Taxonomia activitatilor subterane
In cadrul economiei subterane sunt reunite activitati diverse care necesita o sistematizare cu scopul de a facilita intelegerea lor si a relatiilor existente intre ele si chiar motivele aparitiei lor.
Activitatile subterane sunt impartite in doua categorii:
1. comerciale bunuri si servicii produse si schimbate la preturi formate pe pe piata;
2. necomerciale - activitati care pot fi finantate din contributii fortate (impozite, taxe, contributii sociale) sau voluntare (produse de asociatii private fara scop lucrativ, care beneficiaza de cotizatiile voluntare ale membrilor lor, donatii private sau publice).
Activitatile subterane pot fi clasificate in:
productive licite (legale) nedeclarate incluzand activitati ce nu sunt inregistrate la nivelul statului prin sistemul contabilitatii nationale (activitatile casnice, munca voluntara, activitatile in folosul comunitatii) si cele care nu sunt declarate la administratiile financiare (frauda si evaziunea fiscala, munca la negru, bacsisurile)
productive ilicite (ilegale) nedeclarate reprezentand bunuri si servicii (productia si comertul de stupefiante, traficul de arme).
O alta taxonomie a activitatilor subterane este propusa de Pierre Rosanvallon, care distinge:
economia autonoma
economia oculta
Economia autonoma grupeaza activitati cu caracter necomercial, cum sunt:
munca in familie: autoconsumul, ingrijirea copiilor, menajul, bricolajul, gradinaritul;
servicii de intrajutorare intre vecini, prieteni;
¤ munca voluntara, in folosul persoanelor sau comunitatii.
Pierre Rosanvallon precizeaza ca aceste forme de activitate, care scapa reglementarilor publice, nu concureaza si nu paraziteaza economia oficiala, ci sunt alternative la economia oficiala, cu rol binevenit in viata societatii, fiind necesare si bine primite de cei din jur, chiar foarte apreciate de beneficiari.
Asadar, economistul francez considera economia autonoma ca fiind o activitate benefica, acceptabila a economiei subterane, datorita faptului ca aceasta produce bunuri si servicii intr-un mod mai economic si sunt mult mai bine primite decat cele de pe piata.
Conform teoriei lui Pierre Rosanvallon, economia oculta se refera la activitati ale economiei subterane cu caracter comercial:
¤ activitati legale nedeclarate: productia intreprinderilor clandestine, raportari diminuate ale productiei intreprinderilor oficiale, salarii platite nedeclarate sau declarate la un nivel diminuat;
¤ activitati delictuale: proxenetism, prostitutie, jocuri de noroc, escrocherii, coruptie, mita, fraude de asigurare, trafic de stupefiante, camata, falsificare de bani;
¤ activitati ilegale: munca la negru, frauda fiscala, trafic de forta de munca, imigratia clandestina.
Sistemul conturilor nationale 1993 (SNA - The System of National Accounts) si Sistemul European de Conturi 1995 (ESA – European System of Accounts) utiliteaza cateva concepte in ceea ce priveste economia “invizibila”:
Productia ilegala este definita de SNA si ESA ca incluzand
Productia de bunuri si servicii a caror vanzare distribuire si posesiune este interzisa de lege
Productia legala ce devine ilegala cand este desfasurata de productori neautorizati
Din productia ilegala fac parte urmatoarele activitati productia si comercializarea de droguri pornografia prostitutia jocurile de noroc fara licenta productia si comercialzarea copiilor de filme, inregistrari, carti si softuri pe computer fara drepturi de copiere, activitati fara licenta, contrabanda, hotie, mita si santaj.
Conform SNA si ESA, “economia subterana ” provine din activitati ascunse in mod deliberat de autoritatile publice din motive ca:
eludarea platilor datorate la impozitul pe venit, pe taxa pe valoarea adaugata si alte taxe;
eludarea platilor privind contributiile la asigurarile sociale;
ignorarea unor reglementari stabilite legal;
evitarea adecvarii la unele proceduri administrative.
Economia subterana este considerata a fi compusa din:
- activitati ascunse in mod deliberat cu scopul reducerii costurilor (partea economica a subteranului)
activitati neacoperite statistic, deoarece exista deficiente in sistemul statistic (partea statistica a subteranului)
Sectorul informal consta in unitati ce apartin sectorului menajelor. Cuprinde activitati desfasurate in general de membrii aceleasi familii, mestesugarii, artizanii.
Proprietarii acestor unitati sunt responsabili in totalitate pentru obligatiile financiare si nefinanciare relative la procesul de productie. Totusi, activitatea acestor unitati este in mod deliberat ascunsa, intrand astfel in sfera economiei subterane.
Mijloacele folosite pentru sustragerea de la obligatiile ce le revin contribubililor sunt variate, adaptate in permanenta la evolutia legislatiei fiscale, evolutia relatiilor economice si a sistemului informational contabil.
|
