Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































SOCIETATILE COMERCIALE

economie












ALTE DOCUMENTE

CONOSAMENTUL
Comportamentul consumatorului
Un deficit de cont curent nesustenabil, acutizarea puseului inflationist, costuri mai ridicate ale energiei. Anul 2008 nu pare sa vina cu multe vesti
FISA POSTULUI AGENT IMOBILIAR
Statistica instrument de cunoastere a fenomenelor si proceselor economice
Raport de activitate2
Oferta de pret
LOCUINTE COLECTIVE
MONOPOLUL

                                      SOCIETĂŢILE COMERCIALE

                   scurte incursiuni īn reglementarile existente īn noul Cod civil



1. Aspecte terminologice. Generalitati. Legislatia Republicii Moldova, de la declararea independentei tarii si pāna īn prezent, nu a cunoscut din punct de vedere terminologic entitatea zisa - societate comerciala.

         Pāna la moment, formula de societate comerciala a fost folosita doar īn literatura juridica de specialitate, iar legiuitorul o folosea pe aceea de īntreprindere, ca notiune īnlocuitoare a sintagmei "societate comerciala" (cu mici exceptii fiind folosita totusi si ultima formula).

         Pe lānga notiunea de īntreprindere, pentru determinarea societatilor comerciale se mai folosea si notiunea de societate economica.

         Fara a intra īn dezbateri privitor la care din aceste notiuni este mai corecta, motivele evitarii folosirii īn uz a notiunii de societate comerciala, etc. aratam doar, ca este recomandabil de folosit totusi sintagma de societate comerciala, atunci cānd este vorba despre comercianti persoane juridice, chiar si pentru simplul motiv ca cuvintele - īntreprindere, antreprenor, antreprenoriat etc. erau folosite mai cu seama īn perioada interbelica.

         Institutia juridica a societatii comerciale īsi are sorgintea īn antichitate. Dreptul roman a cunoscut mai multe feluri de societati, īnsa ceea ce era caracteristic pentru perioada respectiva, - aceasta este lipsa personalitatii juridice a societatii. De fapt, īn perioada respectiva nici nu era cunoscuta notiunea de persoana juridica, cu toate ca tendinta de a introduce īn circuit un nou subiect de drept se manifesta destul de pronuntat.

         Īn perioada evului mediu sau definitivat principalele atribute ale societatii comerciale, īn aceasta perioada fiind folosita pe larg forma juridica de organizare a societatii īn comandita, ca mai apoi sa apara si societati pe actiuni.

         Prima reglementare sistematica si cuprinzatoare a societatilor comerciale o reprezinta Codul comercial francez din 1807. Acesta continea dispozitii privind formele de societate existente īn activitatea comerciala. Atunci 838i81i īnsa, nu era cunoscuta forma organizatorico-juridica a societatii cu raspundere limitata, care a fost reglementata pentru prima data īn Germania la sfārsitul sec. al XIX-lea. Aceasta forma de societate cuprinde trasaturi ale societatii īn nume colectiv si ale societatii pe actiuni, avānd si o larga raspāndire īn practica. Īn Moldova exista aceeasi tendinta instituita la scara mondiala de a se recurge, de cele mai multe ori, la deschiderea de societati cu raspundere limitata, pāna la moment fiind īnregistrate aproximativ  __________ de asemenea societati. Pentru tara noastra, totusi īntāietatea este detinuta de īntreprinderile individuale datorita avantajelor existente la īnregistrarea de stat a unor asemenea īntreprinderi.

2. Definitia societatii comerciale. Definitia legala a societatii comerciale o gasim la art.106 C. civil potrivit caruia societatea comerciala este organizatia comerciala cu capital social constituit din participatiuni ale fondatorilor.

         Cum textul este apreciat dupa aceea ce este īn el si nu dupa ceea ce-i lipseste, aratam ca putem sa ne oprim la momentul ca legiuitorul, īn definitia data societatii comerciale ne-a atras atentia doar la faptul ca suntem īn prezenta unui capital social. si atāt. Īn rest, consideram ca definitia data de legiuitor nu poate fi acceptata sub nici o forma, deoarece pe lānga altele, mai suntem si īn prezenta unei tautologii, cānd societatea este definita prin organizatie. Pentru a fi si mai expliciti, aratam ca orice societate comerciala este o organizatie nu īnsa orice organizatie este īn mod obligatoriu o societate comerciala.

         Reiesind din prevederile legale, precum si din studiile unor autori de prestigiu (v. CĂRPENARU, D. St. "Drept comercial romān", ALL, Bucuresti, 1995), societatea comerciala poate fi definita ca o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica, īn care asociatii se īnteleg sa puna īn comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comert, īn scopul realizarii si īmpartirii beneficiilor rezultate.

3. Formele societatilor comerciale si clasificarea lor. Īn conformitate cu prevederile art.106 alin.2 al C. civ. societatea comerciala poate fi constituita doar sub forma de societate īn nume colectiv (SNC), de societate īn comandita (SC), de societate cu raspundere limitata (SRL) si de societate pe actiuni (SA).

         Deosebirea dintre diferitele forme ale societatilor comerciale au drept criteriu īntinderea raspunderii asociatilor fata de terti pentru obligatiile societatii. Pe baza acestui criteriu, legea defineste fiecare forma juridica de societate comerciala.

a)     Societatea īn nume colectiv este societatea comerciala ai carei membri practica, īn conformitate cu actul de constituire, activitate de īntreprinzator īn numele societatii si raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile acesteia (art.121 C. civ.) (la momentul īnregistrarii de stat este obligatoriu de varsat cel putin 40% din aportul subscris daca statutul nu prevede o suma mai mare).

b)    Societatea īn comandita este societatea comerciala īn care, de rānd cu membrii care practica īn numele societatii activitate de īntreprinzator si poarta raspundere solidara nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditati), exista unul sau mai multi membri-finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de īntreprinzator a societatii si suporta īn limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii (art. 136 C. civ.).

Societatea īn nume colectiv si cea īn comandita vor capata o data cu intrarea īn vigoare a Codului civil personalitate juridica. Īn acest context aratam ca, o prevedere importanta este īnserata īn textul art.122 alin. 2 C. civ. potrivit caruia actul de constituire al societatii īn nume colectiv poate fi modificat numai prin votul unanim al tuturor asociatilor.

La momentul īnregistrarii societatii īn comandita, comanditarul este obligat sa verse cel putin 60 % din participatiunea la care s-a obligat.

c)     Societatea cu raspundere limitata este societatea comerciala al carei capital social este divizat īn parti sociale conform actului de constituire si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii (art.145 C. civ.).

Aici se impune o precizare legat de īnstrainarea partii sociale, deoarece, cu toate ca este vorba de bunuri mobile, potrivit art.152 C. civ. actul juridic de īnstrainare a partii sociale se autentifica notarial iar orice clauza contrara este nula (la momentul īnregistrarii de stat este obligatoriu de varsat cel putin 40% din aportul subscris daca statutul nu prevede o suma mai mare).

d)    Societatea pe actiuni este societatea comerciala al carei capital social este divizat īn actiuni si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii (art.156 C. civ.).

Capitalul social al societatii pe actiuni se varsa integral pāna la īnregistrarea de stat īn cazul īn care aportul este īn numerar si, īn termen de 30 de zile  de la īnregistrare daca aportul este īn natura (art.158 C. civ.).

4. Caracterul limitativ al reglementarii legale. Din modul īn care este redactat textul legii rezulta ca enumerarea formelor juridice ale societatii comerciale are un caracter limitativ. Īntr-adevar, art. 106 alin.2 C.civ. prevede ca societatea comerciala poate fi constituita doar sub forma de S.N.C., S.C., S.R.L. si S.A. Asadar, suntem īn prezenta unei dispozitii legale cu caracter imperativ, formele societatii comerciale fiind acelea prevazute la art.106 alin.2 din C. civ. fara a fi posibil de adaugit sau omis vreo forma.



         Textul legal are īn vedere societatile comerciale care beneficiaza de personalitate juridica si care constituie veritabile societati comerciale.

         Caracterul limitativ al enumerarii formelor juridice ale societatilor comerciale instituit de legiuitor la art.106 C.civ. ridica o serie de īntrebari si poate genera consecinte practice cu totul de ne-neglijat.

         Astfel, daca cadem de acord ca notiunea de īntreprindere, folosita īn reglementarile anterioare, a fost īnlocuita cu aceea de societate comerciala, atunci ce se īntāmpla cu formele activitatii de īntreprinzator prevazute la art.13 din Legea cu privire la antreprenoriat si īntreprinderi, si care nu si-au gasit loc īn enumerarea prevazuta la art.106 alin.2 C.civ.?

         Consideram, ca īntreprinderile individuale, cooperativa de productie, cooperativa de īntreprinzator, īntreprinderea de arenda si īntreprinderea de stat si municipala nu mai pot fi socotite ca fiind īntreprinderi, deci societati comerciale.

         Situatia acestora consideram ca urmeaza a fi solutionata īn felul urmator:

-         īntreprinderile individuale urmeaza a se reorganiza īn una din formele reglementate astazi, sau sa se lichideze si proprietarii sa practice comertul conform art.26 C.civ., īnregistrāndu-se totusi la Camera Īnregistrarii de Stat. Diferenta dintre situatia de astazi si cea de viitor va fi ca nu se va mai vorbi despre o īntreprindere ci, despre comerciantul persoana fizica. Cu alte cuvinte, la aprecierea calitatii de comerciant se va porni de la subiectul activitatii si nu de la suprapunerea calitatii de persoana fizica cu aceea de īntreprindere.

-         Cooperativele la rāndul lor, urmeaza de a-si aduce modificarile respective īn documentele de constituire din care sa rezulte ca acestea nu mai sunt īntreprinderi, ci entitati autonome - cooperative, - si sa activeze conform sectiunei a 3-a a Capitolului 2, titlul 2 din C.civ.

-         Īntreprinderile de arenda urmeaza a fi dizolvate si radiate din Registrul de stat, deoarece Codul civil nu contine dispozitii referitoare la aceasta forma de organizare a antreprenoriatului. Apreciem, legat de chestiunea īn cauza ca inventarea unei noi forme a societatii comerciale pornind de la genul sau de activitate (arenda) reprezinta un lucru inutil si lipsit de sens.

-         Controversata este problema īntreprinderilor de stat si municipale, pentru ca pe de o parte acestea nu sunt recunoscute drept veritabile societati comerciale, iar pe de alta parte Codul civil contine reglementari privitoare la acestea la art.179.

         De lege lata (lat. din punct de vedere al legii īn vigoare), acestea īsi pastreaza statutul ce l-au avut si pāna īn prezent, si vor fi īnregistrate corespunzator cu normele  existente astazi īn materie. De lege ferenda (din punct de vedere al propunerii de lege) īnsa, acestea trebuie excluse din Codul civil, iar statul va putea participa sau constitui societati comerciale īn una din formele prevazute de art.106 C.civ. si īn conditiile Capitolului III din Titlul II al Codului civil "Participarea Republicii Moldova si a Unitatilor Administrativ-Teritoriale la raporturile reglementate de legislatia civila". Aratam si aici, ca crearea unor noi forme organizatorice īn dependenta de proprietarul fondului de comert este o chestiune de prisos si sensibil exagerata, mai ales ca statul sau municipiile pot participa la raporturile civile cu bunurile ce le apartin īn proprietate privata (pentru detalii a se vedea Liviu POP "Drepturile reale si dezmambramintele sale", "Lumina Lex", Bucuresti, 1997).

5. Clasificarea societatilor comerciale. Codul civil nu contine o clasificare a societatilor īnsa īn cuprinsul sau sunt folosite notiuni ce vorbesc despre existenta unei atare clasificari. De exemplu, art.116 C.civ. vorbeste de societati de persoane fara a arata īnsa care sunt acestea.

         Cele mai des īntālnite criterii de clasificare a societatilor comerciale sunt:

1.     Dupa natura lor sau dupa prevalenta elementului personal ori a celui material, societatile comerciale se īmpart īn doua categorii: societati de persoane si societati de capitaluri.

Societatile de persoane se constituie dintr-un numar mic de persoane, pe baza cunoasterii si īncrederii reciproce, a calitatii personale ale asociatilor. Fac parte din aceasta categorie - societatea īn nume colectiv si societatea īn comandita.

         Societatile de capitaluri se constituie dintr-un numar mare de asociati, impus de nevoile capitalului social, fara sa prezinte interes calitatile personale ale asociatilor. Elementul esential īl reprezinta cota de capital investita de asociat.

         Īn aceasta categorie intra de exemplu, societatile pe actiuni.

2.     Societati īn care asociatii au o raspundere nelimitata si societati īn care asociatii au o raspundere limitata.

Īn societatea īn nume colectiv asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii, pe cānd īn societatea pe actiuni si īn societatea cu raspundere limitata, asociatii raspund pāna la concurenta aportului lor.

         Īn privinta societatii īn comandita raspunderea asociatilor este diferita īn functie de categoria acestora, astfel, asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii, iar asociatii comanditari numai īn limita aportului lor.

3.     Dupa structura capitalului social si modul de īmpartire a acestuia, societatile comerciale se clasifica īn doua categorii: societati īn care capitalul social se divide īn parti de interes (de ex. SRL) si societati īn care capitalul se īmparte īn actiuni (de ex. SA).

4.     Societati care emit titluri de valoare si societati care nu pot emite asemenea titluri. Īn prima categorie intra societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata, īn categoria a doua intra societatile īn nume colectiv si īn comandite.

5.     Īn raport de provenienta capitalului societatile pot fi, societati cu capital autohton si societati cu participare straina.

6. Constituirea societatilor comerciale. Īnregistrarea de stat. Potrivit prevederilor art.107 C.civ. societatile comerciale se constituie prin act de constituire autentificat notarial.




         Cu toate ca la  sectiunea rezervata societatilor comerciale legiuitorul vorbeste doar despre actul de constituire al societatii comerciale acestea trebuiesc completate cu prevederile art.62 al C. civ. potrivit carora persoana juridica activeaza īn baza contractului de constituire sau īn baza contractului de constituire si a statutului, sau doar īn baza statutului. La rāndul lor aceste prevederi trebuiesc completate cu dispozitiile Legii cu privire la antreprenoriat si īntreprinderi unde este specificat īn baza carui act de constituire activeaza fiecare societate īn functie de forma sa organizatorico-juridica.

Contractul de societate este acordul pe baza caruia doua sau mai multe persoane fizice sau juridice constituie o societate comerciala, aducānd īn natura sau īn numerar anumite bunuri pentru a desfasura īmpreuna o anumita activitate īn vederea obtinerii de beneficii pe care sa le īmparta īntre ele.

Contractul de constituire este unicul act de constituire pentru societatea īn nume colectiv si societatea īn comandita. Īn cazul societatii pe actiuni si a societatii cu raspundere limitata, constituirea societatii are ca temei doua acte - contractul de societate si statutul societatii.

         Īn conceptia legii contractul de societate si statutul societatii sunt doua acte distincte, si care īsi pastreaza valabilitatea pe īntreaga perioada de activitate a societatii. Sub imperiul Legii privind societatile pe actiuni contractul de constituire īnceta a avea putere juridica din momentul īnregistrarii de stat urmānd ca societatea sa functioneze numai īn baza statutului.

Statutul este un act constitutiv suplimentar, impus de specificul societatilor īn cauza. El apare ca un act al carui rol este sa īntregeasca prevederile contractului de societate. Contractul de constituire si statutul societatii cuprind aceleasi clauze. Deosebirea dintre ele consta īn aceea ca, fiind prevazut pentru formele juridice de societate de o mai mare complexitate, statutul dezvolta principiile de organizare si functionare a societatii comerciale.

         Art.62 C.civ. indica ca contractul de constituire a persoanei juridice se īncheie, iar statutul se aproba de catre fondatorii (membrii) ei. Persoana juridica constituita de un singur fondator activeaza īn baza statutului aprobat de acesta. Consideram, ca nu este o deosebire de esenta īntre aceea de a aproba sau īncheia actul de constituire al societatii, prevalānd īn atare situatie intentia partilor de a se obliga la o anumita conduita.

         Existenta distincta a celor doua acte constitutive pentru societatile cu raspundere limitata si cele pe actiuni este obligatorie, īn absenta unuia dintre ele, registratorul de stat este obligat sa refuze īnregistrarea societatii indicānd īn decizia de refuz acest motiv.

Statutul societatii este un act juridic de natura contractuala, ca si contractul de constituire, statutul societatii reprezinta o īntelegere a asociatilor. Obiectul statutului īl constituie stabilirea regulilor de organizare, conducere si functionare a societatii.

Asa cum rezulta din prevederile art.108 C.civ. īn actul de constituire al societatii comerciale trebuie sa se indice:

a)                          numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de īnregistrare al fondatorului persoana juridica;

b)                         denumirea societatii;

c)                          obiectul de activitate;

d)                         participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;

e)                          valoarea bunurilor constituite ca participatiune īn natura si modul de evaluare, daca au fost facute asemenea aporturi;

f)                           sediul;

g)                          structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii;

h)                          modul de reprezentare;

i)                            filialele si reprezentantele societatii;

j)                            alte date, stabilite pentru tipul respectiv de societate.

Actul de constituire poate prevedea si alte clauze ce nu contravin legii.

Actul de constituire al societatii comerciale se īntocmeste īn limba de stat si se semneaza de catre toti asociatii fondatori, si se autentifica notarial. De aici reiese, ca orice modificare adusa actului de constituire nu va avea nici o valoare juridica fara autentificare notariala. Prin urmare, registratorii de stat vor fi obligati sa ceara pentru īnregistrare prezentarea hotarārilor de modificare sau completare a documentelor de constituire sub forma notariala.

Mentionam, ca pāna la intrarea īn vigoare a Legii cu privire la īnregistrarea de stat a īntreprinderilor si organizatiilor actele constitutive trebuiau autentificate notarial. Īn practica, de cele mai multe ori, notarii publici autentificau doar semnaturile fondatorilor de pe aceste acte. Legea cu privire la īnregistrarea de stat a īntreprinderilor si organizatiilor prevede la rāndul sau, ca registratorul de stat autentifica, īn prezenta fondatorilor, semnaturile aplicate pe documentele de constituire (art.7 alin.3 lit. c). Asadar, īn tara noastra practic toate documentele de constituire ale firmelor nu sunt autentificate notarial sau īn alt mod prevazut de lege, fiind autentificate doar semnaturile de pe aceste documente, cu toate consecintele ce decurg de aici.



Īn prezent se depun eforturi pentru a se modifica dispozitiile Codului civil acolo unde se vorbeste despre obligativitatea autentificarii notariale a documentelor de constituire de catre notari, pentru ca aceste atributii de autentificare a actelor de constituire sa le revina registratorilor de stat.

Persoana juridica īsi exercita, de la data constituirii, drepturile si īsi executa obligatiile prin administrator (art.61 alin. 1 C. civ.). Deci, legiuitorul a renuntat la denumirile improprii date conducatorului firmei, precum ar fi - manager, manager principal, etc. introducānd-o pe aceea de administrator. Asociatii īnsa, pot sa foloseasca īn cadrul īntreprinderii pentru desemnarea conducerii orice denumiri considera necesar: director, presedinte etc., īn Registru īnsa conducatorul va figura sub denumirea de administrator. 

Potrivit art.63 alin.1 din C.civ. persoana juridica se considera constituita īn momentul īnregistrarii de stat. Consideram, ca se impune de introdus īn legislatie prevederi potrivit carora momentul constituirii societatii sa coincida cu īncheierea contractului de constituire si aprobarea statutului ei, iar capacitatea de folosinta sa se dobāndeasca de la momentul īnregistrarii de stat, cu indicatia ca societatii comerciale i se permite totusi pāna la īnregistrare sa īncheie acte ce tin nemijlocit de procedura īnregistrarii. Aceasta pentru ca, cu toate ca exista precizarea ca capacitatea de folosinta se dobāndeste la data īnregistrarii de stat (art.59 C. civ.) pāna la īnregistrare īn practica viitoarea societate īndeplineste actiuni si īncheie conventii ce servesc pentru īnregistrare. Astfel,  asa acorduri ar fi acelea de arendare a sediilor, deschiderea de conturi provizorii pentru virarea sumelor necesare la capitalul social, obtinerea de autorizatii etc. Prin urmare, cu toate ca expres nu este recunoscuta capacitatea de folosinta a societatilor comerciale decāt de la īnregistrare, īn practica societatile beneficiaza de o asemenea capacitate de la constituire, moment care, dupa cum am vazut, nu coincide cu acela al īnregistrarii. Constituirea este posibila de la momentul īnregistrarii atunci cānd aceasta are loc īn fata registratorului si se petrece concomitent si procedura de īnregistrare.

Īn realitate īnsa la īnregistrare se prezinta fondatorul avānd adoptata deja decizia de constituire. 

La intrarea īn vigoare a noului Cod civil īnregistrarea de stat a societatii comerciale se va efectua īn conditiile existente astazi.

Legat de īnregistrare trebuie de aratat ca sumele se varsa integral īn capitalul social al societatii  īn cel mult 6 luni de la data īnregistrarii societatii comerciale, asociatul unic varsa integral aportul pāna la data īnregistrarii societatii (art.112 C. civ.). Daca asociatul nu varsa aportul īn termenul indicat, atunci el pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care trebuie notificat. Aceasta cu conditia ca i s-a stabilit un termen suplimentar de cel putin o luna si a fost avertizat despre posibilitatea excluderii din societate īn cazul cānd asociatul nu varsa īn termen aportul.  

La art.110 C. civil a fost introdusa o institutie noua, necunoscuta legislatiei moldovenesti, - nulitatea  societatii comerciale. Nulitatea poate genera consecinte juridice importante pentru agentii economici, deoarece conduce la disparitia societatii comerciale.

Anularea societatii indica la aceea ca societatea comerciala are si ea o natura contractuala, si prin anularea societatii trebuie de īnteles nu altceva decāt anularea acestui contract de societate care a stat la baza crearii societatii. Odata anulat contractul de constituire, conform principiului accessorium sequitur principale, (accesoriul urmeaza /situatia juridica / principalul) este anulat si statutul, precum si decizia de īnregistrare, acte care au fost adoptate avānd la baza contractul de societate (constituire) anulat.

O noua institutie introdusa de legiuitor īn Codul civil este aceea a dizolvarii societatii comerciale. Dizolvarea societatii reprezinta faza īncetarii societatii comerciale prin care se pune capat activitatii acesteia, si priveste operatiunile care asigura premisele lichidarii patrimoniului social.

De la data īnregistrarii dizolvarii, īn documentele si informatiile care emana de la persoana juridica, la denumire trebuie adaugata sintagma "īn lichidare".

 Fara a intra īn detalii privitor la dizolvarea si lichidarea societatii comerciale vom face cāteva observatii legat de chestiunea cu pricina. Astfel, consideram oportun ca īn scopul instituirii unei proceduri simple legat de lichidare sau reorganizare se impune de a fi īnaintate proiecte de modificare a Codului civil la compartimentele - reorganizarea, dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale, - care potrivit Codului civil sunt īngreunate si practic de ne-realizat, datorita costurilor ridicate si a procedurilor complicate. Avem īn vedere īn special prevederile articolelor 72, 76, 82, 91 si 92, pe care trebuie a le modifica īn sensul simplificarii procedurilor respective. Modificarea acestor dispozitii este benefica, deoarece, numai daca e sa exemplificam cāteva din prevederile acestor articole, constatam ca resursele alocate īndeplinirii lor depasesc posibilitatile reale ale cetatenilor. Astfel, pentru a initia procedura de reorganizare organul executiv al persoanei juridice este obligat sa publice un aviz privind reorganizarea īn doua editii consecutive ale "Monitorului Oficial al Republicii Moldova" (art.72 C.civ.). Cererea de īnregistrare a reorganizarii prin fuziune, de exemplu, se depune dupa expirarea a 3 luni de la ultima publicatie a avizului privind reorganizarea (art.76 C.civ.). Tot asa si īn cazul lichidarii persoanei juridice, lichidatorul este obligat sa publice un aviz privind lichidarea īntreprinderii īn doua editii consecutive ale Monitorului Oficial al Republicii Moldova (art.91 C.civ.), iar termenul de īnaintare a creantelor de catre creditori potrivit art.92 C.civ. este de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului īn Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Prin urmare, consideram ca se impune excluderea obligatiei de a fi publicate anunturile respective īn doua editii consecutive, pastrāndu-se doar obligatia de a fi publicat un singur anunt. De asemenea, termenele de īnaintare a creantelor trebuie reduse (acolo unde este cazul) si se va indica ca, termenul minim de īnaintare a creantelor de catre creditori nu va fi mai mic de doua luni de la data publicarii avizului privind lichidarea sau reorganizarea.

Tot ca un pas īn aceasta directie, ar fi publicarea gratuita īn Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizelor despre lichidarea si reorganizarea īntreprinderilor, iar anunturile respective sa poata fi īnaintate pentru publicare la sediul oficiilor teritoriale ale Camerei Īnregistrarii de Stat.

Aceste masuri ar permite depasirea situatiei existente astazi īn Republica Moldova, cānd este cu mult mai lesne sa-ti deschizi o firma decāt sa o lichidezi īn caz de necesitate.

Procedurile instituite determina cetatenii sa renunte, de cele mai multe ori, la intentia de a-si lichida societatea comerciala lasānd-o inactiva, ajungāndu-se prin aceasta la situatia cānd cca. 70 % din numarul total de īntreprinderi īnregistrate figureaza pur formal īn Registrul de stat al īntreprinderilor si organizatiilor.

      

  Vitalie PALEGA,

sef al Directiei analitico-organizatorice a

                                                         Camerei Īnregistrarii de Stat

        

        

             

         












Document Info


Accesari: 11936
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )