Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































SOMAJUL

economie


somajul

            Astazi, un lucrator din zece nu are de lucru fata de unul din treizeci īn urma cu 20 de ani. Aceasta constatare vorbeste de la sine despre amploarea fenomenului  contemporan. somajul nu loveste numai indivizii. Peste o anumita limita el submineaza īntreaga societate. Munca nu este doar mijlocul de a-ti cāstiga existenta, este de parere Michel Didier īn cartea sa Economia - Regulile jocului, ci este un mod de a te identifica. somerul poate oricānd sa-si ocupe timpul, dar el nu va mai avea un loc definit īn societate. Victima unei concedieri economice se considera adesea a fi si victima unei concedieri sociale. Acelasi autor īncearca o paralela īntre somaj si o boala necrutatoare: "somajul este ca si cancerul: pernicios, tenace si mortal. Economistii sunt ca medicii: nu sunt īn stare, pentru moment, sa vindece maladia".



6.1. Notiuni generale legate de piata fortei de munca

Piata  fortei de munca este o piata speciala. Variabilele īn functie de care definim cererea si oferta pe acest tip de piata sunt salariul ca pret al fortei de munca ş 14414j92o ;i numarul de lucratori ca masura a cantitatii de munca.        

Salariul este recompensa acordata factorului munca. Acesta este diferit de cāstig care cuprinde si plata orelor suplimentare, premii, etc. Distingem doua metode de calcul al salariului. Normele de timp se pot aplica īn sectoarele īn care productia nu poate fi masurata cu usurinta (īnvatamānt, politie, armata etc.) sau acolo unde angajarea este un stimulent prin ea īnsasi (angajarea īn activitati functionaresti, a supraveghetorilor etc.). Ea se practica si īn domeniile de activitate unde vitezele mari ar fi daunatoare calitatii prestatiei (munca de reparatii, īn sanatate etc.). Dezavantajul normelor de timp este acela ca īncurajeaza lucrul peste program si ca nivelul productiei ar putea fi egal cu al celui mai putin binevoitor lucrator. Normele la bucata schimba mentalitatea lucratorului care va cauta noi metode de lucru pentru a creste productia. Īn acest fel scad costurile de capital, utilajele fiind folosite mai intens. Finalul este cresterea productivitatii muncii. Singurul dezavantaj al acestui mod de calcul al salariului este acela ca un ritm alert de lucru poate transforma omul īn masina.

            Salariul nominal este suma de bani pe care lucratorul o primeste īn schimbul muncii prestate iar salariul real este cosul cu bunuri si servicii care se poate cumpara cu salariul īn bani.

            Renta de abilitate este o suma de bani care depaseste ceea ce este necesar pentru a-l mentine pe lucrator īn angajarea īn care se afla. Putem exemplifica cu cāstigurile mari ale artistilor de reputatie internationala, cu cāstigul fostilor lideri sindicali numiti īn functii de conducere, cu cāstigurile obtinute de membri organizatiilor profesionale care impun bariere la intrarea īn bransa (examinari greu de trecut pentru meserii ca avocat, notar).

            Printre teoriile economice despre salarii enumeram teoria salariului de subzistenta al lui Robert Malthus, teoria fondului de salarii a lui David Ricardo, teoria productivitatii marginale a salariului si teoria negocierii acestuia.

Teoria lui Robert Malthus sustine ca daca salariile depasesc limita subzistentei se creeaza muncitorilor iluzia prosperitatii, īn consecinta va spori natalitatea, va creste numarul de lucratori si se va īnteti concurenta pe piata fortei de munca. Consecinta va fi reducerea salariilor.

David Ricardo abordeaza problema salariilor de pe pozitia burgheziei. El este de parere ca taxele suplimentare impuse celor bogati pentru īntretinerea celor saraci diminueaza posibilitatile de economisire ale patronilor si ca urmare se va reduce fondul de salarii.

O teorie economica moderna despre salarii este aceea conform careia antreprenorii nu vor cumpara factorul  munca decāt daca pretul lui (salariul) este mai mic decāt produsul marginal (sporul de productie) al unei unitati suplimentare de forta de munca.

Teoria negocierii salariilor presupune existenta a doua grupuri de negociatori, pe de o parte sindicatele organizate ca furnizori monopolisti de forta de munca iar pe de alta parte, patronii organizati, monopsonistii, cumparatorii de forta de munca. Guvernul, de regula, este moderatorul negocierii. Amestecul sindicatelor īn luarea deciziilor politice ar trebui eliminat, acestora revenindu-le urmatoarele functii: stabilirea unor salarii adecvate pentru lucratori, asigurarea de conditii de lucru īmbunatatite si īnlesnirea de facilitati educationale, recreative, sociale pentru acestia si familiile lor.

Printre conditiile favorabile cresterii salariilor īnsiram:

-         cānd exista cerere mare pentru un produs antreprenorii pot creste salariile pentru ca pot transfera aceasta marire īn cresterea de pret;

-         cresterea productivitatii muncii este singura cale care duce la marirea salariilor fara a atrage majorari de preturi;

-         cānd exista exces de forta de munca īntr-o ramura se acorda compensatii pentru retragerea acesteia. Fondul de salarii ramānānd acelasi se va īmparti la mai putini lucratori;

-         salariile pot creste si prin presiunea sindicatelor asupra patronilor care platesc salarii mici, acesta fiind un stimulent pentru muncitori de a se organiza īn sindicate.

Alte categorii economice al caror continut trebuie clarificat sunt: populatie activa, populatie ocupata, somer si efectivul fortei de munca. Toate persoanele care au capacitate de munca ş 14414j92o ;i au vārsta cuprinsa īntre limitele legale de munca, inclusiv persoanele aflate īn perioada schimbarii locului de munca (somaj), intra īn categoria populatiei active. Persoanele care exercita o activitate ca salariati precum si cei care lucreaza pe cont propriu īn exploatari de tip familial, cu alte cuvinte cererea de munca satisfacuta, constituie continutul notiunii de populatie ocupata. somerii sunt acei oameni care nu sunt angajati, dar se preocupa activ de gasirea unui loc de munca. Cu alte cuvinte, o persoana este neutilizata sau se gaseste īn stare de somaj numai daca a facut eforturi sustinute pentru a gasi o slujba īn ultimele patru saptamāni. Ea trebuie sa faca dovada acestor cautari (vizitarea firmelor, raspunsurile la anunturile care ofera slujbe etc.). Īn cea mai mare parte a tarilor OCDE (Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica, īnfiintata la Paris īn 1961) este acceptata definitia elaborata īn 1982 de Biroul International al Muncii: "sunt considerate someri persoanele care cauta o slujba, realizānd demersuri efective si concrete pentru a gasi una, sunt disponibile si nu au nici o ocupatie profesionala īn cursul saptamānii".

Angajatii si somerii constituie continutul categoriei economice de efectiv al fortei de munca. Oamenii fara slujbe care nu cauta de lucru sunt īn afara fortei de munca. Frontiera īntre ocupare, somaj si inactivitate este labila, asa cum apare sugestiv īn figura 6.1.

Masurarea amplorii fenomenului somajului se face cu ajutorul unui indicator sintetic intitulat rata somajului. Acesta se obtine raportānd numarul somerilor la efectivul fortei de munca, format din angajatii si somerii dintr-o tara, la un moment dat. Efectivul fortei de munca nu cuprinde urmatoarele categorii de persoane: elevii, studentii, cei ce-si desfasoara activitatea īn gospodariile casnice, pensionarii, persoanele prea bolnave ca sa munceasca precum si cele care au īncetat sa caute un loc de munca. Pe lānga PIB si rata inflatiei, rata somajului reprezinta cel de-al treilea indicator macroeconomic pentru a caracteriza starea unei economii nationale.



Pe baza unui studiu efectuat sub egida Bancii Mondiale pe tema somajului īn Europa Centrala si de Est s-au impus urmatoarele concluzii:

1.                            rata somajului va continua sa se mentina ridicata, cu exceptia Cehiei;



2.                            somajul pe termen lung are tendinta de a se croniciza (ponderea somerilor cronici īn numarul total al somerilor a crescut la 48% īn Slovacia, 40% īn Ungaria, 60% īn Bulgaria);

3.                            disparitatile regionale īn distributia somajului se accentueaza pāna la aparitia unor zone puternic defavorizate (daca īn jurul Budapestei rata somajului este īn jur de 10%, īn rest urca la 17%; la fel īn jurul Bratislavei rata somajului este de 5%, īn rest 20%);

4.                            progresele īn solutionarea problemei somajului vor fi izolate, sunt de parere forurile internationale.

Prin prisma ratei somajului īn rāndul tarilor dezvoltate deosebim doua categorii: tari cu rate relativ īnalte ale somajului (Spania, Italia, Franta, Germania, Danemarca, Belgia - 8,5% - 14%) si tari cu rate ale somajului  relativ scazute care se īnscriu īn asa-numitele limite ale somajului natural, acceptabil, normal (Olanda, Austria, Portugalia, Irlanda, Anglia, Suedia, Elvetia, Norvegia, S.U.A. Japonia).

6.2. Tipuri de somaj

            Īn functie de cauzele diferite care provoaca fenomenul somajului, distingem trei tipuri de somaj: frictional, structural si ciclic. Descriind fiecare dintre aceste trei tipuri vom evidentia motivele aparitiei lui.

            somajul frictional este somajul care se considera normal pe piata muncii si se naste din cauza miscarilor continue de persoane: a) īntre slujbe; b) īntre regiuni ale tarii īn cautare de slujbe sau c) īntre diferite stadii ale ciclului de viata. Chiar daca o economie ar fi la nivelul de utilizare completa a fortei de munca ar exista circulatie datorita faptului ca oamenii īsi cauta slujbe (la absolvirea scolii, la mutarea īntr-o alta localitate prin casatorie, divort, la reintrarea īn munca a femeilor dupa o perioada de īngrijire a copilului). somajul de mobilitate (oameni īntre doua slujbe) ar trebui considerat normal. Totusi si acesta poate fi un adevarat semn al cresterii somajului atunci cānd durata medie de asteptare īntre doua slujbe creste. Īn Franta, de exemplu, un solicitant din cinci asteapta sa munceasca mai mult de un an. Deoarece somerii frictionali sunt, de obicei, īn cautare de plasamente mai bune se considera deseori ca acestia sunt someri voluntari. Acest tip de somaj este, de regula,  de scurta durata.

            somajul structural este cauzat de restructurarea economiei sub incidenta crizei energetice si a revolutiei tehnico-stiintifice, care redistribuie forta de munca, īn scopul reducerii acesteia pe unitatea de produs ca urmare a cresterii productivitatii muncii. Apare astfel o neconcordanta īntre oferta si cererea de muncitori de o anumita calificare, specializare. Cererea pentru un anumit tip de munca creste, īn timp ce cererea pentru un altul scade, iar ofertantii de forta de munca nu se adapteaza rapid. Daca salariile s-ar ajusta lin la cererile si ofertele de forta de munca īn schimbare (scazānd īn zonele cu surplus de forta de munca ş 14414j92o ;i crescānd īn cele cu lipsa de forta de munca), ele ar putea fi un indicator corect de reorientare a fortei de munca. Dar, salariile nu raspund rapid la socurile economice, neputānd deci īndeplini pe piata fortei de munca acest rol.

            somajul ciclic este cel cauzat de crize si conjuncturi defavorabile trecatoare. Este somajul perioadelor de recesiune. Faptul ca īntr-o perioada de recesiune īn SUA rata somajului creste īn peste 40 din cele 50 de state,īnseamna ca somajul este īn mare parte ciclic. somajul ciclic apare atunci cānd nivelul de angajare a fortei de munca scade ca un rezultat al cererii agregate insuficiente (cheltuieli guvernamentale reduse (G), investitii reduse (I)). O varianta a somajului ciclic este somajul sezonier care este indus de ciclicitatea naturala cauzata, de exemplu, de factorii naturali specifici īn agricultura. Distributia īntre somajul ciclic, pe de o parte si somajul structural si frictional, pe de alta parte, ajuta la diagnosticarea corecta a sanatatii pietei fortei de munca. Nivele īnalte de somaj frictional si structural pot sa apara chiar si atunci cānd pietele generale de munca sunt īn echilibru. Īn literatura de specialitate gasim si alte categorii distincte de somaj: somaj tehnic, somaj tehnologic, somaj total, somaj partial.

            somajul tehnic este determinat de īntreruperea sau restrāngerea activitatii economice ca urmare a lipsei sau insuficientei unor factori de productie (energie, materii prime, subansamble etc.).

somajul tehnologic este cauzat de introducerea unor inovatii care economisesc resursele de munca, substituindu-le īn proportii diferite cu capital (prin mecanizare, automatizare, robotizare, informatizare). De regula, aceste manevre nu sunt īnsotite de cresterea corespunzatoare a volumului de activitate.

o persoana se poate afla īn stare de somaj total cānd ea se afla īn inactivitate completa, de durata.

            somajul partial apare atunci cānd are loc o reducere impusa, mai mare sau mai mica, a duratei saptamānii de lucru īnsotita de diminuarea salariului.

            Prin prisma duratei deosebim somaj pe termen scurt (pāna la 4 saptamāni) si somaj pe termen lung (mai mult de 14 saptamāni). Studiind relatia dintre aceste doua tipuri de somaj si fazele principale ale ciclului de afaceri desprindem urmatoarele concluzii: o fractiune mare din somaj este de durata foarte scurta īn perioadele de avānt; īn recesiuni somajul pe termen lung devine o problema sociala (la mijlocul anilor '80 somajul pe termen lung a atins īn Europa 50% din totalul somajului, agravānd problemele sociale deoarece resursele familiilor se consuma dupa cāteva luni). Graficul din figura de mai jos prezinta corelatia īntre fazele ciclului economic si durata somajului.


Motivele somajului sunt: parasirea slujbelor din initiativa celor angajati; concedierile; timpul pierdut īn cautare de slujbe. Conform graficului din figura de mai jos aceste motive genereaza somaj īn proportii diferite, hotarātoare fiind si faza ciclului economic: avānt sau recesiune. Astfel, parasirea slujbelor genereaza un proces scazut de someri (1%), aproximativ acelasi īn cele doua faze luate īn studiu. Pierderea slujbelor este motivul major al somajului. Numarul concedierilor este, de regula, de trei ori mai mare īn perioadele de recesiune decāt īn cele de avānt. Timpul pierdut pentru cautarea de plasamente de catre proaspetii absolventi ai diferitelor trepte de īnvatamānt genereaza un esantion redus de someri. Chiar īn perioadele de recesiune "noii intrati īn efectivul fortei de munca" nu depasesc cu mult 1%. Cei care au fost angajati, dar dintr-un motiv sau altul (continuarea studiilor, īngrijirea copiilor etc.) au iesit din efectivul fortei de munca, alimenteaza un alt grup al somerilor, atāta timp cāt sunt īn cautare de slujbe pentru a reintra īn categoria fortei de munca.

            Tabloul motivelor somajului īntr-o economie de piata nu este īnsa complet daca nu luam īn discutie si functionarea pietelor de munca competitive.

6.3. Piata fortei de munca. somaj voluntar si involuntar

Īn cazul pietei fortei de munca pretul muncii este salariul. Salariul poate sa fie flexibil sau inflexibil.




Salariul flexibil este cel care se ajusteaza rapid la cererea si oferta de piata ("salariu curatat de piata").

Salariul inflexibil este cel care nu se adapteaza rapid la impulsurile pietei favorizānd astfel aparitia somajului involuntar, fortat.

Salariile flexibile sunt proprii pietei ideale a fortei de munca. Graficul din figura de mai jos īnfatiseaza situatia de pe o astfel de piata.

Curba cererii CC si a ofertei OO se intersecteaza īn punctul E corespunzator salariului de echilibru S. Īn acest punct salariile curente permit firmelor sa angajeze toti muncitorii calificati care vor sa lucreze pentru acel salariu. Numarul de oameni utilizati, angajati efectiv este reprezentat de segmentul AE. Cealalta parte a fortei de munca, segmentul EF, va dori sa lucreze numai la rate mai īnalte ale salariului. Muncitorii reprezentati de segmentul EF sunt someri voluntari, deoarece ei nu doresc sa lucreze la salariul curent de piata desi ar gasi slujbe. Acestia prefera timpul liber, studiul sau alte activitati (īngrijirea copilului) īn locul muncii la salariile curente de piata.

 Dar nu salariile flexibile sunt cele care caracterizeaza piata contemporana a fortei de munca, ci salariile inflexibile, cele care nu se ajusteaza suficient de rapid la cerintele pietei. De aceea apare o nepotrivire īntre cautatorii de slujbe si  slujbele vacante. Aceasta nepotrivire duce la modelul de somaj īntālnit azi pe pietele fortei de munca: somajul involuntar.

O analiza a felului īn care conduc salariile inflexibile la somaj involuntar se poate face cu ajutorul diagramei din figura de jos.

Sa presupunem ca īn urma unei disturbari economice pe piata fortei de munca se īnregistreaza o rata īnalta a salariilor. Pretul fortei de munca urca de la S la S'. Īn aceasta situatie pe piata exista mai multi muncitori dornici sa lucreze decāt slujbe pentru care se cauta muncitori. Numarul de muncitori care vor sa lucreze la salariul S' se gaseste la punctul G pe curba de oferta OO īnsa firmele doresc sa angajeze doar H muncitori, punct de pe curba de cerere CC. Deoarece salariile sunt deasupra nivelului de curatare a pietei exista un surplus de muncitori. Segmentul JH corespunde numarului de muncitori care īsi gasesc slujbe la salariul S', īn timp ce segmentul HC īi reprezinta pe muncitorii calificati care doresc sa lucreze la salariile S', dar nu gasesc slujbe. Acestia din urma sunt somerii involuntari. Existānd acest surplus de muncitori la salariul S', firmele vor fixa cerinte de īndemānare, aptitudini la cote mai īnalte, angajāndu-i astfel pe cei mai calificati, experimentati muncitori.

Pentru a īntelege sursele inflexibilitatii salariilor trebuie facuta distinctia īntre pietele de licitatie si pietele administrate.

            Pietele de licitatie sunt pietele puternic organizate si competitive unde preturile fluctueaza īn sus sau īn jos pentru a echilibra cererea si oferta.

            Pietele administrate sunt opusul pietelor de licitatie si este de remarcat ca īn proportie de 100% forta de munca este negociata pe acest tip de  piata. Firmele īsi administreaza salariile fixānd scale de plati fixe. Astfel, muncitorii sunt angajati la un salariu fixat. De obicei salariile sunt fixate pentru un an, iar cānd sunt ajustate dupa acest interval de timp, urca toate cu acelasi procentaj. Data fiind procedura greoaie prin care sunt determinate salariile e putin probabil ca īn acest interval de timp firmele sa faca ajustari majore. Daca firmele se vor afla īn fata unui gol sau exces de forta de munca, ele nu vor reactiona prin modificarea cuantumului salariilor, ci mai degraba prin modificarea altor conditii cerute la angajare (calificare, īndemānare, creativitate, spirit de initiativa). E mult mai usor sa recrutezi muncitori dupa calitatile de mai sus, al caror prag poti sa-l variezi īn functie de conjunctura (gol sau exces de forta de munca), decāt sa iriti īntreaga structura salariala a unei firme, pur si simplu pentru a angaja cātiva noi muncitori. Se poate face o paralela īntre situatiile de acest gen īntālnite la firme si situatia admiterii la un colegiu (liceu). Daca cererile de admitere sunt foarte numeroase conducerea colegiului nu va recurge imediat la majorarea taxelor de scolarizare, ci mai degraba va ridica standardul cerintelor de admitere, pretinzānd calificative mai mari la absolvirea scolilor frecventate īnainte.

            Pietele fortei de munca pot fi sindicalizate sau nesindicalizate.

            Pe pietele sindicalizate rigiditatea salariilor este foarte mare, ele fiind de regula negociate o data la trei ani. Mai mult, muncitorii sindicalizati accepta rareori reduceri de salarii chiar īn situatia cānd īi ameninta spectrul somajului. Īn cadrul pietei de munca sindicalizate timpul de management, necesitat de fiecare data cānd se fixeaza un nou acord colectiv de salarizare este lung si de aceea este costisitor. Din aceasta cauza multi economisti considera  ca sursa a  inflexibilitatii salariilor tocmai costurile compensarii administrarii acestora, costuri foarte ridicate.

            Pe pietele nesindicalizate fixarea salariilor este mai putin costisitoare, dar tot necesita timp īndelungat de management.

            Se poate trage concluzia ca motivul fundamental al somajului involuntar sta īn natura administrata a salariilor. Concluzia este valabila pe termen scurt deoarece pe termen lung oferta si cererea de forta de munca tind si reusesc sa se echilibreze.

Cauzele somajului se pot sistematiza astfel:

1.      Rigiditatea salariului se explica prin interventia guvernului īn stabilirea salariului minim pe economie. Aceasta nu este singura explicatie, salariul nefiind elastic īn raport cu munca. Cu cāt salariul este mai rigid cu atāt somajul este mai mare, firmele reducānd mai bine numarul celor angajati decāt sa le scada remuneratia.

2.      Lipsa de mobilitate pe piata muncii este cauza somajului pe multe piete. Spre deosebire de pietele europene, pe piata fortei de munca a S.U.A. un angajat īsi schimba locul de munca īn medie, īntr-o viata de 17 ori.  Este lesne de īnteles motivul pentru care pe aceasta piata cererea si oferta de forta de munca se echilibreaza mai usor.

3.      Slaba crestere economica este raspunzatoare pentru mai mult de un somer din doi.

4.      Reconversiunile economice, intrarea noilor solicitanti pe piata muncii si ezitarea īntreprinderilor īn a angaja sunt tot atātea motive ale somajului. Astazi prudenta a īnlocuit initiativa. Cauza profunda a somajului nu este lipsa de lucru, ci blocarea initiativei.

6.4. Rata naturala a somajului

            La īntrebarea daca societatea poate sa faca ceva pentru a estompa efectele dezastruoase īn perioadele de somaj īnalt vom gasi posibile raspunsuri daca vom clarifica mai īntāi conceptul de "rata naturala a somajului". Ea presupune neutilizarea intentionata a unui segment din forta de munca.

            Īntr-o economie moderna, preocupata de prevenirea ratelor īnalte ale inflatiei, rata naturala a somajului reprezinta nivelul maxim de somaj care se poate sustine si corespunde productiei potentiale a unei natiuni. Rata naturala este nivelul pentru care piata muncii este īn echilibru, iar fenomenele sociale induse de existenta somajului sunt sub control riguros.



            Īntelegerea conceptului de "rata naturala a somajului " va fi usurata daca se fac urmatoarele precizari:

- Rata naturala a somajului nu poate fi "zero". Chiar īntr-o economie extrem de bine gospodarita un numar substantial de oameni sunt neutilizati datorita mobilitatii fortei de munca, care determina aparitia si mentinerea somajului frictional (si structural);

- Rata naturala a somajului este intim legata de  procesul inflatiei. O rata naturala mica atrage serioase consecinte inflationare, conduce la o spirala accelerata a inflatiei de peste10 - 20% anual. Curbele Phillips ilustreaza legatura īntre inflatie si somaj. Rata naturala a somajului este deci cea mai mica rata a somajului de care o natiune se poate bucura fara sa riste o inacceptabila accelerare a inflatiei. Nivelul productiei care corespunde ratei naturale a somajului este "productia potentiala" a unei natiuni. Deoarece inflatia se comporta ca o constrāngere asupra politicii economice, rata naturala a somajului este cea mai mica rata de somaj care poate fi sustinuta īn mod indefinit. Estimarea ratei naturale a somajului este o operatie dificila. Pentru SUA anilor '80 ea se considera a fi 6% din forta de munca, pentru Europa 3 - 4%, iar mai recent īn tarile CEE este de 6,4%. Īn anii '90 rata somajului īn SUA a fost foarte apropiata de rata naturala. Aceasta este atāt de īnalta din doua motive: mobilitatea mare a fortei munca care conduce la somaj frictional si structural pe de o parte, iar pe de alta parte incapacitatea pietei de a pune de acord muncitorii someri cu slujbele vacante.

6.5. Caile de reducere a somajului

1.      Practicile restrictive presupun īndepartarea de pe piata muncii a anumitor solicitanti pe urmatoarele cai: prelungirea scolaritatii, reducerea vārstei de pensionare, īncurajarea parasirii anticipate a slujbei prin acordarea de plati compensatorii, penalizarea muncii pensionarilor. Neajunsurile acestui tip de practici sunt pe de o parte, faptul ca sunt costisitoare (vezi reducerea vārstei de pensionare) iar pe de alta parte, faptul ca face sa creasca numarul celor inactivi. Acestia nu pot fi īntretinuti decāt pe seama persoanelor active pentru care sarcinile fiscale devin greu de suportat.

2.      O alta repartitie a timpului de lucru ar putea diminua somajul. Daca, de exemplu, un numar de angajati care lucreaza 40 de ore pe saptamāna renunta la o ora de lucru rezulta un numar de locuri de munca ce se pot oferi somerilor, deci scade somajul. Riscurile care pot aparea sunt neplacerile angajatilor care trebuie sa renunte la o particica din retributia lor si dezorganizarea productiei. Un adevarat paradox a īnregistrat celebra firma de microprocesoare INTEL care a crescut numarul de ore de munca pe saptamāna (fara a mari salariile!) de la 40 ore la 50 ore  pentru sase luni īn vederea urgentarii obtinerii de produse noi. Īn acest fel au crescut locurile de munca de la 17.000 la 20.000 īn timp ce alte firme de acelasi profil concediau!!

3.      Tratamentul social al somajului presupune antrenarea īn special a tinerilor īn anumite ocupatii pe timp limitat (munci de utilitate colectiva, stagii de formare īn īntreprinderi sau īn diverse organisme), cai extrem de costisitoare.

4.      Gasirea de noi flexibilitati ale pietei muncii va conduce la reducerea somajului. Masurile de flexibilizare a salariului precum si cele de crestere a mobilitatii lucratorului se numara printre acestea. Iata cāteva din fiecare grup. Printre masurile de flexibilizare a salariului se numara:  stimularea performantelor individului pentru cresterea motivatiei īn munca astfel ca ecartul īntre salarii sa reliefeze diferenta īntre performantele lor si nu īntre vechimile lor īn munca; reducerea puterii sindicatelor īn īntreprindere; masuri de īncurajare pentru angajarea somerilor si tinerilor (reducerea contributiei firmelor pentru salariile mici si mijlocii, micsorarea impozitelor firmelor care angajeaza someri); scaderea costului relativ al muncii īn raport cu valoarea capitalului. Printre masurile de crestere a mobilitatii pe piata fortei de munca amintim: reducerea ponderii vechimii īn cadrul salariului; reducerea decalajului īntre pensiile celor cu vechime neīntrerupta si ale celor ce si-au schimbat locul de munca; facilitati acordate celor ce-si schimba locul de munca (ajutor la cumpararea de locuinte, noi tipuri de īnchiriere de locuinte, reducerea taxelor de timbru īn domeniul imobiliar pentru cei ce se muta); cresterea indemnizatiei de somaj pentru cei care urmeaza cursuri de recalificare; īnfiintarea unor servicii de informatii privind locurile de munca din toata tara; programe nationale, comunitare pentru reconversia fortei de munca. O anumita parte a somajului apare din cauza faptului ca ofertele de slujbe, slujbele vacante nu se potrivesc cu calificarea somerilor. De aceea o evidenta computerizata ar reduce cantitatea de somaj frictional si structural.

Deoarece multe din slujbele vacante cer deprinderi posedate de putini someri (de cele mai multe ori acestia fiind muncitori necalificati), se considera foarte important ajutorul guvernamental care subventioneaza reinstruirea muncitorilor someri pentru sectoare īn crestere.

Unele masuri guvernamentale sunt considerate de economisti o cauza a cresterii ratei somajului. De aceea unii propun reforma sistemului asigurarilor de somaj. Acordul īntre patroni si angajati se dovedeste tot mai dificil daca ne gāndim ca codul muncii, pe baza caruia se īncheie negocierea, este alcatuit din sute de legi si decrete care trebuie respectate de catre angajati si angajatori. Mai mult chiar, situatia de īntreprinzator, sunt de parere multi economisti, a devenit  fara īndoiala mult prea defavorabila īn raport cu statutul de salariat. Va trebui gasit un echilibru mai bun īntre riscul creator si garantia protectoare, sunt de parere acestia !

5.      Cresterea economica continua si sustinuta este principala cale de reducere a somajului careia trebuie sa i se acorde maxima importanta. Dar nu o crestere economica artificiala, obtinuta prin umflarea cheltuielilor publice. Este durabila numai cresterea spontana, care este rezultatul initiativei oamenilor. Deoarece recesiunile europene prelungite au crescut rata naturala europeana a somajului, īn SUA se considera ca ar trebui sa se pastreze un īnalt nivel al PNB, numai īn acest caz rata naturala corespunzatoare fiind aproape de cea optimala. O economie de īnalta presiune care opereaza la capacitatea ei completa ar ajuta la marirea gradului de ocupare a fortei de munca. Īn mod particular o astfel de economie este benefica pentru muncitorii femei si pentru grupurile demografice minoritare care sunt, de regula, ultimii angajati si primii concediati. Crearea de slujbe publice pentru muncitorii concediati  si-ar atinge telul daca aceste slujbe s-ar adresa īn mod special grupurilor demografice cu grad īnalt de somaj: adolescenti, femei.

Societatea noastra nu se resemneaza īn fata somajului deoarece simte, este convinsa chiar, ca posibilitatile de lucru nu lipsesc, ca ar putea fi create mii de activitati pentru a ne face viata mai buna. Pentru aceasta nu este nevoie decāt de initiativa. Herbert Meyer īn Razboiul contra progresului precizeaza: "locurile de munca nu sunt fenomene naturale. ele sunt produse artificiale, deoarece īsi datoresc existenta oamenilor care au stiut sa le creeze, iar metoda dupa care au fost create este una dintre cele mai riscante si mai complicate care pot exista. Ea cere un aport imens de inteligenta, abilitate, ambitie, bun simt si chiar putin din acea notiune complet demodata care este sansa".

Daca īn ultimii 15 ani cele mai mari patru tari din Europa au pierdut 1 milion de locuri de munca, SUA, cu o populatie activa cu putin mai mica, au creat 28 de milioane locuri de munca (27 dintre ele īn sectorul serviciilor). si aceasta numai datorita unor trasaturi clare ale culturii americane: spiritul īntreprinzator, de parteneriat, difuzarea inovatiei si nu īn ultimul rānd asumarea riscului.














Document Info


Accesari: 12142
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )