Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Proiect economie - CREDITE REALE CU ADEVERINTE FALSE

economie


UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

CREDITE REALE CU ADEVERINTE FALSE



PROFESOR COORDONATOR: STUDENTI:

CUPRINS:

Cap.1 Selectarea domeniului si a problemei de cercetare

Cap.2 Referinte bibliografice

Cap.3 Identificarea si listarea principalelor idei legate de problema de cercetare propusa

Cap.4 Formularea unei ipoteze, a unei solutii posibile la problema de rezolvat

Cap.5 Denumirea temei de cercetat

Cap.6 Expunerea succinta a scopului, obiectivului si a principalelor idei ale cercetarii

Cap.7 Constituirea planului de cercetare

Cap.8 Stabilirea strategiei de cercetare

Cap.9 Elementele procedurii de validare a proiectului de cercetare si a rezultatelor ce vor fi obtinute

Cap.10 Concluzii

Cap.1 Selectarea domeniului si a problemei de cercetare

Pentru multi observatori principala operatiune bancara este creditarea. Intre plasamentele bancilor pe primul loc se situeaza creditele. Felul in care banca aloca fondurile pe care la gestioneaza poate influenta intr-un mod hotarator dezvoltarea economica la nivel local sau national. Pe de alta parte, orice banca isi asuma, intr-o oarecare masura, riscuri atunci cand acorda credite si, in mod cert, toate bancile inregistreaza in mod curent pierderi la portofoliul de credite, atunci cand unii debitori incearca sa le obtina in mod fraudulos.

Fraudele bancare au crescut peste asteptari in ultima vreme si ajung sa coste bancile chiar mai mult decat creditele neperformante, in timp ce Politia nu reuseste sa controleze fenomenul.

S-au dezvoltat adevarate retele care ataca bancile sub diferite forme, prin internet sau prin folosirea de documente false.

Domeniul de cercetat este cel bancar, iar tema de cercetare este"Credite reale cu adeverinte false".

Cap. 2 Referinte bibliografice

1.      Basno Cezar si colectivul,"Moneda, cerdit, banci" Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1994

2.      Barry Haye si colectivul, "Bancile si operatiunile bancare", Ed. Economica, Bucuresti, 1996

3.      Bente Corneliu, "Gestiunea si Contabilitatea institutiilor de credit" Ed. Universitatii din Oradea,2008

4.      Dardac Nicolae,Barbu Teodora,"Moneda, banci si politici monetare"Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005

5.      Dedu Vasile,"Management bancar" Ed Mondan, Bucuresti, 1997

6.      Dinga Emil,"Despre economia coruptibilitatii si fraudei.Reflectii economice." Volumul II, Bucuresti, 2002

7.      Levi Michael, "Prevenirea fraudelor" Ed Dalloz, 1995

8.      Nitu Ion," Managementul riscului bancar"Ed Expert, Bucuresti, 2000

9.      Opritescu M si colectivul,"Moneda si credit- teorie si practica" Ed Universitatii Craiova, 1998

10.  Rosca Teodor,"Moneda si credit" Ed.Samaris, Cluj- Napoca, 1996

11.  Rotaru Constantin,"Managementul performentei bancare", Ed. Expert, Bucuresti, 2001

12.  Roxin Luminita,"Gestiunea riscurilor bancare" Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

13.  Stoica Maricica, "Management bancar" Ed Economica, Bucuresti, 1999

14.  Voicu C. Sandu F. dascalu I."Frauda in domeniul financiar bancar"Ed. Trei, Bucuresti, 1998

15.  Zapodeanu Daniela, "Moneda si credit" Ed. Universitatii din Oradea, 2001

16.  Art.215.C.Prezentarea de date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia. Art 271.pct.1 din Legea nr.31 / 1990. Incadrare juridica

17.  "Credit obtinut cu adeverinte false"www. stirilocale.ro

18.  "In numele meu s-au luat credite de un miliard si jumatate"www. 121.ro

19.  "Institutiile de credit cauta solutii pentru verificarea documentelor care atesta ca un client este intr-adevar salariat si are venitul declarat" www. protv.ro '

20.  "Cerere d credit pentru persoane fizice" www. alphabank.ro

21.  "Bancile complice cu escrocii" www. urbannews.ro

22.  Revista Comunicatii "S&T Romania si Intellinx - impotriva fraudelor interne in organizatiile financiare

23.  Revista Saptamana Financiara "Credite reale obtinute cu adeverinte false" 15.06.2007

24.  Ziarul Financiar "Adeverintele de salariu false au speriat bancile" 07.04.2008

25.  Ziarul Financiar " Creditele obtinute fraudulos genereaza pierderi de milioane de euro"

26.  Ziarul de Iasi "BCR a descoperit documente false pentru cerdite de 175 milioane"15.06.2006

27.  www. 9am.ro

28.  www.evenimentul.ro

29.  www.ghiseulbancar.ro

30.  www.avocatnet.ro

31.  www.livenews.ro

32.  www.clujeanul.ro

33.  www.ziua.ro

34.  www.romanialibera.ro



35.  www.gardianul.ro

36.  www.sfin.ro

37.  www.cafeneauabancara.ro

38.  www.realitateabihoreana.ro

39.  www.adevarul.ro

40.  www.adevarul.ro

41.  www.bankingnews.ro

42.  www.economice.ro

43.  www.cotidianul.ro

44.  www.banca-romaneasca.ro

45.  www.brd.ro

Cap.3 Identificarea si listarea principalelor idei legate de problema de cercetare propusa

Mai intai au speriat magazinele electronice cu setea lor dupa produse occidentale pe cheltuiala altora. Acum, pe langa micile furtisaguri, odata cu dezvoltarea societatii pe ansamblu si progresele economice, se constata inca o evolutie - a metodelor de fraudare, devenite tot mai inteligente. Si, de la firmele de asigurari la fondurile europene, de la evaziunea fiscala la proprietatea intelectuala, romanii amatori de castiguri rapide nu iarta nimic.

Ultimul raport al Oficiului European de Lupta Antifrauda ne plaseaza pe primul loc ca numar de fraude in fondurile europene. In peisajul mondial al escrocheriilor, ne evidentiem totusi prin ceva: hotii nostri raman adeptii "gainariilor", fraudele efectuate in spatiul autohton, desi multe, fiind adesea ridicole din punct de vedere financiar. Cel putin cele care au fost descoperite.

Fraudele sunt comise de persoane cu functii de conducere.

Potrivit comisarului Dan Bucur, directorul Directiei de Investigare a Fraudelor (DIF) din cadrul Inspectoratului General al Politiei, cel mai adesea politistii au de-a face cu inselaciuni, falsuri si cazuri de evaziune fiscala sau de incalcare a drepturilor de autor. Acest segment al criminalitatii atrage si persoane cu pregatire de specialitate, buni cunoscatori ai domeniului in care actioneaza, care utilizeaza forme ingenioase de ascundere a activitatii ilegale, cum ar fi firme fantoma sau imperfectiuni ale cadrului legislativ (de exemplu, ambiguitati privind incadrarea unor fapte ca infractiuni sau contraventii).

In ultimul deceniu, tipurile de fraude s-au schimbat destul de mult. A contat si aparitia unor legi noi, care au introdus infractiuni inexistente inainte (de pilda, cele legate de proprietatea intelectuala sau de comertul electronic), dar si utilizarea din ce in ce mai frecventa a tehnologiei moderne. Totodata, dezvoltarea unor produse si servicii, cum ar fi creditele bancare, bursa de valori mobiliare sau intermedierile imobiliare, au facilitat aparitia unor noi moduri de actiune pentru raufacatori.

Functionari complici


Pentru prevenirea fraudelor, bancile au luat masuri de instruire a personalului pentru a detecta o gama cat mai larga de fraude. Astfel functionarii din sucursalele bancilor trebuie sa respecte cu strictete procedurile interne de analiza a clientului si sa intreprinda cercetari pentru a confirma identitatea unei persoane fizice sau a unei companii. In cazul in care exista suspiciuni in legatura cu autenticitatea documentelor, banca face ar trebui sa faca verificari suplimentare pentru a stabili daca documentele prezentate sunt valabile sau false.
In anumite cazuri, infractorii sunt insa chiar functionarii bancari. De exemplu, un grup infractional a fost implicat in obtinerea de 59 credite bancare in valoare totala de 1,5 milioane lei. Gruparea era condusa si coordonata de un economist, care ocupa functia de "consilier client retail' in cadrul unei agentii bancare . In urma cercetarilor, s-a constatat ca o persoana din grup atragea "clientii', promitandu-le ca are relatii si cunostinte la unitatea bancara si ca "va rezolva cu documentele necesare acordarii creditului'. Pentru aceste servicii, victimele achitau 50% din creditul luat de la banca, procentul ridicat fiind justificat prin faptul ca va trebui sa dea si functionarilor bancari cu care "aranjau' imprumutul o parte din suma. Din declaratiile persoanelor implicate a reiesit ca acesti clienti erau indrumati sa se adreseze angajatei care avea biroul la intrarea in unitate, care era de fapt coordonatoarea grupului.

Creditele de consum obtinute fraudulos genereaza pierderi de milioane de euro

Retelele de infractori produc pe banda rulanta adeverinte de venit, in baza carora diverse persoane respinse initial de banci reusesc sa obtina imprumuturi. Fenomenul risca sa se amplifice, avand in vedere ca noul regulament pentru credite defavorizeaza persoanele cu venituri scazute, principalele victime ale infractorilor.
Tot mai multe banci sunt pacalite in ultima vreme de diverse grupuri infractionale, care folosesc acte false pentru obtinerea de imprumuturi. Astfel, ofiterii de credit ajung sa aprobe dosare care au la baza adeverinte de venit si carti de munca fictive. Cea mai noua descoperire a politiei a avut loc in Constanta, unde un grup infractional format din sapte persoane a indus in eroare mai multe unitati bancare si comercianti de electrocasnice cu plata in rate de pe raza municipiului. Acestia falsificau atat contracte de munca si adeverinte de venit, cat si adeverinte emise de Inspectoratul Teritorial de Munca. Prejudiciul cauzat se ridica la 2,8 miliarde lei vechi, conform estimarilor politiei.

Fraudele se inmultesc


Tot la inceputul lunii iunie, Serviciul de Investigare a Fraudelor din Bihor a inceput urmarirea penala asupra a cinci persoane, acuzate de savarsirea infractiunilor de inselatorie, complicitate la inselatorie, fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals. Infractorii detineau o firma de care se foloseau pentru a intocmi si emite in numele ei adeverinte de venit, cu ajutorul carora cumparau electrocasnice in rate. Ulterior, nu plateau nicio rata, astfel ca in total au prejudiciat o serie de magazine cu aproape 15.000 lei.
In schimb, in Cluj, pagubele descoperite de politie s-au ridicat la peste 200.000 lei. In total, 12 banci au fost fraudate de o grupare condusa de patru persoane. Infractorii racolau diverse persoane fizice, propunandu-le, in schimbul unor procente stabilite pentru fiecare caz in parte, facilitarea obtinerii de credite de nevoi personale. Iar pentru inducerea in eroare a functionarilor bancari, acestia foloseau adeverinte de venit si carti de munca false.
Trebuie spus ca astfel de situatii nu sunt izolate, ci se produc la nivelul intregii tari. In perioada aprilie 2006-martie 2007, Inspectoratul General al Politiei a efectuat o ampla operatiune la nivel national, care s-a soldat cu depistarea a peste 6.000 de infractiuni legate de acordarea de credite de consum. Pe parcursul acestei activitati, au fost instrumentate 1.368 de dosare in domeniu, in care au fost cercetate mai mult de 3.000 de persoane. Prejudiciul total cauzat a fost estimat la 55 milioane lei, din care numai 12 milioane au fost recuperati. Conform Politiei, au fost pagubite institutii bancare si nebancare, precum si societati de asigurare, faptele fiind favorizate de reducerea documentelor solicitate la acordarea creditelor de consum.

Faptele administratorului unei societati comerciale, de a falsifica documente ale societatii si, pe baza acestora, de a obtine un credit, pe care in lipsa documentelor falsificate nu l-ar fi obtinut si pe care nu l-a rambursat, se incadreaza in prevederile art. 290 C. pen. referitoare la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata si in cele ale art. 215 C. pen. privind infractiunea de inselaciune, Legea nr. 31/1990 in care este incriminata, intre altele, fapta administratorului societatii comerciale, care prezinta, cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia.


Infractorii se perfectioneaza


Procedurile-standard stabilite de banci nu dau mereu rezultate, deoarece in ultima vreme, infractorii au devenit tot mai priceputi in a ocoli sistemele de verificare. O persoana din judetul Constanta a facilitat obtinerea a 68 de credite in valoare totala de 100.000 euro. El intocmea in fals adeverinte de venit si vechime in munca, atestand nereal ca solicitantii creditelor sunt angajatii unei societati comerciale care are ca obiect de activitate reparatii nave si ca acestia realizeaza venituri de peste 1.500 lei pe luna, in functii de vopsitor, sablator si tinichigiu. Cunoscand modul de efectuare a verificarilor bancare in vederea acordarii creditelor si pentru a-i convinge pe reprezentantii acestora ca solicitantii sunt angajatii societatilor comerciale mentionate in documente, infractorul a redirectionat apelurile telefonice de la posturile telefonice fixe indicate in documente ca numere de contact ale agentilor economici catre mai multe numere de telefonie mobila. In acest mod a reusit ca de fiecare data sa confirme telefonic reprezentantilor unitatilor bancare autenticitatea datelor inscrise in adeverintele falsificate.
Persoanele racolate de infractori sunt in special din categoria celor care nu indeplinesc conditiile legale pentru obtinerea de credite, fie din cauza lipsei unui loc de munca stabil, fie deoarece nivelul veniturilor este scazut. Din aceasta perspectiva, noul regulament pentru credite nu aduce deloc vesti bune pentru banci. Conform noilor conditii de creditare, familiile cu venituri scazute se vor incadra tot mai greu in conditiile pentru obtinerea unui imprumut si prin urmare vor fi tentate sa apeleze la modalitati ilegale.

Pe numele unei persoane au fost facute niste credite cu acte false la trei banci , in valoare de un miliard si jumatate intr-un alt oras decat cel de resedinta al persoanei . Toate actele cu care au fost intocmite creditele sunt false pentru ca persoanei in cauza i-a fost aratat dosarul de credit (adeverinta de salariu, carte de munca, buletin) la una dintre bancile la care aparea ca si creditor. Desi in sume foarte mari, creditele, au fost acordate fara sa se verifice veridicitatea datelor, mai ales ca persoana in cauza avea 23 de ani (singurele date reale din buletinul falsificat erau CNP, serie si numar si data nasterii, in rest nu coincidea nimic) si era trecuta in adeverinta de salariu falsificata cu functia de consilier juridic si cu un salariu de 17 milioane, desi in realitate persoana respectiva era studenta si nu lucrase niciodata. A depus plangeri la toate bancile si sesizari la politia capitalei, dar continua sa primesca acasa citatii. Primeste mereu telefoane de la colectorii de credite si trebuie sa le spuna de fiecare data ce s-a intamplat pentru ca nu exista comunicare intre departamente si nu stie stanga ce face dreapta.

Cazuri de falsificari de stampile 

Serviciul de Investigare a Fraudelor sustine ca a avut cazuri, anul trecut, de falsificare a unor adeverinte de salariu utilizate de falsificatori pentru obtinerea de credite bancare.Stampila era falsificata prin scanare sau copiere. S-a verificat, iar firma exista, dar i-a fost copiata stampila, nu confectionata in fals.

In ultimul timp, Codul Fiscal s-a adaptat cerintelor de siguranta si ingradeste posibilitatea falsificatorilor de stampile de a-si pune in practica indemanarile, prin schimbarea facturilor.Acum nu mai este obligatoriu sa pui stampila firmei pe factura, pentru ca sunt alte elemente de identificare.

Institutiile de credit cauta solutii pentru a verifica documentele care atesta ca un client este intr-adevar salariat si are venitul declarat.

Inspectia Muncii a respins insa cererea formulata oficial de Asociatia Romana a Bancilor (ARB), motivand ca este operator de date cu caracter personal, inregistrat la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.
Dezvaluirea catre un tert a datelor prelucrate (in domeniul dreptului muncii) poate fi efectuata numai daca exista o obligatie legala a operatorului in acest sens sau daca persoana vizata a consimtit expres la aceasta dezvaluire.
In aceste conditii, singura posibilitate ar fi ca ARB sa obtina sprijinul necesar promovarii unei initiative legislative in acest sens.
Asociatia considera ca sistemul bancar local se confrunta cu o adevarata problema din punctul de vedere al falsificarii de documente care atesta calitatea de salariat si implicit nivelul venitului lunar obtinut pe baza carora sunt acordate credite clientilor persoane fizice.
Mai mult, ARB vorbeste despre o intensificare a fenomenului de infractionalitate in domeniul bancar.
Bancile ar fi dispuse si sa plateasca pentru a avea acces la baza de date a Inspectiei Muncii, fiind interesate sa primeasca macar o confirmare sau o infirmare pentru fiecare caz in parte a calitatii de angajat a solicitantului de credite.
In ultima perioada, bancile se confrunta cu o crestere a restantelor acumulate de clienti, cele mai vulnerabile fiind creditele de consum fara garantii. In cazul in care astfel de credite au fost obtinute si pe baza unor documente false, bancile chiar au putine posibilitati de a-si recupera banii.
Inversarea spectaculoasa a trendului de scadere a dobanzilor afecteaza inevitabil calitatea portofoliilor de credite ale bancilor, in conditiile in care costul unui credit a urcat deja si cu trei puncte procentuale.
Daca la aceasta se adauga si efectele unor fraude in crestere, bancile pot ajunge in situatia de a suporta costuri importante cu provizioane necesare acoperirii pierderilor.
Mai ales, odata cu relaxarea conditiilor de creditare, multe banci s-au concentrat pe procesul de vanzare, ajungand la cresteri importante de volume, insa nici riscurile aferente nu sunt neglijabile.
Cresterea rapida a volumelor pune la incercare eficienta sistemelor de scoring, inclusiv vigilenta functionarilor bancari in privinta documentelor false aduse de clienti pentru dosarul de credit.
De asemenea, aceeasi crestere de volume poate ascunde o majorare riscanta a restantelor, care ajung sa fie diluate intr-un total de credite mai mare.

Politistii sunt asaltati de fraude care se produc in sistemul bancar: cu documente de identitate si adeverinte de salariu  false. Si fenomenul se extinde. Au aparut adevarate retele, specializate in obtinerea de credite cu documente false. Un caz tipic: o persoana vine si cere un credit cu o adeverinta de salariu, perfect valabila, pe care scrie director. Insa a fost promovat in urma cu o luna de pe un post de gestionar, iar dupa inca o luna, salariul revine la nivelul initial, mult mai mic.Rezulta deci o supraindatorare si risc mare ca imprumutul sa nu fie rambursat.

Astfel de retele de falsificare a creditelor au fost deja descoperite de politisti.A fost anchetat un caz in care niste indivizi au creat o firma fantoma si, in schimbul unui "comision" de 100-150 de lei, angajau solicitanti de credite si le furnizau documentele necesare pentru obtinerea banilor de la banca. Imprumuturile, care au sanse minime de rambursare, aveau valori intre 5.000 si 18.000 de euro. A fost descoperita o retea similara, condusa de un gropar, prin care peste 150 de persoane au obtinut documente false pentru credite.




Cap.4 Formularea unei ipoteze, a unei solutii posibile la problema de rezolvat

Tinand cont de cresterea semnificativa a fraudelor bancare datorate documentelor false, consideram ca pentru limitarea acestor fraude sunt necesare urmatoarele solutii:

        persoanele care nu indeplinesc conditiile cerute de banci sa nu apeleze la intermediari care promit aprobarea dosarului de credit

        instruirea angajatilor bancii cu privire la aprobarea imprumuturilor in baza unor documente care nu sunt in regula

        bancile trebuie sa verifice mai atent documentele prezentate de clienti, deoarece, in multe cazuri, solicitantii isi atribuie in fals functii diferite in cadrul aceleiasi societati comerciale

        informarea populatiei asupra faptului ca obtinerea de imprumuturi cu documente false se sanctioneaza penal, chiar daca ratele sunt achitate la termen.

        sprijin din partea Departamentului de Inspectia Muncii pentru a verifica valabilitatea documentelor prezentate de clienti.

Cap.5 Denumirea temei de cercetat

"Credite reale cu adeverinte false"

Cap.6 Expunerea succinta a scopului, obiectivului si a principalelor idei ale cercetarii

Scopul acestui proiect este de a informa cu privire la fraudele bancare datorate documentatiei false prezentate si identificarea masurilor ce pot fi luate in acest sens.

Principalele obiective avute in vedere de echipa de cercetare sunt:

  1. identificarea principalilor factori care au determinat cresterea numarului de fraude cu documente false la solicitarea creditelor pentru persoane fizice
  2. stabilirea unor solutii, masuri de scadere a fraudelor cu documente false
  3. implementarea unor sisteme privind avertizarea functionarilor bancii si chiar suspendarea continuarii activitatii de creditare
  4. constituirea la nivelul tuturor institutiilor bancare a unor departamente de prevenire a fraudelor

Cap.7 Constituirea planului de cercetare

Etapele care vor fi parcurse pentru realizarea proiectului de cercetare sunt urmatoarele:

      • elaborarea enuntului problemei
      • identificarea scopului si a obiectivelor cercetarii
      • consruirea aspectelor teoretice
      • pregatirea si realizarea studiilor de teren
      • analiza datelor si a informatiilor culese
      • elaborarea primelor concluzii
      • compararea concluziilor cu teoria existenta
      • testarea finala
      • intocmirea textului, planului de cercetare pentru counicarea rezultatelor
      • comunicarea rezultatelor

Cap.8 Stabilirea strategiei de cercetare

Strategia de cercetare utilizata de echipa de cercetare prezinta elemente de specificitate legate de natura domeniului abordat. In cadrul activitatii de intermediere pe care o realizeaza bancile comerciale, operatiunile de acordare de credite ocupa un loc deosebit de important, acestea fiind principalele operatiuni de activ ale bancilor comerciale.

Tehnica folosita a fost cea directa, culegand date din diferite surse, atat carti si articole, cat si de la banci. Am ales aceasta tehnica deoarece am considerat ca e modalitatea prin care putem obtine datele de la bancile afectate de situatia actuala a prevenirii fraudei cu documentatie falsa.

Strategia de cercetare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

        cautarea si culegerea datelor

        prelucrarea datelor

        constructia, verificarea ipotezelor si testarea modelului

        generalizarea si constructia teoretica

Cautarea si culegerea datelor

Unitatile de observare si analiza sunt societatile bancare care au in obiectul lor de activitate acordarea creditelor si luarea masurilor pentru combaterea fraudelor cu documente false.

Tehnica de esantionare va fi astfel aleasa incat grupul selectat al unitatilor de observare si analiza sa fie reprezentativ si semnificativ si sa permita obtinerea unor rezultate ce pot fi incadrate in limitele unor erori rezonabile de estimare prestabilite in functie de scopul si obiectivele cercetarii. Se opteaza pentru tehnica esantionarii rationale care are la baza selectia unitatilor de observare si analiza din esantion doar la nivelul unitatilor bancare.

Intrucat fenomenul de frauda se intalneste la nivel global si se afla intr-o continua dezvoltare si extindere, iar practicile de fraudare sunt transmise cu rapiditate dint-o locatie in alta, prevenirea fraudei si combaterea acestui fenomen presupune o atitudine responsabila din partea tuturor partilor implicate in activitatea de creditare.

Prin respectarea normelor si procedurilor interne in vigoare, prin colectarea si verificarea cu atentie a intregii documentatii de creditare existenta in dosar cat si pastrarea in conditii de confidentialitate a tuturor informatiilor ce privesc activitatea de creditare se va putea stabili un cadru corect de desfasurare a activitatii de prevenire- detectare a fraudelor.

Orice inadvertenta intre documentele si informatiile furnizate de client, comportament ciudat al solicitantului de credit si informatii negative despre solicitant, precum si neconcordante rezultate in urma verificarilor efectuate, constituie primele indicii ale tentativelor de frauda.

Pentru a veni in sprijinul persoanelor cu venituri reduse unele banci au venit cu anumite solutii: BRD a schimbat conditiile de acordare la credite.Astfel se permite ca rata lunara la credite sa ajunga pana la maxim 70% din venitul disponibil.

La Unicredit Tiriac Bank,imprumutatul are doua optiuni: in cazul in care venitul sau personal nu este suficient, se poate lua in considerare venitul familiei prin acceptarea a maximum trei imprumutati solidari, membri ai familiei imprumutatului, care locuiesc la aceeasi adresa; in cazul in care venitul este suficient pentru obtinerea creditului, creditul va fi garantat de unul sau doi giranti, in functie de venitul acestora.

Schimbarile se produc ca urmare a obtinerii avizului BNR pentru normele interne de creditare, in conformitate cu noile reglementari. 

Reprezentantii bancii au precizat ca solicitantii vor putea obtine si credite imobiliare fara avans, insa in conditii mai restrictive de acoperire a riscului.

Incercare de colaborare. Raiffeisen Bank in colaborare cu Politia Municipiului Bucuresti a lansat un program pentru prevenirea fraudelor, educarea si informarea clientilor bancii asupra fenomenului de frauda. In toate unitatile Raiffeisen Bank, clientii vor gasi materiale informative care prezinta metode de identificare, detectare si raportare a fraudelor bancare.
Acest proiect reprezinta o premiera pe piata bancara din Romania si se doreste extinderea lui la nivel national. Odata cu dezvoltarea pietei bancare se inmultesc si fraudele bancare, iar specialistii bancari impreuna cu profesionistii din cadrul Directiei Generale de Politie - Serviciul de Investigare a Fraudelor au inceput sa colaboreze pentru prevenirea si combaterea acestor fenomene. Prin asemenea initiative comune, rezultatele nu vor intarzia sa apara.
Colaborarea bancii cu Politia va facilita identificarea, comunicarea, urmarirea si retinerea persoanelor care sunt implicate in tentative de frauda . Pentru succesul acestor actiuni este necesar sprijinul angajatilor din cadrul bancilor pentru informarea tuturor clientilor. Se doreste ca prin aceasta initiativa sa se faca un pas important pe linia prevenirii fraudelor, mai ales a celor legate de creditele bancare.

In ceea ce priveste cautarea si culegerea datelor se au in vedere si tehicile de culegere immediate a datelor. Aceasta tehnica relativ simpla si usor de exploatat este in relatie directa cu natura si tipul documentului care detine informatia si care trebuie consultat pentru a inregistra datele necesare cercetarii. Se vor utiliza in acest sens urmatoarele documente:

-         statistici oficiale

-         rapoarte, studii si sinteze realizate la nivel national si international

-         documente curente de gestiune la nivelul institutiilor bancare

Prelucrarea datelor

Avand la baza studiul unor documente cu caracter informativ, suporturi oficiale scrise, in cadrul acestui proiect de cercetare se va folosi analiza calitativa.In cele mai multe cazuri datele culese din aceste documente nu sunt ordonate asadar nu pot furniza indicii relevante acestea necesitand o anumita sistematizare a datelor.

Constructia, verificarea ipotezelor si testarea modelului

Construirea ipotezei porneste de la doi factori si anume: teoria si experienta directa.

Ipoteza se construieste prin recurs la anumite reguli derivate din tipurile cunoascute de rationamente:

- deductive

-inductive

-mixte

Ipoteza porneste de la sesizarea unor elemente cum ar fi faptul ca amplificarea fraudelor bancare datorate documentelor false pot avea influente supra performantelor si renumelui societatilor bancare care implicit poate sa duca la scaderea cotei de piata si a profitului bancii.

Generalizarea si constructia teoretica

Cercetarea calitativa se realizeaza prin colectarea de fapte diferite sau de materiale empirice: cazuri, experiente personale, relatari, texte sau date, din analiza carora se poate obtine descrierea momentelor obisnuite sau a acelora deosebite privind starea sau evolutia entitatilor in cauza.



Cap.9 Elementele procedurii de validare a proiectului de cercetare si a rezultatelor ce vor fi obtinute

Pentru extragerea anumitor concluzii asupra validitatii si fiabilitatii rezultatelor este necesara o evaluare amanuntita a datelor

Validarea rezultatelor cercetarii se va realiza in patru niveluri:

v     structura teoretica

Ø      informatiile trebuie sa fie semnificative si corecte

Ø      sa existe o corespondenta teoretica intre metodologia aleasa pentru cercetare si specificitatea problemei supuse cercetarii

Ø      trebuie sa se determine masura in care rezultatele ercetarii sunt suficient de solide pentru validarea construitului

v     instrumentul de masura

Ø      se va aprecia gradul in care metodele utilizate in observare corespund scopului si obiectivelor sunt conforme cu principiile teoretice ale cercetarii

v     coerenta interna

Ø      pentru a se valida rezultatele se va apela la proceduri si tactici specifice bazate pe testarea unor ipoteze si compararea rezultatelor sau pe compararea cu enunturile sau explicatiile oferite de teoria enuntului

Ø      prin analza neregularitatilor se va face un control al rezultatelor, care poate fi considerat element de validare, ca si o modalitate de ameloiorare a rezultatelor

v     generalizarea sau validarea externa

Ø      are la baza analiza organizarii si derularii demersului de cercetare

Ø      se onfrunta rezultatele obtinute de la cercetatori cu rezultatele proprii

Ø      rezultatele finale vor fi communicate tuturor institutiilor bancare

Cap.10 Concluzii

In ciuda tuturor sistemelor de identificare si prevenire, bancile nu au scapat complet de fenomenul fraudelor. Problema cea mai mare o reprezinta documentele false prezentate de clienti pentru creditele de nevoi personale. Seful de la Politie a anuntat ca au fost anchetate peste 3.000 de astfel de cazuri in ultimul an.

Institutiile de credit cauta solutii pentru a verifica documentele care atesta ca un client este intr-adevar salariat si are venitul declarat.

Ingrijorate de proportiile la care a ajuns solicitarea de credite pe baza unor adeverinte de salariu false, bancile au solicitat Ministerului Muncii acces la baza de date a Departamentului de Inspectia Muncii pentru a verifica valabilitatea documentelor prezentate de clienti.

Inspectia Muncii a respins insa cererea formulata oficial de Asociatia Romana a Bancilor (ARB), motivand ca este operator de date cu caracter personal, inegistrat la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal. 

Dezvaluirea catre un tert a datelor prelucrate (in domeniul dreptului muncii) poate fi efectuata numai daca exista o obligatie legala a operatorului in acest sens sau daca persoana vizata a consimtit expres la aceasta dezvaluire. In aceste conditii, singura posibilitate ar fi ca ARB sa obtina sprijinul necesar promovarii unei initiative legislative in acest sens. 

Asociatia considera ca sistemul bancar local se confrunta cu o adevarata problema din punctul de vedere al falsificarii de documente care atesta calitatea de salariat si implicit nivelul venitului lunar obtinut pe baza carora sunt acordate credite clientilor persoane fizice. Mai mult, ARB vorbeste despre o intensificare a fenomenului de infractionalitate in domeniul bancar. 

Bancile ar fi dispuse sa si plateasca pentru a avea acces la baza de date a Inspectiei Muncii, fiind interesate sa primeasca macar o confirmare sau o infirmare pentru fiecare caz in parte a calitatii de angajat a solicitantului de credite. In ultima perioada, bancile se confrunta cu o crestere a restantelor acumulate de clienti, cele mai vulnerabile fiind creditele de consum fara garantii. 

In cazul in care astfel de credite au fost obtinute si pe baza unor documente false, bancile chiar au putine posibilitati de a-si recupera banii. Inversarea spectaculoasa a trendului de scadere a dobanzilor incepand din toamna trecuta afecteaza inevitabil calitatea portofoliilor de credite ale bancilor, in conditiile in care costul unui credit a urcat deja si cu trei puncte procentuale. 

Daca la aceasta se adauga si efectele unor fraude in crestere, bancile pot ajunge in situatia de a suporta costuri importante cu provizioane necesare acoperirii pierderilor. Odata cu relaxarea conditiilor de creditare, multe banci s-au concentrat pe procesul de vanzare, ajungand la cresteri importante de volume, insa nici riscurile aferente nu sunt neglijabile.

Cresterea rapida a volumelor pune la incercare eficienta sistemelor de scoring, inclusiv vigilenta functionarilor bancari in privinta documentelor false aduse de clienti pentru dosarul de credit. De asemenea, aceeasi crestere de volume poate ascunde o majorare riscanta a restantelor, care ajung sa fie diluate intr-un total de credite mai mare.

Ofiterii de credite si tot personalul bancar trebuie sa aiba in vedere si sa raporteze orice suspiciune de frauda:

-orice inadvertenta, informatie negativa sau neconcordanta aparuta in urma verificarilor referitoare la cererea clientului

-atitudine suspecta - cand observa un comportament suspect ce ar putea conduce la o suspiciune da frauda

-frauda confirmata- cand se primesc informatii de la terti referitoare la o frauda existenta, in acest caz fiind incluse si instiintarile primite de la Politie cu privire la diferite persoane sau societati care se afla in urmarire penala sau in atentia politiei

-buletin/carte de identitate suspect- pentru acest caz se incadreaza acele CI/BI care nu respecta criteriile de securitate sau care prezinta o deteriorare accentuata

-telefon neverificabil - atunci cand nu se poate identifica un telefon ca apartinand persoanei familiei persoanei care solicita creditul

Pentru eliminarea fraudelor din sistemul bancar trebuie depistati infractorii care in foarte multe cazuri sunt chiar functionari bancari.

S&T Romania si compania israeliana Intellinx, partener in furnizarea de solutii destinate sectorului financiar, au organizat, pe 19 martie 2008, cu sprijinul Institutului Bancar Roman, evenimentul "Get Proactive about Internal Fraud' pe tema solutiilor de monitorizare a activitatilor si de prevenire a fraudelor interne in organizatiile financiare.

Un studiu Ernst & Young efectuat in 13 tari europene a aratat ca aproximativ 21% dintre respondenti - organizatii financiare - au recunoscut ca in 2006 s-au confruntat cu suspiciuni de "frauda, coruptie sau mita' in propria companie. Intellinx construieste si ofera solutii destinate protejarii informatiilor de companie impotriva pericolelor si amenintarilor venite chiar din interiorul organizatiei.In majoritatea cazurilor, fraudulentul provine din interiorul organizatiei si foloseste instrumente si comenzi uzuale pentru activitatea sa.

Solutia propusa de echipa de cercetare pentru punerea in practica a rezultatelor cercetarii este ca Ministerul Muncii prin Departamentul de Inspectia Muncii sa puna la dispozitia Asociatiei Romane a Bancilor , macar prin confirmare sau infirmare, informatii pentru verificarea valabilitatii documentelor prezentate de clienti.

Valorificarea rezultatelor cercetarii es va face prin publicarea rezultatelor in reviste de specialitate precum si prezentarea acestora la conferinte, congrese sau simpozioane.

Problema fraudelor bancare legate de prezentarea documentelor false la solicitarea creditelor este foarte complexa. Consideram utila analiza prinipalelor metode de fraudare si a metodelor de prevenire a fraudelor iar pe viitor speram ca aspectele sesizate si propunerile facute pot constitui repere mult mai laborioase de concretizare a unui sistem de lupta anti-fraude.

ANEXE

Acte necesare intocmirii dosarului de credit:

1.     Actul de identitate(sot / sotie) - original si copie

2.     Certificatul de casatorie/Sentinta de divort/Certificat de deces - original si copie

3.     Adeverinta de venit sau ultimul talon de pensie- original

4.     Cartea de munca (primele doua file, fila care atesta incadrarea la actualul loc de munca, ultimele doua file) sau Contractul Individual de Munca - copie semnata si stampilata de catre conducerea societatii cu mentiunea "Conform cu originalul"(sot/sotie) sau ultimii trei fluturasi de salariu semnati si stampilati sau ultimele trei state de plata, semnate si stampilate de catre societatea angajatoare + viza ITM in original

5.     Decizia de pensionare, decizia comisiei

6.     Prezentarea ultimei facturi la utilitati (la alegere: telefon fix, telefon mobil, electricitate, apa, gaz, cablu TV), din care sa reiasa adresa din actul de identitate al solicitantului, indiferent de titularul facturii













Document Info


Accesari: 3898
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )