate fi tabloul unui mare pictor care se gaseste într-un singur exemplar, suprafetele de pamânt care sunt date, limitate, s.a. În astfel de cazuri oferta este o linie dreapta verticala ridicata dintr-un punct al axei "cantitate", nefiind sensibila la miscarea pretului, ci numai la cererea care se misca de-a lungul liniei de oferta în sus sau în jos ca în figura 8.

          Cresterea cererii în conditiile ofertei toatle rigide duce la majorarea proportionala a preturilor în raport cu factori cum sunt: posibilitatile de substituire, caracterul cererii pe care o satisface, etc.

Oferta în conditiile costurilor constante

          Exista cazuri când putem mari cantitatea dintr-un bun oarecare fara nici o dificultate, pretul bunului respectiv ramânând constant. Aceasta se explica prin rigiditatea costului unitar în raport cu cresterea sau descresterea productiei. Un astfel de bun ar putea fi o resursa naturala abundenta (apa de mare în statiile de desalinizare) când cantitatea produsa din aceasta nu modifica pretul de vânzare. Oferta în acest caz este o linie dreapta orizontala, de-a lungul careia se deplaseaza cererea ca în figura 9.

Curba de oferta cu întoarcere

          Pentru exemplificare s-a recurs la un caz din domeniul ofertei de munca. Graficul din figura 10 ilusteaza acest lucru.



          S-a observat ca odata cu cresterea salariului oamenii doresc, de regula, sa munceasca mai mult. Dupa ce ating însa un anumit nivel al salariului prefera perspectivei cresterii venitului mai mult timp liber si-si reduc oferta de munca.


Se observa ca la început salariile orare cresc, ceea ce atrage dupa sine si cresterea cantitatii de munca. Dupa ce s-a depasit punctul T cresterea salariilor are deja un efect invers: va stimula marirea timpului liber în dauna cantitatii de munca depusa.

Cazul costurilor descrescatoare

          Cu ocazia examinarii curbei de oferta s-a vazut ca ea se misca de la stânga spre dreapta si de jos în sus. Deci, odata cu marirea cantitatii dintr-un bun oferit spre vânzare cresc si preturile, determinate de sporul costului unitar conform legii randamentului descrescator. În practica întâlnim însa si exemple când pretul nu creste în urma deplasarii ofertei, ci scade. Trecerea de la productia de unicate sau serie mica la cea de serie mare sau de masa ofera un astfel de exemplu.

          La reducerea costului conduce si progresul tehnologic. În aceste cazuri se produce ca în figura 11 o transalre a curbei si nu o deplasare în lungul ei.


          La început a avut loc deplasarea ofertei SISI de-a lungul curbei cererii DD provocata de trecerea la productia de masa sau la o noua tehnologie. În locul lui E a aparut un nou punct de echilibru, EI. Se realizeaza însa, în acelasi timp, si deplasarea curbei cererii de-a lungul curbei de oferta. Din aceasta cauza pretul nu va scadea prea mult, ci se va stabili la pII, pret care, ca si pI, este de asemenea mai mic decât cel corespunzator punctului de echilibru E, dar mai aproape de acesta.

5. INTERVENŢIA GUVERNULUI ÎN ECONOMIE UTILIZÂND CORELAREA DINTRE CERERE sI OFERTĂ

          În lumea contemporana statul intervine în viata economica cu mijloace variate. Cazurile prezentate în continuare sunt mostre ale interventiei guvernelor în economie.

          Cine va suporta impozitul aplicat la pretul benzinei?

          Cu ajutorul ecuatiilor de cerere si oferta se poate calcula exact împartirea impozitului (introdus în pretul benzinei) între consumatori si producatori. Astfel, guvernul american a stabilit un impozit de 1 dolar pentru fiecare gallon de benzina vândut (1 gallon SUA = 3,785 l). În conditiile noilor preturi curba de cerere nu va cunoaste nici o modificare. Consumatorii sunt dispusi în continuare sa procure o cantitate apropiata de acea pe care au cumparat-o înaintea majorarii pretului la benzina. Deci, curba ofertei va transla de-a lungul curbei de cerere ca în figura 12.

 Noua curba de oferta SISI este paralela cu curba SS. Noul pret va fi 1,90 dolari si la acest pret se va vinde o cantitate de 77 miliarde galloane benzina în loc de 100 miliarde galloane înaintea introducerii impozitului. Din impozitul de 1 dolar, 0,90 dolari va fi suportat de consumator, deoarece benzina este un produs cu rigiditate accentuata în raport cu pretul, si numai 0,10 dolari va fi suportat de producator.

          Guvernul poate interveni în functionarea pietei nu numai prin impozite, ci prin stabilirea nivelului maxim sau minim al unor preturi.

          Stabilirea unui plafon al pretului la benzina

          Stabilirea plafonului maximal al preturilor are efecte economice numai daca acesta se situeaza sub nivelul pretului de echilibru. În alte situatii plafonul maximal nu este operant deoarece cererea si oferta vor determina oricum un nivel maximal al pretului.

          Vom examina efectele economice ale stabilirii plafonului maxim al pretului la benzina cu ajutorul graficului din figura 13.


În conditiile existentei unui plafon al preturilor nu are loc echilibrarea ofertei cu cererea. Consumatorii doresc o cantitate de benzina mult mai mare decât cantitatea ce li se ofera. Din cantitatea oferita lipseste acea care este cuprinsa între punctele J si K. Aceasta diferenta este atât de mare, încât un timp îndelungat cererea de benzina nu va fi satisfacuta. Vor fi consumatori care vor ramâne fara benzina si care ar fi fost dispusi sa plateasca 2 dolari si chiar mai mult pentru un gallon.

          În conditiile când starea economica nu permite cresterea pretului, începe perioada lipsurilor. Se va institui un sistem de distribuire a benzinei pe baza de bonuri, stat la coada, piata neagra, specula, etc.

          Stabilirea nivelului minim admis al salariilor

          Nivelul minim admis prin lege al salariului orar este operant numai daca se afla peste nivelul de echilibru al cererii si ofertei de munca. În conditiile când guvernul fixeaza prin lege nivelul minim admis al salariilor patronii nu vor angaja noi muncitori deoarece salariul stabilit este prea ridicat în raport cu nivelul general al preturilor si va genera o scadere a rentabilitatii ramurilor care folosesc munca de calificare redusa si necalificata. Astfel multe persoane, în special tineri, vor ramâne fara slujbe, vor deveni someri. Aceasta situatie este prezentata în graficul din figura 14.

          Salariul minim, RR, este stabilit la un nivel care depaseste cu mult nivelul de echilibru al pietei libere. Noul punct de echilibru, fortat, este punctul J. Din aceasta cauza numarul muncitorilor figurat prin segmentul JK intra în categoria somerilor. Desigur, renuntarea la plafonarea salariului ar permite miscarea de-a lungul curbei SS a ofertei de munca si atragerea în productie de noi muncitori. Deseori masurile de protectie sociala au si efecte contrare intentiilor guvernantilor.

ÎNCHEIERE

          Piata reprezinta spatiul economico-geografic unde se confrunta, la un moment dat, ofertele si cererile unui bun economic, împreuna cu ansamblul agentilor economici si factorilor care influienteaza starea si evolutia lor. Ea include, deci, un anumit  obiect, un cadru spatial si temporal de referinta, o stare de confruntare dintre cererea si oferta bunului care face obiectul sau si un anumit "public" care influienteaza transformarea acestei confruntari în acte de vînzare-cumparare. Rezulta ca o piata se particularizeaza prin:

1.     Un bun economic dat. Prin bun economic întelegem un obiect tangibil sau un serviciu netangibil, localizat în timp si spatiu, care prin proprietatile sale functionale (fizice, performante, servicii etc.) si imagine (marca, design, mesaje etc.) poate sa satisfaca o anumita nevoie. Acest bun trebuie definit precis. Uneori definitia lui nu ridica probleme, asa cum se întâmpla, de exemplu, în cazul zaharului sau altor produse care nu au substituienti apropiati. Alteori, putem alege între mai multe difinitii date unui bun economic, mai mult sau mai putin largi. De exemplu, pentru definirea pietii transporturilor de calatori între doua localitati trebuie sa precizam despre ce transporturi este vorba: cu trenul, cu avionul, auto, ori împreuna. De regula,  întreprinderile au interesul de a defini bunurile într-o maniera larga, incluzând nu numai cele direct concurente între ele, ci si cele care sînt susceptibile de a se substitui, pentru ca raspund aceleiasi nevoi. De pilda,  pentru o firma cu comenzi hidraulice, piata va fi definita prin instrumentele de comanda în general, inclusiv pneumatice, mecanice, electrice etc.

Din acest unghi se vorbeste de piata produsului (serviciului), de exemplu, a otelului, a transporturilor de calatori etc. Ea arata gradul de patrundere a acestuia în consum si se exprima prin volumul total de vânzari, efective sau potentiale, într-un spatiu si interval de timp date. Piata poate fi privita însa si global, prin totalitatea bunurilor de un anumit fel.

2.     Un spatiu economico-geografic, care desemneaza limitele teritoriului de unde provin ofertantii si solicitantii si unde se întâlnesc dorintele lor exprimate sub forma de oferta si cerere. Nu este necesar ca vânzatorii si cumparatorii sa se întâlneasca fizic, ci doar numai ofertele si cererile lor. Materializarea acestor întâlniri se poate face direct sau prin comenzi scrise, prin telefon, telex, fax, minitel etc. Cadrul spatial depinde de posibilitatile de deplasare teritoriale a ofertei si cererii, care, la rândul lor, depind de factori tehnici, politici, psihologici etc.

3.     Un timp "dat", caci cererea si oferta se schimba de la o perioada la alta, evolueaza continuu. Ca urmare, piata trebuie neaparat datata.

4.     O confruntare dintr-o anumita oferta si anumita cerere, adica dintr-o anumita cantitate dintr-un bun specificat pe care unii agenti economici sunt dispusi sa o cedeze la un pret dat, contra plata, cumparatorilor si o anumita cantitate din acelasi bun, pe care altii agenti sunt dispusi sa o cumpere la pretul respectiv, în momentul considerat. Pentru ca aceasta confruntare sa aiba loc trebuie sa existe autonomia de decizie a agentilor economici care apar pe piata. Numai asa apare concurenta, ca element important al pietei. Aceasta confruntare se materializeaza în realizarea efectiva a actelor de vânzare-cumparare, adica într-un anumit volum si structura de vânzari.

5.     Un ansamblu de "populatii" capabile sa exercite o influenta asupra vânzarilor bunului considerat. Aceste "populatii" sunt formate din agenti economici si factori generali, care în interdependenta lor, formeaza conditiile ce determina starea si evolutia ofertei si cererii si a raportului dintre ele.

În concluzie a-si putea spune, ca  orice întreprindere întervine pe piata atât în calitate de ofertant, cât si în calitate de solicitant. Dar, dupa cum s-a vazut, într-o prima aproximare restrânsa, întreprinderile prin intermediul unor atitudini de spirit, ansamblu de metode si mijloace folosite, în vederea vinderii produsele sale clientilor finali, au scopul obtinerii unei rentabilitati. De aceea, piata întreprinderii se raporteaza numai la calitatea sa de ofertant.

     Piata întreprinderii se refera la spatiul unde ea este prezenta cu produsele sale, cu prestigiul si influenta sa. Prin piata, întreprinderea, pe de o parte, depisteaza nevoile sociale si-si fixeaza obiectivele, strategiile si tacticile, îsi procura obiectele de consum intermediar, echipamentele, capitalul, serviciile si forta de munca, iar pe de alta parte, îsi exprima nevoile sale, îsi desface marfurile si serviciile si primeste sanctiunea obiectivelor, strategiilor si metodelor folosite. Practic, piata, sub toate formele sale, constitue mediul de interactiune dintre întreprindere si mediul sau extern. 

         

BIBLIOGRAFIE

1.     Eugeniu Hriscev, "Managementul firmei", Complexul editorial-poligrafic al A.S.E.M., Chisinau, 1998.

2.     Vasile Munteanu, George Medrihan s.a., "Marketing pentru toti", Editura Uniunii Scriitorilor, Editura "Meridianul 28", 1996.

3.     Nicolae Postavaru, "Curs de marketing", Editura Bucuresti, 1997.

4.     Demetrescu, M.,C., "Mecanismele decizionale în marketing", Editura Politica, Bucuresti, 1993.

5.     Patriche, D., "Marketing industrial", Editura Tehnica, Bucuresti, 1977

6.     Adriana Badescu, "Management", Editura Bucuresti: Nemira, 1998












Document Info


Accesari: 6968
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )