Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















SISTEMUL DE PROTECTIE SPECIALA A PERSOANELOR CU HANDICAP IN ROMANIA


loading...








ALTE DOCUMENTE

CONTRACT DE ÎNCHIRIERE
SWOT
Piata Muncii
Tranzactii comerciale
CTN Vodafon Group
9 motive pentru care scaderea preturilor la case este un lucru bun
Strategia
Produse mediatice si modele culturale in societatea de consum
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
MONOPOLUL


SISTEMUL DE PROTECTIE SPECIALA A PERSOANELOR CU HANDICAP IN ROMANIA

 

 

2.1            ISTORICUL SISTEMULUI DE PROTECTIE SPECIALA IN ROMANIA

               Asistenta sociala este definita ca un sistem de ajutorare materiala  a persoanelor care nu sunt apte de munca si nu dispun de mijloacele necesare traiului.

               In dictionarul de sociologie , asistenta sociala este definita ca un ansamblu   de institutii , programe, masuri , activitati profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunitati cu probleme sociale, aflate temporar in dificulate , in criza, si deci vulnerabile. Asistenta sociala ofera celor in nevoie posibilitati de cunoastere si de acces la servicii specializate de protectie sociala, ii orienteaza catre intelegerea si utilizarea cadrului legislativ de protectie sociala, mobilizeaza comunitatea , persoanele si grupurile aflate in dificultate de a influenta activ politicile sociale.Sprijinul financiar sau produsele destinate asistentei sociale provin fie de la bugetul de stat, fie din contributiile voluntare individuale sau comunitare, si sunt acordate celor in nevoie  in functie de necesitatile lor urgente.

             Intr-un alt dictionar ( Dictionar politic - Sergiu Tamas )  , asistenta sociala reprezinta o prestatie realizata cu banii statului  care se adreseaza celor aflati in stare de saracie. Prin natura sa , asistenta sociala este un ajutor acordat de stat.

             In literatura juridica de specialitate, s-a mentionat ca asistenta sociala cuprinde masurile reglementate in scopul acoperirii unor  «  riscuri sociale »  si prin urmare s-ar putea vorbi de un drept al securitatii sociale.

             In lucrarea Politici Sociale .Romania in context european   ce are drept autori pe  Elena Zamfir si Catalin Zamfir , asistenta sociala desemneaza un ansamblu de institutii , programme, masuri, activitati profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor , grupurilor, comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar in dificulate , care, din cauza unor motive de natura economica, socio-culturala, biologica sau psihologica, nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod decent de viata.

             In  Dreptul securitatii sociale   a lui Alexandru Athanasiu conceptul de asistenta sociala capata doua intelesuri. Intr-un prim inteles, el  desemneaza principiile generale pe care se intemeiaza  ajutorul acordat comunitatilor sociale aflate in nevoie, iar intr-o alta acceptiune asistenta sociala reprezinta ansamblul mijloacelor tehnico-financiare utilizate de puterea publica pentru aplicarea politicilor sociale.

          In opinia lui Constantin Tufan , asistenta sociala este o componenta esentiala a securitatii (protectiei) sociale si este  reprezentata de un sistem de norme juridice prin care se pun in aplicare programele de protectie sociala pentru sustinerea unor prestatii destinate familiilor cu copii, unor categorii de minori, batranilor pensionari si nepensionari, adultilor cu deficicente si altor beneficiari, prestatii finantate si administrate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

             Procesul de tranzitie la economia de piata, cu profundele restructurari pe care le implica, a afectat nu numai indivizi izolati, dar si mari segmente ale comunitatii ; de aceea asistenta sociala se impune in prezent, la noi, ca necesitate.

               Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania este relativ recent, bazele acestuia fiind puse in toamna anului 1990 prin adoptarea de catre Guvernul Romaniei a Hotararii nr.1100 privind infiintarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati pe langa ministrul de stat insarcinat cu calitatea vietii si protectia sociala.

           La putin timp dupa publicarea acestei hotarari, Guvernul va adopta o alta hotarare privind organizarea si functionarea Secreatriatului  de Stat pentru Handicapati (Hotararea nr.1161/1990 privind atributiile, organizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati).

            De asemenea, legiuitorul constituant a considerat necesar sa reglementeze protectia acesteo categorii de persoane prin instituirea conceptului de protectie speciala .

             In acest sens, potrivit art.46 din Constitutie: "Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor."

             In anul 1992, Parlamentul Romaniei adopta doua legi foarte importante, care vor constitui cadrul juridic necesar dezvoltarii sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania.

             Cele doua acte normative reglementau drepturile persoanelor cu handicap.

             Legislatia privind protectia persoanei cu handicap a fost extrem de netransparenta, politica fiind de fapt de a ascunde persoanele cu handicap, desi în aceasta perioada România a semnat acte internationale de adeziune la principii conforme cu Carta Natiunilor Unite si de actiune în aplicarea acestor principii vizând inclusiv persoanele cu dizabilitati (Actul final al Conferintei pentru securitate si cooperare în Europa, elaborat la Helsinki la 1 August 1975, Publicat în Buletinul Oficial nr. 92).

                Persoanele cu handicap au beneficiat de asa zisul sprijin al statului, care de fapt a creat o izolare totala a acestora. De ce? Pentru ca statul a înfiintat institutii rezidentiale mari, cu peste 350 de rezidenti, departe de localitatile populate - orase sau sate - unde locuiau copii, adulti si vârstnici împreuna, unde conditiile de viata erau sub limita decentei iar accesul la mediul exterior imposibil de realizat. Au existat mai mult de 150 de asemenea institutii înainte de 1989.

              În regimul comunist, întregul sistem de asistenta sociala a fost treptat marginalizat, profesiunea de asistent social împreuna cu cea de sociolog si psiholog fiind chiar sterse din nomenclatorul de profesii. În anul 1969 scolile postliceale de 3 ani de asistenta sociala sunt complet desfiintate. Statul comunist a dezvoltat teoria conform careia problemele sociale si umane s-ar putea rezolva cvasi-automat prin mecanismele administrativ-birocratice si politice bazate pe ideologia "naturii umaniste a sistemului". S-a de 14314k1016o zvoltat astfel o politica de integrare a anumitor activitati pastrate în sistemul asistentei sociale într-un mecanism predominant pasiv cu un pronuntat caracter birocratic, care nu avea nevoie de fapt de profesionisti. Asistenta sociala, cât a mai ramas, a fost astfel deprofesionalizata.

             Elemente foarte vagi privind suport pentru invaliditate sau libertatea de asociere apar în toate formele de constitutie din aceasta perioada. (Constitutia Republicii Populare Române 1948, 1952, 1965):"Statul asigura ocrotire sociala si asistenta medicala pentru boala, accidente si invaliditate.."; "Cetatenii au dreptul de a se asocia si organiza..".
Asistam de fapt la o politizare consfintita prin constitutie a actului de asociere, organizatiile fiind o expresie a partidului comunist si nu a societatii civile.

              Totusi, în aceasta perioada, au continuat sa functioneze unele ONG-uri, inclusiv cu referire la persoanele cu handicap. Atribuirea personalitatii lor juridice s-a facut pe baza Legii nr. 21/1924 (Legea Mârzescu), care a fost uitata a fi propusa pentru abrogare. Cele câteva care au rezistat, au avut un caracter mai mult profesional, singular si nesistematic. Astfel, Consiliul de Ministri al Republicii Populare Române (denumirea României din acea vreme) aproba prin Hotarârea din 8.07.1952 cererea Ministerului Prevederilor Sociale de a constitui o Comisie de organizare a Asociatiei Surdo-Mutilor din Republica Populara Româna. În baza acestei hotarâri, prin Decizia Nr. 255.332 din 8 octombrie 1952, Ministerul Prevederilor Sociale decide atributiile acestei comisii precum si organizarea regionalelor si sucursalelor. În consecinta, prin Hotarârea Judecatoreasa 1909 din 15 August 1953, se recunoaste personalitatea juridica a Asociatiei Surdo-Mutilor din Republica Populara Româna. Asociatia Nevazatorilor din România, organizatie obsteasca alcatuita numai din deficienti de vedere, functioneaza în baza Legii 21/1924. În structura sa actuala, a fost înfiintata prin Hotarârea Judecatoreasca nr. 3288/27 septembrie 1956. Ea este urmasa unor organizatii ale nevazatorilor si a unor structuri de sprijinire a acestora datând de la începutul secolului XX. De fapt, singurele ONG-uri ale persoanelor cu handicap care pot fi recunoscute ca functionale în aceasta perioada sunt cele doua mentionate anterior.

          Concluzii privind perioada comunista:

a. Legislatia generala a cuprins unele elemente privind persoanele cu dizabilitati. Nu a existat însa o legislatie speciala pentru acestea.
b. Eforturile de dezvoltare a învatamântului special au facilitat trecerea de la domeniul filantropiei fata de copiii cu deficiente la nivelul preocuparilor statului.
c. Dezvoltarea sistemului de institutionalizare a persoanelor cu handicap a creat o bariera între acestea si societate. Nu exista elemente ale unor politici de integrare în societate ci de izolare de societate a persoanelor cu handicap.
d. Învatamântul special, asigurarea unor locuri de munca prin cooperativele mestesugaresti precum si participarea la competitii sportive au fost doar elemente singulare de protectie.

e. Sustinerea oferita de stat, ca o "demonstratie de grija" regimului comunist pentru acest segment de populatie, a fost extrem de formala.
f. Intr-o perioada în care sociologia este total politizata, psihologia desfiintata ca profesie iar asistenta sociala, cât a mai ramas, a fost deprofesionalizata, statul este considerat si ramâne drept singurul ofertant de servicii.

              Revolutia din Decembrie 1989 din România a pus capat regimului totalitar dictatorial comunist si a deschis o noua fila de istorie, cea a schimbarii. Într-o forma timida cu nuante contradictorii la început, apoi din ce în ce mai concret si clar, fortele democratice au început sa fie simtite. Perioada de tranzitie spre o societate democratica, deschisa si libera este caracterizata de eforturi speciale în doua directii de baza:

Ř     aliniere legislativa la reglementarile internationale;

Ř     implementarea legislatiei în contextul mentalitatii si experientei existente.

            Câteva elemente de referinta pentru grupul nostru tinta marcheaza în mod deosebit momentul imediat urmator schimbarii:

·        Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990 pentru ratificarea Conventiei cu privire la Drepturile Copilului, adoptata de Adunarea Generala a ONU la 20 noiembrie 1989;

·        HG nr. 521 din 12 mai 1990 privind organizarea si functionarea învatamântului în România în anul scolar (universitar) 1990/1991 care cuprinde o sectiune speciala referitoare la categorii de scoli care vor functiona în subordinea Ministerului Muncii si Ocrotirii Sociale: camine scoala pentru diferite categorii de handicap, centre logopedice precum si centre de orientare scolara si profesionala;

·        HG nr. 610 din 25 mai 1990 privind acordarea unor drepturi nevazatorilor precum si însotitorilor acestora;

·        Constituirea Comitetului pentru sprijinirea institutiilor de ocrotire a copilului prin HG nr. 1032 din 26 septembrie 1990, menit sa contribuie la evaluarea si coordonarea programelor de îmbunatatire a conditiilor de îngrijire si educare a copiilor ocrotiti, la amplificarea cooperarii cu organismele si fundatiile create în acest domeniu în România si în lume. Prevederile acestei hotarâri sunt modificate si completate prin HG nr. 833 din 14 decembrie 1991;

·        Înfiintarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati prin H.G. nr. 1100 din 13 octombrie 1990:

         Art. 1 - Se înfiinteaza Secretariatul de Stat pentru Handicapati pe lânga ministerul de stat însarcinat cu calitatea vietii si protectia sociala.

               Constitutia din 21 noiembrie 1991 în care, pentru prima data, apare o referire distincta la persoana cu handicap. Citam astfel:

        Art. 46 Protectia persoanelor handicapate

Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de învatamânt, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectând drepturile si îndatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

              La 1 iunie 1992 a intrat în vigoare Legea nr. 53 privind protectia speciala a persoanelor handicapate, care a constituit un moment crucial pentru starea societatii românesti de atunci. Este demn de precizat ca în lege apar în mod explicit : egalitatea sanselor, alternativa unor forme de protectie neinstitutionalizate / specifice precum si notiunea de accesibilitate fizica sau pregatirea la domiciliu a copiilor netransportabili la scoala.
               Masurile de protectie speciala prevazute în prezenta lege au ca scop prevenirea, atenuarea, înlaturarea consecintelor profesionale, economice si sociale ale handicapatului si egalizarea sanselor prin:

a.depistarea activa si precoce a persoanelor handicapate;
b.asistenta medicala si educatie normala sau speciala a persoanelor handicapate;
c.orientarea scolar-profesionala, calificarea, sprijinirea încadrarii în munca si integrarii sociale a persoanelor handicapate.

              Protectia speciala a persoanelor handicapate se efectueaza prin forme institutionalizate, asigurându-se drepturile materiale prevazute de lege, si prin forme neinstitutionalizate, specifice.

             Caile de acces în cladirile si locuintele publice, precum si ale unitatilor de ocrotire si asistenta sociala vor fi amenajate corespunzator, prin adaptare sau din constructie, astfel încât sa nu constituie bariere arhitecturale sau alte obstacole pentru persoanele handicapate.

              Un nou pas în progresul legiferarii protectiei persoanelor cu handicap s-a realizat prin HG nr. 939 din 29 decembrie 1997 privind reorganizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati. Denumirea institutiei se schimba, devenind: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Ce aduce nou aceasta reglementare? Se adauga noi atributii pentru SSPH, care are o structura organizatorica bine definita ca o retea, având în subordine inspectoratele de stat teritoriale si Institutul National de Studii si Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap. Aceasta institutie va coordona metodologic urmatoarele unitati : Asociatia Nevazatorilor din România, Asociatia Surzilor din România, caminele de batrâni, caminele - spital pentru copii cu handicap, caminele spital pentru copii cu handicap care functioneaza ca centre pilot zonale de asistenta speciala, caminele spital pentru bolnavi cronici somatici, caminele spital pentru bolnavi cronici neuropsihici, caminele spital pentru recuperarea neuropsihomotorie adulti, cu centre de zi, caminele spital pentru recuperarea neuropsihomotorie copii, cu centre de zi, camine-atelier.
                  Autoritatea Nationala  pentru Persoanele cu Handicap este organul de specialitate al administratiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale[1], care realizeaza coordonarea, îndrumarea si controlul activitatii de protectie a persoanelor cu handicap, precum si asigurarea integrarii sociale a acestora.

              Autoritatea Nationala  pentru Persoanele cu Handicap are urmatoarele atributii :

Ř     elaboreaza strategia guvernamentala în domeniul protectiei persoanelor cu handicap, adulti si minori, în conformitate cu principiile si normele internationale;

Ř      initiaza, elaboreaza si avizeaza actele normative din domeniul protectiei persoanelor cu handicap;

Ř     actioneaza pentru promovarea alternativelor de tip familial la protectia institutionalizata a persoanelor cu handicap, prin dezvoltarea si diversificarea serviciilor de recuperare si reintegrare  ambulatorii;
d. analizeaza factorii carentiali, generatori ai handicapului, si stabileste masurile adecvate de prevenire a aparitiei acestora;

                 Realizarea masurilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap prin acordarea drepturilor la domiciliu sau în institutiile de protectie speciala sunt prevazute în mod detaliat în Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.102 din 29 iunie 1999 care abroga Legea nr. 53/1992.

               Evolutia persoanelor cu handicap incepand cu anul intrarii in vigoare a Legii 53/1992 este redata in prin urmatoarele grafice :


Sursa: prelucrari personale cu date obtinute din situatiile statistice ale ANPH         


EVOLUTIA PERSOANELOR CU HANDICAP

Nr Crt.

AN

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

NUMAR TOTAL

74,053

225,232

370,462

368,586

462,947

408,429

412,295

410,117

402,275

425,847

423,393

408,120

din care:

1.1

COPII

8,845

11,466

32,352

47,336

59,521

65,255

52,717

54,364

56,390

59,746

56,886

56,124

1.2

ADULTI

65,208

213,766

338,110

321,250

403,426

343,174

359,578

355,753

345,885

366,101

366,507

351,996

din care:

2

NEINSTITUTIONALIZATI

54,805

205,239

350,611

348,592

442,370

387,342

391,194

388,453

382,728

405,784

403,533

387,850

din care:

2.1

COPII

4,641

7,117

28,412

43,172

55,566

61,346

49,224

51,178

55,186

58,688

55,984

55,556

2.2

ADULTI

50,164

198,122

322,199

305,420

386,804

325,996

341,970

337,275

327,542

347,096

347,549

332,294

3

INSTITUTIONALIZATI

19,248

19,993

19,851

19,994

20,577

21,087

21,101

21,664

19,547

20,063

19,860

20,270

din care:

3.1

COPII

4,204

4,349

3,940

4,164

3,955

3,909

3,493

3,186

1,204

1,058

902

568

3.2

ADULTI

15,044

15,644

15,911

15,830

16,622

17,178

17,608

18,478

18,343

19,005

18,958

19,702



Sursa: prelucrari personale cu date obtinute din situatiile statistice ale ANPH         

2.2           Persoana cu handicap in legislatia romana

           Persoana cu handicap si integrarea acesteia in societate reprezinta una din marile provocari care stau in fata omenirii.

          Orice politica pe care o promovam in acest sens trebuie sa aiba in vedere atat respectarea drepturilor persoanei cu handicap cat si corecta incadrare a ei in categoria de handicap.

           In acest sens , cel mai important aspect este noua abordare: "resursa urmeaza persoana".

            Trebuie ca fiecare sa inteleaga ca ajutorul financiar pe care statul il acorda, se adreseaza fiecarei personae cu handicap in parte si ca aceasta reprezinta costul integrarii in societate.

            Nu mai dorim "sa platim boala", ci incercam sa suplinim deficientele fizice, senzoriale sau mintale pentru a realize egalizarea sanselor sociale. Daca handicapul apare din vina societatii, este normal ca tot societatea sa contribuie la eliminarea lui.

         In domeniul promovarii drepturilor omului, in documentele ONU, UNESCO, UNICEF privind drepturile diferitelor categorii de personae, sunt inscrise enunturi prin care se exprima determinarea, delimitarea, stabilirea cu preciziie a insusirilor proprii unei notiuni, situatii, activitati. Definitiile sunt rezultatul unui process de cunoastere, de aprofundare teoretica si de generalizare a practicii.

            Cunoasterea definitiilor corecte ofera un punct solid de sprijin pentru practicieni, previne repetarea unor situatii nedorite.

             Ce repercursiuni practice, nebanuite chiar de legislatori, pot avea unele definitii, a demonstrate-o si Legea nr.53/1992. Elaborata si adoptata dupa Revolutia din Decembrie, legea a apelat la o definire a handicapului si la o clasificare a handicapurilor in functie de deficienta. Astfel, in urma legii, un numar destul de mare de personae perfect integrate social cu venituri peste medie, a obtinut certificate de handicapat si drepturile aferente in defavoarea altor personae cu deficienta cu dezavantaje din fata carora societatea nu a reusit sa ridice barierele care impieteaza asupra autonomiei personale si a integrarii sociale.

             Utilizarea definitiei general acceptate in momentul de fata, subiacenta Ordonantei de Urgenta nr. 102/30 iunie 1999 previne astfel de situatii. Organismele Organizatiei Natiunilor Unite recomanda utilizarea termenului de handicap asa cum a fost definit de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). OMS face urmatoarea distinctie intre deficienta, incapacitate si handicap.                                                                                                                                                                 -            Deficienta -  orice pierdere sau anomalie a structurii sau functiei psihologice, fiziologice si anatomice.

              Incapacitatea - orice restrictie sau lipsa (rezultatnd dintr-o deficienta) a capacitatii de a efectua o activitate in maniera sau in cadrul a ceea ce se considera normal pentru fiinta umana.

               Handicapul - un dezavantaj pentru o persoana , rezultand dintr-o deficienta sau o incapacitate, care limiteaza sau impiedica indeplinirea unui rol care este normal, depinzand de varsta, sex, factori sociali si culturali, pentru acea persoana.

               ONU a preluat definitia OMS in "Programul mondial de actiune privind persoanele cu handicap a, adoptat de Adunarea Generala ONU la 3 decembrie 1982 si in toate documentele ulteriore.

                In aceste documente se subliniaza consecintele majore ale unei astfel de definiri a handicapului, inclusive in protectia sociala.

                 - " Handicapul este o functie a relatiei dintre persoanele cu deficiente si mediul inconjurator. Apare atunci cand acestea intalnesc bariere culturale, fizice sau sociale, care le impiedica accesul la diferitele sisteme ale societatii si care sunt disponibile altor cetateni. Astfel incat handicapul este pierderea sau limitarea ocaziilor de a lua parte la viata comunitatii la nivel egal cu al celorlalti".

               - Persoanele cu handicap nu constituie un grup omogen. Fiecare persoana cu handicap intalneste bariere diferite, de diferite feluri, care trebuie depasite pe cai diferite.

                Din perspectiva definirii handicapului sunt propusi si termeni semnificativi de actiune, preventie, recuperare si egalizare a sanselor.

                In lucrarea publicata de Consiliul Europei, in urma unor dezbateri ample si a unei conferinte pe tema : "Laemploi et lautilite de la classification internationale des handicaps: deficieces, incapacites et desavantages",Strasbourg, 1999, se stabileste importanta mentinerii definirii handicapului in functie de dezavantaje, asa cum s-a realizat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii cu ani in urma. Eforturile in domeniu se cer concertate spre extinderea listei incapacitatilor si dezavantajelor pentru fiecare deficienta, data fiind marea varietate a situatiilor concrete.

                 Definitia general acceptata a handicapului include in ea resurse optimizatoare, indicand asupra efortului societatii de a asigura participarea persoanei cu deficiente la viata comunitatii la un nivel egal cu al celorlalti de a ridica barierele culturale, fizice sau  sociale care impiedica accesul persoanei cu deficiente la diferitele sisteme ale societatii care sunt disponibile altor cetateni. Aceasta definitie ia in considerare mediul, considera deficientele, incapacitatile si dezavantajele ca bidimensionale, marcate de interactiunea cu mediul. Mediul este cel care hotaraste in primul rand ce efect are o deficienta sau incapacitate asupra vietii cotodiene a persoanei. S-a trecut de la o abordare medicala asupra handicapului la o conceptie mai larga bazata pe drepturile omului. Se ajunge la un model complet al definirii handicapului, care inglobeaza criterii medicale, psihologice si sociale, se raporteaza la individual si ajuta direct persoana, constientizand factorii de mediu creatori de handicap, de dezavantaje asupra carora se poate actiona.

                 Deficiente precum cele intelectuale, psihice, de limbaj, ale analizatorilor, ale scheletului si ale aparatului de sustinere genereaza incapacitate privind satisfacerea nevoilor corporale, comunicarea, locomotia, utlizarea corpului in anumite sarcini si activitati. Daca societatea nu intervine, incapacitatile genereaza inconveniente de natura sociala, dazavantaje privind independenta fizica, autonomia persoanei, mobilitatea, orientarea, independenta economica, integrarea sociala. Persoanan cu handicap nu poate sa joace toate rolurile semenilor sai sis a participle ca si ceilalti la viata in societate. Dimensiunea sociala si definirea handicapului duc la:                                                                                                                                                                                                                                                                                            -              -identificarea situatiilor mediului fizic si social care pot restrange libertatea unui copil sau adult cu handicap (accesibilitatea in imobil, mijloacele de transport in comun, in institutii publice, comportamente dezagreabile ale semenilor);

               - identificarea cerintelor educative speciale ale copilului cu handicap, de terapie sau de recuperare a adultilor. Sunt vizate activitati educative, recuperatorii si terapeutice care pot conduce la compensarea incapacitatilor manifestate intr-o anumita directie, la formarea autonomiei personale, la orientarea scolara si profesionala spre domenii in care handicapul nu are relevanta;

                - fundamentarea deciziei privind acordarea de prestatii, accesul la un anumit tip de transfer financiar, la un anumit tip de ingrijire si la anumite mijloace tehnice sociale.

                Astfel, dezavantajele pe care le au persoanele cu handicap privind accesul in mediu, trebuie sa-si aiba corespondenta in servicii medicale (protezare), sociale (de exemplu: amenajarea locuintei, a mijloacelor de transport), educative (daptarea scolii si a salii de clasa, programe modulare, acces la sevicii de terapie si compensare), profesionale (adaptarea locului de munca).

                Handicap , potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane, inseamna greutate, piedica intervenita in munca cuiva.

                Etimologia termenului, asa cum  se subliniaza  intr-un alt dictionar al carui autor sunt  Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, este britanica, tinand de domeniul sportiv, desemnand la inceput reducerea voita a capacitatii unui concurent  intr-o intrecere, pentru a spori sansele adversarului si suspansului. Acelasi dictionar precizeaza, insa , ca handicap inseamna un dezavantaj pe care il are o anumita persoana, ca urmare a unei infirmitati (deficiente) ori a unei incapacitati. Infirmitate cuprinde orice pierdere , anomalie ori dereglare a unei structuri sau a unei functii la nivelul organismului, pe cand incapacitatea inglobeaza orice restrictie, diminuare, lipsa ori pierdere a capacitatii de a efectua o activitate in conditiile considerate  ca normale pentru o fiinta umana.

                 In vechea Constitutie, la art. 46, se prevedea ca persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. In noua Constitutie a Romaniei la art.50 statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire , de tratament , de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

                 In literatura de specialitate se arata ca persoanele cu handicap  sunt fiinte umane , iar handicapul lor nu este doar o problema individuala .In esenta, protectia acestor persoane, ca parte componenta a  politicilor sociale , a condus la aparitia unor preocupari legate de educatia speciala, de readaptarea profesionala si incadrarea in munca , de asitenta si integrarea sociala , de normalizare etc.

                 Intr-o alta lucrare se precizeaza ca handicapul reprezinta o deficienta fizica sau psihica , sau un grup de deficiente fizice si psihice care fac sa diminueze partial sau total caracteristicile umane normale.In aceste conditii, un handicapat poate sau nu sa faca fata in mod diferit cerintelor zilnice ale vietii.

                  In Declaratia persanelor handicapate , proclamata de Organizatia Natiunilor Unite in 1975 , se precizeaza  ca termenul de handicapat desemneaza  orice persoana aflata in incapacitate de a-si asigura in totalitate sau in parte necesitatile unei vieti individuale sau sociale normale, din cauza deficientei congenitale ori din alte cauze, a incapacitatilor fizice sau mentale.

                In art.1 din Recomandarea nr.99 / 1955 privind reciclarea invalizilor, se releva ca invalid este considerata orice persoana care are posibilatati reduse de angajare sau pastrare a unui loc de munca, ca efect al deficientelor sale fizice sau mentale.

                In sfarsit, art. 1 din Ordonanta de Urgenta nr.102 / 1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca  a persoanelor cu handicap prevede ca persoanele cu handicap sunt acele persoane care au un dezavantaj datorat unor deficiente fizice, senzoriale, psihice sau mentale, care le impiedica sau le limiteaza accesul normal si in conditii de egalitate la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor sociali, materiali si culturali necesitand masuri de protectie speciala in vederea integrarii lor sociale.

                Incadrarea intr-o categorie de persoana cu handicap care necesita protectie speciala in raport cu gradul de handicap care atesta, atat pentru adulti cat si pentru copii, potrivit criteriilor de diagnostic clinuc, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca, care stabilesc gradul de handicap- usor, mediu, accentuat si grav- prin certificat  emis de comisiile de expertiza medicala a persoanei cu handicap pentru adulti si respactiv pentru copii ( art. 2 alin. 1).

               In prezent desi definitia a cunoscut o noua modificare, ea este totusi in opinia unora depasita, intrucat are la baza o definitei pe care Organizatia Mondiala a Sanatatii a dat-o la inceputul anilor 1990.

              Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) , persoanele cu handicap, in intelesul prezentei ordonante de urgenta, sunt acele persoane pe care mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice sau mentale ,le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali si culturali proprii, necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale si profesionale.

               De lege ferenda, consideram ca este necesara redefinirea notiunii de persoane cu handicap in conformitate cu definitiile acceptate  pe plan international.

2.3 Drepturi de care beneficiaza persoana cu handicap

             Drepturile puteau fi grupate in raport de obiectul si natura lor juridica in mai multe categorii, dupa cum urmeaza:[2]

a)     drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar;

b)    drepturi la prestatii de asistenta sociala;

c)     stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul anumitor depturi;

d)    facilitati de ordin fiscal.

              a)Drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar

               In aceasta categorie erau incluse urmatoarele drepturi:

-         ajutorul special;

-         pensia sociala pentru nevazatori;

-         alocatia de stat pentru copii cu handicap.

               b)Dreptul la prestatii de asistenta sociala

                Aceste prestatii reprezentau forme de ajutor material prin care se sigura fie o protectie suplimentara persoanelor cu handicap, inclusiv a veniturilor acestora , fie un supliment de servicii necesar ca urmare a situatiei in care se afla persoana.

                 In prima categorie de prestatii de asistenta sociala se include urmatoarele:

·        asigurarea asistentei medicale prin acordarea gratuita de medicamente, tratament in unitati sanitare si statiuni, proteze, aparate ortopedice, dispozitive de mers, aparatura si materiale ajutatoate-compensatorii pentru cei cu un venit mediu lunar pe o persoana aflata in intretinere mai mic decat salariul minim brut pe tara  indexat, precum si asistenta medicala gratuita la domiciliu pentru  persoanele cu handicap nedeplasabile;

·        scutire la plata taxelor de abonament pentru detinatorii de aparate radio si televizoare asimilate persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, drept recunoscut si celor care au in intretinere astfel de persoane;

·        reducerea costului biletelor de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti sau militari in termen;

·        scutire la plata taxelor de instalare, transferare si abonament telefonic;

·        gratuitate transportuluiurban cu mijloace de transport in comun pentru cei asimilati gradului I sau II de invaliditate;

·        gratuitatea transportului interurban in limita a 12 calatorii dus-intors pe an la alegere, cu trenul de persoane clasa a II-a , cu autobuzul sau cu navele pentru transportul fluvialsi maritim al unitatilor cu capital integral de stat pentru cei asimilati persoanelor invalide gradului I, persoanele cu handicap asimilate gradului II de invaliditate beneficiind de jumatate din numarul calatoriilor mentionate mai sus.

                Din cea de-a doua categorie de prestatii de asistenta sociala mentionam:

·          pregatirea la domiciliu a copiilor cu handicap nedeplasabili pe durata invatamantului obligatoriu, acest drept fiind recunoscut si persoanelor cu handicap nedeplasabile in varsta de pana la 30 ani;

·          incadrarea cu contract individual de munca si salarizarea la nivelul salariului minim brut  lunar al unei asistente sociale cu pregatire medie debutatnt a persoanelor care au in ingrijire, supraveghere si acorda ajutor permanent minorului sau adultului cu handicap;

·          acordarea in folosinta gratuita de motorete si motociclete adaptate persoanelor cu deficiente locomotorii.

            c) Un  alt aspect deosebit de important in cadrul masurilor institutionale de asistenta sociala reglementate in favoarea persoanelor cu handicap este acela legat de stabilirea unor conditii mai favorabile privind exercitiul unor drepturi stabilite de lege si in privinta altor persoane decat cele cu handicap.

                In acest sens mentionam :

·        incadrarea intr-o activitate salarizata a persoanelor cu handicap calificate prin invatamantul obisnuit sau special in locurile de munca accesibile si cat mai aproape de domiciliul lor, in conditiile legii;

·        prioritate la inchirierea , construirea si cumpararea locuintelor din fondul de stat si repartizarea , la cerere, a apartamentelor la nivelurile inferioare ale imobilului;

·        acordarea unei camere in plus, in locuintele proprietate de stat, la cerere, persoanelor cu handicap incadrate in gradul I deinvaliditate, precum si familiilor care au in intretinere un minor cu handicap;

·        concediu de odihna suplimentar stabilit de Legea nr.6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor, insa de acest concediu  suplimentar beneficiau numai persoanele cu handicap asimilate gradului III de invaliditate, intrucat numai acestea pastreaza in parte capacitatea de a munci;

·        concediu prenatal incepand cu luna a VI-a de sarcina, acordat la cerere;

·        stabilirea chiriei pentru locuinta din fondul locativ de stat la tariful minim prevazut de lege, iar pentru nevazatori redus cu 50%;

·        reducerea zilei de munca cu 1-2 ore si proportional a salariului fara a diminua si vechimea in munca;

·        pensie integrala peste limita de varsta daca dovedesc o vechime in munca dupa data dobandirii handicapului , de 15 ani barbatii si 10 ani femeile, in cazul celor incadrabili in gradul I de invaliditate, de 20 de ani barbatii si 15 ani femeile, in cazul celor asimilati gradului II de invaliditate si de 25 de ani barbatii si 20 de ani femeile, I cazul celor incadrati in gradul III de invaliditate.

·        Din anul 2002, pentru persoanele cu handicap se organizeaza anual Bursa

                 locurilor de munca.

                

e)     Facilitati de ordin fiscal

             Prin Ordonanta Guvernului nr. 36 din 30 ianuarie 2002 privind impozitele si taxele locale s-au stabilit facilitati fiscale, precum si scutiri de taxe hoteliere pentru persoanele cu handicap de gradul I si II si persoanele fizice nevazatoare (Art. 49 alin. 2 si 3) ; sunt scutite de asemenea de la plata impozitelor si taxelor locale fundatiile si asociatiile cu caracter umanitar care au scopul de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural (Art. 55 alin. 1) sau au ca unica activitate întretinerea si functionarea caminelor de batrâni si caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii. (Art. 55 alin 2).

            Educatie
Dezvoltarea proiectului Învatamântul pentru copii cu cerinte educative speciale din programul 3 al Strategiei dezvoltarii învatamântului preuniversitar presupune urmatoarele :

·        cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale în sistemul de învatamânt special sau de masa

·        punerea în practica a programelor de integrare a copiilor din învatamântul special în unitatile de învatamânt de masa, sub diferite forme, tinând cont de tipul si gradul handicapului

·        asigurarea profesorilor itineranti si de sprijin, corespunzator numarului de elevi din învatamântul special integrati în unitatile de învatamânt de masa si pentru grupurile vulnerabile

·        flexibilitatea ofertei curiculare, pentru a raspunde principiului educatiei pentru toti si pentru fiecare

·        formarea cadrelor didactice din învatamântul de masa pentru a lucra cu copii care au cerinte educative speciale sau se gasesc în situatii vulnerabile

·        pregatirea scolii de masa pentru a primi si a integra copii din scolile speciale

·        transformarea scolilor speciale în centre de resurse pentru învatamântul special si pentru cel de masa (ateliere de microproductie, ateliere pentru formarea practica etc).

          Integrarea în/prin comunitate a avut o consecinta deosebita în descoperirea unor valori cultural-spirituale ale persoanelor cu handicap. În acest sens, sunt de mentionat : organizarea de expozitii de arta, - spectacole , publicarea unor volume de literatura si proza , editarea de reviste si publicatii.
           Introducerea interpretului limbajului mimico-gestual la televiziuni
          A constituit unul dintre elementele esentiale de includere în comunitate a persoanelor deficiente de auz.
           Implicare în viata religioasa

           O noutate pentru societatea româneasca post-comunista o constituie faptul ca s-au construit biserici în imediata apropiere sau în curtea centrelor rezidentiale pentru persoanele cu handicap. Persoanele asistate în centre pot participa astfel la ceremoniile religioase.

            Pentru persoanele nedeplasabile si cele imobilizate în fotolii rulante, s-a luat legatura cu preotii parohi ortodocsi (iar în cazul altor culte cu pastorii sau preotii cultului respectiv) pentru ca în fiecare duminica sa se deplaseze la sediul centrelor si sa oficieze slujbe religioase. Exista de asemenea câteva biserici (Pitesti, Bucuresti) unde slujba se efectueaza în limbaj mimico-gestual .

              Exercitarea dreptului de vot

              Dreptul de vot al persoanelor cu handicap este un drept constitutional. Acesta se exercita în doua moduri : 1) prin deplasarea asistatilor însotiti de un reprezentant al centrului la sectia de votare la care este arondat centrul ; 2) prin acordul sectiei de votare de a deplasa urna volanta la sediul centrului sau al familiei pentru exercitarea dreptului constitutional de a vota.

Exemplu : cu ocazia Referendumului pentru aprobarea noii Constitutii a României în perioada 18-19 octombrie 2003, folosind aceste proceduri, si-au manifestat opinia prin vot toti asistatii.

             Transport
             Prin Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 290 din 17 aprilie 2003 s-au aprobat normele metodologice privind modalitatea de acordare a gratuitatii transportului urban cu mijloacele de transport în comun de suprafata sau cu metroul si interurban, precum si pentru stabilirea cuantumului acestei gratuitati pentru persoanele cu handicap accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali sau însotitorii acestora. Facilitatile de acces fizic în cladiri publice, în institutii de cultura sau hoteluri au început sa se dezvolte si sunt în atentia tuturor factorilor implicati în protectia persoanelor cu handicap.

               Sanse egale

            În conformitate cu Legea nr.202/2002 referitoare la crearea de sanse egale între femei si barbati si luând în considerare HG nr. 967/1999 privind constituirea si functionarea Comisiei Interministeriale de Consultanta în domeniul egalitatii sanselor între femei si barbati ca si HG nr. 1273/2000 pentru aprobarea Planului National de Actiune privind egalizarea sanselor între femei si barbati, ANPH a întocmit planul strategic de monitorizare a cailor prin care toate aceste reglementari sunt aplicate în domeniul persoanelor cu handicap. O atentie speciala a fost data femeilor cu handicap pentru a preveni tripla lor discriminare : ca femei, persoana cu handicap si discriminarea bazata pe motive economice. Un exemplu de buna practica poate fi dat : o reprezentanta a ONPHR face parte din Comitetul National de promovare al femeilor în stiinta.


DREPTURILE DE CARE BENEFICIAZA PERSOANA CU HANDICAP, CONFORM LEGII NR. 519/ 12 IULIE 2002

INDIFERENT DE SURSA FINANTARII PLATILOR

= TABEL SINTETIC =

DREPTURI

ALOCATIE DE STAT (+100%)

ALOCATIE HRANA HIV / SIDA

ALOCATIE SOCIALA (pensie sociala)

ASISTENT PERSONAL

INSOTITOR (optional)

INDEMNIZATIE SOCIALA (AJUTOR SPECIAL)

Abonament RADIO-TELEVIZOR

Abonament TELEFON

TRANSPORT URBAN

TRANSPORT INTERURBAN

Abonament CURENT ELECTRIC

Indemnizatie pt.salariati cf.HG40/2000, art.19, lit.n

MEDICA-MENTE

TABERE

BILETE SECTACOL

COPIL

VAZATOR ***

Grad

I                       (Grav)

DA

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

DA  (prin intermediul C.N.A.S.)

DA

DA

COPIL

VAZATOR ***

Grad

II (Accentuat)

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (6 calatorii / an)

DA

DA

COPIL

VAZATOR SI NEVAZATOR

Grad

III                            (Mediu)

DA

DA

DA

DA

COPIL*

NEVAZATOR

Grad

I             (Grav)

DA

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

DA

DA

COPIL**

NEVAZATOR

Grad

I             (Grav)

DA

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

DA

DA

COPIL

NEVAZATOR

Grad

II              (Accentuat)

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (6 calatorii / an)

DA

DA

ADULT

VAZATOR ***

Grad

I                       (Grav)

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

ADULT

VAZATOR ***

Grad

II (Accentuat)

DA****

DA*****

DA

DA                            (6 calatorii / an)

ADULT

VAZATOR SI NEVAZATOR

Grad

III                            (Mediu)

ADULT*

NEVAZATOR

Grad

I             (Grav)

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

DA

DA

ADULT**

NEVAZATOR

Grad

I             (Grav)

DA

DA

DA

DA*****

DA

DA                            (12 calatorii / an)

DA

DA

ADULT

NEVAZATOR

Grad

II              (Accentuat)

DA

DA*****

DA

DA                            (6 calatorii / an)

*Cu asistent personal (la alegere); **Cu insotitor  (la alegere); *** In categoria vazatorilor intra si acei nevazatori care nu sunt inregistrati la A.N.R. si care primesc drepturile unui vazator; **** Adultii incapabili de munca din cauza handicapului si care nu au alte venituri, altele decit pensia de urmas. Pt. cei cu venituri mai mici decit cuantumul se acorda diferenta pina la valoarea acestuia; ***** ABONAMENT TELEFON: pentru VAZATORI = ABONAMENTUL FARA IMPULSURI PLUS 100 DE IMPULSURI; pentru NEVAZATORI  = ABONAMENTUL FARA IMPULSURI PLUS 400 DE IMPULSURI;

Nota: Plata drepturilor pt. persoanele nevazatoare s-a facut prin intermediul A.N.R.si filialele sale teritoriale, din sume virate de catre A.N.P.H. din bugetul sau.

Sursa : A.N.P.H. Bucuresti - Drepturile si facilitatile de care beneficiaza persoanele  cu handicap


                Drepturile de care beneficiaza copii cu handicap.

                   

                Mijloacele prin intermediul carora se realizeaza ocrotirea minorilor sunt diverse. In primul rand minorii se ocrotesc prin tutore.Minorii care se gasesc in dificultate sunt ocrotiti prin dispunerea masurilor prevazute de Ordonanta de urgenta nr. 26 / 1997.

                De asemenea, in cadrul reglemntarilor legale existente se poate aprecia ca minorii sunt ocrotiti si in cadrul altor institutii juridice consacrate in dreptul romanesc, dintre acestea retinandu-se adoptia, curatele si intitutia juridica privitoare la minorul interzis[3]

            Potrivit prevederilor art. 4 din O.U.G. nr.102/1999 protectia speciala a persoanelor cu handicap, deci inclusiv a copiilor cu handicap, se realizeaza prin acordarea drepturilor la domiciliu sau, dupa caz, in institutii de protectie speciala.

             Drepturile de care beneficiaza un copil cu handicap sunt prevazute in art.18 alin.(1) din O.U.G. nr.102/1999 si dupa continutul lor pot fi impartite in doua categorii :

Ř     drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar ;

Ř     drepturi la prestatii sau servicii de asistenta sociala.

a)     Drepturile de asistenta sociala cu caracter pecuniar  de care beneficiaza un  copil cu handicap sunt urmatoarele :

-         alocatie de stat in conditiile si in cuantumul prevazute de lege majorat cu   100 % ;                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  

-          alocatie de intretinere pentru copii cu handicap, aflati in plasament familial sau incredintati unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii, in cuantumul prevazut de lege, majorat cu 50% ;

-         alocatie de hrana pentru copii bolnavi de SIDA, calculata pe baza alocatiei zilnice de hrana stabilite pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice.[4]

               Copilul bolnav de Sida, beneficiaza de crepturile prevazute la art.18 alin(1) lit.(l)  numai in perioada in care este ingrijit de familie.

b)    dreptul la prestatii sau servicii de asistenta sociala de care pot beneficia copiii cu handicap ;

-         locuri de odihna gratuite in tabere pentru copiii prescolari, elevi si studenti cu handicap, o data pe an, conform conventiilor incheiate intre Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap si Ministerul Educatiei si Cercetarii ;

-         bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti sau militari in termen ;

-         obtinetrea gratuita a protezelor si ortezelor, carjelor, ghetelor ortopedice, carucioarelor, cu prioritate in conditii avantajoase, a aparatelor audutive si a implanturilor cardiace ;

-         gratuitatea transportului urban cu mijloacele de transport in comun  de suprafata sau cu metroul, pentru copiii cu handicasp accentuat si grav ;

-         gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane, clasa

-         a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 12 calatorii dus-intors pe an pentru copiii cu handicap grav si in limita a 6 calatorii dus-intors pe an pentru copiii cu handicap accentuat ; copiii cu afectiuni renale care necesita hemodializa in alte localitati decat cele de domiciliu beneficiaza de gratuitate si peste limita mentionata, in functie de recomandarea centrului de dializa ;    

-         acces liber si egal in orice institutie de invatamant obisnuit, in raport cu  restantul functional si potentialul recuperator, cu respectarea prevederilor    legislatiei in domeniul invatamantului;

-         pregatire scolara la domiciliu a copiilor cu handicap, nedeplasabili, pe durata   invatamantului obligatoriu prevazut de lege;

-         asistent personal pentru copilul cu handicap grav, cu precizarea ca parintii sau reprezentantii legali pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente cu   salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent personal;      

-         asistenta medicala in conditiile Legii asisgurarilor sociale de sanatate nr.145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

                  De prestatiile ori serviciile de asistaenta sociala prevazute la art.18 alin.(1) lit.b)si f) nu pot beneficia copiii cu handicap care se afla intr-o institutie de invatamant special, asistenta sociala si protectie speciala sau in alte institutii cu caracter social in care li se asigura intretinerea completa din partea statului.

DREPTURILE ADULTILOR CU HANDICAP

              In intreaga sa economie O.U.G. nr.102/1999 utilizeaza in mod constant sintagama persoana cu handicap, explicand, ca exceptie de la aceasta, numai intelesul notiunii de copil.

              In consecinta, vom aprecia ca in intelesul acestui act normativ adultul cu handicap este acea persoana care, fie a implinit varsta de 18 ani, fie a dobandit capacitatea de exercitiu deplina si care se gaseste in contextul factorilor precizati in art.1.

             Este vorba de faptul ca mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice sau mentale, le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali sau culturali proprii, necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale si profesionale.

             In conformitate cu "regulile standarda privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap, elaborate de catre organizatia Natiunilor Unite termenul de handicap are acceptiunea de "pierdere sau limitare a sanselor de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membrii ai societatii".

            Prin aceasta se asigura, in continut, diferentierea de termenul de incapacitate, definit de aceleasi "reguli standard" ca fiind suma diferitelor "limitari functionale ce pot fi intalnite la orice populatie a oricarei tari din jume".

             Analizand cei doi termeni atragem atentia ca limitarile functionale cauzate de disfunctionalitati fizice, intelectuale sau senzoriale, de conditiile de sanatate sau de boli mintale nu se confunda cu handicapul.

             Aceasta din urma consta in ppierderea sau limitarea sanselor de a participa in mod egal la viata comunitatii, situatie care nu se realizeaza si nici nu este prevazuta conceptual in cazul incapacitatii.

Stabilirea gradului de handicap al unei persoane adulte

              Intr-o reglementare unitara a stabilirii gradului de handicap, similar reglementarile precizate in cazul copilului cu handicap, masurile de protectie speciala se aplica pe baza incadrarii in categorii de persoane cu handicap.

               Stabilirea gradului de handicap pe care il are o persoana  adulta se face potrivit criteriilor de incadrare  stabilite prin ordin al ministrului sanatatii si familiei iart.1 alin.(3) din O.U.G.nr.102/1999s.

               Criteriile de incadrare in grad de handicap se bazeaza pe diagnosticul anatomo-clinic, diagnosticul functional si de evaluare a capacitatii de munca si de autoservire.

               In concordanta cu dispozitiile legii pentru aprobarea O.U.G.nr.102/1999, prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr.726/2002 au fost aprobate criteriile de incadrare in grad de handicap pentru persoanele adulte.

               Competenta stabilirii gradului de handicap al unei persoane adulte revine comisiri de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti organizata la nivelul fiecarui judet, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti.O distributie a persoanelor cu handicap pe tipuri de handicap este redata astfel :


Sursa :  prelucrari personale cu date obtinute din statistica SPJAS Braila

            

               In conformitate cu prevederile art.19 din O.U.G. nr.102/1999, adultilor cu handicap le sunt conferite o serie de drepturi care sa asigure securitatea sociala, ocrotirea sanatatii si instruirea acestora.

               Corespunzator continutului lor aceste drepturi pot fi impartite in:

a)     drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar;

b)    drepturi de prestatii sau servicii de asistenta sociala;

c)     stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul unor drepturi.

Potrivit art.4 din acelasi act normativ, acordarea acestor drepturi se face la

 domiciliu sau dupa caz, in institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap.

a)     Drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar de care beneficiaza adultii cu handicap:                                                                                                           

-         adultii cu handicap grav si accentuat, daca nu au alte venituri cu exceptia     pensiei de urmas, beneficiaza de o indemnizatie lunara in procent de 50%    din salariul minim brut pe tara, pe toata durata handicapului; cei cu venituri pana la acest cuantum primesc diferenta pana la nivelul  indemnizatiei lunare; pentru afectiuni care creeaza handicap ireversibil  indemnizatia lunara se stabileste pe toata durata vietii;

-         nevazatorii cu handicap grav beneficiaza de un venit lunar sub forma unor alocatii sociale in cuantum fix, indiferent de varsta si de veniturile realizate din salarii, pe toata durata handicapului grav, ce va fi actualizata anual , prin hotarare a Guvernului, in functie de indicele cresterii preturilor de consum ;

-         nevazatorii cu handicap accentuat beneficiaza de un venit lunar in cuantum de 505 din venitul stabilit pentru cei cu handicap grav, pe toata durata handicapului.Persoanele care cumuleaza salariul cu pensia pentru limita de varsta, cu pensia I.O.V.R. sau cu pensia pentru pierderea capacitatii de munca vor opta pentru una dintre acestea sau pentru alocatia sociala.Nevazatorii care nu desfasoara activitate salarizata cumuleaza alocatia sociala cu una din celelalte pensii stabilite potrivit legii ;

-         nevazatorul cu handicap grav primeste pentru plata insotitorului definit la art.1 din H.G. nr.610 / 1990 privind acordarea unor drepturi nevazatorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare.

    

b)     Prestatii sau servicii de asistenta sociala de care beneficiaza adultii cu handicap;   

-         introducerea in tara, o data la 8 ani, la alegere, de motociclete, motorete sau  autoturisme, in folosinta persoanei cu handicap accentuat sau grav sau, dupa caz, a familiei care are in ingrijire o persoana cu handicap accentuat sau grav, cu scutire de plata taxelor vamale ;

-         scutire de la plata taxelor de abonament pentru adultii cu handicap       grav,detinatori de aparate de radio si de televizoare ;

-         prioritate la instalarea postului telefonic si scutire de la plata abonamentului  telefonic cu 100 de impulsuri, precum si costul a 400 de impulsuri pentru nevazatori, atat pentru adultii cu handicap grav si accentuat, cat si pentru familiile acestora, daca au domiciliul comun ;

-         gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport in comun de suprafata sau cu metroul, pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali ai acestora, acordata pe baza unei anchete sociale din cadrul compartimentului specializat al primariei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta adultul cu handicap ;

-         gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane, clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 12 calatorii dus-intors pe an pentru adultii cu handicap grav si pentru asistentii personali ai acestora si in limita a 6 calatorii dus-intors pe an pentru adultii cu handicap accentuat si pentru insotitorii acestora ;

-         medicamente gratuite atat pentru tratamentul ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarii ;

-         bilete de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente,in  statiuni  balneoclimaterice pe baza reglementariloe stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei ;

-         obtinerea gratuita a protezelor, carjelor, ghetelor ortopedice, carucioarelor, la  pretul etalon stabilit de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si asigurarea, cu prioritate si in conditiil avantajoase, a aparatelor audutuve si a implanturilor cardiace ;

-         asistent personal pentru adultul cu handicap grav, angajat de catre autoritatile administratiei publice locale ; persoanan cu handicap grav sau reprezentantii legali ai acestora, cu exceptia nevazatorilor, pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent personal ;

-         pregatire scolara la domiciliu, pe durata invatamantului general obligatoriu,  la cerere, a adultilor cu handicap grav, nedeplasabili ;

-         asistenta medicala, in conformitate cu prevederile Legii nr.145/1997 cu modificarile si completarile ulterioare ;

c)      Stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul unor drepturi

In acest sens mentionam :

-         prioritate la inchirierea, construirea sau cumpararea locuintelor din fondul de  stat si repartizarea, la cerere, a apartamentelor la niveluri inferioare ale imobilelor, pentru persoanele cu handicap accentuat sau grav ;

-         acordarea a 25% din fondul de locuinte sociale persoanelor cu handicap grav,  conform legilor in vigoare ;

-         acordarea unei camere in plus, in conditiile legii, pe baza contractelor de

-         inchiriere pentru suprafetele locative cu destinatie de locuinta detinute de stat sau de unitatile administrative ale acestuia, la solicitarea persoanelor cu handicap grav, precum si a familiilor care au in intretinere un copil cu handicap grav ;

-         stabilirea chiriei, in conditiile legii, pe baza contractelor de inchiriere pentru  suprafetele locative cu destinatie de locuinta detinute de stat sau de unitatile administrative ale acestuia, la tariful minim prevazut de lege, daca persoana are handicap accentuat sau grav ;

             Adultii cu handicap grav care au si calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta pentru indemnizatia de insotitor prevazuta la art.61 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si asistent personal.

             Acelasi drept de optiune se mentine si in cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limita de varsta.

               De drepturile enumerate mai sus nu por beneficia persoanele adulte cu handicap care se afla in institutii de invatamant special, asistenta sociala si protectie speciala sau in alte institutii cu caracter social, in care li se asigura intretinere completa din partea statului.

2.4 {ncadrarea si pensionarea persoanelor cu handicap

              Potrivit O.U.G. nr. 102 / 1999 incadrarea in munca a persoanelor cu handicap se face in conformitate cu legislatia  generala a muncii, precum si cu dispozitiile speciale din acest act normativ.

          Încadrarea în munca a persoanelor cu handicap si realizarea de venituri de catre acestea se fac în conformitate cu legislatia generala a muncii, cu celelalte reglementari în vigoare, precum si cu dispozitiile speciale din prezenta ordonanta de urgenta, în scopul integrarii socioprofesionale a acestor persoane.

          Persoanele cu handicap pot fi încadrate în munca în conditiile legii, de catre persoane fizice sau juridice care angajeaza personal salariat, conform pregatirii lor profesionale si capacitatii fizice si intelectuale de care dispun, pe baza unui contract individual de munca.

          Încadrarea în munca a persoanelor cu handicap se poate face prin crearea de locuri de munca protejate, special organizate, în scopul eliminarii impedimentelor de orice fel, prin asigurarea înlesnirilor si adaptarilor corespunzatoare.

           Persoanele cu handicap pot fi angajate si cu munca la domiciliu, caz în care persoana fizica sau juridica care le angajeaza are obligatia de a asigura transportul la si de la domiciliu al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza în activitate si al produselor finite pe care le realizeaza.

            Astfel, persoanele cu handicap pot fi angajate fie in cadrul unor entitati obisnuite ( agenti economici, institutii publice, organizatii neguvernamentale), care vor amenaja locurile de munca ale acestora in scopul eliminarii impedimentelor de orice fel, fie in cadrul unitatilor protejate care la randul lor au obligatia de a le asigura inlesnirile si adaptarile corespunzatoare.

              in scopul integrarii  lor socioprofesionale, in cadrul masurilor institutionale de protectie speciala reglementate in favoarea persoanelor cu handicap, legiuitorul a inteles sa stabileasca o serie de conditii favorabile privind exercitiul unor drepturi.

              {n acest sens, mentionam:

-         perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare ;

-         Un preaviz platit , de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, pentru motive neimputabile;

-         Posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii in cazul in care beneficiaza de o recomandare medicala in acest sens  ;

-         Deducerea personala suplimentara de 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza - pentru persoanele cu handicap grav care sunt incadrate cu contract individual de munca si 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru persoanele cu handicap accentuat care se afla in aceeasi situatie .[5]

                 De asemenea , Legea nr. 76/2002 stabileste modalitati de simulare a angajatorilor  care incadreaza in munca persoane cu handicap.

               Institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap înfiintate cu avizul Ministerului Sanatatii si Familiei, la propunerea Autoritatii Nationale pentru  Persoanele cu Handicap, se afla în coordonarea acestuia.

    Autoritatea Nationala pentru  Persoanele cu Handicap îsi exercita atributia de coordonare prin:

·        elaborarea de norme si metodologii privind organizarea si functionarea institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap;

·         numirea si eliberarea din functie a persoanelor cu functii de conducere;

·         asigurarea instruirii si perfectionarii profesionale a personalului de specialitate;

·        verificarea respectarii dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta si ale altor acte normative referitoare la activitatea acestora; sprijinirea dezvoltarii acestor institutii în conformitate cu strategia si cu programele nationale de protectie speciala a persoanelor cu handicap. activitatea tuturor institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap aflate în coordonarea sa, informând Ministerul Sanatatii si Familiei si, dupa caz, Curtea de Conturi asupra aspectelor negative constatate.

                {n acest sens, angajatorii [6] care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioada de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe tara in vigoare.

                  Acestia au obligatia de a mentine raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data incheierii acestora.

                   Angajatorii [7]care au sub 100 de angajati si care incadreaza in munca pe o perioada nedeterminata persoane cu handicap, primesc lunar , pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana cu handicap angajata, o suma egala cu salariu minim brut pe tara in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor juridice de munca sau de serviciu pe o perioada de cel putin 2 ani.

                   Relativ la problema incadrarii in munca a persoanelor  cu handicap in cadrul unitatilor protejate trebuie mai intai sa stabilim care entitati pot dobandi aceasta  calitate  si care are competenta autorizarii acestora.

                  Potrivit O.U.G. nr.102 / 1999 pot fi unitati protejate urmatoarele entitati :

-         Agenti economici cu personalitate juridica , indiferent de forma de organizare si de proprietate, care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca ;

-         Sectii , ateliere sau alte structuri fara personalitate juridica din cadrul agentilor economici sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au contabilitate proprie si cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca ;

-         Asociatii familiale, asociatii sau fundatii fara scop lucrativ, constituite de cel putin o persoana cu handicap, precum si persoana cu handicap care este autorizata, potrivit legii, sa desfasoare activitati economice independente, cu conditia achitarii contributiilor de asigurari sociale prevazute de lege.

                Autorizarea entitatilor prevazute mai sus se face de catre A.N.P.H. in conditiile prevazute de ordinul comun al Ministerului Sanatatii si Familiei si al Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale nr.748 / 460 / 2002 pentru aprobarea Criteriilor de incadrare si a modului de autorizare a unitatilor protejate.

                Dupa autorizare entitatile care vor capata statutul de unitate protejata vor beneficia de urmatoarele facilitati fiscale[8] :

Ř     Scutire la plata impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75% din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si / sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate ;

Ř     Scutire la plata taxelor vamale pentru importurile de materii prime, materiale , semifabricate, utilaje si parti componente ale acestora necesare procesului de productie, cu mentiunea ca este interzisa instrainarea acestora pe timp de 5 ani, sub sanctiunea platii retroactive a taxelor vamale ;

Ř     Scutire de T.V.A. a operatiunilor desfasurate in aceste unitati ;

Ř     Alte facilitati care pot fi acordate de autoritatile administratiei publice locale din fondurile proprii.

                        Unitatea protejata va fi controlata, anual sau ori de cate ori este nevoie in ceea ce priveste modul de utilizare a sumelor rezultate din drepturile de care a beneficiat de catre A.N.P.H . Bucuresti impreuna cu Ministrul Finantelor Publice.

             {n situatia in care unitatea protejata nu a respectat prevederile art.38, alin ( 1 ) din O.U.G. nr. 102/1999, autoritatea care a emis autorizarea de functionare , o poate ridica.

             La data de 31 decembrie 2003, în evidentele statistice ale ANPH sunt înregistrate 12.183 de persoane cu handicap încadrate în munca. Înregistrarea are la baza raportarile serviciilor publice de asistenta sociale judetene, ale sectoarelor municipiului Bucuresti si ale Asociatiei Nevazatorilor din România.

           Dintre persoanele încadrate în munca, un numar de 2.067 de persoane sunt încadrate în gradul I de handicap (grav), 8.613 - gradul II ( accentuat) iar 1.503 - gradul III ( mediu).

            Numarul cel mai mare de persoane cu handicap grav încadrate în munca, si anume 1.155, este reprezentat de persoanele cu handicap grav de vedere fata de 15 persoane, infectate HIV/SIDA, angajate.

             Dintre persoanele cu handicap accentuat angajate, 3.076 sunt persoane cu handicap fizic/locomotor.

              Analiza statistica arata ca din 12.183 de persoane cu handicap angajate:

Ř     persoanele cu handicap fizic/locomotor reprezinta numarul cel mai mare de persoane angajate în munca ( 3.872)

Ř     urmeaza persoanele cu handicap somatic ( 2.435), auditiv (1.628), vizual    ( 1.322) si neuropsihic ( 1.063)

Ř     numarul persoanelor cu handicap mediu ( gradul III ) angajate în munca este mic - 1.503 - în comparatie cu numarul persoanelor încadrate în gradul I si II de handicap care muncesc.

            Este important de subliniat ca persoanele cu handicap încadrate în gradul I si II beneficiaza de indemnizatie lunara în valoare de 1.400.000 lei la care renunta, prin angajarea în munca. Persoanele cu handicap mediu nu au dreptul la aceasta indemnizatie si ar trebui sa fie mult mai motivate în ocuparea unui loc de munca.

PONDEREA NUMARULUI DE PERSOANE CU HANDICAP ÎNCADRATE ÎN MUNC~  FA|~ DE:

                                                                                      12.183

1

NUM~R TOTAL POPULA|IE ROMÂNIA

22.408.393

0,05%

2

NUM~R TOTAL SALARIA|I ROMÂNIA

4.411.400

0,28%

3

NUM~R TOTAL PERSOANE CU HANDICAP

416.286

2,93%

              

             Pâna în prezent au fost autorizate 23 unitati protejate, în baza Ordinului nr. 748/460/ 2002 pentru aprobarea Criteriilor de încadrare si a modului de autorizare a unitatilor protejate, într-un numar de 11 judete si în municipiul Bucuresti

             În cadrul Agendei Anului european al persoanelor cu handicap, în luna iunie s-a organizat o întâlnire de lucru cu administratorii unitatilor protejate la care au participat reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice si ai Directiei Generale a Vamilor, în vederea identificarii solutiilor la problemele din acest domeniu.

            {n prezent pensionarea persoanelor cu handicap este reglementata in art. 47 din Legea nr. 19/2000-privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.Potrivit acestui articol, " persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare astfel":

·        persoanele cu handicap grav, daca au realizat cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare, beneficiaza de reducerea cu 15 ani a varstei standard de pensionare;

·        persoanele cu handicap accentuat, daca au realizat cel putin 2/3 din stagiul complet de cotizare, beneficiaza de reducerea cu 10 ani a varstei standard de pensionare;

·        persoanele cu handicap mediu, daca au realizat stagiul complet de cotizare, beneficiaza de reducerea cu 10 ani a varstei standard de pensionare.

                 Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta in conditii mai favorabile, in sensul ca acestia pot solicita pensionarea indiferent de varsta pe care o au, daca au realizat ca nevazator cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.

2.5 Accesibilitati pentru persoana cu handicap

               Un rol important in procesul de egalizare a sanselor il are crearea accesibilitatilor in mediul inconjurator fizic.

              Aceasta presupune inlaturarea obstacolelor care impiedica miscarea libera in mediul ambient si accesibilizarea diverselor zone ale societatii cum ar fi : spatiile de locuit, institutiile publice, serviciile de transport public, mijloacele de transport, strazile, etc.

                    {n conformitate cu prevederile art.11 alin(1) din OUG 102/1999 cladirile institutiilor publice , ale celor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, locuintele construite din fonduri publice, mijloacele de transport in comun, telefoanele publice precum si caile de acces vor fi amenajate astfel incat sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap.

                   Lucrarile de amenajare se vor executa in etape, iar costurile acestora vor fi suportate din bugetele proprii ale ministerelor, autoritatilor administratie publice locale dupa caz  .

             Potrivit prevederilor OUG 102/1999, etapizarea lucrarilor de amenajare se prezinta astfel :

·        Pâna la data de 31 decembrie 2003 vor fi adaptate pentru a permite accesul neîngradit al persoanelor cu handicap toate cladirile institutiilor publice, ale celor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, magazinele si restaurantele, sediile prestatorilor de servicii catre populatie, precum si caile publice de acces( art.13) ;

·        Pâna la data de 31 decembrie 2001 toate telefoanele publice vor fi amenajate, cu respectarea prevederilor acestui normativ ( art.14);

·        Pâna la data de 31 decembrie 2002 toate institutiile publice vor încadra, pentru relatiile directe cu persoanele surde sau surdo-mute, traducatori ai limbajului mimico-gestual, autorizati potrivit legii( art. 15) ;

·        Pana la data de 31.12.2003 în spatiile de parcare de pe lânga institutiile de interes public vor fi rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap ( art.16) ;

·        Pâna la data de 31 decembrie 2002 toate spatiile de parcare organizate vor avea rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap.

·        Toate societatile sau regiile de transport în comun, urban sau interurban, au obligatia de a achizitiona mijloace de transport special adaptate pentru accesul neîngradit al persoanelor cu handicap(art.17)

·        În termen de maximum 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgenta (01.04.2004) producatorii de mijloace de transport în comun au obligatia de a introduce în fabricatie mijloace de transport în comun, special adaptate accesului neîngradit al persoanelor cu handicap.

·        Pâna la data de 31 decembrie 2010 toate mijloacele de transport în comun aflate în circulatie vor fi adaptate accesului neîngradit al persoanelor cu handicap.

·        Pâna la data de 31 decembrie 2005 autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a monta sisteme de semnalizare sonora si vizuala pentru persoanele cu handicap, la trecerile de pietoni, precum si panouri de afisaj în mijloacele de transport si pe drumurile publice.

·        Pâna la data de 31 decembrie 2003 toate spatiile de parcare organizate vor avea amenajate, rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap.

·        Este interzisa parcarea altor mijloace de transport pe locuri de parcare amenajate, rezervate si semnalizate prin semnul international pentru persoane cu handicap.

            Dezvoltarea retelei de unitati protejate ar trebui sa reprezinte un subiect în atentia atât a serviciilor publice de asistenta sociala cât si a organizatiilor neguvernamentale.

             Realizarea accesibilitatilor la locurile de munca ale persoanelor cu handicap si mai ales în cadrul unitatilor protejate constituie o obligatie pentru agentul economic.

             În cadrul programului de monitorizare a stadiului accesibilitatilor, institutia noastra va acorda o atentie deosebita realizarii accesibilitatilor la unitatile protejate.



[1] Hotararea Guvernului nr.737/2003-privind organizarea si functionarea Ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei-art12alin.( 2 )

[2] Constantin Stoenescu, Liviu Teodorescu, Ovidiu Mihaescu-Sistemul de protectie speciala a persoanleor cu handicap din Romania-Editura ALLBECK, Bucuresti 2003

[3] Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania-C-tin Stoenescu ,L.Teodorescu si O.Mihaescu- EDITURA ALLBECK, Bucuresti-2001,p.9

[4] Legea 10 /  09.01.2003- pentru modificarea OUG 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca  a persoanelor cu handicap- art. 18 alin (1) lit.l

[5] H.G.R. nr. 44 / 22.01.2004-Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal- art. 45 alin.4

[6] Legea 76 / 2002 -privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortelor de munca-art.80

[7] Legea 76 / 2002 -privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortelor de munca-art.85

[8] O.U.G. nr. 102/1999- privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari prin Legea nr. 519 / 2002 - art.38, alin. ( 1)


Document Info


Accesari: 15953
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )